Biochimie Grasimi si importanta lor in organism

Referat realizat de : Iacob Mihaela Liceul Teoretic Emil Racovita !rofesor coordonator: "edelcu

GRSIMI (gliceride)

Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o constructie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a sa inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare. Grasimile sunt substante organice sintetizate de organismele animale si vegetale facand parte din clasa lipidelor. Grasimile sunt o sursa de energie si in general, furnizarea enegiei este mai constanta. In plus, o data supuse procesului de digesie, o anumita cantitate de grasimi va fi depozitata in depozitele de grasimi din organism, situate sub piele si in jurul catorva organe importante, cum ar fi rinichii, inima si ficatul. Aceste depozite apara organismul impotrivba frigului siprotejata oasele si organele interne impotriva ranilor. Contrar unor teorii la moda, o anumita cantitate de grasime este esentiala pentru pastrarea sanatatii. Aproape toate alimentele contin grasimi, cu e ceptia majoritatii fructelor si legumelor. !rodusele animale carne, untura, produse lactate contin asa-numitele grasimi saturate. "ucile, pestele gras, uleiurilr vegetale si unele margarini usoare contin grasimi nesaturate. #ieticienii recomanda un consum mai mare de grasimi nesaturate decat de grasimi saturate. Grasimile saturate tncurajeaza colesterolului, substanta produsa pe cale naturala in ficat, dar prezenta si in unele alimente. $n anumit nivel al colesterolului este esential sanatatii organismului% dar se pare ca ficatul este capabil sa produca intreaga cantitate de colesterol necesara, fara sa fie nevoie sa includem in alimentatie aceasta substanta.

Aceasta nu inseamna ca alimentele cu un continut ridicat de colesterol trebuie evitate, desi persoanele care au un nivel ridicat de colesterol in organism sunt sfatuite ss reduca consumul acestuia. #eoarece grasimile furnizeaza o energie mai consistenta decat carbohidratii, procentajul lor in alimentatia zilnica trbuie sa fie mai mic. #e asemenea, acestea sunt mai satioase decat alte alimente. "u se poate spune care este cantitatea ideala de grasime din alimentatie& clima rece sau activitatea intensa accentueaza nevoia de grasimi. In general, cel putin '() din caloriile zilnice trebuie sa provina dsin grasimi, iar media ar fi *+,+). Asemenea carbohidratilor, daca consumam mai mult decat este nevoie organismul, e cesul se depune sub forma de grasime.

#efini-ie& Gr.simile sunt amestecuri de esteri simpli sau mic/ti ai glicerinei cu acizi gra/i satura-i sau nesatura-i, cu urm.toarea formul. general.&

unde 0, 01 /i 02 sunt resturi ai acizilor gra/i

I. CLASIFICAREA. NOMENCLATURA. Claficarea gr.similor poate fi f.cut. dup. diferite criterii& '. #up. provenien-.% gr.simele pot fi& vegetale sau animale%

*. #up. consisten-.% gr.simele pot fi& solide, semisolide, lichide ,. #up. rolul fiziologic% gr.simele pot fi& de depozit 3de rezerv.4 /i de constitu-ie. Gr.simele sunt ni/te esteri ai glicerinei cu acizii carbo ilici. #e fapt reprezint. ni/te trigliceride. #enumirea lor se formeaz. dup. denumirea radicalului 3radicalilor4 acizilor gra/i din aceast. gr.sime. 5ai jos vom prezenta formulele chimice ale unor acizi gra/i, care mai frecvent se 6nt6lnesc 6n gr.simi& C15H31COOH C17H35COOH C17H33COOH C17H31COOH C17H !COOH acid palmitic acid stearic acid oleic acid linolic 3saturat4 3saturat4 3nesaturat, o leg.tur. dubl.4 3nesaturat, dou. leg.turi duble4

acid linolenic 3nesaturat, trei leg.turi duble4

Gr.simea, care con-ine radicali de numai un acid gras se nume/te& tripalmitin., tristearin., triolein., trilinolin., trilinolenin.. #e e emplu, trioleina va avea urm.toarea formul. chimic.&

Gr.simile, care con-in radicali ai diferitor acizi gra/i se numesc dup. tipul /i succesiunea radicalilor de acid 6n molecula gr.simei&

oleopalmitostearin., etc.

oleostearoolein.,

linoleopalmitolinolenin.,

5ai jos vom prezenta formulele chimice ale dou. gr.simi heterogene&

II. METO"ELE "E #RE#ARARE Gr.simile vegetale din semin-e 3floarea soarelui, ricin, bumbac4 sau din fructele c.rnoase 3m.sline4 se ob-in prin presare sau, /i mai bine, prin e tragere cu solven-i, de e emplu cu benzin.. Gr.simile animale se izoleaz. prin topirea -esuturilor 6n care sunt con-inute 3de e emplu os6nza de porc4, iar gr.simea din lapte 3untul4 se ob-ine prin agitarea sau centrifugarea laptelui. 7inteza unei gr.simi 6n celule decurge ca o reac-ie de esterificare. 5ai jos vom prezenta sinteza unei gr.simi, de e emplu, a gr.simii stearopalmitooleice&

III. #RO#RIET$ILE CHIMICE 8rigliceridele acizilor satura-i din punct de vedere chimic sunt inerte, dar pot totu/i suporta un num.r destul de redus de transform.ri chimice caracteristice esterilor '. Astfel, sub ac-iunea vaporilor de ap. decurge saponificarea 3hidroliza4 gr.similor cu formarea acizilor gra/i /i glicerinei&

7aponificarea trigliceridelor se accelereaz. esen-ial 6n prezen-a acizilor /i bazelor. 9n prezen-a bazelor se formeaz. s.rurile acizilor gra/i. !e acest fapt este bazat procedeul industrial de ob-inere a s.punului. 9n industrie 6n calitate de agent de saponificare se utilizeaz. soda 3carbonatul de sodiu4 &

*. Alcooliza gr.similor&

0eac-ia este accelerat. de prezen-a clorurii de hidrogen gazoase. ,. :idrogenarea catalitic. a leg.turilor duble din resturile de acid a gr.similor lichide 3procedee industriale de fabricare a margarinei4&

glicerinotrioleat

glicerinotristearat

Gradul de nesaturare al unei gr.simi poate fi apreciat dup. indicele de iod, ce e prim. 6n ) cantitatea de iod, ce se poate adi-iona la leg.tura dubl. ale unei gr.simi 6n anumite condi-ii de lucru. I%. IM#ORTANTA GRASIMILOR IN ORGANISM Grasimile se folosesc in alimentatie% necesarul zilnic pentru un adult este de '++g grasimi. !rin hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale 3de soia, de rapita4, se obtin grasimi solide din care se prepara margarina. 7e folosesc la fabricarea sapunurilor, a unsorilor, a lacurilor si vopselelor 3pe baza de ulei4 si uneori drept combustibil. Grasimile sunt substante organice produse atat in regnul animal

3 stocarea avand loc in tesutul subcutanal, in epiploon sau in jurul organelor interne4 iar plantele il acumuleaza in jurul elementelor reproducatoare.#in cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina, industrie. In plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzimelor. 7-a constatat ca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei. Aci&ii gr'(i 7unt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. 7unt de doua tipuri& acizi grasi saturati 3palmitic, stearic, etc.4 care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati 3olei, linoleic, etc.4 care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. $n consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare. ;schimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rar ateroscleroza. Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. #e obicei, acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. <alori normale ale acizilor grasi& *++-=(+ mg>'++ ml.

C)le(*er)l+l ?ace parte din lipidele mai comple e. !e langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in e ces la

sclerozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca& oua, unt, lapte, icre, creier etc. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele. In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Acest lucru se intampla in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. In bolile ficatului, organ care sintetizeaza colesterolul, scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului 3insuficienta hepatica, ciroza hepatica4. <alorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta pana (+-@+ ani. #upa varsta de @+ ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationare. $n colesterol de *,(+-,,++g>l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste ,g>l pune urgent problema unor masuri de tratament. Trigliceride 7unt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in e ces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor. <alorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre (+'(+mg>'++ ml.

Li,),r)*ei-e 7unt lipide legate de proteine. ;le ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse. Concentratia lipoproteinelor sanguine se e prima in mg la '++ ml>sange <alori normale ale lipoproteinelor&'(+-*(+ mg>'++ ml. Aipidograma, daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un curent continuu, lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. $ltimele trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre ateroscleroza si boli cardiovasculare. 8rebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste B+) inseamna o perturbare a repartitiei grasimilor in corp, care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. #e obicei persoanele care au un colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. !rin cresterea procentului de beta-lipoproteine, scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a aterosclerozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de *,,-,,+.