Poluarea chimica si sanatatea

(Articol aparut in revista de informare profesionala, Asistent.ro in data de 15.04.2010)

Dr.In. !icolae "A#$!%&'$
'a inceputul secolul 21 de(voltarea in spirala a omenirii se continua intr)un ritm care
devine parca din ce in ce mai ametitor. *untem confruntati cu descoperiri pe care
mintea omeneasca a+ia si le putea imaina la inceputul secolului trecut. ,data cu
aceasta e-plo(ie a de(voltarii tehnoloice si paralel cu ea a crescut radul de
poluare a mediului incon.urator cu materiale care interferea(a cu sanatatea umana,
calitatea vietii sau functionarea ecosistemelor (oranismele vii si mediul in care
traiesc).
*ursele de poluare ale mediului incon.urator sunt diferite, dar in mare se pot clasifica
in/
) surse naturale (descompuneri naturale ale materiei oranice, eruptiile
vulcanice, erodarea solului, pul+erile din meteoriti,etc.) care in pre(ent au
un potential redus de poluare, desi la scara eoloica au in mare
importanta0
) surse artificiale, care enerea(a cea mai mare parte a su+stantelor
poluante eli+erate in mediul incon.urator.
Principala sursa de poluare a atmosferei o repre(inta procesele de com+ustie in
vederea o+tinerii eneriei electrice, termice sau mecanice necesare proceselor
industriale, incal(irii locuintelor sau functionarii motoarelor.
De(voltarea transporturilor si nevoia oamenilor de a se deplasa cu vite(e si la
distante din ce in ce mai mari a dus la de(voltarea infrastructurii, la aparitia soselelor,
autostra(ilor, canalelor de naviatie si cailor ferate care au +ra(dat in linie dreapta
campiile si padurile, au taiat dealurile si muntii. In acest mod au ca(ut prada
topoarelor si utila.elor mii de hectare de padure diminuand astfel capacitatea de
a+sor+tie a dio-idului de car+on si eli+erare a o-ienului.
"ilioanele de autoturisme care sunt o pre(enta permanenta pe sosele si avioanele
care +ra(dea(a cerul (i si noapte si in eneral toate mi.loacele de locomotie
tre+uiesc alimentate cu milioane de +arili de petrol care prin ardere elimina in
atmosfera alte milioane de tone de a(e care poluea(a atmosfera.
Industria este un alt mare poluator atat prin emisiile sale in procesul de productie cat
si prin elementele finite, in special inrasamintele chimice. %oate acestea poluea(a
aerul, apa si solul cu urmari rave asupra sanatatii populatiei si a climei.
Incal(irea locuintelor si prepararea hranei se adaua la marii consumatori de
hidrocar+uri si implicit isi pun amprenta asupra emisiilor poluante in mediul
incon.urator.
Atunci cand se vor+este despre efectul poluant asupra mediului se au in vedere si
sunt anali(ate urmatoarele componente afectare/ aer, apa, sol, +iodiversitatea si
(omot si vi+ratii.
Riscurile de mediu pentru sanatatea umana sunt clasificate in riscuri/
) ridicate (fenomene meteo periculoase, deradarea stratului de o(on,
deradarea ha+itatelor naturale, scaderea +iodiversitatii)0
) medii (ploi acide, poluarea apei cu su+stante to-ice, poluarea aerului cu
a(e de sera, poluarea solului cu pesticide, poluarea radioactiva)0
) scazute (poluarea termica, poluarea fonica).
Poluarea chimica este de departe cea mai periculoasa pentru sanatatea oamenilor
prin actiunea directa a poluantilor asupra oranismului uman. #iscurile pentru
sanatatea populatiei se cuantifica prin/
) aerul poluat0
) mediul de lucru to-ic0
) remanenta si concentratia pesticidelor in hrana0
) pre(enta su+stantelor to-ice in +unurile de consum0
) apa pota+ila poluata.
Dintre poluantii chimici cu actiune directa asupra solului pe primul loc se afla
inrasamintele chimice si pesticidele.
Pesticidele sunt produse chimice folosite pentru com+aterea daunatorilor plantelor si
a produselor aricole stocate, precum si pentru com+aterea vectorilor +ioloici ai
+olilor omului si animalelor. &le sunt su+stante sau amestecuri de su+stante ce
contin inrediente +ioloice active impotriva daunatorilor. Inredientele +ioloice
active sunt in eneral su+stante to-ice cu potential de deradare a mediului. "ulte
pesticide sunt to-ice, inducand afectiuni acute si cronice pentru om.
Dintre poluantii de oriine chimica frecvent intalniti in aer, cu actiune directa asupra
oranismului uman si implicit al sanatatii populatiei pot fi enumerati/
) pul+erile cu actiune iritanta care actionea(a la nivelul cailor respiratorii
care provoaca sau aravea(a +olile plamanilor ducand intr)un final la
aparitia afectiunilor cronice0
) o-i(ii ai diferitelor su+stante pre(enti in aer su+ forma de a(e re(ultate
din arderea proceselor de com+ustie sau din procesele industriale. Acestia
produc iritatii ale cailor respiratorii, e-pectoratii, salivari permanente, iar
dupa o anumita perioada la +ronsitele cronice. In com+inatie cu
hemolo+ina din sane duce la aparitia methemolo+inei care impiedica
transportul o-ienului dinspre plamani catre tesuturi0
) poluanti a(osi cu actiune asfi-ianta, re(ultati din arderile incomplete ale
com+usti+ililor fosili, dintre care cel mai cunoscut este o-idul de car+on,
a( care a facut numeroase victime. Prin com+inarea cu hemolo+ina se
formea(a car+o-ihemolo+ina care +lochea(a iriarea sanvina si
provoaca in forme usoare cefalee, somnolenta, reata, aritmii, iar la o
e-punere indelunata decesul0
) poluanti cu actiune to-ica sistematica, cum ar fi plum+ul care produce +oli
rave in special la oranismele sla+e sau in formare0
) poluanti cu actiune canceriena pre(enti in atmosfera in (onele industriale
care dea.a prin arderi incomplete hidrocar+uri aromatice sau arsenele,
sau metale rele (As, 1d, 1u, !i, P+, 2n, 3)
Poluantii care se intalnesc in apa si ii afectea(a calitatea, devenind improprie pentru
consum enerea(a afectiuni sau conduc la aparitia unor +oli infectioase (fe+ra
tifoida, hepatita epidemica, etc.) sau a epidemiilor. 4oarte frecvente sunt into-icatiile
cu nitrati, cu plum+ sau cu mercur. Aceste into-icatii apar in urma consumului apei
din surse necontrolate, in special din fantanile sapate numai pana la prima pan(a
freatica in care s)au acumulat apele contaminate cu pesticidele folosite in
aricultura, s)au colectat de.ectiile animaliere din com+inatele (ootehnice sau din
fosele nevidan.a+ile din ospodariile populatiei din mediul rural. In eneral consumul
de apa pota+ila infestata conduce la reactii patoloice enerale ale tesuturilor si
oranelor afectate, conducand la tul+urari meta+olice si circulatorii, procese
inflamatorii, cresteri anormale, procese tumorale, etc.
Aceste surse de apa necontrolate au depasite limitele concentratie admisi+ile de/
) arsen, care duce la tul+urari meta+olice si de diestie, cefalee si ameteli,
sla+irea enerala a oranismului si stari permanente de o+oseala0
) fluor cu actiune asupra sistemului osos si a rinichilor0
) cadmiu care afectea(a ficatul cu repercursiuni nefaste multiple asupra
starii enerale a oranismului.
!ocivitatea poluarii apei se rasfrane direct sau indirect asupra omului si de aceea
este necesar sa se cunoasca aceste pericole, inclusiv efectele pe care le are asupra
sanatatii chiar si cantitatile mici de su+stante chimice din apa. Desi se poate afirma
ca e-ista tehnoloii pentru mentinerea calitatii +acterioloice +une a apei pota+ile si
pentru a indeparta multe din su+stantele chimice periculoase, din pacate, acestea nu
se aplica pe o scara lara, potrivit cerintelor leale.

Poluantii chimici se acumulea(a cu foarte mare usurinta in sol, datorita activitatilor
neli.ente ale oamenilor, dar si prin folosirea su+stantelor chimice cu rolul de a spori
productiile aricole. *olul repre(inta capitalul cel mai pretios de care dispune omul
pentru satisfacerea nevoilor lui, deoarece el repre(inta fundamentul tuturor
resurselor necesare vietii. De stratul su+tire si roditor este leata intreaa productie
aricola a omului si repre(inta sursa de hrana pentru toate necuvantatoarele
planetei.
#e(iduurile petroliere industriale, re(iduurile oranice, deterentii sintetici proveniti
din activitatea casnica si industriala, utili(area pesticidelor remanente,
oranoclorurate, imprastierea pe sol a re(iduurilor mena.ere si de oriine animala in
cantitati e-cesive, stropirea plantelor cu ape re(iduale, impurificate, provenite de la
diferitele surse necontrolate din instalatiile industriale se acumulea(a in sol si)i
distru potentialul roditor, anihilandu)i capacitatea de reenerare.
, pro+lema deose+ita cu care ne confruntam in pre(ent este avalansa de deseuri de
plastic care au a.uns sa ne asedie(e localitatile, infestea(a apa raurilor, lacurilor,
marilor si oceanelor, uratesc peisa.ul si ne provoaca uneori furia la vederea celor
care arunca cu usurinta condamna+ila peste tot si oricand punile de plastic si
recipientii din P&%)uri (polietilena)tereftalat).
Puni de plastic si P&%)uri pe rauri si la malul lor
Intr)un articol aparut in !ational 5eorafic din 2 sept. 2006 se citea(a o constatare a
Aentiei de protectie a mediului din *$A 7 anual, la nivel mondial se consuma intre
500 miliarde si 1 trilion de puni de plastic. Acestea, dupa o scurta folosire, care
uneori poate fi intre o ora si o (i, a.un de multe ori din canali(are in apa raului din
apropiere sau le ia vantul si le poarta pana la cel mai apropiat copac unde stau
saptamani sau luni si ne o+lia sa ne intoarcem capul pentru a nu fi martori la
deradarea peisa.ului.
Directorul departamentului de mediu din *an 4racisco spunea ca reciclarea unei
tone de plastic costa 4000 8, iar aceeasi cantitate de plastic se vinde in maa(ine,
su+ forma punilor la pretul de 62 8. Aceasta discrepanta intre pretul efortul de
reciclare si cel al punilor de pe rafturi face ca o imensa cantitate sa fie aruncata la
roapa de unoi, dar si in locuri unde
Deseuri din plastic scapate de su+ control
scapa de su+ control si sunt purtate de vant si intalnite in parcuri, paduri si locuri de
promenada.
Deseuri de plastic in porturi si in coloniile de foci de pe litoralul american
"ulte dintre vietuitoarele marine cad prada avalansei de puni de plastic din apele
de coasta si nu numai. 9roastele testoase le confunda cu medu(ele, hrana lor
preferata si mor asfi-iate cu plastic. Aceeasi soarta o imartasesc delfinii, focile si
pasarile marine.
A.unand la conclu(ia ca punile de plastic au capatat dimensiunea unei calamitati,
unele tari au inter(is folosirea lor, dar si mai multe au recomandat cetatenilor sa
foloseasca puni din materiale usor recicla+ile si +ioderada+ile (carton, rafie,
materiale te-tile), o+liand marile maa(ine sa introduca o ta-a pentru folosirea
punilor de plastic.
Dar conclu(ia nu poate fi decat una sinura/ constiinta omului este sinura care ne
poate salva din marasmul punilor si sticlelor din plastic.
'upta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei eneratii, ci totul
tre+uie andit la nivel universal. ,pinia pu+lica tre+uie sa se convina de ravitatea
situatiei actuale, deoarece masa su+stantelor poluante pe care le deversam in
natura creste cu fiecare si, ceea ce inseamna ca, daca nu luam acum masuri pentru
a preveni pericolul, poluarea de a(i nu va repre(enta nimic in comparatie cu
poluarea de maine.