Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Psihologie si Stiinţe ale Educaţiei

MIHAELA GIURGICĂ
Pedagogia invăţamântului primar şi preşcolar – An I – Grupa 4
2020/2021

Seminar „Limba română”

Lect. Univ. Dr. Roxana Vieru
 STILURILE FUNCŢIONALE ORALE ALE LIMBII ROMÂNE
Stilul conversaţiei oficiale (solemn)

Abordarea detaliată a subtemei „stilul conversației oficiale (solemn)” necesită mai întâi o scurtă
precizare a două concepte generale, caracteristice tuturor stilurilor: noțiunea de funcție a limbajului
și cea de stil. Funcția limbajului stabilește o relație între o anumită formă lingvistică și situația
contextuală în care aceasta este utilizată. Cu alte cuvinte, orice mesaj are un anumit scop, astfel
încât fiecare element din schema de comunicare are o funcție, așa cum este precizat mai jos:

– emițător = funcție expresivă;

– context = funcție referențială;
– mesaj = funcție poetică;
– canal = funcție fatica;
– cod = funcție metalingvistică;
– receptor = funcție conativa.

Stilul reprezintă în schimb felul adecvat în care se exprimă o persoană într-un anumit domeniu,
altfel spus stilul este întrebuințarea corectă a termenilor (din punct de vedere lexical, morfologic,
sintactic etc), prin modul de exprimare orală și scrisă a unui individ sau grup de indivizi. La nivel
general putem vorbi despre stil sau stiluri ale limbii române așa cum precizează și Ion Coteanu:
„stilul este un ansamblu de deprinderi verbale folosit într-o comunitate umană cu o anumită
formație social-culturală”1.

Ulterior se poate face o distincție între stilul individual și cel funcțional. Primul face referire la
modul propriu al unui individ de a folosi limbajul pentru a-și exprima ideile personale, iar cel de-al
doilea este asociat modului de exprimare caracteristic unor grupuri de oameni (de aceiași cultură)
într-un anumit domeniu de activitate. Pentru I. Coteanu stilul funcțional se compune dintr-o parte
„stilistică pentru că are în vedere stilul ca mod caracteristic de selecționare de către fiecare individ
a materialului lingvistic”, și dintr-o parte „funcțională pentru că are în vedere constrângerile
exercitate de funcțiile limbii”2.

1 Ion, Coteanu, Stilistica functionala a limbii romane, Bucuresti, Editura Academiei, 1973, p. 63
2 Ion, Coteanu, Lingvistica si filologie. In: Crestomatie de lingvistica generala, Editura Fundatiei “Romania de
Maine”, Bucuresti, 1998, p. 13
Prin urmare, dacă se îmbină cele două noțiuni de stil și funcție a limbajului, rezultă că stilurile
funcționale sunt forme particulare ale limbii orale și scrise, cu scopul de a asigura comunicarea în
condiții specifice, determinate de factorul socio-cultural.

Nu toți autorii concordă asupra clasificării și enumerării stilurilor funcționale, fiind și astăzi animate
numeroase controverse, însă majoritatea specialiștilor în domeniu recunosc următoarea repartițiune:

– stilul funcțional oficial (juridico-aministrativ);

– stilul funcțional științific;
– stilul funcțional jurnalistic (publicist);
– stilul funcțional beletristic (artistic sau literar);
– stilul colocvial.

Însă, pentru a înțelege clasarea temei centrale acestei lucrări, „stilul conversației oficiale”, se cuvine
a invoca distincția stilurilor funcționale realizată de Dumitru Irimia. Pentru el există un nivel oral în
care stilul conversației prezintă patru variante - stilul conversației curente (neutru), stilul
conversației oficiale (solemn), stilul conversației familiare (familiar) și stilul beletristic - și un nivel
scris clasificat în: stilul științific, stilul beletristic, stilul publicistic, stilul juridico-administrativ 3.

Stilul conversației solemne reprezintă modul de comunicare orală în sfera relațiilor oficiale, forma
cel mai des întâlnită fiind dialogul (între cetățeni cu o determinată profesie, între autoritate și
cetățean sau între doua instituții administrative).
Față de toate celelalte stiluri funcționale orale sus-menționate, stilul conversației oficiale are cea
mai mică libertate de exprimare, având un limbaj rigid, conservator, nediferențiat.

Tot D. Irimia precizează că la nivel fonetic/fonologic conversația oficială respectă normele în

vigoare a limbii române literare, intonația vocii fiind cât mai convențională, fară a folosi nuanțe
sonore poetice. Structura morfologică și lexicală prezintă o predilecție pentru forme adresative
strâns legate de o anumită poziție în ierarhia stabilită într-un domeniu (ex. domnule/doamna,
domnia-voastră/ domnia-să, excelența, sfinția-voastră etc). Deseori formele de politețe sunt imediat
însoțite de termeni care denotă funcția social-politică (ex decan, director, inspector general, prim-
ministru, președinte, rector etc), prin urmare se alcătuiesc următoarele forme de adresare: „domnule
Președinte”, „domnule Director” etc. Cât privește lexicul conversației oficiale predomină termeni

3 Dumitru, Irimia, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica,
1986, p. 80.
neologici întrebuințați cu sensul lor denotativ. Infine la nivel de sintaxă stiul conversației oficiale
indică absența structurilor brevilocvente, eliptice și a sub-înțelegerii4.

Considerând toate acestea, se pot stabili unele caracteristici generale ale stilului conversației
oficiale:

– simplitate, claritate, precizie (enunțul este formulat scurt și la obiect; nu se folosesc forme de
expresie familiară precum păi, cică, na etc);

– lipsa de subiectivitate (enunțul este lipsit de figuri de stil întru-cât nu se urmărește a observa
atitudinea personală a emițătorului, prin urmare stilul este impersonal și conținutul este cât mai
neutru; nu se folosec forme de expresie precum eu cred că, în opinia mea, eu zic că etc);

– lipsa de ambiguitate (enunțului formulat corespunde o interpretare unică, prin urmare trebuie
eliminat orice dubiu din conversație; nu se folosec forme de expresie precum nu știu exact, ar putea
fi și...și..., probabil că se poate etc);

– abundența de verbe conjugate la gerunziu (ex. făcând, terminând, dovedind etc) și de forme
verbale conjugate la viitor la diateza reflexivă (se vor aplica regulile, se vor lua măsuri, se vor face
cercetări etc);

– amabilitate (utilizarea unor formule de gentilețe și politețe precum vă rog, fiți amabil,
mulțumesc pentru disponibilitate, gentil din partea dvs etc).

De asemenea stilul conversației oficiale se caracterizează și printr-o diversificare terminologică

precisă pe domenii, altfel spus adoptarea unui limbaj specializat care utilizează o determinată
terminologie cu scopul întocmai de a elimina ambiguitatea comunicării într-un domeniu particular.
Se pot denota următoarele exemple:

– pentru domeniul juridic: absorbție de pedeapsă (aplicarea unei singure pedepse în cazul
concursului de infracțiuni), act normativ (document ce conține legi și obligații), uzurpator
(persoana care își însușește în mod fraudulos un bun), viciu de formă (nerespectare a unei dispoziții
de procedură care atrage anularea unui act sau unei hotărâri judecătorești) etc;

4 Dumitru, Irimia, Structura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si enciclopedica,
1986, p. 82.
– pentru domeniul administrativ-fiscal: contribuabil (orice persoană fizică ori juridică ce
datorează impozite și taxe în condițiile legii), inspecție fiscală (are ca obiectiv verificarea legalității
și conformității declarațiilor fiscale), proces-verbal de constatare a contravenției (act prin care se
constată contravenția, încheiat de un agent constatator), declarație fiscală (act care conține
informații de natură fiscală adresate administrației financiare) etc;

– pentru domeniul politic: absenteism parlamentar (practică a opoziției care constă în

neparticiparea la lucrările parlamentului, cu scopul de a întârzia sau de a împiedica votarea unor
legi), reformă electorală (schimbarea sistemului electoral și a celui de vot), rațiune de stat
(principiu conform căruia statul poate lua anumite măsuri în interes general, trecând peste interesul
individual), legație (reprezentanță diplomatică inferioară în rang unei ambasade) etc.

În același timp mulți termeni actuali sunt neologici și “împrumutați” din alte limbi (în mod
particular din cea anglo-americană), datorită internaționalizării și globalizării domeniilor. Spre
exemplu în terminologia economică pătrund cuvinte precum marketing, factoring, companii, off-
shore, holding, leasing etc, folosite tot mai des în comunicarea comercială.

Demn este de precizat și faptul că stilul conversației oficiale se poate transpune în limbajul mimico-
labial pentru persoanele cu deficiențe de auz, însă acesta din urma nu va mai fi caracterizat prin
formalism și rigiditate, prioritar fiind înțelegerea esenței mesajului transmis.

În concluzie, operarea unui limbaj specific în conversația orală (stilul conversației oficiale) permite
o distincție profesională prin competență, realizarea obiectivelor specifice, economisirea de timp și
evitarea generării unei situații problematice.

APLICAȚIE PRACTICĂ:

Se dă o conversație telefonică între subiectul A, fiind funcționar public ANAF și subiectul B, fiind
funcționar contabil la un birou privat. Subiectul B sună pe A pentru o informație de natură fiscală.
Se cere identificarea greșelilor efectuate de subiectul B în expresia orală și limbajul specific
adoptat, iar ulterior reformularea conversației folosind terminologia adecvată acestui context.
A: Bună ziua, funcționar public ANAF Alexandru Mil, cu ce vă pot ajuta?
B: Bună ziua! Sunt Mihaela și am o întrebare: se pot plăti taxele mai târziu?
A: La ce taxe vă referiți mai exact?
B: Păi am un document cu declarația TVA și persoana are de plătit la final 600 lei dar nu
poate, zice că vrea să plătească mai târziu.
A: Despre ce fel de declarație TVA vorbiți: lunară, trimestrială sau recapitulativă anuală?
B: Cred că foarte probabil este o declarație recapitulativă cea ce am în mână, văd că e scris și
aici pe a doua pagină, deci da, cred că e o declarație recapitulativă.
A: În cazul în care este o declarație recapitulativă, puteți să îmi spuneți în ce regim TVA operează
plătitorul de TVA?
B: Văd că apar scrise aici la pagina 3 cele 12 luni, deci deduc că este regim ordinar.
A: Plătitorul de TVA a regularizat punctual datoriile sale TVA pe parcursul ultimului an fiscal
încheiat?
B: Păi asta nu mai stiu, trebuie să verific.
A: Fiți amabil, când verificați și aveți toate datele necesare, vă rog să reveniți cu un telefon.
B: Bine, bine, pa pa!
A: La revedere, o zi bună!

REFORMULAREA CONVERSAȚIEI:

A: Bună ziua! Funcționar public ANAF Alexandru Mil, cu ce vă pot ajuta?

B: Bună ziua Dl. Mil! Mihaela Giurgica la telefon, contabilă la Biroul “Acces” din Iași. Fiți
amabil, o informație Vă rog: în cazul unei declarații recapitulative TVA, în regim ordinar, este
prevăzută o derogare a termenului legal de plată?
A: Da, doar în cazul în care plătitorul de TVA a regularizat punctual datoriile TVA pe parcursul
ultimului an fiscal încheiat, se recunoaște o derogare a termenului legal de plată, până la maxim 12
luni, plătind ultima datorie TVA, majorată de interese și sancțiuni, calculate în măsura de 1% și
raportate la zilele depășite.
B: Am înțeles, totul îmi este clar. Mulțumesc pentru disponibilitata dvs.
A: Numai bine. La revedere!
B: La revedere!
BIBLIOGRAFIE

Ion, Coteanu, Elemente de lingvistica structurala, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1967.

Ion, Coteanu, Stilistica functionala a limbii romane. Stil, stilistica, limbaj. Vol. I, Bucuresti, Editura
Academiei, 1973.

Ion, Coteanu, Lingvistica si filologie. In: Crestomatie de lingvistica generala, Editura Fundatiei
“Romania de Maine”, Bucuresti, 1998.

Constant, Maneca, Statistica lexicala si stilurile limbii // Limba Romana, XXII, nr. 6,1973.

Rodica, Zafiu, Diversitate stilistica in romana actuala, Bucuresti, Editura Universitatii din
Bucuresti, 2001.

Miorita, Got, Stilistica limbii romana, Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008.

Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iaşi, Polirom, 1999.

Irimia, Dumitru, Strucutura stilistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica
si enciclopedica, 1986.

Marta Doina, Bejan, Huliganismul verbal si limbajul violentei in presa romaneasca actuala
(online)//academiaromana-is.ro/philippide/029-032%20BEJAN_RED.pdf accesat la data de
24.02.2021

Dezbateri parlamentare (transpunerea in scris a conversatiei):

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7592&idm=26&idl=1
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.sumar?ids=8133&idl=1

Interpretarea in limbajul semnelor:

https://ec.europa.eu/education/knowledge-centre-interpretation/legal-interpretation/sign-language-
interpreting-legal-settings_ro
Stilurile functionale ale limbii romane https://www.diacronia.ro/en/indexing/details/A6851/pdf

Oralitatea in configuratia stilurilor functionale

https://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A26378/pdf
Limba romana – Revista de stiinta si cultura https://limbaromana.md/index.php?
go=articole&n=3394

Proiect didactic stilurile functionale https://www.didactic.ro/materiale-didactice/proiect-didactic-

stilurile-functionale

Limbajul oral – Stilul conversatiei

https://www.academia.edu/29841152/Limbajul_oral_este_marcat_de_stilul_conversa%C8%9Biei_
%C8%99i_stilul_beletristic