PARTICULARITATILE ROMANULUI TRADITIONALIST

Ioan Slavici este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romne a!irmndu"se ca desc#i$%tor de drumuri prin crearea romanului realist o&iect 'Mara( i prin inte)rarea elementelor de anali$a psi#olo)ic% *n scrierile sale+ Acestea sunt dominate de con!licte puternice cum ar !i patima &anului discrepan ele sociale implicaiile socialului asupra individului i pre$int% satul sau oraul transilv%nean din perspectiva tran$iiei de la ornduirea tradionalist% c%tre o nou% !orm% de or)ani$are anume capitalismul+ Opera sa se incadrea$a curentului literar realism orientare ce se mani!esta incepand cu secolul al ,I,"lea si continua in !orme speci!ice de"a lun)ul timpului pana in $ilele noastre+ Principalele sale trasaturi evidente si in opera literara a lui Slavici sunt- pre$entarea veridica a realitatii o&iectivitatea impartialitatea scriitorilor realisti o&servatia tipurilor umane caracteristice relie!area individului ca produs al societatii in care traieste pre$entarea amanuntelor semni!icative si alcatuirea descrierilor minutioase stilul impersonal so&ru precis si concis+ Romanul este o specie a )enului epic in pro$a de mare intindere cu persona.e numeroase si actiune comple/a des!asurata pe mai multe planuri narative si de$voltand con!licte puternice+ 0Mara0 este un roman traditional realist si o&iectiv+ Perspectiva narativa este o&iectiva naratorul este omniscient si omnipre$ent iar relatarea se !ace la persoana a III"a+ Scrierea lui Slavici a !ost pu&licata pentru prima oara in 1234 in revista 05atra0 ulterior aparand in volum in 1367+ Tema sa se !undamentea$a pe pre$entarea societatii ardelenesti de la s!arsitul secolului al ,I,"lea prin intermedeiul repre$entantilor sai tipici+ Titlul romanului este dat de numele persona.ului principal repre$entanta unei cate)orii sociale un e/ponent tipic al mediului din care provine8aceasta este o !emeie vaduva cu un destin tumultuos care munceste pentru a le asi)ura copiilor ei Persida si Trica o viata decenta !ara )reutatile saraciei pe care ea !usese nevoita sa le indure+ Romanul are insa doua planuri principale care alternea$a scrierea pre$entand pe de"o parte e/istenta mamei iar pe de alta parte concentrandu"se asupra vietii Persidei considerata o 0Mara0 in devenire+ Pentru ca pre$inta evolutia celor doi copii ai precupetei de la copilarie catre maturitate creatia are caracter de &ildun)sroman+ Romanul este compus din doua$eci si unu de capitole !iecare dintre ele purtand un titlu sinte$a semni!icativ+ Naratiunea este modul predominant de e/punere aceasta impletindu"se cu descrierea relie!and mediul incon.urator si trasaturile persona.elor si cu dialo)ul prin care se sustin portretele persona.elor con!erind o nota de veridicitate scrierii+ Su&iectul romanului respecta sc#ema traditionala cronolo)ica+ Planurile narative se pre$inta pe &a$a principiului alternantei8 cele principale al Marei si al Persidei se impletesc ma)istral cu un plan mai putin conturat cel al destinului persona.ului Trica iar secventele narative sunt pre$entate prin inalntuire+ Incipitul romanului este repre$entat de portretul eroinei centrale din perspectiva o&iectiva a naratorului neimplicat dar care prin intermediul epitetelor 0saraca0 si 0saracutii0 isi e/prima compasiunea in raport cu soarta persona.elor repre$entative ale scrierii+

Tot in e/po$itiune se pre$inta si indeletnicirea !emeii prile. cu care sunt relevate trasaturile mediului social al carei produs este anume $ona de )ranita dintre satul ar#aic si orasul invadat de primele mani!estari ale capitalismului+ Coordonata spatiala a romanului pre$inta ast!el tar)urile ardelenesti Radna si Lipova situate pe valea Muresului in apropiere de Arad+ Mara este 0precupeata0 !acand ne)ot in aceste provincii locatii pe care le alternea$a pentru a o&tine un venit multumitor atat pentru a se intretine cat si pentru a economisi putinii &ani stransi cu truda+ Aceasta ramasese vaduva de tanara caci sotul sau 9ar$ovanu se prapadise lasandu"le o livada cu pruni si o vie la care se adau)a ca posesiune a !amiliei casa primita de Mara ca $estre+ :emeia se vede ast!el nevoita sa munceasca sa asi)ure un trai decent celor doi copii ai sai+ Ca ne)ustor ea aplica o re)ula de &a$a a capitalismului cautand sa dea mar!a c#iar si pe &ani putini decat sa tina la pret si sa nu casti)e nimic+ Neputand sa"si lase copiii sin)uri si neavand niciun a.utor Mara pre!era sa"i ai&a su& o&servatie luandu"i cu ea la tar)+ Desi acestia sunt 0nepieptanati si nespalati si o&ra$nici0 aceasta e !oarte mandra de ei a!irmand mereu ca nu are nimeni asemenea odrasle- 0Tot n"are nimeni copii ca ai mei0+ Din dra)oste materna ea se preocupa de viitorul lor dar si de propria &atranete pentru a nu a.un)e vreodata o povara economisisnd &ani in trei ciorapi 0unul pentru $ilele de &atranete si pentru inmormantare altul pentru Persida si al treilea pentru Trica0+ Tocmai pentru ca ii iu&este !oarte mult Mara se )andeste la viitorul lor si cu minimum de e!ort !inanciar pentru a nu"si consuma economiile pastrate cu )reu $i de $i o trimite pe !iica sa ma manastire in )ri.a maicii Ae)idia iar pe Trica il incredintea$a pentru a"si !ace ucenicia in casa starostelui co.ocarilor de la Lipova 9ociaoca+ Intri)a romanului este repre$entata de intalnirea intamplatoare dintre Persida a!lata la manastire la o !ereastra care se sparsese din cau$a vantului si ;u&arnatl &aiatul macelarului Anton ;u&ar+ Cei doi tineri se indra)ostesc unul de celalalt la prima vedere iar Slavici pre$inta sentimentele lor in detaliu dovedind ra!inament in descrierea pro)resiei acestora dar s cunoasterea pro!unda a psi#olo)iei umane+ Desi cei doi apartin unor lumi di!erite incompati&ile in primul rand din punct de vedere social primii !iori ai iu&irii se presc#im&a treptat intr"un sentiment pro!und pe care cei doi nu"l pot i)nora niciun moemnt+ Natl era de.a cal!a la macelarie aspirand sa a.un)a maestru macelar+ :iind neamt de ori)ine nu se cuvenea sa se insoare cu o !ata de o alta nationalitate+ Pe de alta parte Mara isi dorea ca !iica ei sa devina preoteasa plani!icand un maria. cu viitorul preot Codreanu+ Dincolo de di!erentele dintre ei de etnie reli)ioase si sociale care )enerea$a con!lictul erotic tinerii traiesc o !rumoasa poveste de iu&ire s!idand parca predestinarile si urmand calea inimii+ O latura a acestui con!lict este resimtita in plan interior de catre tanara Persida care n"ar !i vrut sa"si supere mama dar nici nu ar !i putut renunta la sansa unica de a se casatori cu cel pe care il iu&este+ Implinind optspre$ece ani si considerandu"se matura si independenta Persida isi asuma propriul destin se casatoreste in taina cu Natl si !u) impreuna la 5iena+ Nu dupa mult timp insa viata printre straini lipsurile materiale si neintele)erile )enerate de di!erentele temperamentale dintre ei ii determina sa se intoarca la Lipova unde isi intemeia$a propria a!acere+ Persida pre$entand taria de caracter a mamei se an)a.ea$a sa )estione$e &irtul pe care il desc#isesera impreuna+ Ast!el )reutatile vietii isi lasa amprenta si asupra in!atisarii acesteia si asupra caracterului ei dar dovedind dar$enie le in!runta+ Nasterea copilului lor aduce mult asteptata impacare dintre !amilii Mara si &atranul ;u&ar a.un)and la un consens+ Pe lan)a con!lictul principal se de$volta con!lictul secundar din planul lui Trica cel care este nevoit sa re$iste avansurilor Martei sotia lui 9ocioaca din dorinta de a"si continua ucenicia pana la stadiul de maestru co.ocar asa cum isi dorea Mara+ Desi il iu&este !oarte mult aceasta nu doreste sa"i plateasca sta)iul militar iar Trica pleaca voluntar pe !ront din or)oliul de a nu depinde de nimeni+ Este ranit insa la sold si se intoarce acasa a.un)and pana la urma sa e/cele$e in &rasla aleasa de mama sa devenind maestru co.ocar+

De$nodamantul romanului pre$inta o scena suprin$ator de &rutala+ :iul nele)itim al lui Anton ;u&ar 9andi isi ucide cu sadism aparent ine/plica&il tatal+ Ast!el !inalul romanului pre$inta succint eventualitatea de$valuirii !aptei repro&a&ile catre intrea)a colectivitate prin aparitia Persidei care ii surprinde pe cei doi in inclestarea actului de sadism+ Destinele persona.elor romanului se impletesc cu determinarile mediului din care provin romanul constituindu"se ca o ampla !resca sociala cu aspecte mono)ra!ice pre$entand o or)ani$are pe &resle a Ardealului la s!arsitul secolului al ,I,"lea viata satelor si a tar)urilor cu o&iceiuri speci!ice !or!ota si tumultul vietii indivi$ilor care lupta neincetat pentru a se per!ectiona pentru un trai decent !ara amenintarea saraciei+ Mara este persona.ul principal al romanului desi prin e/trapolarea trasaturilor sale dar si prin ponderea 0romanului Persidei0 din economia scrierii persona. central este si !iica Marei+ Supranumita de catre Nicolae Manolescu 0prima !emeie capitalist din literatura noastra0 Mara este o &una 0precupeata0 stiind &ine unde sa vanda si cum sa !i/e$e mereu un pret pentru a !i un avanta.+ Perseverenta de a pune in !iecare $i un &an deoparte releva si inteli)enta sa de !actura pra)matica anticipativa dar in primul rand arata dra)ostea imensa pe care o poarta copiilor+ :ara a"si pierde umanitatea ea poate !i incadrata tipolo)iei avarului deoarece c#i&$uinta ei este de multe ori e/a)erata+ Desi are multi &ani stransi amana momentul in care sa"i incredinte$e celor pentru care a muncit toata viata8 pe Trica nu"l rascumpara pentru a scapa de inrolare iar Persidei pre!era sa"i pastre$e ea &anii in si)uranta c#iar daca !ata trece prin )reutati !inanciare+ Totusi dra)ostea materna o caracteri$ea$a din plin !iin alaturi su!leteste de copiii sai pastrandu"si ast!el latura po$itiva a personalitatii+ Am&itioasa si ener)ica Mara este o persoana sensi&ila care visea$a la o viata !rumoasa pentru cei doi copii de care se preocupa sa le )aseasca un rost in viata+ Caracteri$area sa se a/ea$a pe maniera indirecta mare parte a trasaturilor acesteia reiesind din !aptele vor&ele sau atitudinea ei+ In relatie cu cei doi copii ai sai Trica si Persida aceasta este capa&ila sa le o!ere o educatie &una c#iar daca traiesc in conditii precare de i)iena cat sunt mici si sunt nevoiti sa o urme$e pe mama lor prin tar)uri8 ceea ce este cu adevarat important este ca ei sunt 0sanatosi si rumeni voinici si plini de viata destepti si !rumosi0 iar Mara nu poate !i decat mandra de ei+ Desi este o !emeie simpla stiind !oarte &ine cum este sa lupti cu saracia ea este capa&ila sa le insu!le dra)ostea si respectul !ata de parintele lor dar si iu&irea !rateasca si dorinta permanenta de a se a.uta unul pe celalalt+ In relatie cu Persida Mara a reusit involuntar sa"i imprime acesteia trasaturi de!initorii ale propriei sale personalitati cum ar !i #arnicia puterea de a mer)e mai departe in viata in orice conditii !orta de a iu&i sensi&ilitatea devotamentul completate de trasaturi ereditare cum ar !i simtul practic de$voltat personalitatea puternica dominatoare vointa de a reali$a tot ceea ce"si propune+ Prin perosna.ele sale dar si prin actiune romanul se constituie ca o ampla !resca sociala de !actura realista in care se remarca descrieri detaliate radio)ra!ierea societatii de la inceput de secol evidenta patrunderii capitalismului in orasele ardelene pro&lemele sociale cu care se con!runta indivi$ii tipolo)ia pre$entata persona.ele )andite ca e/ponenti ai mediului din care !ac parte+ Tot de !actura realist"traditionalista este si stilul lui Slavici care se remarca prin e/primarea e/acta so&rietate conci$ie si preci$ie8 scriitorul este ast!el un precursor al manierei de a scrie in mod anticalo!il a lui Re&reanu+

Din punctul meu de vedere 0Mara0 este un roman ma.or realist"traditionalist de pro&lematica sociala deoarece el re!lect% un proces istoric acela al !orm%rii societ%<ii &ur)#e$e dar mai ales !ormarea unui mediu social mercantil unde totul se vinde =i se cump%r% iar puterea este repre$entata de &an+ In conclu$ie prin evocarea acestor medii si prin persona.ele sale comple/e antrenate in con!licte puternice si puse in situatii diverse si &o)ate ca insasi viata Ioan Slavici desc#ide calea romanului realist"o&iectiv pe care vor pasi dupa el scriitori ardeleni precum Ion A)ar&iceanu si Liviu Re&reanu+