1.

STILUL PUBLICISTIC
1.1. CARACTERISTICI

Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public;este stilul
prin care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu
evenimentele sociale si politice, economice, artistice, etc.In istoria culturii si dezvoltarii limbii
literare, stilul publicistic apare si se dezvolta in conditiile intemeierii si dezvoltarii presei in limba
romana, ca expresie a interpretarii pentru public a vietii social-politice si cultural-stiintifice.
Ceea ce distinge stilul publicistic fata de celelalte stiluri functionale este caracterul sau
profund eterogen, trasatura demonstrata, atat formal, cat si compozitional. Intr-o sinteza
determinata si mereu adaptata la contextul social cotidian, stilul publicistic prezinta noutate
terminologica si constructii dense, uneori eliptice, discontinue, care pot alterna cu expresia
evocatoare poetica, cu formula colocviala de adresare si cu exactitatea stiintifica.
Acest stil functional reprezinta expresia lingvistica a celui mai eficient mijloc de
comunicare in masa si se situeaza echidistant intre cele doua forme de manifestare ale limbii
nationale: SCRISA SI ORALA, militand spre impunerea variantei scrise.
Insa, stilul publicistic este foarte deschis si catre celelalte stiluri.Daca de cel stiintific, se
apropie prin articole de popularizare a stiintei, de cel beletristic se apropie prin foileton,
reportaj, editoriale si evocari, asemanandu-se chiar si cu cel administrativ, prin comunicate de
presa si mica publicitate.
Totusi, niciunul dintre aceste tipuri de texte nu se confunda cu creatia artistica
(publicistica nefiind fictiune artistica), nici cu vorbirea uzuala (lipseste neglijenta sau aspectul
neingrijit)si nici cu lucrarile stiintifice (lipseste fie profunzimea, fie deplinatatea lucrarii
stiintifice). Oricat de “stiintific” ar fi redactat un articol de fond dintr-o gazeta, el nu devine
niciodata opera de stiinta.De-asemenea, un reportaj, oricat de “literar” ar fi redactat, nu se
transforma in opera de fictiune, pentru a fi confundat cu stilul beletristic.
Desigur, ziarele sau revistele pot publica texte cu caracter stiintific, literar sau
administrative, dar intr-un limbaj specific, “gazetaresc”.
Astfel, se poate observa cu usurinta faptul ca lexicul unui text publicistic, oricat de
“stiintific” ar fi, elimina din principiu termenii de specialitate, iar atunci cand ii foloseste, foarte

1
limitat, ii expliciteaza in context, pentru un public foarte larg, altul decat acela al oamenilor de
stiinta.
1.2. TEHNICI DE COMUNICARE

Lexicul genurilor publicistice se inscrie intr-o nota de specificitate, in care predomina

neologismele de uz mai general, in special din domeniul social-politic.
Nici in privinta figuratiei, genurile publicistice nu depasesc o limita care sa le confunde cu
textele literare propriu-zise. Astfe, metaforele sau alte procedee stilistice mai complexe, sunt
destul de rare in textele publicistice. Mai des se folosesc epitetele si comparatiile, dar fara
preocuparile cu effect stilistic din operele beletristice.
Desigur, se pot folosi toate mijloacele literare pe care ziaristul le are la indemana pentru
convingerea publicului: comparatii, metafore, epitete, personificari, enumeratii, repetitii, antiteza,
inversiunea, exclamatii, interogatii, etc, insa echilibrate, fara a se urmari realizarea unei emotii
estetice.
Stilul publicistic indeplineste o functie informativa si formativa. Informarea
publicistica contrbuie la formarea opiniei publice. Comunicarea ziaristica se realizeaza printr-o
mare varietate de forme specifice, cum ar fi: stirea, interviul, reportajul, ancheta, articolul,
comentariul, recenzia, cronica, eseul, pamfletul, foiletonul,etc, cu trasaturi distincte, care nu se
confunda cu ale celorlalte stiluri functionale.
Totodata, stilul publicistic apeleaza si la mijloacele extralingvistice, ca, de exemplu:
fotografii, harti, film, tabele, diagrame, statistici, caricature, sunet musical, zgomot de fond, etc.
sau alte mijloace care nu se regasesc in celelalte stiluri functionale: scrierea cu diferite caractere
de litere, titluri cu litere mari, in diferite culori, introducerea “italicelor” in text,etc.
Din acest punct de vedere, trebuie facuta precizarea ca in stilul publicistic se creeaza o
serie de “limbaje secundare “, atat in domeniul presei scrise, cat si al radioului si televiziunii.
Stilul publicistic are şi câteva caracteristici unice, trasând bariere insurmontabile între
acesta şi celelalte stiluri funcţionale ale limbii române. Putem atribui stilului publicistic câteva
caracteristici ce-l delimitează de celelalte stiluri funcţionale ale limbii române:
Brevilocvenţa – număr minim de cuvinte şi, ca o constantă, redundanţa mesajului
Predilecţia pentru subiectul nedeterminat, exprimată prin folosirea verbului la persoana a
II-a
Verbe suport pentru clitice – circulaţie restrânsă la uzul popular sau argotic
Completarea aberantă a valenţelor
2
 Discontinuitatea – apare ca fenomen configurat, preexistând discursului publicistic. Acest
tip de discontinuitate poate fi o opţiune de structurare a enunţurilor în raport cu o anumită intenţie
sau ca expresie a unei discontinuităţi de gândire.
Discontinuitatea distribuţională – se manifestă, în principal, în interiorul părţilor de
propoziţie multiple şi presupune separarea a 2 elemente din lanţul sintactic aflate în raport de
interdependenţă sau subordonare.
Anacolutul – Greşealã de stil constând în întreruperea construcţiei gramaticale începute şi
continuarea frazei cu altã construcţie. În limbajul publicistic, anacolutul reprezintă un alt tip de
discontinuitate. În cazuri speciale, anacolutul se realizează prin neglijarea caracterului corelativ al
unor conjuncţii sau a unor semiadverbe corelative (Ex: „Nu ameţitor de frumoasă, nici
insuportabil de încrezută, a câştigat simpatia publicului tocmai prin modestia ei. Asta n-o
împiedică să fie soţia celui mai râvnit actor de la Hollywood” – Formula AS, anul XII, nr
542(46), 18-25 noiembrie 2002, p. 24)
Dezacordurile reprezintă un alt tip de discontinuitate sintactică, specific în primul rând
limbajului publicistic, discontinuitate ce se realizează prin neconcordanţa categoriilor gramaticale
de persoană sau număr.
Acordurile prin atracţie – sunt determinate de distanţa dintre constituenţi şi de neglijarea
legăturilor instituite între centrul sintactic şi determinanţi.
Elipsa – devine evidentă în suprimarea unor poziţii sintactice recuperate în context. Acest
fapt este vizibil în cazul:
 predicatului
 verbului copulativ
 verbului auxiliar
Elipsa se mai poate manifesta, în limbajul publicistic şi prin neocuparea unor valenţe
obligatorii ale verbului centru
Specificitatea limbajului publicistic este dată printre altele şi de abilitatea de a forma o
gramatică discursivă, de influenţă populară, prin:
 continuitatea tematică – similară textelor dialectale, în care se
renunţă la prezentarea temei în discurs, din moment ce a fost anunţată
 întrebări care primesc imediat răspuns
 oscilaţia între registrul personal şi cel impersonal al verbului

3
 Prezenţa unor structuri hibride – acestea sunt construite fie pe fals dialog, fie prin
alternanţa persoanelor gramaticale. Scopul acestor construcţii este de a sugera implicarea
emoţională sau detaşarea faţă de evenimentul prezentat.
Analizat sub toate aspectele sale funcţionale, stilul publicistic, stil dinamic al limbii,
„reprezintă un domeniu fertil pentru cercetarea lingvistică la toate nivelurile, prezentând o mare
deschidere către variantele funcţionale ale limbii şi tinzând spre configurarea unei gramatici
discursive proprii, subordonate gramaticii oralului”1.

Particularitatile stilului publicistic se manifesta, desigur, in caracterul prin excelenta

dinamic al genurilor publicistice, reprezentat mai ales prin relatare (frecventa verbelor de
miscare), dar si prin frazarea scurta, concise, alerta. Toate acestea sunt de fapt cerinte ale omului
modern, ale psihologiei specifice receptorului contemporan, traitor in “era electronica”, doritor de
informare rapida, eficienta si expresiva.
Deoarece presa inseamna, inainte de toate, informatii de actualitate, noutatea este
una din trasaturile sale fundamentale, iar ea se manifesta si la nivelul limbajului, prin preferinta
pentru expresia “neologistica”, cu conditia ca aceasta sa nu devina excesiva si epatanta.

1.3. TRASATURI GENERALE

1.3.1. CLARITATEA sau limpezimea, adica transparenta gandirii in expresie.

Este o trasatura fundamentala a stilului publicistic, conditie a accesibilitatii
lui.Claritatea unui text presupune intelegerea lui fara efort, ceea ce inseamna folosirea unui
vocabular inteligibil, fara excese neologistice, sau de alta natura, constructii gramaticale simple,
fara multe subordonate, utilizarea cu masura a figurilor de stil, avand drept scop marirea
expresivitatii si a puterii de persuasiune.
1.3.2. Claritatea se bazeaza pe PROPRIETATEA termenilor si a imaginilor.
Aceasta presupune adecvarea expresiei, a imaginii la continut, la intentia celui ce comunica un
anumit mesaj.

1
Stanciu, Nicolae, Elemente sintactice populare în stilul publicistic în volumul Actele colocviului Catedrei de limba
română 22-23 noiembrie 2001. Perspective actuale în studiul limbii române, Ed. Universităţii Bucureşti, 2002, p. 216

4
 Pentru indeplinirea acestor cerinte, se recomanda evitarea constructiilor ambigue, care pot
crea confuzii, ducand la prolixitatea exprimarii, sau, mai exact, la lipsa de precizie si de rigoare.
Prprietatea termenilor si a imaginilor, presupune, la randul ei, proprietatea constructiilor
sintactice.Cu termini precisi si clari, se pot construi propozitii si fraze confuse. Se impune, deci,
din partea ziaristului, un permanent autocontrol.
1.3.3. CONCIZIA este o alta trasatura importanta a stilului publicistic, care
rezulta din necesitatea de a comunica prin presa, cat mai rapid, divers si exact.A spune mult in
putine cuvinte, exprimarea concentrate, densitatea si nuanta, printr-o selectie severa a cuvintelor
si constructiilor sintactice, reprezinta cerintele ziaristii moderne, care raspund gandirii si
sensibilitatii cititorului contemporan, grabit, dar nu, superficial.
1.3.4. GRADAREA consta in felul in care sunt asezate in pagina ideile,
secventele, paragrafele, dupa importanta si valoarea lor informationala. Se poate constata
existenta a doua tipuri de gradari distincte: una a informatiei si alta a comentariului si
reportajului.
In cazul informatiei (al stirii), gradarea urmeaza o linie descendenta, dupa principiul
“piramidei rasturnate”, aceasta structura fiind, insa, cunoscuta si sub denumirea de “tehnica
americana” sau “tehnica lead”.
In cazul comentariului si al reportajului, principiul piramidei rasturnate nu mai prezinta
aceeasi valoare. Gradarea urmeaza, de data aceasta, o linie ascendenta, de la inceput spre final,
dupa un principiu cronologic, in vedrea crearii unei atmosphere de incordare si de stimulare a
interesului pentru ca textul sa fie parcurs pana la sfarsit, unde se acumuleaza tensiunea intregii
expuneri.

1.3.5. NOUTATEA reprezinta marca originalitatii profesionale a unui ziarist.

Toate celalalte calitati ale stilului publicistic raman de domeniul banalului, al locului
comun, in absenta noutatii in exprimare, a expresivitatii.
Noutatea presupune valorificarea tuturor resurselor expressive ale limbii, asociatii noi,
neasteptate de cuvinte, imbinarea armonioasa intre traditie si inovatie, dintre cuvintele vechi si
populare si cuvintele noi, dintre arhaisme si neologisme; se caracterizeaza prin constructii
sintactice, noi, originale si un limbaj figurat inconfundabil, marca a personalizarii stilistice.

5
 2. PRESA ROMANEASCA
2.1. RAPORTUL DINTRE JURNALISTICA SI LITERATURA
Inca de la aparitia sa, presa romaneasca a adus o contributie de seama la dezvoltarea
literaturii nationale. Istoria presei romane literare, este, de fapt, istoria evolutiei constiintei
literare si estetice, a miscarii de idei in domeniul literaturii sau al culturii. Presa ne pune in relatie
directa cu miscarea vie a literaturii, cu schmbul de idei dintr-o anumita epoca, reconstituind intr-
un mod realist tabloul authentic al dezvoltarii literaturii.
Incepand din primele decenii ale secolului al-19-lea, presa romaneasca a determinat
largirea campului de manifestare literara, incurajarea directa si intensa a talentelor, dar si a
criticii.
Presa literara romaneasca nu inregistreaza, la inceputurile ei, numai publicatii cu caracter
strict literar. Ea indeplineste un rol politic si cultural, imbratisand mai multe domenii: filosofie,
istorie, arta, filologie, literatura.
In aceasta epoca de inceput, “epoca eroica” a literaturii, nu exista inca o constiinta exacta
a specificitatii fenomenului literar, scriitorul fiind, in acelasi timp arheolog, lingvist, pedagog si
militant politic.Ulterior, vor aparea publicatii cu un profil literar distinct, care vor dezbate
probleme legate strict de domeniul literaturii si artei, al criticii si esteticii literare, se vor publica
creatii literare originale sau traduceri din literatura universala.
Este cazul primelor ziare si reviste romanesti datorate lui I.Heliade Radulescu, Gh.Asachi,
George Baritiu, Mihail Kogalniceanu,s.a.
In timpul Revolutiei de la 1848 si in perioada Unirii din 1859, au aparut reviste
importante, cum ar fi, printre altele, “Poporul suveran”, gazeta politica si literara, editata de D.
Bolintineanu, la Bucuresti, in 1848; “Pruncul roman”, ziar politic si literar, aparut la Bucuresti,
tot in 1848, insa sub redactia lui C.A Rosetti, care a editat si “Romanul”, ziar politic, commercial
si literar, aparut in 1857; si, in ultimul rand, “Romania literara”, tiparita la Iasi, in 1855, sub
conducerea lui V.Alecsandri.
Cateva titluri importante s-au regasit si dupa Unirea Principatelor, si,mai ales, in ultimele
decenii ale secolului al-19-lea. Printre acestea se numara: “Revista romana pentru stiinte, litere si
arte”, editata la Bucuresti, intre anii 1861-1863, de catre Alexandru Odobescu; “Familia”, foaie
enciclopedica si beletristica, editata la Pesta, in 1865, de Iosif Vulcan; “Convorbiri literare”,
revista fondata de catre Societatea Junimea din Iasi (1866-1944);”Revista literara si stiintifica”,
editata la Bucuresti, in 1876, de catre B.P.Hasdeu; “Literatorul”, prima revista simbolista
romaneasca, editata la Bucuresti, in 1880, sub conducerea lui Alexandru Macedonski;
6
“Contemporanul”, revista stiintica si literara, tiparita la Iasi, in 1881, de catre C.Dobrogeanu-
Gherea; ”Tribuna”, cotidian politic si literar al romanilor din Transilvania, scos de I.Slavici, la
Sibiu, in 1884; “Evenimentul literar”, Iasi, 1894, condos de Sofia Nadejde,etc.
La acestea, se mai pot adauga si cateva titluri de reviste literare, din primele decenii
ale secolului 20 si din perioada interbelica: “Semanatorul”, Bucuresti,1901, condusa de Vlahuta
si Cosbuc,apoi din 1905, de N.Iorga;”Luceafarul”, Budapesta, 1902, la Sibiu din 1906, editata de
Octavian Goga;”Viata Romaneasca”, Iasi, 1906, sub conducerea lui G.Ibraileanu;”Sburatorul”,
revista literara, artistica si culturala, publicatie modernista publicata la Bucuresti, in 1919, de
catre E.Lovinescu;”Gandirea”, revista literara, artistica, sociala,de orientare traditionalista,
ortodoxa si autohtonista, tiparita la Cluj, apoi la Bucuresti(1921-1944), sub conducerea lui Cezar
Petrescu si apoi a unui comitet format ,printre altii din Lucian Blaga, Nichifor Crainic,s.a.
In urma revizuirii acestor importante reviste culturale, se poate constata, cu usurinta,
ca exista o legatura permanenta a ziaristicii cu literature, fapt dovedit de catre toti marii scriitori,
precum M.Eminescu, I.L.Caragiale, Ioan Slavici, care s-au dovedit a fi si adevarati gazetari.
In toate perioadele de dezvoltare a culturii si literaturii romane, se poate observa
participarea directa a scriitorilor la viata presei, ceea ce a marcat schimbari profunde, care s-au
produs in definirea specificitatii fenomenului literar al epocii, ca si in definirea conceptului de
ziaristica, a trasaturilor generale ale genurilor si speciilor ei, a stilului publicistic.
Prin programele lor, cele mai importante ziare si reviste cu caracter literar, au stabilit
principii si criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a
exagerarilor, de sincronizare cu Occidentul, dar si de pastrare a unui echilibru necesar intre
traditie si modernitate.
Teoria formelor fara fond, apararea specificului national, polemica dintre traditie si
modernitate, afirmarea unor curente precum samanatorism,poporanism, simbolism,
traditionalism, modernism, avangardism, etc, au constituit, in primul rand, subiecte ale unor
polemici publicistice, pentru ca ulterior sa se cristalizeze in directiile si orientarile cunoscute.
Influenta presei asupra literaturii, se manifesta, totodata, in sensul unei mai mari
apropieri a acesteia din urma fata de viata, de problematica sociala, reflectate printr-o optica
realista, specifica ziaristicii.
La randul ei, presa este aceea care resimte influenta benefica venita din partea
literaturii. Prezenta scriitorilor in paginile ziarelor si revistelor, a insemnat o preocupare mai
intense pentru un stil mai elevat, pentru cultivarea limbii literare, pentru diversificarea genurilor
si speciilor publicistice, care capata astfel o accentuate personalizare.
7
 Asadar, articolul de ziar sau revista, pe probleme politice, culturale, sportive,
cunoaste o afirmare deosebita prin prestatia unor scriitori ca Eminescu, Arghezi, Rebreanu,
Blaga, Calinescu, Cezar Petrescu, etc.
Gen cu predilectie gazetaresc, interviul a fost si este practicat,atat de ziaristi
obisnuiti, ramasi anonimi, cat si de unii scriitori ale caror interviuri au devenit carti de referinta.
Asa sunt, de exemplu, “Marturia unei generatii” de Felix Aderca, “Cu scriitorii prin veac” de
I.Valerian, “Lumea de maine” de Ion Biberi, “Sub semnul intrebarii” de Adrian Paunescu, s.a.
In ceea ce priveste reportajul, el se apropie cel mai mult de literature, prin folosirea
mijloacelor si procedeelor acesteia.
Definit ca fiind “ cel mai sensibil seismograf al vietii” 2, reportajul este literature faptului
real, autentic, in care scriitorul (reporterul), se implica direct ca martor ocular si ca participant,
printr-o marturisire personala, definitorie pentru profilul personalitatii sale.
In concluzie, se poate sesiza faptul ca publicistica literara romaneasca , in toate
etapele ei de dezvoltare, in toate genurile si speciile pe care le-a cultivat, se delimiteaza, in cadrul
larg al ziaristicii in general, nu atat prin temele ei, cat, mai ales, prin arta realizarii, prin
mijloacele expresive.
De aceea, sublinierea permanenta a legaturii dintre ziaristica si literatura este esentiala,
avand in vedere faptul ca a constituit o adevarata sursa de inspiratie, pe baza careia s-au inaltat
marile realizari ale ziaristicii romanesti si s-au afirmat marile sale personalitati reprezentative, de
la Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, pana la Octavian Goga, Tudor Arghezi
si Geo Bogza.

3. FEMEIA
3.1. FEMEIA INTERBELICA VERSUS FEMEIA RECENTA

Perioada interbelica a fost o perioada in care a luat nastere emanciparea femeii,

aceasta trecand de la stadiul de femeie de casa, la cel de doamna in societate. In acele timpuri,
femeia castigase deja o multime de drepturi: purta pantaloni, putea sa-si tunda parul, facea sport
impreuna cu sotul, se plimba cu bicicleta.

2
Geo Bogza

8
 Emanciparea femeilor s-a manifestat si in plan intellectual. Se remarca astfel personalitati
feminine, precum Hortensia Papadat Bengescu, mare prozatoare, romanciera si novelista a
vremii.
Alte dovezi ale emanciparii feminine sunt aparitia concursurilor de frumusete, PRESA
PENTRU FEMEI si lupta pentru drepturile femeii.
Concursurile feminine romanesti din acea perioada erau aliniate celor occidentale,
remarcandu-se si reprezentante a acestora, precum Marioara Ganescu, fenomen ce a atras atat
reactii positive, cat si negative.
Reactiile negative se manifesta prin aparitia unor publicatii, precum “Bilete de papagal”,
care a luat atitudine impotriva acestor cautari ale celor mai frumoase femei. Tudor Arghezi, intr-
un articol denumit “Cea mai frumoasa femee”, era convins ca “Americanii nelinistesc Europa cu
teze artificiale, cautand pe cea mai frumoasa femee”.Acesta mai adauga faptul ca:”femeile
inteligente nu se vor emotiona peste masura de concursul de frumusete pe care l-a propus
America, dar care sunt acele femei inteligente?Probabil acelea care pun mai presus de orice viata
de familie si care nu se agita pentru obtinerea unor drepturi care sa le aduca pe picior de egalitate
cu barbatii”. In continuare, este scos din context mitul femeii frumoase, dar nu foarte inteligenta.
Totusi au aparut si voci care au vazut legatura dintre vestimentatie si spiritual
feminine ca un semn al nevoii de mai multa libertate in miscari, datorita noilor pozitii pe care le-
au adoptat femeile in viata sociala si economica. Astfel, Camil Petrescu scria intr-un articol din
“Romania Literara” ca:”niciodata moda femenina nu a atins superioara frumusete a celei de azi.
Era si firesc sa se pastreze pentru zi o imbracaminte comoda, caci astazi femeile sunt cu totul
intrate in lupta pentru existenta.
Odata cu perioada interbelica, in zona publicatiilor, apar si REVISTE DEDICATE
EXCLUSIV FEMEILOR.Astfel, presa feminine cunoaste o popularitate tot mai mare, iar daca
pana atunci discursurile despre aspectul feminin erau discutate intre femei, sau in creatia poetilor
si a romancierilor, aceasta epoca marcheaza o schimbare de cotitura in istoria presei feminine.
Pe langa imaginea femeii emancipate, care lupta pentru drepturile ei si este constienta
de noul rol pe care trebuie sa-l indeplineasca in societate, presa interbelica infatiseaza si imagini,
si articole ale femeii gingase, sensibile, pure, delicate, preocupate de moda si gastronomie, de
decoratiuni interioare, de arta de a stapani codul bunelor maniere. Aceste nevoi utopice erau
direct legate de cerintele epocii, existand o nevoie psihologica, dar si pragmatica, cu scopul
realizarii contractului de legatura dintre publicul care avea anumite asteptari si ziarul sau revista
care avea nevoie de cititori pentru a supravietui.
9
 Un exemplu de astfel de revista este “Domnita”, care dezbatea in paginile ei probleme
legate de imaginea femeii frumoase si era la curent cu ultimele progrese, oferind stiri despre
concursurile de frumusete feminina. In general, astfel de reviste feminine, “Mariana”, “Revista
scriitoare inchinata talentului feminine”, “Jurnalul femeii”, aveau articole denumite: Cronica
Modei, Retete de frumusete, Cum sa-si pastreze femeile barbatul iubit,etc.
Totusi, acesta emancipare nu s-a manifestat puternic in zonele rurale, in schimb, la oras ,
femeile incepusera sa se preocupe mai mult de sducatie, insa, in privinta drepturilor, diferentele
nu erau vizibile.
Primii pasi catre femeia moderna i-au facut doamnele din inalta societate, care aveau
contacte in Europa, erau scolite si aveau si influenta. Presedinta Centrului Filia, Oana Baluta,
doctorand in stiinte politice la SNSPA, declara faptul ca:” Aristrocatele au infiintat organizatii si
asociatii in cadrul carora, concepeau programe care vizau si celelalte categorii de femei, inclusiv
pe cele din mediul rural”. Aceste feemi au insistat asupra importantei asistentei medicale de
specialitate pentru toata lumea si au reusit sa inoculeze ideea ca dreptul la educatie va afce din
femeie o mama mai buna.
In perioada interbelica, revistele si ziarele vremii, au consemnat actiunile intreprinse
de organizatiile pentru femei pentru recunoasterea drepturilor politice ale acestora. Atat
publicatiile feministe, cat si altele au urmarit cu interes diversele dezbateri nationale si
internationale care priveau accesul liber la toate profesiile, dreptul de vot pentru femeile din
Romania din preajma revizuirii Constitutiei din 1923, dar si miscarea militanta din Europa si
America.
O revista care a frurnizat astfel de informatii este “Jurnalul Femeii”, aflat sub directia
Emiliei Tailler. Printre stirile feministe ale ziarului, grupate in rubrici precum: Cronica Modei,
Retete de Frumusete, Din Codul Manierelor Elegante, se gaseau pe primele pagini, mai ales,
articole despre importanta femeii in Primul Razboi Mondial. De-asemenea, in paginile
publicatiei, se ofereau argumente pentru egalizarea situatiei politice dintre femei si barbate,
nelipsind nici reflectiile pe tema avantajelor de care ar beneficia casnicia, in urma eliminarii
inegalitatilor sociale si politice dintre cei doi parteneri.
Datorita depersonalizarii femeii din perioada comunista, s-a produs o rupture intre
evolutia rolului femeii romane in societate, in raport cu evolutia occidentala.
Societatea romaneasca a fost invadata dupa 1989, de produse in imagini, care
promoveaza anumite modele de feminitate, care, in societatile occidentale au pierdut din
importanta in ultimele decenii: femeia ca obiect sexual, ca fiinta frivola, preocupata doar de
10
aspectul sau fizic, femeia, ca fiinta frumoasa, dar proasta, sau este cultivate imaginea mamei
iresponsabile care isi ucide, maltrateaza sau isi abandoneaza copiii. Violenta impotriva femeilor a
devenit sursa stirilor de senzatie, ca si fenomenul in crestere al prostitutiei si sclaviei sexuale,
inclusive al celei juvenile.
Un portret al femeii actuale din Romania, potrivit unui studiu realizat de Institutul
Metro Media Transilvania, prezinta o persoana ce spala, calca, plateste intretinerea si face curat,
dar ravneste la avansare si afirmare la serviciu.Necasatorita, uneori cu un copil, chiar daca este
total de-acord ca, pentru a creste fericit, un urmas are nevoie si de un tata. Si, nu in cele din urma
religioasa, dar independenta.
Potrivit sondajului, motivatiile principale la locul de munca sunt, pentru femeia din
Romania, posibilitatea dea fi un ajutor direct, pentru ceilalti si sansa de a castiga foarte multi
bani, precum si de avansare si de afirmare.In plus, din ce in ce mai multe romance, vad in
ocupatia de casnica un sentiment de nerealizare, preferand activitati profesionale inalte, in
domeniul afacerilor si chiar al politicii.
Din pacate, egalitate impusa din perioada comunista nu arezolvat prea multe,
societatea romaneasca continuand a fi una patriarhala care a stability stereotipuri, tipare care
produc constrangeri femeii si rolului acesteia, orice abatere fiind sanctionata.
Mass-media si publicitatea au, de-asemenea un rol foarte important in definirea
imaginii femeii in societatea asctuala romaneasca. Publicitatea comerciala din Romania impune
modele traditionale de identificare a femeii. Aceste modele sunt, de cele mai multe ori, raportate
la barbat. Dar si situatia actuala sociala si economico-financiara a fost un factor de schimbare a
statutului femeii. Reflectarea acestei schimbari se realizeaza in publicitate prin atribuirea unor
calitati masculine.Emanciparea feminine nu mai este reprezentata prin acele trasaturi ale
frumusetii, ba chiar se remarca o lipsa a acestora.
Cel mai nou tip de femeie in Romania este femeia independenta. Politician:Mona
Musca, Anca Boagiu, Renate Weber,etc, sau afacerista de success: Camelia Sucu
(Mobexpert),Carmen Radu (presedinta Eximbank),etc.
De-asemenea, apar la stiri, in talk-show-uri, in emisiuni si in reviste, tot mai multe nume
de femei. Multe dintre ele sunt politicieni, consilieri, parlamentari, lideri de partid. Insa, viziunea
barbatului despre femeie nu s-a schimbat prea tare odata cu trecerea timpului.
In ziua de azi, femeia este vazuta fie ca obiect sexual, fie in rol de gospodina, fie ca
victima a violentei barbatului, fie ca o fiinta capricioasa, dar si ca simbol al armoniei si, nu in
ultimul rand, ca o persoana mult mai cinstita si mai muncitoare decat un barbat. Streotipul
11
propriu culturii de masa se pare ca determina comportamentul femeilor active in viata politica si
asteptarile ziaristilor din domeniul politic.
In politica actuala din Romania si de pe tot globul, femeile au ajund in varf. Au
credibilitate, dar o pierd la fel de usor precum au obtinut-o (cazul:Mona Musca),sau par ca nu
avut nicio clipa increderea electoratului( Elena Udrea). Sunt peste tot si de toate felurile. Multi
dintre barbatii din Romania sunt sceptici, atunci cand se pune problema sa fie condusi de o
femeie si, in multe cazuri, chiar si unele femei simt acest lucru.
Participarea disproportionate a femeilor si barbatilor la viata publica si la luarea
deciziilor oglindesc cel mai bine existenta si perpetuarea discriminarilor dupa criteriul de sex.
Lumea politica si viata pratidelor sunt dominate de barbate, desi drepturile politice, egale pentru
toti cetatenii, femei si barbate, sunt legiferate de peste saizeci de ani.
Putine partide din Romania au inclus in statut sau in programe principiul egalitatii
intre femei si barbate, iar cele care nu au facut-o, nu au adoptat si strategii adecvate de aplicare in
practica. Niciun partid politic nu are presedinte o femeie si sunt putine femei care fac parte din
structurile de conducere ale partidelor. Consecinta este ca doar un numar foarte mic de femei au
fost incluse pe listele electorale si un numar inca si mai mic de femei au fost plasate pe locuri
eligibile ale listelor.
In concluzie, miscarea feminista care a luat amploare in perioada interbelica si in
Romania nu a putut schimba radical pozitia femeilor in societate si perceptiile fata de acestea.
Desi au fost facuti pasi importanti in aceasta directie, piedici precum societatea patriarhala si
conservatoare romaneasca si depersonalizarea femeii din perioada comunista, creeaza inca
probleme in afirmarea femeii in Romania, in special in plan professional si social.

3.2. FEMEIA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA

Cine este femeia si care este rolul ei in viata? Se pare ca, cu totii stim raspunsul la
aceasta intrebare: o femeie trebuie sa fie o buna gospodina, sa poata gati, sa fie o sotie fidela si
rolul cel mai important este sa nasca copii. Nu sunt sarcini atat de grele si li se potiveau femeilor,
inainte ca societatea sa inceapa a se dezvolta. Odata cu aceasta au crescut si cerintele, dar si
obligatiile femeilor. In ziua de azi, idealul unei astfel de femeie se poate intalni doar la tara, acolo
unde principalul este sa muncesti, sa ai cu ce sa-ti hranesti familia, sau poate nici acolo.

12
 In present, avem ocazia sa citim tot mai des in presa nationala diferite analize in care
se recunoaste ca femeile sunt la ora actuala, cel mai puternic motor al cresterii economice
mondiale, ca, in tarile dezvoltate fetele invata la scoala mai bine decat baietii si ca, in cele din
urma, mult mai multe femei decat barbate obtin diploma universitara, tot ele fiind angajate pe
majoritatea posturilor disponibile.
De aici, se subintelege faptul ca, de fapt, o femeie poate face mult mai multe decat I se
crea la inceput. Acest fapt, desigur ca a atras atentia mass-mediei, care face mult mai mult decat
reflecta norme culturale si realitati.
Media si presa scrisa, in general, socilizeaza, conditioneaza deciziile oamenilor si
conduiteel acestora, perpetueaza prejudecati si stereotipuri, impune modele sociale, standarde si
valori.Mass-media educa si formeaza oamenii, in ceea ce priveste, in particular, rolurile de gen,
felul in care, in societate este perceput barbatul si este vazuta femeia.
Mass-media nu este numai o oglinda a societatii, ea are si puterea de a influenta aceasta
societate.
Daca ne-am gandi la un studiu mai detaliat, se poate constata cu usurinta ca
productiile media reflecta tendentios barbatul si femeia: atat ca frecventa, cat ca tematica,
barbatul si femeia sunt prezente diferite. In ceea ce priveste genul, este evident ca suntem victime
ale unei scheme rigide, in care feminitatea si masculinitatea sunt definite prea categoric, ca sa se
permita accederea la egalitatea la gen. Este o schema in care puterea, prestigiul, succesul,
participarea active la viata publica sunt mai degraba prerogative barbatilor, iar apanajul
femeilor,sau locul firesc-mai degraba familia si grija pentru copii.
In ritmul acesta, femeile continua sa fie categoria marginalizata, in timp ce barbatii
sunt cei favorizati. Altfel spus, mass-media, ofera o imagine dezechilibrata a barbatilor si a
femeilor, prezentand diferit, si cateodata si partinitor, implicarea si contributia acestora in viata
publica si privata. Deseori, productia media care reflecta femeia, prezinta o imagine de femeie
victima, care trebuie compatimita. Spre exemplu, publicatiile in care se vorbeste despre femeia
victima, supusa traficului de fiinte umane, femeia supusa violentei si maltratarii, femeia chinuita
cu viata grea.
Dar nu se exclude faptul ca mass-media publica materiale in care femeia este pusa intr-o
lumina negative si compromitatoare. Modul in care mass-media produce si reproduce o serie de
stereotipuri de gen evidentiiaza faptul ca aceasta de fapt, arata ceea ce este considerat a fi normal,
natural, firesc, asteptat…sa faca, sa fie, sa simta-femeile si barbatii in societatea contemporana.

13
 In momentul de fata, presa scrisa are un discurs mediatic sexist, iar realizatorii
produselor media, de multe ori, nici nu realizeaza acest lucru. De cele mai multe ori, intentia
autorilor nu este sa discrediteze femeile ca un grup social sau sa arate superioritatea barbatilor,
dar, in virtutea stereotipurilor de gen, de care se tamponeaza aceste diferente in abordarea
femeilor si barbatilor apar inca alarmant de des, in materialele scrise, emisiuni radio sau tv.Insa,
in mod regretabil, aceasta nu face decat sa agraveze situatia in ceea ce priveste prejudicierea
imaginii femeilor in societate sis a consolideze discutiile despre egalitate de gen.
Pe langa rolul fundamental pe care il are mass-media, in ceea ce priveste diminuarea
efectelor stereotipurilor de gen, ea poate avea influente majore si asupra participarii femeilor in
sfera politica si implicarii acestora la procese de luarea a deciziilor.Si asta, pentru ca, in viata
reala, perpetuarea dezechilibrelor de gen sunt bariere evidente in calea realizarii femeilor tocmai
in aceste domenii de activitate publica.
In pofida independentei sale, presa nu are dreptul sa abuzeze de anumite
responsabilitati pe care le are in fata consumatorilor sai.Presa nu este un vast si arid peisaj al
neutralitatii, ci o balanta cu talgere sensibile si bine echilibrate.

4. PRESA PENTRU FEMEI

4.1.ISTORIC. PRIMELE APARITII IN ROMANIA

Prima publicatie pentru femei se datoreaza Mariei Rosseti(1820-1893) nascuta la Grant,

in Anglia, casatorita cu C.A. Rosetti in 1847. Ea este considerate prima femeie publicist din
Romania si a colaborat in exil, la ziarul parizian “La Presse”, apoi la “Romanul”, ziarul sotului ei.
Pictorul Daniel Rosenthal i-a facut un portret in compozitia simbolica, “Romania revolutionara”,
emblema a miscarii revolutionar-romantice de la 1848.
Periodicul se numea “Mama si copilul” si a aparut in 1865, in format mic, de carte, cu
paginile numerotate in continuare de la numar la numar, astfel incat, colectia legata, sa
constituie,practic, un volum.
Politica saptamanalului Mariei Rosetti, daca despre o politica editoriala poate fi
vorba, se incadra in tendintele publicatiilor sotului ei “Romanul” si a altora, contemporane. De-
ltfel,era o epoca in care se acorda educatiei o incredere si un interes foarte mare.Privita in
ansamblu, publicatia arata ca unul dintre almanahurile vremii.Are un caracter eclectic,
moralizator, dar si unul informativ. Scopul ei este acela de a le ajuta pe femei sa-si educe copiii,
14
prin recomandari explicite, de genul “Educatiunea fizica a copiilor” si punandu-le la indemana
texte instructive, in absenta presei pentru copii.
Editoarea scrie singura mai toate articolele si explica “ ce este un ziar”, face o sinteza
la nivel de popularizare, a istoriei universale, propune “Convorbiri despre Univers”, publica
fragmente de memorii personale moralizatoare, anecdote, texte literare, “enigme”, “povesti
adevarate”.Multe dintre scrieri sunt naïve, dar intreg continut al publicatiei face dovada vointei de
a stimula cunosterea, sensibilitatea si demnitatea personala si nationala.
Trei ani mai tarziu, in ziua de Caciun, in 1868, incepe la Roman (si va continua la
Bacau) aparitia periodicului “Femeia.Jurnal nepoliticu”, sub directiunea lui Ion Gheorghiu.
Imprimata la Iasi, cu vinieta in stilul vremii pe coperta galbena, revista avea 12 pagini cu
text pe doua coloane si preciza ca mizeaza pe colaborarea tuturor “oamenilor de bine”.
Publicul tinta nu mai este atat de limitat, intrucat periodicul se adreseaza nu numai
mamelor, ci tuturor femeilor. Scopul este atat educativ, cat si commercial, caci intreprinzatorul
are nevoie de resurse. El isi face publica lista “bunilor nostrii protectori si abonate”, oferind,
retrospective, posibilitatea cunoasterii conditiei publicului.
Publicatia este sustinuta de oamenii din diferite orase, mai ales moldovene, ,intre care
insusi “Episcopul Buzaului”, “directrice” de scoli de fete, profesoare si profesori,primari, doamne
din burghezie, ,dar nu si din marile familii bogate, cu nume istorice. In medie, publicatia numara
cam 10 abonati in fiecare judet. Probabil ca revista se citea in scolile de fete si in familiile din
mica burghezie.
Mai trec zece ani fara niciun fel de presa pentru femei, caci “Jurnalul nepolitic “nu
rezista mult.Urmatoarea publicatie apare la Bucuresti in 1878, se numeste “Femeia Romana” si se
datoreaza Mariei Flehtenmacher. Revista ei are ca subtitlu “Educatiune. Instructiune.”, patru
pagini cu patru coloane fiecare si se tipareste de doua ori pe saptamana, distrbuindu-se joia si
duminica.Cuvantul editoarei, nesemnat, explica scopul revistei: “Din acest moment, Femeia
Romana va fi emblema socielor vostra, fiicelor vostre, surorilor vostre, barbate onorabili si
inteligenti”.
De la inceput este clar cui I se adreseaza: “doamnelor Romane, instruite, patriotice, cu
dare de mana, model social, bune menajere”. Se observa ierarhia valorilor: cultura, patriotismul,
si abia, in ultinul rand, universul domestic. Totusi, emanciparea nu merge prea departe, caci
Maria Flehtenmacher se grabeste a face apel la protectia masculine, considerand ca “Barbatul e
responsabil de moralitatea Ei”, ca “a fi femeie inseamna a fi slaba”.

15
 In 1893 (pana in 1894), apare o alta publicatie pentru femei : “Altite si Bibiluri”. Nu
este, cum s-a parea dupa titlu o revista de broderie, caci in frontispiciu se precizeaza ce contine :
“Litere. Stiinte. Arte”.Editoarea publicatiei este Smaranda Gheorghiu, o militanta feminista
implicata in miscarea europeana pentru emanciparea femeilor.
Revista se deschide cu urarea de bun-venit (in versuri)pentru Principesa Maria, sotia
Principelui Ferdinand si viitoarea regina cu un rol politic important, careia I se doreste fericire
“intr-o mandra si-mbelsugata tara”.
Cuvantul de inceput explica de ce apare inca o publicatie: pentru ca este nevoie de
conservarea limbii si literaturii romane si pentru ca “femeile trebuie sa se bucure de libertaea
presei”.
Mai emancipata, in mod explicit, este, curand revista lunara “Dochia”(1896-1898)
care apare “sub directiunea d-rei Adela Xenopol”.Tanara publicista are deja alte modele. Ea
propune un nou tip de femeie, egala barbatului, intreprinzatoare, independenta, interesata inclusiv
de politica.
Si, pentru prima oara, in PRESA PENTRU FEMEI DIN ROMANIA, nu conteaza numai
virtutea, moralitatea, datoria , ci, in mod deschis, Frumusetea.
Ceea ce s-a numit “La Belle Epoque”, nu a fost frumoasa pentru toata lumea.
Traditionalista in unele privinte, aceasta perioada istorica,a avazut si multe schimbari. Spiritul ei
este bine ilustrat in presa feminine si de revista in 8 pagini, aparuta la Bucuresti de la 1 ianuarie
1913, , sub titlul “Femeia”. Pe coperta, figura chipul vazut din profil, al Reginei Elisabeta,
cunoscuta ca poeta sub pseudonimul Carmen Sylva.
Incercand sa polarizeze interesele publicului active social, revista invita la colaborare
toate societatile feminine, care urmeaza a fi sprijinite “ in ideile nobile, de inalta umanitate,
urmand cu ardoare toate miscarile menite a usura mizeria celor slabi”.
Publicatia isi propune sa fie “o adevarata oglinda, in care sa se reflecteze viata sexului, ea
va fi candela noptii, care va sprijini pe cei slabi, sa nu cada in greseli sau necredinta”.
In afara unui elogiu dedicat reginei, primul numar cuprinde o poezie intitulata
“Mama”, o rubrica numita “Educatiune”, “Carnetul Femeiei”,o rubrica “Teatra-Muzica”, o
cronica teatrala, un articol despre Teatrul National. Mai apar si scrieri despre “Datoriile
Parintilor”, despre “Grafologie”, “Sericicultura”, s.a.
Un alt reper in istoria PRESEI PENTRU FEMEI, reprezentativ si din perspective
istoriei mentalitatilor, este “Femeia evree”, Organul Asociatiei Culturale a Femeilor Evreice, cu
un prim numar la 3 noiembrie 1928. Revista publica texte referitoare la viata in ceea ce se numea
16
Palestina (import, export, reconstructie,s.a.), la probleme de educatie, la activitatea feminista
sionista in Romania.
Tot in 1928, , in luna martie, apare si “Femeia. Revista de cultura, educatiune si
economie casnica”. Este o reluare a publicatiei din 1913, ce aceeasi redactie si aceleasi idei. Apar
fotografii ale Reginei Maria, reclame ale Societatii de industrie casnica si Asociatia cercurilor de
gospodine “Roiul”, care intretinea in tara dispensare pentru nou-nascuti, gradinite de copii,
ateliere, scoli de menaj, biblioteci si cooperative de productie rurala.
Eclectica, publicatia include texte despre “Datoria femeii”, despre femeile-aviatoare,
ingrjirea copiilor, medicina populara, gospodarie, publicitate, maxime si cugetari.
S-ar spune ca nu s-a schimbat mult climatul antebelic, dar apar semne ca lucrurile nu
sunt asa. Un asemenea simptom este ilustrat, in anul 1929, de “ Femeia Muncitoare”, Organul
official al Cercului Feminin de pe langa Sindicatele Unitare, revista lunara, in patru pagini,
format tabloid.
Daca “Femeia” se adresa doamnelor si domnisoarelor din clasa de mijloc, mai ales,
paturilor ei inferioare, dar, in orice caz, cu spirit burghez, traditionalist, “Femeia Muncitoare”
este expresia infiltrarii propagandei sovietice premergatoare perioadei postbelice.
N-a fost un demers singular, ci unul ce facea parte dintr-o strategie pe termen lung, caci in
1931-1933, a aparut “Femeia Muncitoare”, Organul Uniunii Femeilor Muncitoare din Romania,
publicatie lunara, in limbile romana, germana si maghiara.
Existau, deci, in perioada dintre cele doua razboaie, reviste pentru femeia burgheza,
educate inca din spiritul anilor 1900 si publicatiii de avangarda socialist-comunista, care vizau un
public, provenit din clasa, in curs de formare, muncitoreasca-feminina.
La 1 mai 1930, aparea revista lunara literar-sociala “Femeea de Maine”, sub directia
Sandei I. Matasiu. Avea 12 pagini, publica reproduceri dupa pictori celebri, fotografii cu femei
ale vremii, caricaturi cu femei.
Mult mai conectata la stilul anilor ’30 este “Femeia Moderna”, revista bilunara in 12
pagini, publicata intre anii 1938-1939.Nu se mentioneaza numele directoarei sau directorului,
articolele nu sunt semnate, dar este o publicatie bogat ilustrata, moderana si comerciala. Publicul-
tinta este “Doamna” din clasa mijlocie. Pe coperta primului numar nu mai apare nicio regina a
romanilor si nicio Madona, ci Margareta Marian, vedeta la teatrul Alhambra, cu parul valurit, cu
sprancene pensate fara mila, imbracata in satin si etaland o dantura demna de o reclama pentru
pasta de dinti.

17
 Oricum, fata de periodicele pentru femei dinaintea ei, revista este novatoare, aproape
revolutionara, indrazneata si atractiva. Ea raspunde noilor gusturi, directii de interes, modele de
viata ale femeilor tinere si emancipate, renunta la dimensiunea morala, la sentimentalism, la
literaturizare si se integreaza in tendinta de americanizare a lumii interbelice romanesti.
Din 8 martie 1948, apare lunar revista “Femeia”, revista ilustrata social politica si
culturala,” si, in acelasi an, apare si “Sateanca”,ambele editate de Consiliul National al Femeilor
din RPR. Intrucat ele sunt foarte asemanatoare prin forma, stil si continut, se pune mai mult
accent pe prima dintre ele. Noul model de femeie promovat era acela al muncitoarei sau tarancii,
amandoua viguroase, hotarate sa construiasca socialismul, eroine ale municii, mame prolifice,
slavand partidul si pe conducatori, intr-o tara ideala, prospera, fericita, desavarsita.
Dupa caderea comunismului in Romania, s-a deschis, pe fondul noutatii, o piata noua
si foarte absorbanta, pentru REVISTELE PENTRU FEMEI.
Numeroase, colorate, variate, vizand categorii mai sarace sau bogate, sofisticate sau mai
simple, mizand pe publicitate masiva, acestea incurajeaza hedonismul, un egoism de-a dreptul
cinic, frivolitatea, sexualitatea obsedanta, vedetismul, barfa, ca forma de loisir si sursa de
satisfactii, cu alte cuvinte, fenomene cu totul noi, in presa feminina romaneasca.

4.2. PRESA MODERNA ROMANEASCA. REVISTELE PENTRU FEMEI

Daca Ringier Romania este primul investitor in piata romaneasca de media, prin
achizitia “Capital”, in 1992, data de nastere a presei moderne romanesti este 1 octombrie 1995,
aceeasi cu aparitia glossy-ului pentru femei, “Avantaje”, editat de RPG, devenit ulterior Edipress-
AS. Revistele luxoase de femei sunt gaini cu oua de aur pentru trusturile romanesti de presa si o
delectare pentru cititoare.
Publicatiile de acest tip sunt denimite cu un atribut anglo-saxon, imposibil de echivalat in
romana:glossy, adica lucios sau matasos.Numele poate parea bizar si neesential nespecialistilor,
insa studii serioase au dovedit ca printre motivatiile principale de cumparare unor reviste ca
“Unica” ; “Playboy” ; sau “Avantaje” se numara calitatea suprafetei pe care sunt imprimate
cuvintele si imaginile,placuta la atingere.

18
 Glossy-urile de femei reprezinta poate cea mai rentabila afacere de presa scrisa din
Romania. La tiraje vandute situate intre 30000 si 50000 de exemplare si pret de coperta de 4-7
ron, ele aduc venituri considerabile din publicitate, care au inceput sa depaseasca 100000 de euro,
candva, pe la jumatatea lui 2002.

Primul glossy s-a scris în latină

Data de naştere a glossy-urilor de femei ar putea fi considerată achiziţia "Vogue" de către
Conde-Nast, editorul actual, în 1909, când revista s-a transformat într-un jurnal ilustrat de modă,
după ce în 1892 devenise posibilă policromia pe rotativă, adică ceea ce a dus la imprimarea
imaginilor color în tiraje mari. Primele preocupări legate de imagini de modă sunt însă ale unui
pictor elveţian, pe nume Josse Amman, care a început în 1586 să publice litografii cu cele mai în
vogă ţinute ale zilei, cu titlul "Gynasceum, sive Theatrum Mulieum", adică "Gynasceum sau
Teatrul Femeilor", la Frankfurt, în latină. Unul dintre primele jurnale de doamne a apărut în 1770
şi s-a numit "Lady's Magazine or Entertaining Companion for the Fair Sex, Appropriated Solely
to Their Use and Amusement", adică "Magazinul Doamnei sau Însoţitorul Sexului Frumos,
Conceput doar pentru Folosul şi Amuzamentul Acestuia". 1985, anul apariţiei unor programe de
calculator celebre în industria tiparului, ca Aldus PageMaker sau Adobe Illustrator, a însemnat şi
aşezarea revistelor ilustrate pe premisele tehnologice actuale.
La noi, primul ziar autohton, "Curierul românesc" (1829) a început să publice în 1837 un
supliment numit "Curierul de ambe sexe", magazin cultural cu o componentă feminină, sub
conducerea longevivului şi pe alocuri controversatului Ion Heliade Rădulescu.

La sfarsitul lui 1995, intreprinzatorul publisher grec, Antonios Liberis, proprietarul

unuia dintre cei doi mari jucatori, dupa rentabila piata de reviste a Greciei, realizeaza in Romania
un “joint-venture” cu grupul elvetian Edipresse si lansa primul glossy autohton pentru femei,
“Avantaje”.
Momentul era unul de cotitura pe piata presei romanesti, fiindca erau vremuri cand
publicatiile inca mai foloseau inesteticul tipar pe plumb, iar modelul dominant pe piata era
“Evenimentul Zilei”, tabloid fara venituri din reclama, plin de fapt divers si povesti fabuloase.In
timp ce, conform legendelor, redactaorul-sef al acestuia, Ion Cristoiu refuza reclama, deoarece
considera ca patratelul ocupat de aceasta, ii diminueaza vanzarile fara prea mare profit, Liberis si

19
Edipresse au venit cu o optica total opusa de business, in care veniturile din publicitate erau
prima prioritate.
Grupul care publica “Avantaje”, s-a numit RPG (ROUMANIAN PUBLISHING
GROUP), iar principalul rival elvetian al Edipresse, Ringier, a reactionat la 1 dembrie 1997, prin
lansarea celui de-al doilea glossy de femei din Romania “Unica”.Au fost ani, in care, in ciuda
zambetelor condescente ale factorilor de gazete de sex masculin de la noi, cele doua reviste
depaseau peste 150000 de exemplare vandute, iar fabricantii de produse de frumusete si ingrijire,
incepeau sa cumpere tot mai multe pagini de reclama.Diferite mari grupuri straine,prin business-
uri locale, ca Axel Springer, care a lansat “Olivia”, sau licente ca”Madame Figaro” (Hachette),
obtinuta de Adrian Sarbu si ulterior inchisa, in lipsa succesului.
Ediţii locale şi concepte autohtone
Străinii intraţi în piaţă s-au specializat mai ales în lansarea unor ediţii locale, în al căror
sumar principalul efort de adaptare se referea într-o primă fază la traducerea în română a
articolelor. În jurul anului 2000, revistele de femei publicau editoriale de modă cu ţinute de la
Paris sau New York şi preţuri în dolari - sau fără preţuri - şi rubrici de carieră în care "româncele"
intervievate dădeau răspunsuri exotice şi aveau joburi la fel de exotice pentru România, fiindcă
uneori era probabil vorba de personaje fictive, încropite din răspunsurile ediţiilor internaţionale.
Ulterior, ediţiile locale ale titlurilor locale au început să capete tot mai mult specific
autohton şi să se umple de materiale realizate în România. Tonul îl dăduse "Unica", glossy-ul
Ringier, care, deşi aparţinea unui publisher elveţian, reprezenta un titlu conceput şi lansat special
pentru piaţa românească, e drept, după principiile revistelor de femei străine.
Alte tentative de reviste de femei autohtone s-au succedat într-un ritm relativ susţinut, în
jurul anului 2000. Titluri fără prea mare succes, precum astăzi uitatele "Exces" sau "Estetica", au
reprezentat încercări nu foarte reuşite ale unor mici editori români de a copia succesul marilor
grupuri străine. "Formula AS", un săptămânal conceput de Sânziana Pop şi citit de femei fără a se
adresa explicit acestora, a scos în schimb peri albi publisherilor străini, datorită tirajului colosal
atins în epocă, de aproximativ 400.000 de exemplare vândute. Conform unor informaţii
neoficiale, în acei ani, Michael Ringier, proprietarul trustului omonim, venea în România special
pentru a se întâlni cu Sânziana Pop în vederea achiziţiei, însă aceasta era foarte greu de găsit şi nu
a ajuns la un anume prânz de afaceri, la ora stabilită.
Tipărită pe hârtie de ziar, în format A 3 şi cu un sumar atipic, "Formula AS" a reprezentat
ultimul mare succes de presă românesc al anilor '90. Cu un preţ de copertă foarte scăzut,
publicaţia a sugrumat aşa-numita piaţă a revistelor de femei mass market sau low market. Titluri
20
care s-au vrut mai populare decât "Unica", "Avantaje" sau "Cosmopolitan", precum "Ioana",
"Lumea femeilor" sau efemera, dar susţinuta internaţional "Lena" n-au mers o bună bucată de
vreme fiindcă pe piaţa occidentală reprezentau o alternativă ieftină, dar în România erau mai
scumpe şi cu un sumar mai puţin adaptat cerinţelor autohtone decât "Formula AS". Asta însemna,
de regulă, mai puţine ghicitoare, leacuri băbeşti, articole de religie vulgarizată.
O altă formulă românească, dar în zona glossy, a fost "tabu", lunar care s-a dorit o revistă
a femeilor hiperinteligente şi hipercritice, lansat de Adrian Sârbu cu sprijinul caţavencilor şi
preluat ulterior de trustul "Academia Caţavencu", pe vremea când investitorul principal era Sorin
Marin.
Tripleta de aur: Unica, Avantaje, Cosmopolitan
După anul 2000, piaţa revistelor de femei a început să se stabilizeze. Antonios Liberis a
renunţat la implicarea în RPG, iar Edipresse a fuzionat cu Axel Springer, care lansase în România
fără prea mult succes "Olivia", pentru a deveni Edipresse-AS, cel mai masiv trust de reviste, la
ora actuală, cu un profit estimat la 1,35 milioane de euro în 2006.
"Unica" (Ringier) şi "Avantaje" (Edipresse-AS) au dus multă vreme o bătălie umăr la
umăr pentru poziţia de lider al pieţei, adesea câştigată strâns de "Unica" în materie de tiraj, în
jurul a 50.000 de exemplare, şi de "Avantaje" în materie de audienţă (număr total de cititori), care
se ridica la aproximativ 450.000, dat fiind faptul că o revistă trecea prin mai multe mâini. Lansat
în septembrie 1999, "Cosmopolitan" (Sanoma-Hearst România) a devenit repede un reper pe
piaţa revistelor de femei, prin identitatea foarte clară şi audienţa compusă din tinere femei cu
aspiraţii occidentale, din oraşe mari, cu un tiraj situat puţin sub "Unica" şi "Avantaje", în marja
40.000-45.000 de copii vândute. "Elle" (Edipresse-AS) a făcut perpetuu venituri din publicitate,
prin poziţionarea de "super-glossy", adică preţul mare de copertă şi reclamele la produse up-
market, cum sunt parfumurile, la un tiraj sub 20.000 de exemplare.
Dincolo de numărul din ce în ce mai mare de pagini de reclamă cumpărate de L'Oreal,
Nivea sau P&G, revistele glossy de femei au reprezentat vehiculul ideal pentru aşa-numitele
inserturi sau cadouri, care puteau fi mostre de cosmetice, mici bijuterii, accesorii de plajă sau
CD-uri produse chiar de publisheri. Din ţinta ironiilor "marilor" ziarişti din România, publicaţiile
glossy - printre care se numărau acum şi titluri de bărbaţi ca "Playboy" sau publicaţii de nişă
precum "Locuinţa mea" (decoraţiuni de interior), aparţinând Burda România, un alt mare
publisher implicat în România, mai ales pe segmente înguste de piaţă.

21
 Noul val: revistele pocket
Ca şi dicţionarele de buzunar, nu încap în niciun buzunar, dar se numesc "de buzunar"
(pocket magazine) şi au un format apropiat de A 5, spre deosebire de surorile lor mai mari, care
se caracterizează prin dimensiuni duble, cât o coală de cerere. Au fost lansate începând cu anul
2004, după o serie de exprimente "Cosmopolitan", care apărea în paralel într-o ediţie A 4 şi una
"pocket". Succesul a fost instantaneu. "Joy" (Edipresse-AS), "Bolero" (Ringier) şi "Look"
(Edipresse-AS) au crescut brusc piaţa revistelor de femei cu aproximativ 100.000 de exemplare,
în jur de 50 la sută din ceea ce vindeau "Cosmo", "Unica", "Avantaje", "Elle", "tabu" şi mai jos
repoziţionata "Olivia". Fapt remarcabil, preţul de copertă al noilor titluri era undeva peste 1 euro,
cu alte cuvinte, presa românească a câştigat, brusc, prin această mutare 100.000 de cititoare
tinere, cu venituri relativ bune, aspiraţionale, cu faţa întoarsă către Occident. Exagerând puţin, se
poate spune că valul revistelor pocket a probat apariţia clasei de mijloc în România.
Piaţa de astăzi: "Bolero", lider cu 40.000
Ultimul nou-venit pe piaţa revistelor de femei este "Glamour", care marchează revenirea
în România a lui Antonios Liberis, managerul grec al companiei care lansase primul glossy şi
avea să devină Edipresse-AS. Lansată de Liberis Publications România în noiembrie 2006,
"Glamour" se vrea o concurenţă la cea mai elitistă revistă de femei din România, "Elle" şi vinde
puţin sub 40.000 de exemplare, cu un vârf de 55.457 copii în februarie anul curent. "Avantaje" şi
"Unica" au fost detronate din poziţia de lideri de piaţă de publicaţiile pocket ale propriilor
trusturi, astfel încât în 2006 top 3-ul a fost: "Bolero" (Ringier, 40,3 mii exemplare),
"Cosmopolitan" (Sanoma, 38,3 mii), "Unica" (Ringier, 36,3 mii), urmate imediat de cele două
titluri ale Edipresse, "Avantaje" şi "Joy", dar şi de proaspăt intratul pe piaţă "Glamour". Cele 12
titluri care pot fi asimilate clar categoriei aveau un tiraj total de aproximativ 327.000 de
exemplare vândute.
Revistele, ca afacere
Edipresse-AS a avut în 2006 o cifră de afaceri estimată la 9 milioane de euro, pentru 16
titluri listate pe propriul site. Ceea ce duce la încasări anuale de aproximativ 550.000 euro pe
titlu, însă cifra e diminuată de revistele care investighează nişe sau aşa-numitele mass market
publications, deocamdată nu foarte rentabile în România. Veniturile unui glossy de top din
România se ridică la 150-250.000 de euro net pe lună, în funcţie de lună (vara şi tirajul, şi
veniturile din publicitate sunt mai mici) şi de titlu. O pagină de reclamă costă în jur de 5.000 de
euro la rate card (brut), iar discounturile, care la început ajungeau la valori foarte mari, se pot
ridica la 30%. Structura veniturilor e de regulă în jur de două treimi din reclamă, o treime din
22
tiraj, din cauza preţului destul de scăzut de copertă din România (1-1,5 euro, faţă de 2-7 euro în
UE). Costurile pentru editarea unui glossy sunt destul de mari, în ciuda redacţiei destul de reduse
(până la 10 persoane), mai ales datorită şedinţelor foto, imaginilor cumpărate din surse externe şi
hârtiei, şi tiparului de calitate foarte bună.
Viitorul sună aglomerat
În paralel cu revistele pocket, marii publisheri din România au lansat pe piaţă şi extensii
de brand profitabile, ca "Elle Decoration" sau "Unica Wedding". Din informaţiile mai mult sau
mai puţin oficiale de pe piaţă, mai toţi actorii din piaţă se pregătesc de lansări care nu pot sunt
neapărat încadrate în categoria "glossy de femei", dar sunt determinate de succesul acesteia.
Liberis Publications se pregăteşte de "GQ" (bărbaţi) şi "Prevention" (sănătate), plus "Vogue"
(glossy femei), Burda de "InStyle", iar Sanoma, de "Harper's Bazaar" şi "Esquire".

CLASIFICAREA REVISTELOR PENTRU FEMEI

Revistele cu o structura generala ce acopera toate domeniile si pun accent pe femeie si
frumusetea ei sunt: Femeia, Unica, The One, Cosmopolitan, Diva Hair, Joy.
Exista si reviste de moda si intretinere:Elle, Burda Stylle,Glamour Romania,Marie Claire
Romania, Avantaje Romania, InStyle .
Avem reviste pentru fete si femei : Cool Girl si Egirl,Bravo Girl.
Reviste pentru femei ce pun problema pentru aspecte medicale : Ce se intampla doctore,
Familia Ta, Dieta, Prevention Romania.
Reviste pentru femei si mirese:Super Mirese, Miresici.ro.
Reviste pentru mamici si bebe: Qbebe, Mami.
Reviste ce apar saptamanal: Libertatea pentru femei, apare in fiecare luni,Felicia apare in
fiecare joi, Click pentru femei si Femeia de azi apare in fiecare vineri.
Reviste ce apar bilunar sunt Lumea Femeilor si Ioana.
Revistele care au o promovare pe televizor sunt cel mai bine vandute si de obicei se
regasesc in acelasi trust media cu postul de televiziune. Totusi exista un decalaj enorm intre
mediul urban si cel rural pe criteriul de a cumpara si citi o revista pentru femei.Internetul ofera
cea mai buna solutie pentru revistele pentru femei care ofera o editie online , sa ofere un forum pe
care sa poti regasi o dezbatere de genul , doctori de care sa ne ferim” sau „stiti un medic pediatru
bun?” , iar daca mai are si un blog cu subiecte de actualitate putem spune ca este o afacere
garantata. Ultimele forumuri prezinta linkuri de legatura cu retete dietetice si gastronomice

23
dovada ca „dragostea trece prin stomac” , felicitari online , precum si teste si concursuri ,
prezentari video.
Revistele din Romania pentru femei care pot fi gasite la magazine cat si pe net au
mottouri din cele mai diverse dar sa le luam pe fiecare in parte la o scurta analiza:
1. Tabu
Este cea mai citita revista de fashion din Romania. In aceasta revista se regasesc
informatii despre frumusete, moda, picanterii despre vedete dar si o varietate de concursuri.
2. Ciao
Revista de divertisment ce aduce cele mai fierbinti stiri si te pune la curent cu
ultimele evenimente mondene.
3. Joy
Revista tinerelor femei interesate de dezvoltare personala, cu un stil de viata
modern si sanatos.

4. Glamour
O revista de shopping care prezinta in fiecare luna cele mai noi si mai la moda haine si
accesorii.
5. Bravo! Girl
Este o revista ce pune accent pe adolescente si tinere. Puteti gasi informatii despre moda
si fashion dar si sfaturi importante despre sex.
6. Popcorn
Revista pentru adolescenti si tineri. Contine informatii despre vedete, sfaturi, interviuri,
postere, stickere si chiar mostre din diferite produse cosmetice.
7. Bolero
O revista de frumusete, moda, celebritati, dragoste si sex.
8. Spy
Spy este o revista de gossip din Romania, ce are ca scop principal dezvaluirea celor mai
picante informatii despre vedete si nu numai.
9. Diva
O revista creata special pentru femeile care vor sa fie mereu in centrul atentiei si sa
straluceasca. Este o revista mereu in pas cu moda de aceea este recomadata femeilor care vor sa
atinga perfectiunea din toate punctele de vedere.

24
 10.Cosmopolitan
Revista realizata special pentru femeile tinere si este cea mai bine vanduta revista pentru
aceasta audienta. A avut in anul 2007 un tiraj de 2.909.332 exemplare.Revista este prezenta si in
Romania, unde a vandut, in trimestrul 3 din anul 2009, circa 31.546 de exemplare pe editie.
121 Revista online pentru femei: frumusete, cariera, moda, cupluri, stil de viata, horoscop,
forum, specialisti, ecarduri si concursuri .
Ce se intampla, Doctore? Reteta succesului! Vedete, frumusete, diete, sport, fashion si
sex.
Revista Femeia Prima revista pentru femei din Romania. Moda, Frumusete, Vedete,
Sanatate, Retete culinare, Horoscop etc.
Unica Unica este revista glossy lunara pentru femeile puternice, dornice sa se realizeze in
viata profesionala si personala.
The One Femeia The ONE stie ca e puternica, stie ca poate sa lupte pentru telurile sale si
isi cunoaste limitele.
Mayra Portal romanesc adresat femeii urbane, avangardiste si conectate. Afla ce este hot
in moda, sex, frumusete, monden, vedete, relatii, cariera!
Amelie Esti frumoasa! Un frumos aranjament despre cultura feminina ,arta seductiei,
noutati mondene .
Kudika O revista foarte interesanta, mondena, adresata femeilor si nu numai.
Marya.ro Prietena ta zi de zi ! Informatii din moda, culinar, casa si gradina, frumustete si
sanatate...
Romantic Articole frumusete si moda, horoscop, dragoste si sexualitate, seductie, dieta si
gastronomie, stiri, umor, vedete si fitness, mesaje de dragoste, declaratii de dragoste, sanatate,
moda, feng shui
StilFeminin Siteul femeii moderne. Stim ca te deosebesti prin modul tau de exprimare si
de aceea iti oferim un cocktail despre moda, sanatate, timp liber, relatii si cariera toate insiropate
cu mult stil.
eGirl Publicatia fetelor tinere, dinamice, haioase si puse pe distractie. Moda, Frumusete,
Dragoste, Deco, Gastronomie.
Cool Girl Revista fetelor cool! Moda, cosmetica, stil, dragoste, sex, flirt, psihoteste,
horoscop, muzica, staruri, poezii, chat .
Diva Hair Singurul portal din Romania dedicat ingrijirii parului. Aici poti afla totul despre
tunsori, coafuri, saloane de coafura si par.
25
 Familia Ta Revista pentru toata familia. Gasiti aici articole despre frumusete, sanatate,
gastronomie, calatorii, psiholgie, etc.
Fara Cuvinte Femeile vor mai mult decat aparente. Stiri, informatii si imagini care
prezinta o lume reala fara exagerari inutile. Vedete fara machiaj, monden, sarcina, frumusete,
sanatate.
Mami Totul despre copii, nastere, preconceptie etc.
Ohana Ghidul femeii insarcinate despre evolutia si problemele sarcinii, informatii
complete despre sarcina nastere fertilitate preconceptie. Calendarul sarcinii pe saptamani.
QBebe Sarcina si nasterea. Cresterea si dezvoltarea bebelusilor.
SuperMirese Rochii de mireasa, nunti, pantofi de mireasa, agentii de organizare, baloane,
decoratiuni nunta, idei pentru nunta, marturii, valsul miresei, accesorii de mireasa, poseta de
mireasa.
Styleguide Fashion Bible! Afla ultimele tendinte in materie de moda si stil si vei putea
deveni in curand fashion victim. Alege una din categoriile siteului: Fashion, Beauty, Lifestyle,
Shopping, The Diary of a Fashion Victim si Brainzone.

26
 Concluzii

Existenta presei pentru femei in Romania in forma sa “in nuce” se datoreaza Mariei
Rosetti, fiind considerata prima femeie publicist din Romania colaborand in exil, la ziarul
parizian “La Presse”, apoi la “Romanul”, ziarul sotului ei. Periodicul “Mama si copilul” a
aparut in 1865.Publicatia avea un puternic caracter moralizator si educativ.
Presa romaneasca pentru femei in curand devine mijloc de emancipare a femeilor. In
1893 Altite si Bibiluri” a Smarandei Gheorghiu este edificatoare in acest sens. Editoarea
publicatiei era o militanta feminista implicata in miscarea europeana pentru emanciparea
femeilor.
În perioada interbelică, presa feministă şi ziarele dedicate femeilor din România, au
cunoscut o dezvoltare fără precedent. Editate la Bucureşti sau în alte centre urbane din ţară,
aceste publicaţii, majoritatea cu o durată de apariţie scurtă, oferă posibilitatea înţelegerii
dinamicii mişcării de femei şi a contextului istoric în care aceasta s-a dezvoltat.
Mai “emancipata” este revista lunara “Dochia”(1896-1898) care a aparut “sub directiunea
d-rei Adela Xenopol”.Pentru prima oara in presa pentru femei din Romania nu are importanta
doar virtutea, moralitatea, datoria , ci, in mod deschis, frumusetea.
“Femeia evree” este o incercare indrazneata de a pune in relief activitatea sionista feminista din
Romania. “Femeia Muncitoare” devenise un mijloc de raspandire a mesajului socialist-comunist.
In “Femeia” si “Sateanca” noul model de femeie promovat era acela al
muncitoarei sau tarancii, amandoua viguroase, hotarate sa construiasca socialismul, eroine ale
municii, mame prolifice, slavand partidul si pe conducatori, intr-o tara ideala, prospera, fericita,
desavarsita.
Dupa caderea comunismului in Romania, s-a deschis, pe fondul noutatii, o piata noua si
foarte absorbanta, pentru revistele pentru femei.
Numeroase, colorate, variate, vizand categorii mai sarace sau bogate, sofisticate sau mai
simple, mizand pe publicitate masiva, acestea incurajeaza hedonismul, un egoism de-a dreptul
cinic, frivolitatea, sexualitatea obsedanta, vedetismul, barfa, ca forma de loisir si sursa de
satisfactii, cu alte cuvinte, fenomene cu totul noi, in presa feminina romaneasca.

La sfarsitul lui 1995, intreprinzatorul publisher grec, Antonios Liberis, proprietarul unuia
dintre cei doi mari jucatori, dupa rentabila piata de reviste a Greciei, realizeaza in Romania un

27
“joint-venture” cu grupul elvetian Edipresse si lansa primul glossy autohton pentru femei,
“Avantaje”.
"Formula AS" a reprezentat ultimul mare succes de presă românesc al anilor '90. Cu un
preţ de copertă foarte scăzut, publicaţia a sugrumat aşa-numita piaţă a revistelor de femei mass
market sau low market. Titluri care s-au vrut mai populare decât "Unica", "Avantaje" sau
"Cosmopolitan", precum "Ioana", "Lumea femeilor" sau efemera, dar susţinuta internaţional
"Lena" n-au mers o bună bucată de vreme fiindcă pe piaţa occidentală reprezentau o alternativă
ieftină, dar în România erau mai scumpe şi cu un sumar mai puţin adaptat cerinţelor autohtone
decât "Formula AS".
Revistele pentru mamici au reusit de asemenea, sa atraga atentia cititoarelor. Cele pentru
adolescente nu sunt mai prejos. Contin mesaje educative tratand subiecte pe care tinerele
domnisoare nu le pot discuta cu parintii lor.
Astazi toate categoriile de femei se ragasesc in cel putin o publicatie existenta pe piata,
tratandu-se o gama larga de subiecte.
Publicatiile care hranesc “ego-ul barfei”, cum ar fi Ciao sau Click, au profituri uriase,
indepartandu-se de mesajul educativ ale primelor publicatii pentru femei.Cultura astazi “nu se
vinde”, de aceea se pune accent pe astfel de subiecte.
Orice femeie simte nevoia de a i se acorda atentie, iar publicatiile actulale indeplinesc din
plin aceasta dorinta. Femeia se simte rasfatata nu doar de mesaj, dar si de micile cadouri pe care
le primeste in urma achizitionarii lor.
In ultimul timp reviste precum “Joy” pun accentul si pe dezvoltarea personala, de care
fiecare dintre noi avem nevoie. Astfel, nu doar shopping-ul, moda, barfele sunt importante, cat
notiunile de autocontrol, inteligenta emotionala, autocunoastere.

(http://www.eurotv.md/stire-presa-feminista-din-romania-interbelica )vezi asta

28
 Argument

Presa pentru femei in Romania este un subiect care mi-a atras atentia in mod deosebit
datorita importantei pe care a avut-o in acordarea unei mai mari importante femeii.Inca de la
primele publicatii, putem vorbi de o emancipare a femeilor.Miscarea feminista isi avea
publicatiile sale prin care hranea aceasta orientare. In “Femeia evree”, se pune accent pe
activitatea sionista a femeilor din Romania.
Astazi, publicatiile se adreseaza prin mesajele diverse unui numar semnificativ de
categorii de femei, de la varsta pana la statute sociale.

29