Traditii ale minoritatilor

nationale din Romania

 Germanii
• In Germania, ajunul Craciunului
este cea mai importanta zi de
sarbatoare. In ziua de ajun,
familia se aduna pentru cina si
pentru a merge impreuna la
biserica la Mesa din noaptea de
Craciun (se intampla mai mult in
sudul Germaniei).
In unele familii se obisnuieste sa
se cante colinde. De Craciun,
germanii adora sa-si orneze
casele si in exterior, si in interior.
In jurul ferestrelor sunt puse
lampioane electrice.
In aproape fiecare casa exista
Adventskrantz, un suport
metalic cu patru lumanari.
"Advent" inseamna "vine", iar
acest suport simbolizeaza cele
patru saptamani de dinaintea
Craciunului. In fiecare duminica
din aceste patru saptamani, este
aprinsa cate o lumanare.
• Zone tradiţional germane
din Transilvania, Satu Mare
şi Banat în care au deținut
majoritatea în trecut
Germanii din Romania
reprezinta un segment din
populatia Romaniei, care la
recensamantul din 1930 erau
în numar de 745.421 de
persoane, din care, la
recensamantul din 2002, mai
ramasesera numai 60.088 de
persoane
 • Minoritatea roma din Romania

Rromii (romi, uneori scris și rromi,

cunoscuti popular și ca tigani,
roma - in limba romani)
constituie unul dintre grupurile
etnice minoritare cele mai mari
din Romania. Conform
recensamantului din 2002,
acestia numarau 535.140 de
persoane sau 2,5% din totalul
populatiei, fiind al doilea grup
etnic minoritar din Romania
dupa cel maghiar. Din acesti
535.140 de oameni 60%
locuiesc în mediul rural
(325.000). Exista opinii ca cifra
estimata nu corespunde
realitatii. Numarul ar fi
aproximativ, fiindca mulți din ei
ar refuza sa declare etnicitatea
lor actuala.
• Traditiile sunt o parte esentiala a
vieți pentru romi. Acest grup
etnic a pastrat multe din
traditiile lor de când erau sclavi.
Cel mai decorat si important
eveniment din traditia lor este
"nunta tiganeasca". Ca la cele
mai multe culturi din lume nunta
la romi este foarte decorata și
stralucitoare. Exista mult dans si
multa muzica. Una din traditiile
care iese la iveala astazi este
tradiția de "casatorie minora".
Varsta medie la casatorie pentru
fete este nouasprezece ani.
Aceasta este o varsta foarte
frageda in comparatie cu alte
culturi ale lumii moderne. Romii
de multe ori au un respect mai
mare pentru traditia si
obiceiurile lor decat fata de
legile tarii în care traiesc. În
cazul casatoriei minore acest
respect al tradiției este motivul
multor conflicte intre romi si
institutiile de protectie a
copilului si Uniunea Europeana.
 • Numarul persoanelor de etnie
Ungurii maghiara, rezultat in urma
recensamantului din anul 2002,
se ridica la 1.434.377, numar ce
reprezenta 6,6% din populatia
tarii, într-o oarecare scadere
fata de recensamantul realizat
în anul 1992, cand minoritatea
maghiara era mai numeroasa
cu aproape 0,6% din întreaga
populatie a tarii. Minoritatea
maghiara din Romania, se
gaseste îndeosebi în spatiul
intracarpatic în judetele:
Harghita, Mures si Covasna.
• Traditii: Confirmarea- eveniment la fel
de important ca si botezul in viata
maghiarilor. Dupa o pregatire de doi
ani a copiilor de catre preotul satului,
in Duminica Floriilor sau in luna mai,
copiii care au implinit 14 ani, la
biserica, in fata comunitatii, vor da un
examen public de cunostinta religioase.
• Balul strugurilor- sarbatoare a
recoltei , incepe cu slujba religioasa,
urmata apoi de bal. Tinerii satului isi
aleg un rege-conducator al balului si o
regina, partenera acestuia. Imbracati in
costume populure pleaca-baietii calarii
pe cai si fetele in carute - prin satele
invecinate pentru a invita lumea la bal.
• Stropitul de Paste- obicei imprumutat
si de romanii ortodoxi din zona. A doua
zi de Paste baietii, tinerii, barbatii
satului pornesc prin sat la fete si femei
si le stropesc urandu-le sa ramana
proaspete si tinere ca primavara.
Evreii • Minoritatea (etnia) evreiasca
pe teritoriul actual al României
are o istorie ce se intinde pe
aproximativ două milenii, dar a
devenit semnificativa din punct
de vedere numeric si al ponderii
economice si culturale mai ales
începând cu secolul al XIX-lea.
Potrivit recensamantului oficial
din 1930, totalul evreilor din
Romania era de 756.930.
• La sfarsitul sec.al XX-lea acesta
minoritate s-a redus la un
numar foarte mic de membri. In
2002 au fost recenzati în
Romania 6.179 evrei.
• Sarbatoarea de "Pesah" (paste la
evrei ) , a devenit o sarbatoare
obligatorie , o sarbatoare de aducere
aminte , a iesirii din Egipt , o
sarbatoare de emancipare si de
capatare a libertatii .
• Sarbatoarea se sarbatoreste la
inceputul primaverii , la "
redesteptarea naturii " , la inceputul
creerii unei noi vieti , a unei noi lumi .
• Daca ne uitam mai bine in cartile
religiose si rugaciunile ce trateaza
tema pastelui la evrei , putem spune
ca avem de a face cu o conceptie
filozofica dintre cele mai inaintate din
istoria omenirii.
• Sarbatoarea semnifica iesirea din
sclavie la libertate ; transformarea
omului din sclav in om liber si creerea
unei societati bazata pe egalitate si
drepturi sociale.
Svabii • Svabii banateni (germana
Banater Schwaben, in
romana simplu șvabi) sunt o
etnie germana din grupul
Svabilor dunareni care au
emigrat in Banat cu peste
200 de ani în urma, venind
din diferite regiuni din sudul
Germaniei si Austria. Desi a
format pentru lunga vreme
o minoritate puternica și
importanta, datorita
transformarilor politice din
ultimul secol cea mai mare
parte a svabilor banateni s-
a intors in Germania.
• In urma razboiului austro-
turc din 1716, Banatul a fost
cucerit de Imperiul
Habsburgic. La 21 octombrie
1716, printul Eugeniu de
Savoia propune imparatului
Carol al VI-lea, ca Banatul sa
fie organizat si guvernat in
asa fel, încat sa aduca folos
casei imperiale. Astfel se
deschide calea pentru
colonizari, necesare atat din
ratiuni strategico-politice de
extindere a imperiului, dar
importante și pentru
repopularea și revigorarea
Banatului, vlaguit economic
si demografic de razboaiele
austro-turce.
 • Secuii (popular sacui, in
maghiara Székelyek) sunt un
grup etnic maghiar din
Romania, de limba maghiara
si de origine necunoscuta,
Secui care cultural tine de
maghiarimea din judetele
Covasna, Harghita si in
arealul central și sud-estic al
judetului Mures. Se mai
autodefinesc ca secui si
locuitorii de limba maghiara
din cateva sate ale judetelor
Alba si Cluj (din fostul Scaun
Secuiesc al Arieșului) și din
judetele Sibiu si Brasov.
• Cea mai caracteristica si
cea mai ornamentala
piesa din toata arta
constructiei secuiesti
este poarta, numit si
poarta secuiasca. Nu
exista nimic altceva
pentru care secuii ar
destina atatia bani,
atentie și osteneala cat
pentru o poarta.
Constructia portii
secuiesti poate fi
descrisa in felul urmator:
cu fata catre strada, pe
trei stalpi de stejar dur,
asezati intr-o linie
dreapta de sapte-opt
metri, este asezat un
acoperis relativ jos si
ingust acoperit cu
sindrila de brad, pe a
carui lungime sunt lasate
gauri de intrerare în
porumbarul din interior.
 • Sarbii din Romania sunt o membrii

Sarbii unei minoritati etnice, care numara, in

conformitate cu rezultatele
recensamantului din 2002, 22.518 de
persoane, adica 0,1% din populatia
tarii. Recensamantul din 1992
inregistra 29.408 de sarbi. Sarbii
locuiesc în principal in regiunile din
sud-vestul Romaniei, unde constituie
majoritatea absoluta in doua
localitati: Pojejena, judetul Caras-
Severin, (52.09%) Svinita, judetul
Mehedinti, (87.27%) , si majoritatea
relativa intr-o a treia, Socol, judetul
Caras-Severin, (49.54%). Regiunea in
care se afla cele trei localitati este
cunoscuta cu numele de Clisura
Dunarii (în limba sarba: Банатска
Клисура (Banațka Klisura).
• Sunt multe obiceiuri frumoase
de Craciun, insa daca nu se
merge in ziua de Craciun la
Sfanta Liturghie,
totul ramane un simplu joc. In
Ajun de Craciun (Badnje veče), se
aprinde badnjakul, un trunchi de
stejar tanar, ce se taia pe vremuri
din
padure. In zilele noastre, este
doar un manunchi de crengi de
stejar, insa
semnificatia este aceeasi: acest
lemn tanar il simbolizeaza pe Isus
Hristos
si intrarea Lui în lume, in inima si-
n casa noastra.
 • Colonizarea sasilor transilvaneni in
podisul intra-carpatic a fost initiata de
Sasii regele Geza al II-lea (1143-1163). Sasii
erau supusi regelui, adica direct puterii
centrale; isi pastrau dreptul cutumiar
german si-si alegeau liber juzii. Chemati
in mod explicit pentru apararea
Coroanei, trebuiau doar sa predea
camarii regale o parte din veniturile lor
si sa indeplineasca obligatia serviciului
militar. Potrivit Diplomei andreene
(1224), data de Andrei al II-lea, sasii
stabiliti "de la Orastie si pina la
Drauseni" trebuiau sa fie un popor si sa
asculte de un jude instalat de rege.
Incepand cu secolul al XIV-lea,
autonomia domeniului auto-administrat
de sasi s-a extins neintrerupt pia ce, in
1486, Matei Corvin a poruncit unirea
tuturor sasilor aflati pe "pamintul
craiesc" in "Universitatea saseasca"
(Universitas Saxonum), potrivit dreptului
sibian. Acesta este un eveniment
important in dezvoltarea sasilor in
procesul lor de devenire ca natiune
politica
• Cu toate ca cea mai mare parte a comunitatii
sasesti a parasit rand pe rand tara, plecand
in Germania la rudele lor, traditiile si
obiceiurile acestora s-au mentinut si datorita
rolului important pe care il are preotul
evanghelic Peter Klein.
• Printre aceste traditii, un loc de frunte il
ocupa “fasching-ul” – marele carnaval ce
simbolizeaza sfarsitul iernii si are loc in luna
februarie a fiecarui an.
• La acest eveniment participa cetateni din
comuna indiferent de etnie, alaturi de
oficialitatile comunei si invitati de onoare din
tara si strainatate.
• Carnavalul incepe cu o mica parada a
mastilor, timp in care inimioarele cumparate
de invitati sunt prinse pe costumele lor.
• Premierea mastilor se face in functie de cate
inimioare a primit fiecate masca. Masca cu
numarul cel mai mare de inimioare,
primeste premiul cel mare, respectiv tortul
pregatit in acest scop.
• Dupa premiere, incepe petrecerea cu dans si
cantece in compania fanfarei comunale.
• Formatia de dansuri populare germane “Das
Gruppe Zeiden’ din Codlea, invitata la acest
eveniment trezeste si ea in sufletele celor
prezenti, sentimentul de bucurie si
multumire pentru programul prezentat.