Modurile verbului modul indicativ

A. Indicativul exprima o actiune reala sub forma unor timpuri bine delimitate: prezent, imperfect, perfect simplu, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor propriu-zis, viitor anterior. Actiunea exprimata de un verb la imperfect este situata in trecut, fata de momentul vorbirii, neterminata: invatam, invatai, invata, invatam, invatati, invatau. Verbul la perfectul simplu exprima o actiune trecuta si terminata de curand: vorbii, vorbisi, vorbi, vorbiram, vorbirati, vorbira. Verbul la perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata. Semnul distinctiv al perfectului compus este verbul auxiliar a avea:am, ai, a, am, ati, au, care precede participiul verbului de baza (am cantat, ai scris). Verbul la mai mult ca perfect exprima o actiune trecuta, terminata inaintea altei actiuni trecute: Eu invatasem cand ai venit tu. (actiunea invatasem s-a indeplinit inaintea actiunii ai venit) Verbul la timpul viitor exprima o actiune care se va indeplini dupa momentul vorbirii (viitor propriu-zis). Voi citi o carte interesanta. (viitor propriu-zis) Voi fi citit o carte interesanta dupa ce voi cumpara-o. (viitor anterior)

Modurile verbului modul conjunctiv

B. Conjunctivul exprima o actiune posibila si realizabila, in doua forme temporale: a) prezent: sa invat, sa inveti, sa invete; b) perfect: sa fi invatat. Acest mod se construieste cu ajutorul conjunctiei sa (marca a modului conjunctiv).

Modurile verbului modul conditional-optativ

C. Conditionalul-optativ prezinta o actiune dorita, dar a carei realizare depinde de o conditie :

a) prezent: as scrie, ai scrie, ar scrie etc. b) perfect: as fi scris, ai fi scris, ar fi scris etc. Conditional-optativul prezent se formeaza din infinitivul verbului de conjugat si verbul auxiliar a avea cu formele: as, ai, ar, am, ati, ar.

Modurile verbului modul imperativ

D. Imperativul exprima o porunca, un indemn, o rugaminte, o urare, avand forme numai pentru persoana a ll-a singular si plural: * forma afirmativa: a) singular: scrie! (tu) b) plural: scrieti! (voi) * forma negativa: a) singular: nu scrie! (tu) b) plural: nu scrieti! (voi) Modurile nepersonale (nepredicative) sunt: infinitivul, gerunziul, participiul si supinul. A. Infinitivul denumeste actiunea in doua forme temporale: a) prezent: a face, a scrie, a lucra, a vedea; b) perfect: a fi facut, a fi scris, a fi lucrat, a fi vazut. Modul infinitiv are ca marca prepozitia a, care dispare cand infinitivul urmeaza dupa verbele a putea, a sti. Nu poti da cat ti se cere. Multe mai stiti vorbi. Infinitivul are doua forme : * forma scurta: a citi, a scrie, a zice, a face; * forma lunga: citire, scriere, zicere, facere. B. Gerunziul indica imprejurarea in care se petrece actiunea verbului. Se formeaza prin atasarea sufixelor modale -and sau -ind, la radacina verbului: a lucr / a lucr / and a ven / i ven / ind C. Participiul indica rezultatul actiunii, este o forma de baza pentru formarea timpurilor si modurilor compuse la diateza activa, reflexiva si pasiva.

Are valoare adjectivala, cand se acorda cu substantivul determinat in gen, numar si caz: Cartea citita a fost interesanta. Are valoarea substantivala, cand este articulat cu articol enclitic sau este precedat de un articol proclitic: Ranitul s-a vindecat. Un ranit a fost adus la spital. Are valoare adverbiala, cand determina un verb: Noi i-am vorbit deschis. D. Supinul indica scopul actiunii, destinatia si provenienta unui obiect. Se formeaza din participiul invariabil precedat de o prepozitie simpla sau compusa: de, dupa, la, pentru, de la. a) scopul actiunii: Ei au plecat pentru vanat. b) destinatia obiectului: Am adus unelte de pescuit. c) provenienta: Fructele sunt de la cules.