ACTIVITATEA 2.4.b.- APLICARE LA CLASĂ.

JURNAL REFLEXIV

          La clasa a V-a, am început unitatea de învățare: „Călătoresc prin basme”, prin două ore
care vizează predarea integrată prin abordarea mai multor domenii. Din cadrul unităţii am ales a
prima, respectiv a doua lecţie a capitolului. Am urmărit realizarea următoarelor competențe:

Competențe specifice

1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare

explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative,, monologate sau
dialogate;

1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei,
exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la discuții pe teme familiare, de interes,
sau pornind de la textele ascultate/citite;

1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și nonverbale, în funcție de situația de comunicare;

2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
și multimodale;

2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;

2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiare;

3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilității,  al coerenței și al clarității;

3.4. Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui text, identificând aspectele
care necesită îmbunătățire;

4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale și

sintactico-morfologice în interacțiunea verbală;

 4.5. Sesizarea competenţei lingvistice în corelație cu gândirea logică/analogică, în procesul de

învățare pe tot parcursul vieții;

 
Lecția I: PRELECTURĂ (Lectură, Comunicare, Redactare)

I. Evocare:

Pasul nr. 1:  Se verifică tema. Elevii au avut de realizat o compunere despre eroul lor favorit, real
sau imaginar.

Pasul nr. 2:  Actualizarea cunoştinţelor referitoare la specia genului epic legendă.

Pasul nr. 3: Captarea atenției s-a realizat prin vizionarea unei secvențe dintr-un film de animație
Disney realizat după un basm cunoscut.

Pasul nr. 4.: Enunțarea obiectivelor noii lecții.

II. Realizarea sensului:

Pasul nr. 1.: Le prezint elevilor un PPT cu imagini reprezentative din basmele lumii; aceștia vor
trebui să ghicească despre ce basme este vorba.

Pasul nr. 2: În continuare abordez metoda predicțiilor. Folosind manualul digital, elevii vor audia
basmul „Zâna munților” pe fragmente. În anumite momente opresc audiția, elevii trebuind să
noteze pe fișe/să anticipeze cum cred ei că va continua basmul. La sfârșitul activității, îi voi
premia simbolic pe cei care au realizat cele mai bune deducții.

Pasul nr. 3: Se efectuează lecura în lanț a textului „Zâna munților” cules de Petre Ispirescu,
urmată de exlicarea cuvintelor necunoscute. Elevii vor căuta cuvintele în dicționarele puse la
dispoziție și le vor nota pe caiete.

III. Reflecție:

Pasul nr. 1: Elevii vor completa jurnalul cu dublă intrare, pe fișele date. Vor selecta un  fragment
care le-a plăcut mai mult și vor nota propriile impresii după prima lectură.

Ex.: Mi s-a părut surprinzător ........................................

Nu am înțeles din text ....................................................

Textul mi-a provocat o stare de ......................................

Textul mi-a adus aminte de ............................................

Pasul nr. 2: Tema pentru acasă: Realizați o compunere în care să răspundeți la următoarea
întrebare: Tu cum ai fi procedat dacă erai în locul zânei?

Lecția a doua din unitatea de învăţare: LECTURĂ (Structura textului narativ literar, specia

literară basm)

I. Evocare:

Pasul nr. 1:  Se verifică tema. Elevii au avut de realizat o  compunere în care să răspundă cum ar
fi procedat în locul zânei.

Pasul nr. 2:  Actualizarea cunoştinţelor referitoare la subiectul basmului studiat și despre textul
narativ literar.

Pasul nr. 3: Captarea atenției se va face printr-o fișă de lucru. Mai întâi îi întreb pe elevi ce
înțeleg prin fantastic, utilizând metoda RAI. După aceasta, le dau un tabel cu două coloane în
care trebuie să scriecuvinte din sfera realului, respectiv a fantasticului.

Pasul nr. 4: Enunțarea obiectivelor noii lecții.

II. Realizarea sensului:

Pasul I: Elevii au avut de ordonat cronologic evenimentele. Această activitate se va realiza pe

baza unei fișe de lucru:

Un Zmeu a încurcat povestea noastră! Ajută-l pe fiul de împărat să o reconstruiască!

Aranjează în ordine logică și cronologică întâmplările exprimate de ideile principale ale
textului:

Zâna Munților se preface într-o turturică și-i iese în cale fiului de imparat aflat la vanatoare.
Pe masură ce crește prințul se face tot mai frumos și învățat.
Fata necunoscuta dispare inainte ca nuntile sa se sfarseasca.
Gainăreasa marturisește că este o zână măiastră și că îl iubește pe fiul de împărat.
Un împărat vestit dobândește, la bătrânețe, un moștenitor.
Fiul împăratului pune să se aștearnă smoal pe drum, iar ea pierde un condur.
O femeie săracă se bagă slujnică la curtea împăratului.
 Zâna renunță la puterile ei fermecate și se căsătorește cu fiul de împărat.
Toate femeile din împărăție încalță condurul, dar acesta se potrivește doar găinăresei.
La nunțile din alte împărății, o fată necunoscută dansează numai cu fiul de împărat, care se
îndrăgostește de ea.

La sfârșitul activității, se va scrie planul de idei pe tablă.

Pasul nr. 2: Pe baza unei fișe de lucru, elevii au identificat indicii spațiali și temporali din textul-
suport și semnificația acestora:

Stabilește timpul și spatiul în care se desfășoară întâmplările și semnificația simbolică:

      Timpul acțiunii Citate reprezentative

 

Spațiul Semnificație/ valoare simbolică

 

În urma răspunsurilor, profesorul notează pe tablă: Cadrul întâmplărilor dintr-un basm

este vag, imprecis. Evenimentele sunt imposibil de situat în timp și spațiu, fapt semnalat și de
formula cu care începe textul. Li se explică elevilor expresia „odată ca niciodată”.

Pasul nr. 3: Elevii  vor fi împărțiți în trei grupe. Aceștia au ca sarcină de lucru identificarea
trăsăturilor basmului pe baza fișei de lucru. Fieare grupă va primi o foaie de flipchart unde vor
completa răspunsurile.

Cerinţe:

I. 
1.   Identifică formula inițială și formula finală din basmul studiat.

2.   Prezintă două întâmplări uimitoare, ieșite din comun, care se petrec în  „Zâna Munților”.

3.   Numește un obiect cu însușiri magice care apare în basmul citit.

4.   Precizează două trăsături neobișnuite ale zânei. Ce fel de personaj este zâna?          

II. Puneţi „X” în căsuţa corespunzătoare enunţurilor adevărate:

are un final nefericit

prezintă înfruntarea dintre forţele binelui şi forţele răului
evenimentele se desfăşoară într-o anumită ordine
 este o operă în versuri;
 

III. Stabiliţi enunţurile adevărate şi pe cele false cu „A” şi „F”!

1. Modul de expunere predominant în basm este  naraţiunea.

2.  Acţiunea basmului se petrece în zilele noastre.

3.  Personajele reprezintă binele  şi răul.

4.  Într-un basm există cifre şi obiecte magice.

5. Personajele nu au puteri supranaturale.

6. Basmul are doar formule mediane.

7. Acţiunea se poate structura pe momente ale subiectului.

8. În basm există două tărâmuri diferite.

9. Binele învinge întotdeauna răul.

La finalul activității, fiecare grupă va prezenta produsul în față, urmând o activitate de

interevaluare a răspunsurilor. La sfârșit, profesorul notează definița basmului și trăsăturile
acestuia.

III. Reflecție:

Pasul nr. 1: Elevii, împreună cu profesorul vor realiza harta mentală a basmului studiat.

Realizează o hartă mentală a textului, în care să notezi: situația de la început;  evenimentul care
perturbă echilibrul; peripețiile personajelor;  situația de la final.

Pasul nr. 2: Elevii vor avea de alcătuit un basm ținând cont de trăsăturile acestei specii.

Concluzii:

            Folosind achizițiile de la cursul CRED am revizuit și regândit unitatea de învățare și

rezultatele au fost favorabile. Activitățile realizate s-au dovedit a fi deosebit de interesante pentru
majoritatea elevilor clasei a V-a. Aceștia s-au implicat pe tot parcursul desfășurării lecțiilor și nu
au ezitat în a-și exprima propriul punct de vedere.
Constat din ce în ce mai mult importanța alternării metodelor clasice cu cele moderne, în pofida
timpului alocat.

Ce am intenționat?

Să abordez predarea integrată pentru valorificarea temei unității. Mai mult decât orice, mi-am
dorit să le dezvolt apetitul pentru lectură, să înțeleagă valoarea morală a basmelor, dar să le
citească pentru frumusețea lor artistică, ca opere de preț ale literaturii populare. Prin conexiunile
cu alte basme, am atins competența comunicare în limbi străine, competențele digitale s-au atins
prin folosirea mijloacelor moderne, unde am fost ajutat de elevi, competențele matematice și a
învăța să înveți s-au realizat prin harta mentală, competențele sociale și civice s-au atins prin
etosul basmului (valorile morale), spiritul de inițiativă prin lucrul pe grupe, iar sensibiltatea și
exprimarea culturală s-au dezvoltat prin receptarea adecvată a operei, stimularea corzii lor
sensibile și prin conexiunile cu basmele universal și cu filmele de animație.

  Ce am obţinut?

Activitățile realizate s-au dovedit a fi deosebit de interesante pentru majoritatea elevilor clasei a
V-a. Aceștia s-au implicat pe tot parcursul desfășurării lecțiilor și nu au ezitat în a-și exprima
propriul punct de vedere: au făcut predicții, au redactat opinii despre conținut, au organizat
corect ideile principale ale textului, au desenat surprinzând detalii semnificative pentru ei.

Elevii au devenit pe parcursul celor două lecții fascinați de lumea basmelor și au citit multe
basme după care s-au realizat filme de animație. Eu personal le-am împrumutat mai multe
volume cu basme și am organizat o vizită la bibliotecă de unde, de asemenea, au împrumutat
cărți cu basme.

Pe de altă parte, am observat că după parcurgerea unităților „vreau să salvez lumea”, respectiv
„Călătoresc prin basme”, li s-a ameliorat simțul civic, au vrut să se simtă eroi, în felul lor. Ora
viitoare, la consiliere și orientare, mi-au spus ce fapte bune au făcut în ultima săptămână.

Ce feedback am oferit elevilor?

Feedback-ul a fost pozitiv, deoarece s-au descurcat foarte bine, au cooperat, au fost atenți. Au
oferit răspunsuri interesante. Elevii au reacționat pozitiv, și-au exprimat liber sentimentele, nu s-
au simțit stresați sau constrânși de evaluare, i-am descoperit într-o ipostază nouă, mai apropiată
de felul lor de a fi, natural, nefabricat.

Ce aș fi putut face mai bine?

            Cred că datoria cadrului didactic este să se perfecționeze în permanență. Ca perfecționiști,

tot timpul vrem mai mult și e loc de mai bine. Poate nu am valorificat textul la potențialul său
maxim, nu am implicat chiar toți elevii, îmi trebuia o oră în plus pentru a atinge toate obiectivele
propuse, puteam folosi metode și mai incitante/atractive.

Ce îmi propun pentru data viitoare?

            Vreau ca de acum înainte să-mi desfășor lecțiile în așa manieră încât să răspund nevoilor
personale ale elevilor, să încerc să dezvolt competențele-cheie ale absolventului de gimnaziu și
să-i surprind mereu plăcut prin ceea ce fac.