Sunteți pe pagina 1din 6

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se

pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina , roua )


Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alăturate ,
pronunţate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis )
Hiatul repezita rostire consecutiva , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta )
Derivarea este procedeul intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea a
unor cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si a sufixelor ( prefixe : ANTIcamera , NEclar ;
sufixe : baietANDRU , casaOAIE )
Sufixe :
• Substantivale :
o –ie ( bucurie )
o –ar ( bucătar )
o –atura ( invatatura )
o –amat [invatamant]
o –eala [ amtteala ]
o –iata [ dulceata]
o –ist [ betnist ]
• adjectivale :
o –nic
o –ator
o –cios
o –bil
o –al
o –as
• verbale :
o –a
o –ai
o –ani
o –i
o –ui
o –iza
• adverbiale
o –este
o –is
o –mente
• numeral :
o -ime
• pronume
o -ica
• interjecti
o –ica
Compunerea este procedeul lexical intern de imbogatire a vocabularului care consta in
unirea a 2 sau mai multe cuvinte pt formarea unui cuvant nou

• Compunerea :
• prin contopire : cuvinte intregi , existente in limba care se scriu impreuna ( untdelemn
, faradelege )
• prin alaturare : cuvinte intregi , existente si independent in limba , care se scriu legate
cu cratima ( Marea-Neagre , Fat-Frumos )
• cu elemente de compunere : cuvinte inexistente independent6 in limba + cuvinte
care se gasesc independent in vorbire , scrise inpreuna [ electromotor ,
micoproductie )
• prin abreviere :reuniunea a unor fragmente de cuvinte [ aprozar , agrosem ]
schimbarea clasei gramatcale este un procedeu prin care se obtin cuvinte noi datorita
simplei treceri de la o parte de vobire la alta :
• substantivele pot proveni :
o unele adj articulate cu art hot , nehot , sau dem, ( frumosul , un credincius ,
cel harnic )
o unele pron articulate [ Si-a zis in sinea lui( din pron reflexiv )] [ Fiecare isi
are eul lui ( din pron pers )] , [ A ajuns un nimic ( din prron negativ )] [ e la
mijloc un ceva [ din pron nehotarat )]
o unele numerale articulate cu art hot sau nehot ( A primit un 3 . Treiul a fost
trecut in catoalog .)
o unele interjecti cu articol ( Are un of . I-a ascultat oful )
o participiul articulat ( Ranitii au fost salvati )
o supin ( Mersul pe jos e sanatos )
 adjectivele pot proveni din :
o participii ale vb : Cartea citita mi-a placut
o gerunzii acordate ale vb : Se gasesc cosurile fumegande .
o unele pronume care insotesc substantivele acordandu-se cu ele ( 7 din cele
10 feluri de pron ) :
El insusi a fost martor ( adj. Pron de intarire )
Prieteni mei au plecat ( adj. Pron posesiv )
Fiecare copil se bucura de vacanta ( adj.pron nehotarat )
Acest baiat este fratele meu ( adj. Pron demonstrativ )
Care carte ti-a placut cel mai mult (adj . pron interogativ )
Nu mi-ai spus / care elevi lipsesc ( adj pron relativ)
Nici un elev nu lipseste ( adj pron negativ )
o adverbe : Mi-am luat haina si gata
 pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale :
El ma cheama ( pron personal )
Eu ma duc ( pron reflexiv )
 adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb ( alt vb decat cop
personal ) :
El canta un cantec frumos ( adj )
El cantaq frumos ( adv)
o unele subst :
Seara este minunata ( subst )
Am sosit seara ( adv)
o unele participi : Spune deschis ce are de spus

• prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat
Priveste inainte ( adv)
Inaintea lor pot venii multi ( prep )
Sensul propriu este sensul obisnuit al cuvintelor care trezeste in mintea vorbitorului o
imagine clara a obiectului in cauza
Sensul figurat este sensul mai putin obisnuit al cuvintelor , care trezeste in mintea
vorbitorului o imagine alternaiva
Cuvinte monosemantice = cuvinte cu un singur sens
Cuvinte polisamantice = cuvinte cu mai multe sensuri
Paronimele sunt cuvinte foarte asemanatoare ca sens sau aproape identice ca forma insa
deosebite ca inteles

Substantivul este partea neflexibila de vorbire care denumeste lucruri , fiinte , fenomene
ale naturii , stari insusiri , actiuni etc
Articolul este parte flexibila ce vorbire care invidualizeaza un substantiv , leaga un
adjectiv , de subst sau insoteste partea de vorbire in cazul G
Adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusire substantivului
Ronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un subst
Numeralul este partea flexiblia ca vorbire care arata nr sau ordine obiectelor , gruparea
lor numerica , de cate ori crestre sau se repeta o actiune
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima starea sau existenta
Adverbul este partea de vorbire neflexibila care sta de obicei pe langa vb si arata locul ,
timpul , sau modul actiunii
Prepozitia are rol de legatoura numai in propozitie , unde leaga un atribut sau un
complement de termenul regent
Conjunctia are rol de legatura atat in propozitie cat si in fraza , in propozitie leaga doua
parti de vorbire de acelasi fel iar in fraza leaga doua propoziti de acelasi fel
Interjectia exprima o stare sufleteasca sau imita sunete ori zgomote din natura
Subiectul : cine ? ( predicat )
Predicatul : ce face ? , cum este , ce este ?
Atributele : care ? , ce fel de ? , al ( ai ale a ) cui? , cati ?, cate ?. Atributele pot fii
• adjectival (propriu-zis , adj pronominal , numeral cu val adjectival , vb la
participiu sau la gerunziu acordat )
• pronominal
• verbal ( prin vb la modurile infinitiv , supin si gerunziu , neacordat )
• adverbial (adv sau loc adv)
• interjectional
CD : pe cine ? , pe ce ?
CI : cui ? , despre cine ? , despre ce ? , la cine ? , la ce ? , de ce ? , pt cine ? , pt ce ? , cu
ce ? , impotriva cui ? , asupra cui ?
CA :de cine ? , de catre cine ?
CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ?
CCT : cand ? , de cand ? , pana cand ? , cat timp ? , de cand ?
CCM : cum ? , in ce fel ? , in ce mod , in ce chip ? , cat ? , cat de ?
CCSc : cu ce scop ? , in ce scop ?
CCCz : din ce cauza ? , din ce pricina ?

Cazul este forma pe care o ia o parete de vorbire cu flexiune nominala :


Prepozitile cazurilor :
• Ac : de , la cu , pe, spre, sub ,catre , in pentru , despre , dinspre , langa , de
pe la , de langa , pe langa , de la , de catre , etc (loc prep : ) in afara de , in
loc de , fata de , potrivit cu , aproape de , etc
• Genitiv : impotriva , contra , asupra , inaintea , inapoia , imprejurul , etc
( loc prep ) in fata , in urama , in spatelr , in dosul , in susul , in afara , , etc
• Dativ :datorita , gratie , multumita , aidoma , asemenea , contrar , conform
, potrivit

Propozitile c`oordonatoare intr-o fraza pot fii :


• Copulative : atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de
predicat se asociaza .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se
reazizeaza prin conjunctii (si , nici , iar ) si loc conjuntionale ( precum si , nu
numai , dar si , atat..cat )
El citeste,/1 invata /2 (si ) scrie/3
(1cu 2 = juxt , 2cu 3 = conj )
• Adversative , atunci cand continutul propozitilor se opune , fara insa sa se
excluda.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar , insa , ci , iar ,
si ,si loc conj numai ca si prin juxtapunere ( alaturare )
Nu citeste,/1scrie/2 ( 1-2 juxt )
Am fost la el /1 (dar) nu l-am gasit/2

Conjunctile „si” , „iar „ sunt atat copulative sct si adversative :


Citeste si scrie ( conj cop )
Am fost si nu l-am gasit ( conj advers )
Citesc iar apoi scriu ( conj cop )
Tu ai invatai iar el nu ( conj advers )
• Disjunctive , atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc
.Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori , sau , fie ,
singureori repetate , si , mai rar , prin juxtaapunere
(Ori) pleci/1(ori ) ramai/2
Vrei , /1 nu vrei /2 bea Grigore agheasma/3
• Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primei
Ai intarziat , /1( deci )nu mai poti intra /2
Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale :
deci , dar , asadar , asa ca , prin urmare , de aceea , in concluzie , in consecinta ,
(care ) va sa zica , precum si prin juxtapunere

Raportul de subordonare se poate realiza :


• Conjunctii subordonatoare : sa , ca , daca , desi , de , ca , sa , incat , intrucat ,
deoarece , caci , fiincaq ,etc
M-a sfatuit /1 (sa) invata/2
• Loc conj subordonatoare care au in alcatuire de obicei ca un ultim element o
conjumnctie subordonatoare , pronume ( adj )relativ sau adv relativ :cu toate ca ,
pana sa , chiar ca , din cauza ca , pt ca sa , de vreme ce , pana ce , indata ce , ori
cate ori , etc
N-a venit/1 cu toate ca l-am anuntat /2
• Pron relative-interogative sau nehotarate : cine , ce , care , cate , cat , cata , cati ,
cel ce , cei ce , cele ce , orcine , orce , orcare , oricat , oricata , arcati , aricate ,
arisicare, orisicine
(Cine) inavata /1stie /2
(Orcine) il vedea/1 se mira /2
• Adv relative-interogative asu nehotarate : unde , cand , cum , dat , incotro , parca ,
oriincotro , oricati , orsicare , sau juxtapunere
Nu se stie/1( cand) va veni /2
Ai catre /1 ai parte/2
• Dintre elementele subordonatoare , au functie sintactica in propozita pe care o
induc numai pronumele ( adj ) relative , interogative , si adv relative-interogative
nehotarate .Atunci cand se substituie cu o conjnctie , sau o loc conj adv relative
nu mai au fuctie sintactica:
A procedat /1 (cum) l-am sfatuit/2 ( CCM)
(Cum) il vazu/1 il si cunoscu/2-(fara functie sintactica )

(indata ce )

FELUL PROPOZITILOR SUBORDONATE

• Prop. subiectiva are o regenta fara subiect si raspunde la intrebarile cine ? , ce ? :


Nu se stie/1pp(cine ) va beni/2SB
• Propozitia subordonata predivcativaraspunde la inrebarile ce ? , cum ? si
determina din regenta un vb copulaiv .PR are intodeauauna o regenta cu subiect
Parerea mea este /1PP (ca) a gresit/2PR
• Propozitia subordonata atributiva raspunde la inrtrebarile care? , ca fel de ? , cati ?
, cate ?, al ( a , ai alea ) cui ? , si are ca termen regent un subst , pron , sau numeral
Ei sunt cei doi /1PP (care) au obtinut premii./2AT
• CD raspunde la intrebarile pe cine ? , ce ? si determina in regenta un vb predicativ
, personal si tranzitiv , loc vb tranzitiva sau o interjectie
Iata /1PP(ca ) vine/2CD
• CI raspunde la intrebarrile cui ? , cu cine ? , cu ce ? , asupra cui ? , contra cui ? ,
impotriva cui? Etc si determina un vb sau o loc vb tranzitiva , o interjectie un adj (
loc afj ) sau adv sau loc adv
Este mandru/1PP( ca) a reusit /2CI
• CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ?
S-a dus/1PP ( unde ) l-au trimis /2CL
• CCT : cand ? , pana cand ? cat timp ? , de cand ?
(Cand ) l-am vazut/1CT m-am bucurat/2PP
• CCM : cum ? , cat ? , cat de ? , in ce fel ? , in ce mod ? , in ce chip ?
(Cum ) te grabesti /1CMasa ajungi mai repede sa faci treaba/2PP
• CS :cu ce scop ? , in ce scop ?
Vi la mine/1CS (sa) iau banii/2CS
• CTz :cu ce conditie ? si elementul de legatura se poate inlocui cu conj
subordonatoare in caz ca :
(Daca)ploua /1CTzsa-ti iei umbrela/2PP
• CV (concesiva) :in ciuda carui fapt ? , are ca elemente subordonatoare specifice
conj subordonatoare deshi , si loc cnj : chiar daca , chiar de , chiar sa , cu toate ca
, macar sa , etc iar ca elemente corelative in regenta ( principala) :adv: (si)tot ,
(si )totusi , cu toate acestea :
(Desi) ploua /1CV, am mers la mune/2PP
• CS ( consecutiva ) : care este urmarea faptului ca ? , elemente de legaturaq : incat
, incat sa ,, si are corelative pe adv : asa(de ) , astfel (de) , atat(de) si loc adv in asa
fel
A citit atat de mult/1PP( incat) il dor ochii ./2CS

Fgurile de stil sunt :


• Epitete
• Comparatii
• Alegorii hiperbole
• Personificari
Procedeele de sintaxa poetica :
• Enumeratii
• Repetatii
• Inversiuni
• Antiteze