Clasificarea verbelor

1.Dupa capacitatea de a indeplini functia sintactica de predicat verbal:

 Predicative-cu sens deplin de P.V.
 Nepredicative-nu au inteles de sine statator
-nu pot fi P.V.
a)verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea sub forma de a voi
Ajuta la formarea modurilor sau timpurilor compuse si a diatezei pasive.
b)verbele copulative+N.P.(nume predicativ)=P.N.(predicat nominal)
a fi- a parea, a insemna, a se numi, a se chema
a deveni- a se face, a ajunge, a iesi, a ramane, a se naste

Obs. Singurul verb din limba romana care este in tot deauna copulativ este verbul a deveni; celelalte verbe
copulative pot fi predicative, in functie de contextul in care apar.

Valori gramaticale ale verbului “a fi”

1.verb copulativ: Cerul este senin.
2.verb predicativ: In curte sunt copii. (cu sens existential: a se afla, a exista, a trai…)
3.verb auxiliar: Galagia a fost facuta de elevi.

PREDICATIVE COPULATIVE
 Soarele este pe cer.  El va fi profesor.
 Ajunsese acasa de doua ore.  Mama a ajuns medic.
 Sa iesi in fuga.  Nar fi esit inginer fara ajutorul meu.
 Se facea ca era intr-o gradina.  Eu ma fac nestiutor intr-ale jocului.
 Insemna cu pixul rosu greselile.  El pare prost.
 Pare ca va ninge.
 N-a mai ramas nimeni in casa.

2.Dupa capacitatea verbelor de a primi un complement direct:

-verbe tranzitive: pot primi un C.D. (intrebari: pe cine? Pe ce?; raspunsuri: pe cineva? Ceva?)
-verbe intranzitive: -nu pot primi un C.D.
a)vb. nepredicative (aux.+copula.)
b)vb. de miscare (a pleca, a mege, …)
Obs. In general verbele tranzitive primesc un singur complement direct sau al fiintei sau al lucrului; exista insa si
cateva verbe care le admit pe amandoua si se numesc dublu tranzitive.
Ex: a ruga, a intreba, a asculta, a informa, a invata, a indemna (pe cineva, ceva)

Obs. Intre cele doua categorii de verbe nu exista granite precise.

3.Dupa persoana care realizeaza actiunea:

 personale-au persoana
 impersonale-nu au persoana care face actiunea
-fenomene din natura: tuna, ninge …
-alte verbe: Trebuie sa invat.
Obs. Cand analizam verbele vom scrie si felul lor.
Ex: Profesorii ii invata carte pe elevi.
(ei) invata:-P.V.
-vb.predicativ,tranzitiv,personal, conj.I, diateza activa, mod indicativ, timp prezent, pers. aIIIa, nr. pl.
 Diatezele

1.Diateza activa: S-vb.actiuneOb.

-conjugarea este cea cunoscuta
Ex.: mergea:-P.V.
-vb.predicativ, intranzitiv, personal, conj.aIIIa, d.act, mod indicativ, timp imperfect,
pers.aIIIa, nr. sg

2.Diateza pasiva Svb.actiune-Ob.

 Toate verbele tranzitive au diateza pasiva
 Exceptie fac verbele tranziteve: a avea, a vrea, a durea, a ustura, a putea
 Unele verbe tranzitive nu au la diateza pasiva decat persoana aIIIa:
a ara, a citi, a fabrica, a depozita, a electrifica, …
Verbele la diateza pasiva formeaza P.V.
Structura verbelor la diateza pasiva:
 Verbele la d.pas. se construiesc cu vb. “a fi” la mod, timp, persoana. numar cerute de context

 Verbul de conjugat este modul participiu, acordat in gen si numar cu persoana care face actiunea
Model de analiza:
E poruncita (a porunci):- P.V.
-vb.pred.,tran.,personal,conj.aIVa,d.pas,mod indicativ,timp prezent,pers.aIIIa,nr.pl.

Complementul de agent:
De catre cine? (de cine?) – Ac.
De catre ce? (de ce?) – Ac.
Este complementul care indica autorul actiunii la o diateza pasiva.
-subiectul logic al actiunii
Se exprima prin:
-substantiv -pronume -numeral
Diateza pasiva se verifica in tot deauna prin complementul de agent (C.ag.), altfel se poate confunda cu
predicatul nominal in care verbul copulativ este verbul “a fi”
V.C.+N.P.=P.N.

3.Diateza reflexiva
 Subiectul participa intens la realizarea actiunii. SOb.- identitate de prsoana intre S si Ob. Actiunii
 Este mai putin organizata decat diateza activa si diateza pasiva
 Este insotita de pron reflexiv in cazurile Ac. Si D.
 Aceste pronume sunt marca gramaticala a diatezei reflexive, intra in structura ei si nu a functii sintactice
 Exista unele verbe la diateza activa care sunt insotite de pronume reflexive; ele se numesc verbe active
pronominale iar pronumele au f.s. , nu intra in structura diatezei; ele se identifica adaugand pronume personal
sau reflexiv forma accentuata.

Verbe impersonale. Verbe

unipersonale.

Din punct de vedere al continutului verbele impersonale nu au un autor care sa realizeze actiunea.

Categorii verbale impersonale:

1. Vb. care denumesc actiuni legate de fenomene ale naturii
2.Vb. active imperonale:
-trebuie
-place, doare, ramane, ajunge
 Ramane \ cum am stabilit !
3.Vb. reflexiv impersonale: se zice, se poate, se pare, se cuvine, se spune, se zvoneste, se vede, se stie
Se zice \ ca maine va ploua.

Expresii verbale impersonale:

a)acestea sunt formate din verbul copulativ “a fi”+un nume predivativ exprimat de obicei prin adverbe sau
locutiuni adverbile. Ex.: e bine, e rau, e posibil, e firesc, e de mirare …
b)cand a doua parte a expresiilor era un substantiv si prin ele se exprima o stare sufleteasca ele formeaza un
predicat verbal in care substantivul este subiect Ex.: mi-e cald, mi-e foame, mi-e frig, …

Obs. In toate cazurile anterioare verbul ca forma este unipersonal folosinduse doar la persoana aIIIa singular
Obs. Tot unipersonale sunt unele verbe care indica actiuni facute numai de animale Ex.: a mieuna, a
oua, a latra, …

Locutiuni verbale

Def. Sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar care au valoarea morfologica a unui verb.
A da piept-a infrunta
A rade in nas de cineva-a batjocori
A-si bate joc de cineva-a batjocori
A purta de grija-a ingriji
A-i pica drag-a se indragosti
Expresiile verbale se aseamana cu locutiunile dar au o valoare expresiva mai accentuata; nu exista o
delimitare exacta intre cele doua structuri.
a-si da arama pe fata-a se demasca
a spala putina-a fugi

Obs. In structura locutiunilor – expresiilor verbale intra obligatoriu un verb purtator al valorii gramaticale, pe
el il analizam
-celelalte elemente componente le dau sens
a da:- ortul popii=a deceda
-din colt in colt=a ezita