1.

 Diftongul

Diftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi o

semivocală, pronunţate în aceeaşi silabă.

Grupul “gi” nu face parte din diftong. Exemplu: solfegiu

Cuvantul “eram” – are diftong!! Pt ca se pronunta “ieram”

Substantivele si adjectivele terminate in 3 de “i”, au vocala,semivocala si vocala , ultimii 2 de “i”

formeaza diftong ascendent

– broas – că (diftong ascendent sau  urcător; semivocala precede  vocala);

– ştiu – că (diftong descendent sau coborâtor; vocala precede semivocala).

a) Exemple de diftongi ascendenţi (↑)

– ↑ [e̯a]: seară, cafea, deal, curea;

– ↑ [i̯ a]: iarnă, piatră, iarbă, băiat;

– ↑ [o̯a]: broască, soare, școală, oameni;

– ↑ [u̯a]: steaua, roua, cuantum, ploua;

– ↑ [u̯ă]: plouă, două, vouă, rouă;

– ↑ [i̯ e]: iepure, miere, piele, taie;

– ↑ [e̯o]: vreo, deodată, vreodată, pleoștit;

– ↑ [i̯ o]: creion, iod, raion, miorlăi;

– ↑ [i̯ u]: iute, consiliu, duium, iubi.

b) Exemple de diftongi descendenţi (↓)

– ↓ [ai̯ ]: mai, cai, dai, taină;

– ↓ [ăi̯ ]: răi, clăi, hăinuță;

– ↓ [âi̯ ]: câine, mâine, rămâi;

– ↓ [ei̯ ]: lei, trei, neică, grei;

– ↓ [ii̯ ]: copii, fii, ştii;

– ↓ [oi̯ ]: doi, oi, noroi, doină;

– ↓ [ui̯ ]: pui, uita, lui, cuib;

– ↓ [au̯]: august, sau, dau, cântau;

– ↓ [ău̯]: rău, hău, dulău, Buzău;

– ↓ [âu̯]: râu, grâu, frâu, pârâu;

– ↓ [eu̯]: leu, meu, zeu, antreu;

– ↓ [iu̯]: viu, fiu, măsliniu, târziu;

– ↓ [ou̯]: nou, ou, bou, tablou.

2. Triftongul

Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două

semivocale pronunţate în aceeaşi silabă.

!!Cuvantul “eu” este triftong pt ca se pronunta “ieu”!!

– cre – ioa – ne (triftong ascendent sau progresiv;  semivocalele preced vocala);

– le – oai – că (triftong centrat; semivocalele încadrează vocala).

a) Exemple de triftongi ascendenţi (↑)

– ↑ [e̯o̯a]: pleoapă, leoarcă;

– ↑ [i̯ o̯a]: creioane, aripioară, duioasă, lăcrămioară.

b) Exemple de triftongi centraţi (<>)
– <> [e̯ai̯ ]: spuneai, cădeai, priveai, puteai;

– <> [e̯au̯]: beau, vreau, doreau, dormeau;

– <> [i̯ ai̯ ]: tăiai, îndoiai;

– <> [i̯ au̯]: iau, vuiau, voiau, îndoiau;

– <> [i̯ ei̯ ]: iei, miei, piei;

– <> [i̯ ou̯]: maiou;

– <> [o̯ai̯ ]: leoaică, zmeoaică, lupoaică;

– <> [u̯ai̯ ]: înșeuai;

– <> [u̯au̯]: înșeuau;

– <> [u̯ăi̯ ]: rouăi.

3. Hiatul

Hiatul apare între două vocale alăturate, pronunţate în silabe diferite.

– ca – i – să (hiat din vocale diferite);

– i – de – e (hiat din vocale identice).

a) Exemple de hiaturi din vocale diverite (<>)

– <> [a.e]: aer, aeroport;

– <> [a.i]: aici, caisă, înainte;

– <> [a.o]: baobab, supraorganizare;

– <> [a.u]: aur, totdeauna;

– <> [e.a]: real;

– <> [e.â]: creând;
– <> [e.i]: leit, neisprăvit;

– <> [e.î]: neînceput;

– <> [e.o]: neon, arheolog;

– <> [e.u]: zmeură, neutru;

– <> [i.a]: premia, speria;

– <> [i.e]: știe, sanie;

– <> [i.î]: semiînchis;

– <> [i.o]: pion, biologie;

– <> [i.u]: fiul, triunghi;

– <> [o.a]: aminoacid, coarticula;

– <> [o.e]: poet, poezie;

– <> [o.i]: steroid, voinţă;

– <> [o.î]: autoînsămânțare;

– <> [o.u]: noutate, biroul;

– <> [u.a]: actual;

– <> [u.ă]: continuă;

– <> [u.â]: continuând;

– <> [u.e]: fluent, duel;

– <> [u.i]: arcuit, îngădui;

– <> [u.o]: fructuos;
– <> [ă.i]: grăim, trăind;

– <> [ă.u]: lăută, păun, răul;

– <> [â.i]: gâfâind, bâjbâi;

– <> [â.u]: grâul, pârâul.

b) Exemple de hiaturi din vocale identice (==)

– == [a.a]: contraatac, supraaglomerat, ultraatent;

– == [e.e]: alee, idee, neelucidat, reevaluat, licee;

– == [i.i]: ființă, ştiinţă, antiinflaţie;

– == [o.o]: zoolog, alcool, cooperaţie;

– == [u.u]: continuu, reziduuri.

c) Exemple de hiaturi în lanţ (<.>)

– <.> [i.a.e]: antiaerian, antiaerobic;

– <.> [i.e.u]: arhieuforic;

– <.> [o.e.u]: indoeuropean;

– <.> [o.a.u]: coautor;

– <..> [e.o.a.u]: neoautocrat;

– <..> [e.o.e.u]: neoeugenie.
Vocalele

Vocalele sunt sunete la rostirea cărora aerul nu întâlneşte nici un obstacol la ieşirea din

aparatul fonator, adică porţiunea dintre plămâni şi gură. Ele pot forma singure silaba.

Semivocalele

Semivocalele sunt sunete care seamănă cu vocalele, dar nu pot alcătui singure silaba.

–  ie – pu – re
–  oa – lă

Consoanele

Consoanele sunt sunete la rostirea cărora aerul întâlneşte obstacole la ieşirea din aparatul

fonator. Ele nu pot forma singure silabele.

Sunetele

– Vocale: A, E, I, O, U, Ă, Â, Î.
– Semivocale: E, I, O, U.
– Consoane: B, C, D, F…
– Consoane complexe: C’, K’, G’, G’.

Exemplu

Chenar = [K’enar] 6 litere şi 5 sunete

Sunet = se aude
Literă = semn grafic

C’ = Se foloşeste la „ce” , „ci”

K’ = Se foloseşte la „che” , „chi”
G’ = Se foloseşte la „ge” , „gi”
G’ = Se foloseşte la „ghe” , „ghi„.
OBSERVATIE:

Litera "x" poate fi redata cu ajutorul a doua sunete (cs; gz).

Exemplu: 

taxi: 4 litere, 5 sunete

OBSERVATIE:

Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) reprezinta fie un sunet. fie doua sunete:

1. grupul de litere + vocala (in aceeasi silaba): grupul reprezinta un sunet

Exemplu: ceapa - 5 litere, 4 sunete

2. grupul de litere aflat la sfarsitul cuvantului, iar in silaba exista si o alta vocala: grupul
reprezinta un sunet

Exemplu: atunci - 6 litere, 5 sunete

3. grupul de litere + consoana sau grupul de litere este singur in aceeasi silaba: grupul reprezinta
2 sunete

Exemplu: chitara - 7 litere, 6 sunete; geografie - 9 litere, 9 sunete

Litere ajutatoare- cuvinte compuse

Litera e poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (elev, element, electoral, eminent) sau
transcrie diftongul ie (se scrie e si se pronunta ie in cuvinte de tipul: el, ei, ele, este, esti);

- cand este semivocala, se scrie si se pronunta e (avea, beat, citea) sau se scrie e si se

pronunta i  (aceea, ea, insinueaza);
 - ca litera ajutatoare, apare in grupurile: ce, ge, che, ghe + vocala a (ceapa, geam, cheama,
veghea; e + a nu formeaza un diftong).

Litera i poate fi vocala, semivocala sau litera ajutatoare:

- cand este vocala, se scrie si se pronunta ca atare (aripa, binoclu, diplomat; este vocala
nesilabica atunci cand este folosita ca litera finala: azi, beri, carti, cati, insusi, insuti,
totusi etc. sau cand apare in elementul de compunere ori-: orice, oricand, oricui);

- cand este semivocala, apare in diftongi (iar, ied, iobag, iubesc, ai, copii, vazui);

- ca litera ajutatoare poate aparea in grupurile ci, gi, chi, ghi, cind grupurile sunt urmate de o
vocala (ciot, ciur, Giurascu, ghiul, chiar; i + vocala nu formeaza un diftong) sau cand
acestea se afla la sfarsitul unui cuvant si nu formeaza o silaba distincta ( duci, dragi, faci,
unchi, unghi).

Litera h poate fi consoana (haz, har,hora, sah), dar si litera ajutatoare, in combinatiile: che, chi,
ghe, ghi (chemare, chinuit, veghe, ghicitoare).

Litera x transpune urmatoarele grupuri de sunete: cs (axa, boxer, fix, taxi) sau gz:    (examen,

exercitiu, exemplu, exil); a nu se confunda cu situatia in care apare scris grupul cs (catadicsi,
cocs, imbacsit, rucsac) sau cu ortografierea diferita la singular si plural  x/ cs (complex/
complecsi, fix/ ficsi, ortodox/ ortodocsi, prolix/ prolicsi).

Literele k, q, w, y apar, de obicei, in cuvinte straine sau in compuse(kilogram, kilocalorie, kitsch,

quasar, week-end, whisky, yankeu, yoga).

LITERA Z
Inainte de “Z” prefixele “des” “ras” il pastreaza pe S.
Exemplu : deszapezit

LITERA X
Pluralul substantivelor si adjectivelor masculine terminate in x se transforma in “cs”
Exemplu: fix- ficsi
 orthodox- ortodocsi

Se pronunta “CS” in loc de “X”:

Exemplu: fix, expatria, sextet, text, fixa, mixte.
In rest se pronuta “ GZ”