INFINITIV

-aratã numele actiunii;

-se recunoaşte dupa prepoziţia "a";
-forma de infinitiv ne da conjugarea verbului;
-este singurul mod nepersonal care are timp:-prezent:A cânta
-perfect:A fi cântat
-ajuta la formarea unor moduri si timpuri:
a.)viitor simplu:Voi cânta.
b.)conditional optativ prezent:Aş fi cântat.
c.)forma negativã de imperativ:Nu cânta(tu)!
-are urmatoarele funcţii sintactice:
a)subiect:A trãi inseamna a munci.
A citi este pasiunea mea.
E uşor a scrie versuri.
b)nume predicativ:Dorinţa noastrã este de a câştiga.
A fugi de muncã inseamna a dezerta de la
datorie.
c)atribut:Visul de a reuşi este indrazneţ.
Pasiunea de a picta nu o avem toţi.
d)complement direct:Nu poate vorbi.
Începu a striga.
e)complement indirect:M-am sãturat aştepta.
M-am plictisit a repeta.
f)complement circumstanţial:Nu a salutat inainte de a pleca.
A plecat fãrã a repeta.
Invãţãm spre a ne îmbogãţi
cunoştinţele.

!Infinitivul lung prin articulare cu articol hotãrât devine substantiv.

I-a slãbit vederea.
Plimbarea in aer liber este recomandatã.
 GERUNZIU
-aratã o acţiune in plinã desfaşurare;
-se recunoaşte dupã terminaţiile:-ÂND;-IND;
-unele gerunzii se ortografiazã cu 2 "i"
ex:fiind,ştiind.
-se scrie cu cratimã când se rosteşte împreunã cu un pronume
formã neaccentuatã. ex:vãzând-o,crezându-l,ascultându-i.
-NU are funcţie de predicat ci alte funcţii sintactice:
a)subiect:Se aude bãtând.
Se aude strigând.
b)atribut verbal:Copii ţipând se aud afara.
Trec soldaţi cântând.
c)complement direct:Aud fluierând.
Vãd luminând.
d)complement indirect:S-a mulţumit ascultând.
M-am sãturat repetând.
e)complement circumstantial:Dunãrea curge şuşotind.
Intrând s-a aşezat tãcut.
Mergând l-am întâlnit.
Îmbolnãvindu-se,nu a venit la
scoalã.

! Un gerunziu îşi pierde valoarea verbalã în anumite

circumstanţe,devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin
acord cu substantivul.
Suferindul intinse o mânã tremurândã.
Femeia era suferindã.
 PARTICIPIU
-aratã o acţiune suferitã de cineva;
-este forma adjectivalã a
verbului:spus,spusã,spuşi,spuse;privit,privitã,priviţi,privite.
Am citit toatã cartea.-valoare verbalã
Oameni citiţi converseazã uşor.-valoare adjectivalã
Vorbeşte deschis cu toatã clasa.-valoare adverbialã
-un participiu are urmãtoarele valori:
a)verbalã-ajutã la formarea unnor timpuri:
-perfect compus-A citit
-viitor anterior-Voi fi citit
-conjunctiv perfect-Sã fi citit
-condiţional-optativ perfect-Aş fi citit
-infinitiv perfect-A fi citit
-diatezã pasivã-Este ascultat
b)adjectivalã-când se acorda in gen,numãr si caz cu
substantivul determinat.
-are urmãtoarele functii sintactice:
atribut adjectival:Cuvintele spuse m-au
impresionat.
nume predicativ:Câmpia este înverzitã.
c)adverbialã-când determinã un verb.
Vorbeşte rãguşit.

!Un participiu articulat devine substantiv.

Bãtutul covoarelor este interzis în orele de linişte.

-valoarea stilisticã a participiului este EPITETUL.

 SUPIN

-aratã scopul sau destinaţia;

-este un participiu cu forma fixã+o prepoziţie;

ex:de învãţat,pentru arat,la scãldat,etc.

-are urmãtoarele funcţii sintactice:

a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumpãrat.
b)nume predicatic:Poezia este de învãţat.
c)complement direct:Avem de terminat compunerea.
d)complement indirect:M-am sãturat de aşteptat.
e)complement circumstanţial
-de loc:Vara mergem la scãldat.
-de scop:În curând vor ieşi tractoarele la arat.