Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MIHAELA GIURGICĂ
Pedagogia invăţamântului primar şi preşcolar – An I – Grupa 4
2020/2021
Abordarea detaliată a subtemei „stilul conversației oficiale (solemn)” necesită mai întâi o scurtă
precizare a două concepte generale, caracteristice tuturor stilurilor: noțiunea de funcție a limbajului
și cea de stil. Funcția limbajului stabilește o relație între o anumită formă lingvistică și situația
contextuală în care aceasta este utilizată. Cu alte cuvinte, orice mesaj are un anumit scop, astfel
încât fiecare element din schema de comunicare are o funcție, așa cum este precizat mai jos:
Stilul reprezintă în schimb felul adecvat în care se exprimă o persoană într-un anumit domeniu,
altfel spus stilul este întrebuințarea corectă a termenilor (din punct de vedere lexical, morfologic,
sintactic etc), prin modul de exprimare orală și scrisă a unui individ sau grup de indivizi. La nivel
general putem vorbi despre stil sau stiluri ale limbii române așa cum precizează și Ion Coteanu:
„stilul este un ansamblu de deprinderi verbale folosit într-o comunitate umană cu o anumită
formație social-culturală”1.
Ulterior se poate face o distincție între stilul individual și cel funcțional. Primul face referire la
modul propriu al unui individ de a folosi limbajul pentru a-și exprima ideile personale, iar cel de-al
doilea este asociat modului de exprimare caracteristic unor grupuri de oameni (de aceiași cultură)
într-un anumit domeniu de activitate. Pentru I. Coteanu stilul funcțional se compune dintr-o parte
„stilistică pentru că are în vedere stilul ca mod caracteristic de selecționare de către fiecare individ
a materialului lingvistic”, și dintr-o parte „funcțională pentru că are în vedere constrângerile
exercitate de funcțiile limbii”2.
1 Ion, Coteanu, Stilistica functionala a limbii romane, Bucuresti, Editura Academiei, 1973, p. 63
2 Ion, Coteanu, Lingvistica si filologie. In: Crestomatie de lingvistica generala, Editura Fundatiei “Romania de
Maine”, Bucuresti, 1998, p. 13
Prin urmare, dacă se îmbină cele două noțiuni de stil și funcție a limbajului, rezultă că stilurile
funcționale sunt forme particulare ale limbii orale și scrise, cu scopul de a asigura comunicarea în
condiții specifice, determinate de factorul socio-cultural.
Nu toți autorii concordă asupra clasificării și enumerării stilurilor funcționale, fiind și astăzi animate
numeroase controverse, însă majoritatea specialiștilor în domeniu recunosc următoarea repartițiune:
Însă, pentru a înțelege clasarea temei centrale acestei lucrări, „stilul conversației oficiale”, se cuvine
a invoca distincția stilurilor funcționale realizată de Dumitru Irimia. Pentru el există un nivel oral în
care stilul conversației prezintă patru variante - stilul conversației curente (neutru), stilul
conversației oficiale (solemn), stilul conversației familiare (familiar) și stilul beletristic - și un nivel
scris clasificat în: stilul științific, stilul beletristic, stilul publicistic, stilul juridico-administrativ 3.
Stilul conversației solemne reprezintă modul de comunicare orală în sfera relațiilor oficiale, forma
cel mai des întâlnită fiind dialogul (între cetățeni cu o determinată profesie, între autoritate și
cetățean sau între doua instituții administrative).
Față de toate celelalte stiluri funcționale orale sus-menționate, stilul conversației oficiale are cea
mai mică libertate de exprimare, având un limbaj rigid, conservator, nediferențiat.
3 Dumitru, Irimia, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica,
1986, p. 80.
neologici întrebuințați cu sensul lor denotativ. Infine la nivel de sintaxă stiul conversației oficiale
indică absența structurilor brevilocvente, eliptice și a sub-înțelegerii4.
Considerând toate acestea, se pot stabili unele caracteristici generale ale stilului conversației
oficiale:
– simplitate, claritate, precizie (enunțul este formulat scurt și la obiect; nu se folosesc forme de
expresie familiară precum păi, cică, na etc);
– lipsa de subiectivitate (enunțul este lipsit de figuri de stil întru-cât nu se urmărește a observa
atitudinea personală a emițătorului, prin urmare stilul este impersonal și conținutul este cât mai
neutru; nu se folosec forme de expresie precum eu cred că, în opinia mea, eu zic că etc);
– lipsa de ambiguitate (enunțului formulat corespunde o interpretare unică, prin urmare trebuie
eliminat orice dubiu din conversație; nu se folosec forme de expresie precum nu știu exact, ar putea
fi și...și..., probabil că se poate etc);
– abundența de verbe conjugate la gerunziu (ex. făcând, terminând, dovedind etc) și de forme
verbale conjugate la viitor la diateza reflexivă (se vor aplica regulile, se vor lua măsuri, se vor face
cercetări etc);
– amabilitate (utilizarea unor formule de gentilețe și politețe precum vă rog, fiți amabil,
mulțumesc pentru disponibilitate, gentil din partea dvs etc).
– pentru domeniul juridic: absorbție de pedeapsă (aplicarea unei singure pedepse în cazul
concursului de infracțiuni), act normativ (document ce conține legi și obligații), uzurpator
(persoana care își însușește în mod fraudulos un bun), viciu de formă (nerespectare a unei dispoziții
de procedură care atrage anularea unui act sau unei hotărâri judecătorești) etc;
4 Dumitru, Irimia, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica,
1986, p. 82.
– pentru domeniul administrativ-fiscal: contribuabil (orice persoană fizică ori juridică ce
datorează impozite și taxe în condițiile legii), inspecție fiscală (are ca obiectiv verificarea legalității
și conformității declarațiilor fiscale), proces-verbal de constatare a contravenției (act prin care se
constată contravenția, încheiat de un agent constatator), declarație fiscală (act care conține
informații de natură fiscală adresate administrației financiare) etc;
În același timp mulți termeni actuali sunt neologici și “împrumutați” din alte limbi (în mod
particular din cea anglo-americană), datorită internaționalizării și globalizării domeniilor. Spre
exemplu în terminologia economică pătrund cuvinte precum marketing, factoring, companii, off-
shore, holding, leasing etc, folosite tot mai des în comunicarea comercială.
Demn este de precizat și faptul că stilul conversației oficiale se poate transpune în limbajul mimico-
labial pentru persoanele cu deficiențe de auz, însă acesta din urma nu va mai fi caracterizat prin
formalism și rigiditate, prioritar fiind înțelegerea esenței mesajului transmis.
În concluzie, operarea unui limbaj specific în conversația orală (stilul conversației oficiale) permite
o distincție profesională prin competență, realizarea obiectivelor specifice, economisirea de timp și
evitarea generării unei situații problematice.
APLICAȚIE PRACTICĂ:
Se dă o conversație telefonică între subiectul A, fiind funcționar public ANAF și subiectul B, fiind
funcționar contabil la un birou privat. Subiectul B sună pe A pentru o informație de natură fiscală.
Se cere identificarea greșelilor efectuate de subiectul B în expresia orală și limbajul specific
adoptat, iar ulterior reformularea conversației folosind terminologia adecvată acestui context.
A: Bună ziua, funcționar public ANAF Alexandru Mil, cu ce vă pot ajuta?
B: Bună ziua! Sunt Mihaela și am o întrebare: se pot plăti taxele mai târziu?
A: La ce taxe vă referiți mai exact?
B: Păi am un document cu declarația TVA și persoana are de plătit la final 600 lei dar nu
poate, zice că vrea să plătească mai târziu.
A: Despre ce fel de declarație TVA vorbiți: lunară, trimestrială sau recapitulativă anuală?
B: Cred că foarte probabil este o declarație recapitulativă cea ce am în mână, văd că e scris și
aici pe a doua pagină, deci da, cred că e o declarație recapitulativă.
A: În cazul în care este o declarație recapitulativă, puteți să îmi spuneți în ce regim TVA operează
plătitorul de TVA?
B: Văd că apar scrise aici la pagina 3 cele 12 luni, deci deduc că este regim ordinar.
A: Plătitorul de TVA a regularizat punctual datoriile sale TVA pe parcursul ultimului an fiscal
încheiat?
B: Păi asta nu mai stiu, trebuie să verific.
A: Fiți amabil, când verificați și aveți toate datele necesare, vă rog să reveniți cu un telefon.
B: Bine, bine, pa pa!
A: La revedere, o zi bună!
REFORMULAREA CONVERSAȚIEI:
Ion, Coteanu, Stilistica functionala a limbii romane. Stil, stilistica, limbaj. Vol. I, Bucuresti, Editura
Academiei, 1973.
Ion, Coteanu, Lingvistica si filologie. In: Crestomatie de lingvistica generala, Editura Fundatiei
“Romania de Maine”, Bucuresti, 1998.
Constant, Maneca, Statistica lexicala si stilurile limbii // Limba Romana, XXII, nr. 6,1973.
Rodica, Zafiu, Diversitate stilistica in romana actuala, Bucuresti, Editura Universitatii din
Bucuresti, 2001.
Miorita, Got, Stilistica limbii romana, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008.
Irimia, Dumitru, Strucutura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica
si enciclopedica, 1986.
Marta Doina, Bejan, Huliganismul verbal si limbajul violentei in presa romaneasca actuala
(online)//academiaromana-is.ro/philippide/029-032%20BEJAN_RED.pdf accesat la data de
24.02.2021