Simulare clasa a VII-a

SUBIECTUL I – 70 de puncte

Citeşte fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerinţelor formulate pe baza lor:
Textul 1

În clipa când ieși pe poarta ministerului, se repezi la dânsul un pici funinginit și zdrențăros, vestindu-
i desperat „ediția specială, tragerea loteriei statului”. „Îmi sare norocul în cale!” își zise Ion Mititelu, cuprins
îndată de o tulburare ciudată. — Băiete! Ia dă-ncoace… Nu putu sfârși. Emoția îl strângea de gât, îi stinse
glasul. Dădu gologanul și luă foaia, tremurând ca o fată când îi vine un pețitor. Avu atunci un moment de
șovăire vrând să-și arunce ochii, să vază dacă… Dar își stăpâni repede curiozitatea, gândindu-se că se
cuvine să împartă cu nevastă-sa și bucuria cea mare, precum împarte de atâția amar de ani toate mizeriile,
îndoi frumos ziarul, îl vârî cu băgare de seamă în buzunar și porni spre casă cu fața strălucitoare de sudoare
și de nădejde. Era copist. Avea nouă ani de serviciu, cinci copii și multă sărăcie. Speranțe de înaintare însă
nu mai avea de mult. Se mai ruga Atotputernicului seara și dimineața numai să-l scape de calicie, să-l
ferească de odrasle noi și să dea sănătate celor pe care i-a hărăzit. Cel mai mult dorea totuși să se scuture
de nevoi. De aceea juca la loterie cu o patimă dârză. S-a lăsat și de tutun ca să poată plăti lozurile, să nu
piarză prilejul de-a pune mâna pe câștigul cel mare. A mai avut și alte presimțiri că în sfârșit, s-a procopsit,
dar ca acuma niciodată. Mergând grăbit, muncit de emoție și de-o fericire caldă, mereu i se părea că-l arde
ziarul în buzunar. Își pipăia haina cu teamă, ca și când în buzunarul din stânga s-ar fi înghesuit tot viitorul,
toată viața lui. Își aducea aminte semnele bune și multe care i-au prevestit norocul și mai ales țigănușul pe
care parcă Dumnezeu i l-a trimis cu bucuria cea mare. Era sigur, și siguranța îl mângâia și-l înălța. Găsi pe
nevastă-sa bosumflată, ceea ce iar i se păru semn bun. O chema Marieta. Durdulie, cu picioarele scurte și
groase, făcută parcă înadins pentru a fi mamă fecundă. Gătise. Pe tâmple îi curgeau nădușeli unsuroase.
Târnuise pe băiatul cel mare, care plângea înfundat într-un colț, în vreme ce ceilalți trei râdeau provocători,
iar al cincilea țocăia cu lăcomie la sânul mamei. Masa nu era gata. Fiindcă bărbatul de obicei înjura când nu
afla mâncarea pusă, Marieta vru să i-o ia înainte și începu să-și blesteme soarta, care… — Ia mai las-o-ncolo
de masă! zise Ion Mititelu cu glasul înduioșat. De-o vrea Dumnezeu, n-ai să te mai prăjești de-acuma pe la
bucătărie… Toată fața îi zâmbea. Femeia îl privi câteva clipe uluită, apoi pricepu și se închină repede de
vreo zece ori, murmurând cu ochii lăcrămați: — Slavă ție, Doamne!… Slavă… Și îndată, cu altă voce: Cât?
Cât?… Mult?… Adică ce să mai întreb?… Bine c-a dat bunul Dumnezeu… Slavă ție, Maică Precistă!
bolborosi Marieta, închinându-se cu și mai mare evlavie. — Stai, nu te pripi… Adă lozul, să vedem mai bine!
zise bărbatul, stăpânindu-și firea, căci încrederea femeiei îl măgulea. Știa dânsul numerele prea bine. Și
noaptea le visa. Le știau și copiii toți, chiar și vecinii. Căci de vreo trei ani țineau același loz, în nădejdea că
doar se va milostivi Dumnezeu… Acuma însă voia mai multă solemnitate, acuma când e sigur… Simțea
nevoia să guste plăcerea toată, până-n fund… Venind degrabă cu lozul, Marieta îl dojeni: — Vezi, cât ți-am
bătut eu capul, măi bărbate, să ținem numărul întreg… N-ai vrut. Nu și nu! Te-ai calicit… Ei, acu poftim de
împarte câștigul cu cine știe cine, în loc să ne rămâie nouă toți bănișorii! Bărbatul îi dădea dreptate în
gând: „Vorbește bine femeia, am făcut prostia, de… Acuma s-a isprăvit”…
(Liviu Rebreanu – Norocul)
Textul 2
 Mark Twain spunea: „Norocul bate la uşa fiecărui om, dar în multe situaţii omul este plecat în vecini
şi nu aude ciocănitul”. Pentru a avea noroc şi a-i asigura destinului tău o turnură norocoasă trebuie să-ţi fie
clar că eşti stăpânul gândurilor şi al sentimentelor tale, al reacţiilor tale la schimbările vieţii. Visează visuri
înalte, aspiră spre idealuri, urmează drumul puterii tale de închipuire şi urmărește să-ţi realizezi idealurile.
Ţine-te cu străşnicie de reprezentarea acelui lucru pe care vrei să-l obţii şi încetează să te plângi şi să te
lamentezi despre nenorocire sau ghinion. Întreţine idealul tău şi simte armonia inimii tale, gândeşte-te la
infinita frumuseţe a naturii, aşa cum a fost ea creată de Dumnezeu. Reprezentarea ta este o promisiune
clară a ceea ce vei deveni într-o bună zi. Oricât de grea ar fi situaţia în care te afli, poţi să o îndrepţi spre
bine şi să profiţi de ea. Orice problemă, orice dificultate poate fi transformată într-o şansă, care poate
schimba mersul vieţii tale şi te poate propulsa. În orice nenorocire se află şi sămânța unei posibilități
favorabile. Cu credinţă în Dumnezeu şi în bine poţi ieşi din orice situaţie întărit şi îmbogăţit. Orice lucru
spre care năzuieşti îl vei obţine dacă scopurile tale îţi sunt limpezi în minte şi dacă soliciţi conştient ceea ce
vrei să dobândeşti. Entuziasmează-te în năzuinţa ta şi spiritul tău va aduce în cele din urmă împlinirea
dorinţelor tale.
(Fragmente din cartea „Practica gândirii pozitive”, autor Joseph Murphy)

A.

|1. (2p.) Notează, din textul 1, două substantive din câmpul lexical al sentimentelor/trăirilor sufleteşti.

tulburare, teamă

|2. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 1.

Ion Mititelu joacă mereu la loterie:

a) ca să se lase de fumat.
b) ca să scape de dificultăţile traiului său cotidian.
c) ca să nu o dezamăgească pe soţia sa, Marieta.
d) ca să-i facă invidioşi pe vecini.

|3. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 2.

Pentru a obţine un lucru la care aspiri, o condiţie esenţială este:

a) să îţi fixezi clar în minte scopurile.
b) să te rogi la Dumnezeu să îndepărteze nenorocul din calea ta.
c) să te lamentezi despre ghinion.
d) să îţi schimbi viaţa.

|4. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informaţiile din textul 2.

Ceea ce susţine Mark Twain este că:

a) sunt norocoşi doar oamenii care nu pun prea mare preţ pe şansa lor.
b) nimeni nu se poate baza pe noroc, ci doar pe muncă.
c) fiecare persoană este vizitată de noroc, dar oamenii nu îşi dau seama de el întotdeauna.
d) orice om trebuie să plece de acasă în căutarea norocului său.
|5. (6p.) Bazându-te pe informaţiile din cele două texte, stabileşte dacă fiecare enunţ de mai jos este
CORECT sau INCORECT:

a) Imediat ce cumpără ziarul, Ion Mititelu îl deschide ca să verifice dacă numărul jucat de el la loterie a
ieşit câştigător. INCORECT
b) Când a ajuns acasă, Ion Mititelu l-a găsit pe băiatul cel mic plângând. INCORECT
c) Marieta este o persoană credincioasă. CORECT
d) Cea mai potrivită atitudine a omului care se confruntă cu o nenorocire este să caute în ea şi posibilele
avantaje. CORECT
e) Pentru a le putea împlini, visurile noastre nu trebuie să fie prea înalte. INCORECT
f) Încercările vieţii ne fac mai puternici dacă le întâmpinăm cu credinţă în Dumnezeu şi în bine. CORECT

|6. (6p.) Precizează, în două-trei enunţuri, o trăsătură morală a personajului Ion Mititelu, identificată în
fragmentul de mai jos, şi mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvenţă:

Își pipăia haina cu teamă, ca și când în buzunarul din stânga s-ar fi înghesuit tot viitorul, toată viața
lui. Își aducea aminte semnele bune și multe care i-au prevestit norocul și mai ales țigănușul pe care parcă
Dumnezeu i l-a trimis cu bucuria cea mare. Era sigur, și siguranța îl mângâia și-l înălța. Găsi pe nevastă-sa
bosumflată, ceea ce iar i se păru semn bun.

Personajul Ion Mititelu este o persoană foarte superstiţioasă. Acesta crede cu tărie în chestiuni cum ar fi
semnele. “Își aducea aminte semnele bune și multe care i-au prevestit norocul…”

7. (6p.) Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o idee comună celor două texte date, valorificând câte o secvență
relevantă, citată sau comentată cu propriile cuvinte.

|8. (6p.) Crezi că omul îşi poate influenţa norocul? Motivează-ţi răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2.

Unii cred că norocul este pur și simplu o întâmplare, în timp ce alții consideră că acțiunile noastre pot avea
un impact asupra lui. Personal, cred că, într-o oarecare măsură, putem influența norocul prin alegerile
noastre și prin pregătirea și efortul pe care le depunem pentru a atinge un anumit scop. Cu toate acestea,
există și alti factori pe care nu îi putem controla, care pot avea un impact urias asupra rezultatelor noastre.

|9. (6p.) Asociază fragmentul extras din Norocul, de Liviu Rebreanu, cu un text din literatura română
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj
asemănător, prin comentarea câte unei secvențe relevante din fiecare text.

Un personaj foarte asemănător cu Ion Mititelu din textul extras din Norocul este Lefter Popescu din nuvela
Două loturi de I.L. Caragiale, amândoi fiind obsedaţi de dorinţa de a câștiga loteria. “S-a lăsat și de tutun
ca să poată plăti lozurile, să nu piarză prilejul de-a pune mâna pe câștigul cel mare.” „…cerând, cu tot
respectul, un concediu de două-trei zile, pe motiv că nu se simte deloc bine. Aşa şi e; e bolnav.” Ambii
cumpără bilete in speranța că vor câştiga premiul cel mare. “Cel mai mult dorea totuși să se scuture de
nevoi. De aceea juca la loterie cu o patimă dârză.” “…când se tot plângea că n-are noroc la joc…”

B.
|1. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Cuvintele subliniate în enunţul „Orice lucru spre care năzuieşti îl vei obţine dacă scopurile tale îţi sunt
limpezi în minte şi dacă soliciţi conştient ceea ce vrei să dobândeşti.” conţin, în ordine:
a) hiat; diftong. b) diftong; diftong. c) triftong; hiat. d) diftong; hiat.

|2. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conţine doar cuvinte derivate este:

a) Atotputernicul; prevesti.
b) bănişorii; năduşeală.
c) închinându-se; peţitor.
d) înfundat; nevoie.

|3. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sensul cuvântului subliniat în secvenţa „Mergând grăbit, muncit de emoție și de-o fericire caldă” este:
a) încercat. b) lucrat. c) obosit. d) silit.

4|. (2p.) Scrie litera corespunzătoare răspunsului corect.

Omonimul cuvântului subliniat în secvenţa „Slavă ție, Maică Precistă!” se află în enunţul:
a) De când ţine cură, parcă este mai slabă.
b) În limba română există destule cuvinte de origine slavă.
c) Făt-Frumos l-a aruncat pe zmeu în slava cerului.
d) Soldaţilor li se cuvine slavă pentru vitejia lor.

|5. (6p.) Extrage trei verbe la timpuri diferite ale modului indicativ din secvenţa „Emoția îl strângea de gât,
îi stinse glasul. Dădu gologanul și luă foaia, tremurând ca o fată când îi vine un pețitor”.

|6. (6p.) Transcrie, din fragmentul „când ieși pe poarta ministerului, se repezi la dânsul un pici funinginit și
zdrențăros, vestindu-i desperat…”, un pronume în cazul acuzativ. Formulează apoi o propoziţie asertivă în
care pronumele găsit să fie atribut.

Piciul funinginit și zdrențăros l-a vestit pe dânsul despre situația disperată.

|7. (6p.) Exprimă-ți opinia despre noroc într-o frază alcătuită din două propoziții principale.

Pe de-o parte, norocul poate fi un factor important în obținerea unor rezultate, însă pe de altă parte,
succesul real se bazează în mare parte pe muncă și perseverență.

|8. (6p.) Rescrie enunţul de mai jos corectând greşelile de orice natură. Deși chiar dacă nu mam m-am
descurcat prea bine la aciastă această simulare sper că la examenul de anul viitor să opțin obtin o notă
mulțumitoare.

SUBIECTUL al II-lea – 20 de puncte (12 p pentru conținut + 8 p pentru redactare)

Scrie o pagină de jurnal, de minimum 150 de cuvinte, în care să povesteşti un moment din viaţa ta când te-
ai simţit cu adevărat norocos/norocoasă. În text vei include un fragment descriptiv de minimum 30 de
cuvinte şi vei prezenta o emoţie trăită în acea împrejurare.

17 iulie 2022, 5:30

Scriu asta cat timp sunt în Uber și pe jumătate adormită. Doar ce am ieșit din Aeroportul Internațional
Henri Coanda, unde a aterizat avionul cu care ne-am întors din minunata vacanță în Egipt. Nu am mai scris
de cateva zile – în mare parte pentru ca nu am avut Internet - dar în ultimele zile de vacanta nu s-a intamplat
aproape nimic. Și spun “aproape” datorită evenimentului care s-a întâmplat în ultima zi de vacanta și care
mi-a întărit credința în Dumnezeu.

În urma insistențelor mele, familia mea a decis sa participam la petrecerea de pe plajă ce avea loc în acea
seara. În aer se simțea mirosul sărat al Mării Roșii și sunetele valurilor se auzeau cum se sparg pe mal. În
jurul focului, grupuri de oameni erau adunați pentru a prii cativa bărbați care cântau și dansau pe ritmurile
muzicii arabesti. Luminile colorate și strălucitoare ale lampioanelor, amplasate pe plajă, transformau
întreaga zonă într-un decor de poveste. Pe nisipul fin se întindeau pături și perne unde turiștii se odihneau
ca sa admire cerul înstelat.

Taverna de pe ponton era centrul activității, unde oamenii se adunau pentru a savura preparate delicioase,
cum ar fi peștele proaspăt gătit, fructele de mare sau deserturile locale. Mă plimbam singura printre mese,
vrand sa iau o pauza de la dezbaterea care avea loc între tatăl și unchiul meu, și anume dacă merită sau nu
platoul cu curry 15 euro.

Fără sa imi fi dat seama, m-am îndepărtat usor-usor de taverna și am ajuns la capătul pontonului, departe în
larg. Priveam luminile pe care le-am lăsat în urma, încă reușind să-mi întrezăresc rudele certandu-se în
continuare pe ce sa comande. M-am lăsat pe spate pentru a mă sprijini de gardul din funie care imprejmuia
pontonul, dar mi-am dat seama mult prea tarziu ca de fapt nu exista nici un gard.

După aproximativ doua secunde am început sa simt cat de rece era de fapt apa. Corpul mi s-a strâns de
durere în timp ce încercam cu disperare sa ma mentin la suprafața, dar simtindu-ma de parcă ceva ma
trăgea în jos. După încă cinci secunde am început sa tip. Din fericire, cineva a sărit repede în apă și m-a
ajutat sa urc înapoi pe ponton cu ajutorul scării de metal pe care până atunci nu o observasem. După aceea,
seara s-a cam sfarsit; în afara de o raceala ușoară și cateva mustrări de la părinți, puteam spune ca a fost o
petrecere foarte reusita.

Doar a doua zi am aflat ca seara trecută am căzut fix langa un recif de corali – foarte ascutiti de altfel – plin
de pesti otravitori care te puteau omori in cateva ore. Tot ce pot sa spun este ca o sa merg la biserică în
fiecare duminica de acum încolo.