MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN TIRASPOL

FACULTATEA BIOLOGIE ȘI CHIMIE

Departamentul Chimie

Lucru individual

Acidul formic

A efectuat:

Drumea Mirela gr.204

A verificat:

Șargarovschi V. dr., lect. univ.

Chișinău 2020
Cuprins:
Introducere.............................................................................................................................................3
Structura................................................................................................................................................4
Obținerea................................................................................................................................................4
Proprietăți fizice.....................................................................................................................................5
Proprietăți chimice.................................................................................................................................5
Utilizarea................................................................................................................................................6
Concluzii................................................................................................................................................8
Bibliografie............................................................................................................................................9

2
Introducere
Acidul formic este cel mai simplu acid organic, denumirea lui provenind de la
cuvântul latinesc formica, o specie de insectă a cărui trup prin distilare conduce la obţinerea
acidului formic. Se întâlneşte inclusiv în veninul unor specii de furnici, fiind responsabil de
senzaţiile de arsură în urma unei înţepături. Deşi prezintă numeroase aplicaţii este însă şi
foarte toxic, în contact cu pielea şi ochii fiind şi un produs al metabolizării metanolului care
afectează nervul optic.

Astăzi se obține în diferite moduri - prin oxidarea metanolului sau butanului,

descompunerea compușilor esterici ai acidului oxalic. Produsul specificat are proprietăți
specifice și nu este în niciun caz o substanță chimică sigură. În funcție de concentrare, acestea
variază. De exemplu, o soluție de zece la sută este suficientă pentru a irita pielea. Dar dacă
această concentrație admisă este depășită, acidul formic va coroda suprafețele pe care a căzut
accidental.

Scopul aceste lucrări este de a aduce la cunoștință despre acidul formic, obținerea și
proprietățile acestuia, cât și întrebuințarea în viața cotidiană.

În atingerea scopului ne vom axa pe câteva obiective:

 ce reprezintă acidul formic;

 care sunt proprietațile sale;
 rolul său biologic.

3
Structura
Acidul formic numit și acid metanoic este acidul
carboxilic care are formula chimică H-COOH. Înregistrat ca
supliment alimentar sub denumirea E236. A fost obținută
pentru prima dată în secolul al XVII-lea de un cunoscut
naturalist din Marea Britanie.

În imaginea superioară este ilustrată structura unui dimer de fază gazoasă a acidului
formic. Sferele albe corespund la atomii de hidrogen, sferele roșii corespund atomilor de
oxigen și sferele negre corespund atomilor de carbon. În aceste molecule pot fi văzute două
grupuri: hidroxil (-OH) și formil (-CH = O), ambii capabili să formeze legături de hidrogen.
Aceste interacțiuni sunt de tip O-H-O, grupurile hidroxil fiind donatorii grupării H și grupările
formil donatorii lui O. Totuși, H legat de atomul de carbon nu are această capacitate. Aceste
interacțiuni sunt foarte puternice și, datorită atomului H scăzut de electroni, hidrogenul din
grupul OH este mai acid; prin urmare, acest hidrogen stabilizează mai mult podurile. Ca
urmare a celor de mai sus, acidul formic există sub forma unui dimer și nu ca o moleculă
individuală.

Obținerea
Acidul formic rezultă în urma unor procese naturale. Se poate întâlni şi ca produs de
reacţie rezultat în urma combustiei (fie de la motoarele unor autovehicule, fie din arderea
metanolului sau etanolului impurificat cu apă). O metodă importantă de obţinere este aceea în
care alcoolul metilic reacţionează cu monoxidul de carbon, în prezenţa unei baze puternice
rezultând formiat de metil care apoi va hidroliza rezultând acid formic.

CH3OH + CO → HCOOCH3

HCOOCH3 + H2O → HCOOH + CH3OH

Reacția monoxidului de carbon cu hidroxidul de sodiu:

NaOH + CO → HCOONa → (+ H2SO4, −Na2SO4 ) HCOOH

Reducerea electrochimică a dioxidului de carbon este o altă metodă de obţinere a

acidului formic. În laborator, acidul formic se poate obţine prin încălzirea acidului oxalic în

4
soluţie de glicerol. Fiind un compus toxic, în literatură se prezintă şi metodele de determinare
a acestuia din amestecuri de soluţii. Se menţionează în acest sens metoda de determinare
volumetrică a acidului formic, unde proba, sub formă de soluţie, se tratează cu permanganat
de potasiu standard în exces, în mediu alcalin, pentru a obţine bioxid de mangan. Bioxidul de
mangan şi permanganatul de potasiu în exces se determină iodometric în condiţii acide şi
concentraţia de impurităţi se calculează şi se exprimă sub formă de acid formic.

Acidul formic se poate determina şi prin metoda de distilare modificată, urmată de

titrarea probelor cu hidroxid de sodiu în prezenţă de fenolftaleină, şi de analiza gaz-
cromatografică.

Altă cale de determinare a acidului formic este metoda amperometrică cu ajutorul unui
biosenzor. Acesta utilizează reacţia enzimatică dintre acidul formic şi formiat-dehidrogenaza.
Determinarea acidului formic se poate face şi pe cale enzimatică, folosind tetrahidrofolic
formilaza. În literatură se menţionează şi determinrea acidului formic prin oxidare cu Ce(IV)
în prezenţă de bromură de potasiu.

Proprietăți fizice
Acidul formic este un lichid la temperatura camerei, incolor și cu un miros puternic și
penetrant. Are o greutate moleculară de 46 g/mol, se topește la 8,4 °C și are un punct de
fierbere de 100,8 °C, mai mare decât cel al apei. Este amestecabil în apă și în solvenți organici
polari, cum ar fi eter, acetonă, metanol și etanol. Pe de altă parte, în solvenți aromatici (cum ar
fi benzenul și toluenul) este ușor solubil, deoarece acidul formic are abia un atom de carbon în
structura sa. Are un pKa de 3,77, mai acid decât acidul acetic, care poate fi explicat deoarece
gruparea metil contribuie densitatea electronică la atomul de carbon oxidat de cei doi
oxigenuri. Aceasta are ca rezultat o ușoară scădere a acidității protonului (CH3COOH,
HCOOH). Deprotonat acidul, acesta devine formatul anionic HCOO-, care poate delocaliza
sarcina negativă dintre cei doi atomi de oxigen. Prin urmare, este un anion stabil și explică
aciditatea ridicată a acidului formic.

Proprietăți chimice
Acidul formic, pe lângă proprietățile acide, prezintă și unele proprietăți ale aldehide, în
special, reducătoare. În acest caz, este oxidat până la dioxid de carbon. De exemplu:

5
 2KMnO4 +5HCOOH + 3H2SO4 → K2SO4 + 2MnSO4 + 5CO2 + 8HOH

Când este încălzit cu agenți de deshidratare puternici (H2SO4 (conc.) sau P4O10 ), se
descompune în apă și monoxid de carbon:

HCOOH → HOH + CO

Acidul formic poate fi deshidratat în monoxid de carbon (CO) și apă. În prezența

catalizatorilor de platină, poate fi împărțită și în hidrogen molecular și dioxid de carbon:

HCOOH → H2(g) + CO2(g)

Această proprietate permite ca acidul formic să fie considerat o modalitate sigură de

stocare a hidrogenului.

Acidul formic reacționează cu o soluție de amoniac de oxid de argint:

HCOOH + 2[Ag(NH3)2]OH → 2Ag + (NH4)2CO3 + 2NH3 + HOH

Interacționează cu hidroxidul de cupru (II):

HCOOH + 2Cu(OH)2 → CO2 + Cu2O + 3HOH

Prezintă toate proprietățile acizilor carboxilici monobasici formate cu metale:

HCOOH + KOH → HCOOK + HOH

2HCOOH + CaCO3→ (HCOO)2Ca + HOH + CO2

Cu alcooli formează esteri, la temperatură și mediul acid, reacția este reversibilă:

HCOOH + CH3OH → HCOOCH3 + HOH

Utilizarea
În ciuda faptului că acidul formic poate fi dăunător, acesta este utilizat la concentrații
adecvate ca conservant în alimente datorită acțiunii sale antibacteriene. Din același motiv, este
utilizat în agricultură, unde are și o acțiune împotriva pesticidelor. De asemenea, prezintă
prezervativ asupra pășunilor, care ajută la prevenirea gazelor intestinale la animalele de
reproducție. O altă opțiune este ca aditiv pentru conservare. Acidul încetinește dezvoltarea
microflorei patogene, adecvată pentru fabricarea băuturilor răcoritoare și pentru producerea

6
marinadei de pește de înaltă calitate. Este interesant faptul că mulți apicultori folosesc această
substanță pentru a combate paraziții. Utilizarea diversă a acidului metanoic îl face un compus
chimic foarte căutat. Acest produs unic este necesar și pentru hrana animalelor în agricultură.
Fără utilizarea sa, fânul și însilozarea sunt mult mai puțin stocate, deoarece produsul
încetinește procesele de descompunere activă. În mod natural, produsul este de asemenea
utilizat ca solvent eficient.

Este folosit în industria textilă pentru vopsirea și rafinarea textilelor, fiind probabil cea
mai frecventă utilizare a acestui acid. Acidul formic este utilizat în prelucrarea pieilor datorită
acțiunii sale de degresare și în îndepărtarea părului din acest material.

În plus față de utilizările industriale indicate, în Elveția și Austria se utilizează în

timpul iernii derivați ai acidului formic formate, pentru a reduce riscul de accidente. Acest
tratament este mai eficient decât utilizarea de sare comuna.

În medicină, este utilizat pentru prepararea soluțiilor de acid permaric Pervomur sau
formularea C-4 (amestec de peroxid de hidrogen și acid formic). Pervomur este utilizat în
chirurgie ca antiseptic preoperator, în industria farmaceutică pentru dezinfectarea
echipamentelor. Acest produs este un antiseptic excelent și neutralizează bine inflamația.
Pentru uz extern, acidul este produs și livrat farmaciilor într-o soluție de alcool. Dilatează
vasele de sânge și hrănește activ țesuturile. Nevralgii, mialgii, artrite, ciuperci, vene varicoase,
acnee și puncte negre, vânătăi, leziuni de fractură - toate acestea sunt indicații pentru
utilizarea unei soluții alcoolice a unui compus chimic. Datorită proprietăților sale analgezice
excelente, produsul este utilizat și în rețetele populare pentru durerile reumatice, radiculita și
guta. Acidul formic este cumpărat ca remediu pentru pediculoză.

Pe cât de efectiv este acidul formic, pe atât și de periculos. Pericolul acidului formic
depinde de concentrație. Conform clasificării Uniunii Europene, o concentrație de până la
10% are un efect iritant, mai mult de 10% este corozivă. În contact cu pielea, acidul formic
100% lichid provoacă arsuri chimice severe. Contactul cu chiar și o cantitate mică de acesta
pe piele provoacă dureri severe, zona afectată se albeste mai întâi, ca și cum ar fi acoperită cu
gâscă, apoi devine ca ceara, în jurul ei apare o margine roșie. Acidul pătrunde cu ușurință în
stratul gras al pielii, astfel încât clătiți imediat zona afectată cu o soluție de sodă. Contactul cu
vaporii concentrați de acid formic poate deteriora ochii și tractul respirator. Ingestia
accidentală de soluții chiar diluate determină gastroenterită severă necrotică. Acidul formic

7
este metabolizat rapid și excretat de organism. Cu toate acestea, acidul formic și formaldehida
rezultate în urma intoxicației cu metanol provoacă deteriorarea nervului optic și duc la orbire.

Concluzii
1. Au fost examinate proprietățile și structura acidului formic, cât și metodele de obținere
a acestuia.
2. Au fost demonstrate utilizările acidului formic, cât și normele de concentrație pentru a
nu fi toxic.

8
Bibliografie
1. Химическая компания Синтез-Химтрейд. Moscova. 2006;
2. Вергунова Н.Г. Муравьиная кислота. Химическая энциклопедия.Советская
энциклопедия, 1992.
3. Michelle Benningfield. Utilizări ale acidului formic. 2016.