Verbul

I.Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea,starea sau existenta.
II.Feluri:
a. predicativ- formeaza singur predicat
b. nepredicative- nu formeaza singur predicat

verbe auxiliare : a fi, a avea, a vrea

verbe copulative: a fi, adeveni, a iesi, a ajunge, a se face, a ramane, a parea, a insemna , a
constitui, a reprezenta ,etc

Retine!
1.Verbele auxiliare apar in comunicare si cu alte valori morfologice
Ex: a fi - predcativ
-copulativ
-auxiliar
a avea- predicativ (a poseda)
- auxiliar
2.Verbele copulative cu exceptia lui "a deveni" pot fi utilizate si ca verbe predicative.
c.personale: a parea,a fi, a ajunge,a scrie, a citi
d.impersonale: ploua, ninge, pare, a trebui, a se crede, a se face
e.tranzitive: a spune, a zice, a face, a raspunde
f.intranzitive: a se gandi, a raspunde, a se teme , a merge
III.Conjugarile- sunt de patru feluri :
Conjugarea I : "a" - a aduna
Conjugarea a II-a :"ea" - a vedea

Conjugarea aIII-a : "e" : a merge

Conjugarea a IV-a : "i" /"" : a privi, a cobor
Moduri:
a.personale /predicative

indicativ: citesc

conjunctiv: sa citesc

conditional-optativ: as citi

imperativ:citeste

b .nepersonale/nepredicative

infinitiv: a citi

gerunziu: citind

supin: de citit

participiu: citit

Timpuri verbale:
a.trecut:

imperfectul

perfect simplu

perfect compus

mai mult ca perfectul

b. viitor

viitor

viitor anterior

viitor popular - trei forme

Retine!
Modul indicativ este singurul mod care are toate timpurile.
Modurile conjunctiv,conditional-optativ si infinitiv au doar doua timpuri: prezent si perfect.

Modurile personale .Timpurile verbale

1. Modul indicativ- actiune sigura, reala

Timpuri:
a. prezent: fac,faci,face,facem,faceti,fac
b.imperfect: faceam,faceai,facea,faceam,faceati,faceau
c.perfect simplu: facui,facusi,facu,facuram,facurati,facura
d.perfectul compus: am facut, ai facut, a facut, am facut, ati facut, au facut - verbul auxiliar "a
avea" + verbul de conjugat la participiu
e.m.m.c.p: facusem,facusesi,facuse,facuseram,facuserati,facusera
f.viitor: voi face,vei face,va face,vom face, veti face, vor face- verbul auxiliar "a vrea" + verbul
de conjugat la infinitiv
g.viitor anterior: voi fi facut,vei fi facut,va fi facut,vom fi facut, veti fi facut, vor fi facut - verbul
auxiliar "a vrea" + verbul auxiliar "a fi" + verbul de conjugat la participiu
h.viitor popular: oi face, ai face, o face, om face, ati face,or face
o sa fac, o sa faci, a sa faca, o sa facem, o sa faceti, o sa faca
am sa fac, ai sa faci, are faca , avem sa facem, aveti sa faceti, au sa faca
2.Modul conjunctiv- exprima o actiune posibila ,realizabila care se desfasoara in prezent si
trecut.Se fomeaza cu ajutorul conjunctiei "sa" ,care devine marca lui gramaticala.
Timpuri:
a.prezent : sa spun,sa spui,sa spuna,sa spunem,sa spuneti, sa spuna

b.perfect: sa fi spus
3.Conditional - optativ- arata o actiuna dorita .
Formele inverse ale conditionalului-optativ apar in limbajul popular (blesteme, injuraturi,
bocete,etc)
Timpuri:
a.prezent: as invata, ai invata, ar invata,am invata, ati invata, ar invata
b.perfect: as fi invatat, ai fi invatat,ar fi invatat, am fi invatat, ati fi invatat, ar fi invat
4.Imperativ- arata o porunca, un ordin, o rugaminte . Este modul care are forme doar pentru
persoana a II -a singular si plural , avand aspect afirmativ si negativ.
Ex: Scrie! Scrieti!
Retine!

Modurile persoanale sau predicative isi modifica forma dupa persoana si indeplinesc
functia sintactica de predicat verbal.

Verbele copulative folosite la modurile personale alcatuiesc predicate nominale.

Modurile personale isi schimba forma si dupa numar.

Modurile nepersonale

1.Infinitiv- exprima numele actiunii sau al starii.

Forme:
a.scurta - in structura unor moduri si timpuri compuse:

cu prepozitia "a" : a spune

fara prepozitia "a" : pot spune

Ex indicativ viitor : voi spune

conditional-optativ prezent : as spune

imperativ negativ: nu spune

b.lunga - obtinuta din forma scurta + sufixul "re" , apare foarte rar in structura conditionalului
optativ in forma inversa : inchinarea-si
Retine! Forma lunga a infinitivului s-a substantivizat :povestire, vorbire , citire
Timpuri:
a.prezent: a invata
b. perfect: a fi invatat
Functii sintactice:

subiect: A invata este necesar.

nume predicativ : Dorinta lui este de a lua premiul intai.

atribut verbal : Gandul de a termina mai repede il framanta

complement indirect:Elevul este capabil de a intelege

complement direct: Nu poate pleca din cauza ploii.

complement circ.de mod : Aplecat fara a spune un cuvant.

Complement circ. De timp. A sosit pana a nu rasari soarele

2.Gerunziu- exprima actiune in curs de desfasurare.Se termina in sufixele "nd" si "ind".

Functii sintactice:

atribut verbal: Crestele valurilor spumegand se loveau de mal.

complement circ. de timp: privind la el cu intelegere, l-a intrebat ce mai face

complement circ. de mod : Catelul fara stapan mergea schiopatand.

complement direct

Retine! Gerunziul acordat este un adjectiv indeplinind functile acestuia.

3.Participiu- exprima o actiune terminata si suferita de o fiinta sau un lucru.

Apare in structura timpurilor:

indicativ: am spus

indicativ viitor anterior: voi fi spus

conjunctiv perfect: sa fi spus

conditional-optativ perfect: as fi spus

supin: de spus

infinitiv perfect: a fi spus

Retine! Participiul folosit singur are valoare adjectivala sau adverbiala.

4. Supin- exprima scopul actiunii denumind totodata si actiunea ca si infinitivul .Este alacatuit
din participiu si o prepozitie: de, la, dupa, de la , pentru
Functii sintactice:

subiect

nume predicativ

atribut verbal

compliement indirect

compliment direct, etc

Diatezele

I.Diateza este o forma pe care o ia verbul pentru a indica relatia dintre actiune ,subiect si
obiectul care o suporta.
Diatezele sunt:
1. activa- subiectul face actiunea care se rasfrange asupra unui obiect
Retine!

Obiectul asupra caruia trece actiunea este din punct de vedere gramatical complement
direct.Ex: Andrei citeste un roman.

Uneori ,obiectul se subintelege .Ex: Copiii invata cu perseverenta.(lectiile)

Unele verbe la diateza activa nu admit un complement direct. Ex: Colegul meu alearga
zilnic.

Verbul la diateza activa poate fi insotit de o forma neaccentuata a pronumelui reflexiv

care indeplinste o functie sintactica
2.pasiva- arata ca subiectul gramatical este obiectul care sufera actiunea facuta de autorul ei
Retine!

Verbul la diateza pasiva este alcatuit din verbul auxiliar "a fi"+ participiul verbului de
conjugat

Autorul actiunii este un complement de agent introdus prin prepozitiile:" de" , "catre"
(subiectul logic al propozitiei)

Complementul de agent poate sa lipseasca din enunt ,dar se subintelege

Uneori verbul la diateza pasiva se construieste cu pronumele reflexiv "se", "-s"

Ex: Drapelul se ridica pe catarg. (Drapelul este ridicat....)

In analiza verbului la diateza pasiva , verbul auxiliar indica: modul ,timpul, persoana,
numarul,iar participiul fixeaza conjugarea

Verbul la diateza pasiva (predicat verbal) cu predicatul nominal alcatuit din "a fi"+
participiu
Ex: Ei sunt asteptati curand.(de cineva) diateza pasiva
Pomii sunt inmuguriti.
3.reflexiva- subiectul gramatical este autorul actiunii la care participa intens
Retine!

Verbul reflexiv este insotit in mod obligatoriu de o forma neaccentuata a pronumelui

reflexiv in Ac si D , care nu indeplineste functie sintactica

Pronumele reflexiv se analizeaza impreuna cu verbul si este o marca a diatezei reflexive

Ex: Mi-am amintit de copilarie.

Se plictiseste usor.

II.Complemenul de agent- este autorul actiunii unui verb l diateza pasiva si se introduce prin
prepozitile : de , de catre.
Intrebari: De cine? De carte cine?
Natura termenului regent:

verb la diateza pasiva

adjectiv provenit din participiu

Ex: Poeziile scrie de Eminescu sunt nemuritoare.

verb la modul supin

Ex: Este simplu de observat de colegi acest comportament.

adjectiv propriu -zis

Ex: Problema este rezolvata de oricare dintre noi.

Se exprima prin:

substantiv

pronume

numeral cu valoare substantivala

Ex: Pomul a fost sadit de al doilea dintre frati.

Retine!

A nu se confunda complementul de agent cu alte complemente avand in vedere ca numai

intrebare "De catre?" este specifica agentului.

Verificare: prin transformarea constructiei pasive in constructie activa , complementul de

agent devine subiectul gramatical al propozitiei ,iar subiectul gramatical devine complement
direct.
Ex: Lectia este explicata de profesor.
Profesorul explica lectia.

Verbele active pronominale

Maria se(C.D) imbraca modern.(pe sine)

Emil isi (C.I)reproseaza multe.(siesi)
Ele se(C.D) cearta.(pe ele,una pe alta)
Tu ti-ai(atribut pronominal) strans cartile.(tale)
I.Verbele active pronominale sunt verbe la diateza activa, care sunt insotite de un pronume
reflexiv cu functie sintactica.
II.Verbele active pronominale pot fi:
a. obiective-pronumele reflexiv are functie sintactica de:

complement direct: Mihai se hraneste bine.

complement indirect: Tata isi construieste mereu planuri.

b.reciproce- pronume reflexiv cu functie sintactica de:

complement direct: Ei se iubesc

complement indirect: Ei isi marturisesc totul.

c.posesiv- pronumele reflexiv este atribut pronominal in Dativ (dativul posesiv)

Ex: El si-a batut cainele.
Retine!

Verbele active pronominale admit reluare pronumelui reflexiv printr-o forma accentuata
sau printr-un adjectiv

pronumele reflexive care insotesc verbe active pronominale se analizeaza separat de

verbele pe care le preceda; in cazul in care analiza gramaticala vizeaza doar verbul , pronumele
reflexiv care insoteste activul pronominal se pune intre paranteze.

Verbele personale si nepersonale

"Si toamna si iarna

Coboara-amandoua
Si ploua si ninge
Si ninge si ploua"
I.Verbele impersonale - exprima o actiune care nu poate fi savarsita de o persoana
Verbele personale - arata o actiune savarasita de o persoana.
II.Verbele impersonale apar in contexe:
a.fara subiect gramatical:

cand exprima fenomene ale naturii: a ploua, a ninge , a tuna ,etc

cand referirea la persoana se face printr-un complement indirect

Ex: Afara ninge.

Ii ajunge (complement indirect)|1cat a vorbit|2 .
b. cu subiect gramatical- exprimat prin substantiv
Ex: Imi place jocul .
Imi ajung banii.
Retine!

sunt intotdeauna impersonale:

a. verbele care exprima fenomenele naturii

b.verbe a caror actiune este savarsita de necuvantatoare : a behai, a latra, a chitai, etc
c.verbe: a trebui, a apasa, a se oua, a se intampla

verbul "a fi" are si valoare impersonala

Ex: Era |1s-o pedepsesc|2.

Cartea este in biblioteca.
Este bine a vorbi cu masura.

verbele impersonale au forme pentru toate diatezele " viscoleste, se stie

au forma gramaticla de persoana a III-a singular , de aceea se numesc verbe impersonale

nu se confunda verbele impersonale cu cele personale de al care se formeaza

Ex: Am ramas acasa.

Ramane |1sa mai lucrati|2.

Locutiunile si expersile verbale

I.Locutiunea verbala- un grup de cuvinte cu sens unitar care este sinonim cu un verb.
Retine!

Este alcatuita din verb+ substantiv sau adverb.

Se comporta ca si verbul in sensul ca poate fi determinata de un complement.

Locutiunea verbala apare in mod obisnuit cu substantivul din structura nearticulat.

Ex: Mi-a dat de stire ca va intarzia.

Locutiunile verbale apar mai ales in limbajul oral

II.Exemple:

a sta de vorba

a lua in ras

a se da pe brazda

a lua peste picior

a tine minte

a o lua-o la sanatoasa

a sta de veghe

a pune paie pe foc

a da in vileag

III.Expresile verbale- sunt grupuri de cuvinte cu sens unitar , avand valoarea unui verb , dar care
au o expersivitate mai mare.
Ex: a spala putina
a-si lua inima in dinti
a face luntre si punte
a da din colt in colt
a ajunge la sapa de lemn
a-si baga mintile in cap
IV.Expresile verbale impersonale- au in componenta verbul "a fi" cu valoare copulativa, deci
expresia verbala impersoanala formeaza un predicat nominal si cere o subiectiva.
Ex: Este bine sa repetam la timp.
In acest caz numele predicativ nu poate fi exprimat printr-un adjectiv(prin conversiune acesta
devine adverb)
Ex: Este bine /sa,ca
Este important/ ca, sa
Este de necrezut /ca ,sa
Nu este de mirare/ ca,sa
E rau
E usor
A-(i) parea rau

Retine!

Locutiunile si expresile verbale au functia de predicat verbal daca verbul din

componenta e la un mod personal .Daca acesta este la un mod nepersonal , locutiunile si
expersile pot avea orice alta functie sintactica in afara de predicat.
Ex: Subiect: Este simplu a da comanda.

Nume predicativ: Placerea lui este de a sta la taclale.

Atribut verbal: Calitatea de a tine minte o explicatie nu o avem toti.
Complement direct: Putem pune la cale o noua strategie.
Complement indirect: S-a plictisit stand de vorba cu voi.
Complement circ. de mod,timp, loc : A intrat fara a da de stire.

Locutiunile si expresile se analizeaza trecand categoriile gramaticale ale verbului din

componenta: conjugare , diateza, mod, timo , persoana , numar, aspectul negativ/afirmativ,
functia sintactica.