P. 1
Modurile nepersonale ale verbului

Modurile nepersonale ale verbului

4.91

|Views: 70,002|Likes:
Published by c_deea80

More info:

Published by: c_deea80 on Feb 04, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/14/2015

pdf

text

original

INFINITIV

-aratã numele actiunii; -se recunoaşte dupa prepoziţia "a"; -forma de infinitiv ne da conjugarea verbului; -este singurul mod nepersonal care are timp:-prezent:A cânta -perfect:A fi cântat -ajuta la formarea unor moduri si timpuri: a.)viitor simplu:Voi cânta. b.)conditional optativ prezent:Aş fi cântat. c.)forma negativã de imperativ:Nu cânta(tu)! -are urmatoarele funcţii sintactice: a)subiect:A trãi inseamna a munci. A citi este pasiunea mea. E uşor a scrie versuri. b)nume predicativ:Dorinţa noastrã este de a câştiga. A fugi de muncã inseamna a dezerta de la datorie. c)atribut:Visul de a reuşi este indrazneţ. Pasiunea de a picta nu o avem toţi. d)complement direct:Nu poate vorbi. Începu a striga. e)complement indirect:M-am sãturat aştepta. M-am plictisit a repeta. f)complement circumstanţial:Nu a salutat inainte de a pleca. A plecat fãrã a repeta. Invãţãm spre a ne îmbogãţi cunoştinţele.

!Infinitivul lung prin articulare cu articol hotãrât devine substantiv.
I-a slãbit vederea. Plimbarea in aer liber este recomandatã.

GERUNZIU
-aratã o acţiune in plinã desfaşurare; -se recunoaşte dupã terminaţiile:-ÂND;-IND; -unele gerunzii se ortografiazã cu 2 "i" ex:fiind,ştiind. -se scrie cu cratimã când se rosteşte împreunã cu un pronume formã neaccentuatã. ex:vãzând-o,crezându-l,ascultându-i. -NU are funcţie de predicat ci alte funcţii sintactice: a)subiect:Se aude bãtând. Se aude strigând. b)atribut verbal:Copii ţipând se aud afara. Trec soldaţi cântând. c)complement direct:Aud fluierând. Vãd luminând. d)complement indirect:S-a mulţumit ascultând. M-am sãturat repetând. e)complement circumstantial:Dunãrea curge şuşotind. Intrând s-a aşezat tãcut. Mergând l-am întâlnit. Îmbolnãvindu-se,nu a venit la scoalã.

! Un gerunziu îşi pierde valoarea verbalã în anumite
circumstanţe,devenind substantiv prin articulare sau adjectivare prin acord cu substantivul. Suferindul intinse o mânã tremurândã. Femeia era suferindã.

PARTICIPIU
-aratã o acţiune suferitã de cineva; -este forma adjectivalã a verbului:spus,spusã,spuşi,spuse;privit,privitã,priviţi,privite. Am citit toatã cartea.-valoare verbalã Oameni citiţi converseazã uşor.-valoare adjectivalã Vorbeşte deschis cu toatã clasa.-valoare adverbialã -un participiu are urmãtoarele valori: a)verbalã-ajutã la formarea unnor timpuri: -perfect compus-A citit -viitor anterior-Voi fi citit -conjunctiv perfect-Sã fi citit -condiţional-optativ perfect-Aş fi citit -infinitiv perfect-A fi citit -diatezã pasivã-Este ascultat b)adjectivalã-când se acorda in gen,numãr si caz cu substantivul determinat. -are urmãtoarele functii sintactice: atribut adjectival:Cuvintele spuse m-au impresionat. nume predicativ:Câmpia este înverzitã. c)adverbialã-când determinã un verb. Vorbeşte rãguşit.

!Un participiu articulat devine substantiv.
Bãtutul covoarelor este interzis în orele de linişte. -valoarea stilisticã a participiului este EPITETUL.

SUPIN
-aratã scopul sau destinaţia; -este un participiu cu forma fixã+o prepoziţie; ex:de învãţat,pentru arat,la scãldat,etc. -are urmãtoarele funcţii sintactice: a)subiect:E lesne de vandut dar anevoie de cumpãrat. b)nume predicatic:Poezia este de învãţat. c)complement direct:Avem de terminat compunerea. d)complement indirect:M-am sãturat de aşteptat. e)complement circumstanţial -de loc:Vara mergem la scãldat. -de scop:În curând vor ieşi tractoarele la arat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->