Sunteți pe pagina 1din 6

SOCIOLINGVISTICA ORIENTARI, PRINCIPII, METODE, APLICATII

PRECIZARI PRELIMINARE Sociolingvistica este considerata o disciplina stiintifica noua al carei obiect si ale carei metode sunt inca in curs de clarificare si de elaborare . Sociolingvistica isi propune cercetarea relatiilor dintre limba si societate , este preocuparea lingvistilor si intr-o anumita masura a sociologilor si antropologilor . Noutatea adusa de sociolingvistica consta in : - modul de abordare : - limba si societate Aceste doua structuri au organizare proprie a caror variatie este : - corelativa - sistematica Raporturile dintre acestea sunt modelabile , cercetarile in acest domeniu au aparut in SUA in jurul anilor 1960 , in ultimii ani s-a extins si in tarile europene . In Europa situatia social istorica este alta , lingvistica a urmat cai proprii de dezvoltare . Dialectologia si lingvistica istorica a oferit codul necesar discutarii problemelor relatiei : limba societate . Ideea diferentierii limbii in functie de : generatie , sex , cultura , profesiune a fost subliniata chiar in primele studii stiintifice de dialectologie . Importanta de mentionat este contributia scolii sociologice franceze si mai ales a lui Meillet si J.Vendries la explicarea raporturilor dintre : - evolutia limbii si a societatii - unele aspecte ale procesului de diversificare lingvistica . A. Schehaie a contribuit la clasificarea problemei relatiei dintre individual si social in limba . In lingvistica romana studirea limbii din perspectiva raporturilor ei cu societatea si preocuparea pentru determinarea trasaturilor caracteristice ale limbii vorbite au constituit constante ale cercetarii inca de la sfarsitul secolului trecut . Sunt inserate contributiile lui B.Petriceicu Hasdeu , I.A. Candrea , Ovid Densusianu , Sinxtil Puscasiu , Teodor Capidan, Iorgu Iordan . PROBLEME DE TERMONOLOGIE Sociolingvistica fiind o disciplina noua, problemele de terminologie sunt acute. Fluctuatii terminologice se constata chiar in privinta denumirii ei la aceasta contributie si caracterul interdisciplinar al cercetarii pe care o implica . a) Termenul sociolingvistica - a fost pentru prima oara folosit in 1952 de Hover C. Currte . Numerosi autori folosesc denumirea de sociologie a limbii . b) Termenul de etnolingvistica este folosit de unii autori pentru a desemna preocupari similare cu acelea ale sociolingvisticii . Exista defintii diferite pentru sociolingvistica . Unii sociologi definesc fenomenul sociolingvistica fiind sinonim cu etnolingvistica .

A. Pottier ; ,, Elementele lingvistice presupun studierea mesajului lingvistic in legatura cu intregul ansamblu al circumstantelor comunicarii spre deosebire de sociolingvistica care are in vedere anumite invariante sociale . Sfera elementelor lingvistice ar aparea mai cuprinzatoare decat sociolingvistica . Jean Baptiste Marcellesi observa ca este vorba de o distinctie de ordin practic a carei baza teoretica este discutabila ; - obiectul cercetarilor de elemente lingvistice il constituie societatile ,, simple ,, mai putin evoluate , se tine seama de ansamblul elementelor care intervin in procesul comunicarii . - cercetarile sociolinvisticii se refera la societatile moderne ,, complexe ,, , pentru acestea este necesara reducerea factorilor implicati in comunicare la un numar de invariabile B. Este mentionata notiunea de etnografie a vorbirii introdusa de Dell Heymes , subliniaza interesul deosebit pe care il reprezinta o conlucrare mai stransa intre lingvistica si antropologie . Dell Hemens sustine necesitatea studiului amanuntit al modelelor de utilizare a limbii intr-un cadru socio cultural dat , acest studiu este denumit ,,etnografie a vorbirii ,, si coincide cu asa numita ,, micro SL ,, , fiind studiu consacrat interactiunii verbale dintr-o anumita comunitate lingvistica . Diferentele privesc sensul si finalitatea cercetarii asa cum a conceput Dell Heymes ; - etnografia vorbirii urmareste realizarea unei clasificari tipologice a societatilor sau a comunitatilor umane . - ,, micro SL ,, permite realizarea unei clasificari tipologice a idomurilor , care tine seama de factori socio-culturali implicati in comuniunea verbala . C. Pentru ca in unele lucrari europene exista puternice traditii de cercetere dialectologice , sociolingvistica este denumita dialectologie sociala . Denumirea ,, dialectologie sociala ,, sugereaza o anumita opozitie intre notiunea de ,,dialect sociala ,, si aceea de ,, dialect regional ,, sau ,, local ,, , aceasta opozitie nu poate fi acceptata decat pentru necesitati didactice . Este important de precizat ca ; - dialectologia propriu zisa isi propune descrierea si clasificarea unor varietati lingvistice - dialectologia sociala confrunta doua feluri de structuri ; a) structura lingvistica b) structura sociala a unei societati cu scopul de a stabilii relatia dintre ele . D. Einar Haugen incearca doua dintre dimensiunile prin care se integreaza sociolingvistica intr-un cadru larg de preocupari : - dialingvistica - ecologia limbii In alegerea denumirii de dialingvistica Haugen a pornit de la interpretarea elementului dia ca exprimand elementul de ,, variatie ,, , dia fiind la origine , o prepozitie cu sensul de ,, prin ,, , ,, intre ,, , ,, de-a curmezisul ,, . Ecologia limbii este conceputa ca studiu al interactiunilor dintre o limba data si contextul ei , prin context al limbii intelegandu-se societatea in care limba functioneaza ca unul dintre coduri .

Prin intermediul limbii, vorbitorul este pus in legatura cu contextul social si natural. Ecologia limbii este dependenta de vorbitorii care invata limba , o folosesc si o transmit . Pentru intelegerea exacta a raportului dintre ecologia limbii si sociolingvistica exista lista propusa de Haugen , lista care urmeaza sa constituie obiectul preocuparilor de ecologie a unei limbi . 1 . clasificarea limbii considerate in raport cu altele problema studiata , in mod curent , de lingvistica istorica si descriptiva ; 2. cine sunt cei care folosesc limba problema de demografie lingvistica ; 3. domeniile de folosire a limbii problema studiata de sociolingvistica ; 4. limbi concurente folosite de vorbitori problema de dialingvistica ; 5. variatii interne ale limbii ( regionale , sociale , contractuale ) problema de dialectologie si de sociolingvistica ; 6. natura traditiilor scrise ale limbii problema de filologie ; 7 . gradul de standardizare a formei scrise problema de lingvistica prescriptiva ; 8. sprijinul institutional pentru normarea si si propagarea limbii considerate problema de glotopolitica ( politica lingvistica ) ; 9. atitudinea celor care folosesc limba fata de aceasta problema de etnolingvistica ; 10 . statutul limbii in cadru unei clasificari tipologice realizate dupa criterii ecologice ( Haugen , 1972 ) Referitor la lista de probleme ecologice a lui Hougen se pot formula unele observatii ; a ) ( 1) nu este propriu zis o problema ecologica ; b) domeniul sociolingvisticii este mult ingustat ; in realitate , (2) , (4 ) , partial , (6 ), ( 7 ) , ( 8 ) , ( 9 ) se integreaza tot in acest domeniu ; c) domeniul dialectologiei este mai largit , incluzand si cercetarea varietatilor sociale si contractuale ( profesionale ) ale limbii .

SOCIOLINGVISTICA SI SOCIOLOGIE OBIECTUL SOCIOLINGVISTICII


Ca studiu interdisciplinar sociolingvistica reflecta raportul de implicatie reciproca dintre lingvistica si sociologie . Acest raport este in stransa legatura cu dublu aspect al actului lingvistic : - fapt de interactiune intre indivizi - manifestare coordonata a unor elemente lingvistice . In evolutia sociologiei si lingvistica se inregistreaza paralelisme , puncte de contact , asemanari de ordin epistemologic precum si asemanari referitoare la conceptele fundamentale si la unele dintre metode utilizate . Exista si diferente intre aceste doua discipline sociologie si lingvistica , atat in ceeace priveste obiectul cat si ceeace priveste modul de abordare a acelorasi aspecte . Mesajul lingvistic care prezinta interes pentru sociologi este abordat global urmarindu-se continutul sau general .

Important este faptul ca lingvistul descompune mesajul in parti componente pe care le analizeaza separat in vederea stabilirii caracteristicelor codului in care a fost emis . Sociolingvistica este un stadiu al variatiei lingvistice , ea urmareste sa demonstreze pe de o parte ,asa- numita variatie libera , postulata de structuralisti, pe de o parte este in realitatea variatiei conditionate , iar pe de alta parte aceasta variatie are caracter sistemic , este maleabila . NOTIUNI DE BAZA Notiunea de comunitate lingvistica este fundamentala in sociolingvistica . Comunitatile lingvistice au fost considerate fie drept zone culturale in stransa legatura cu zonele comerciale si de trafic , fie drept mici grupuri urbane , fie drept grupuri imigrante : - unilingvismul a constituit pentru numerosi cercetatori o tasatura implicita a oricarei societati lingvistice - bilingvii reprezentand ,, comunitati punte ,, cu rolul de a media relatia dintre comunitatile propriu- zise . Cea mai completa definitie a comunitatii lingvistice apare la J. J. Gumperz ,, orice colectivitate umana careia ii este caracteristica interactiunea regulata si frecventa dintre membrii ei , prin intermediul unui corpus comun de semne verbale , si care se distinge prin colectivitati similare , prin diferente semnificative in folosirea limbii ,, . Pentru a desemna inventarul deprinderilor verbale ale unui individ intr-o anumita perioada a vietii sale se numeste idiolect . Trecerea de la idiolect la sociolect este trecerea de la psihologie la sociologie , trecerea de la individual la social . In social indivizii au diferite roluri . Totalitatea rolurilor de comunicare identificate intr- o comunitate a fost denumita de Gumperz matrice a comunicarii . Matricea comunicarii cuprinde coduri ale comunicarii si subcoduri ale acesteia . Coduri insemnand limbile diferite folosite in comunitatile multilingvistice (engleza , franceza .. ) Subcoduri dialecte si stilurile aceleiasi limbi . Subcodurile se deosebesc intre ele mai ales prin sintaxa si lexic , diferentele dintre limba standard si dialectele locale scad treptat . Sociolingvistica este guvernata de norme , aceasta este specifica fiecarei comunitati . Notiunea de ,, norma ,, nu poate fi restransa in sistemul limbii standard ci ea se aplica in sistemele oricaror comunitati indiferent de dimensiunea acestora . Normele limbii standard se caracterizeaza printr-o codificare explicita . Normele diverselor comunitati lingvistice se caracterizeaza printr-o codificare implicita . Susan Grivn Tripp distinge reguli ale sociolingvisticii de : - alternanta - succesiune

coocurenta De alternanta predicteaza selectia intre mai multe forme posibile de exprimare in fuctie de elementele care definesc fiecare act de comunicare in parte . Reguli de succesiune guverneaza structura comunicarii in cazul diferitelor tipuri de acte verbale : saluturi , prezentari , imitatii , refuzuri . Reguli de coocurenta orizontala si coocurenta verticala. MICRO SI MACRO - SOCIOLINGVISTICA In sociolingvistica se recunosc doua nivele de abordare a problemelor : - microanalizei - macroanalizei Atat sub aspectul datelor pe care le furnizeaza cat si sub aspectul conceptelor si al metodelor utilizate . Micro- sociolingvistica isi propune analiza detaliata a interactiunii verbale dintro comunitate lingvistica data , urmarind sa descrie specificul structurii retelelor de comunicare in cadru carora membrii aceleiasi comunitati intra in diferite relatii de rol , dependente de loc si de moment . Una din preocuparile macro sociolingvisticii constituie diglosia si bilingvilismul care reflecta fenomene mai complexe de fuziune nationala sau internationala . DIGLOSIE SI BILINGVISM Diglosia ar putea fi considerata drept un caz particular de bilingvism . Criterii de delimitare a diglosiei de bilingvism sunt de natura sociolingvistica . J. Fishman reuseste sa surprinda esenta acestei distinctii afirmand ca bilingvismul este un fenomen legat de adaptabilitatea lingvistica iar diglosia este in directa relatie cu distributia sociala a functiilor . CATEVA PROBLEME DE METODA Metoda principala de culegere a materialului din sociolingvistica este aceeasi ca in dialectologie : ancheta . Ancheta directa , presupune notarea imediata a raspunsurilor la un chestionar stabilit in prealabil . Ancheta indirecta , presupune inregistrarea anchetei pe banda de magnetofon si transcrierea selectiva ulterioara . APLICATII ALE SOCIOLINGVISTICII SOCIOLINGVISTICA SI PROBLEMELE SCHIMBARII LINGVISTICE Schimbarea lingvistica se efectueaza pe doua cai : imprumut ( import ) si substitutie . Schimbarea lingvistica prin imprumut are consecinte in special in vocabular si in semantica .

Schimbarea lingvistica prin substitutie se efectueaza in fonetica si morfologie dar si in vocabular imprumutul corespunde de obicei necesitatii obiective de exprimare a unor realitati noi cu care vorbitorul vine in contact . Pornind de la observatiile lingvisticii traditionale se recunosc doua tipuri de schimbari lingvistice : a) language drift devenind schimbarile mai mult sau mai putin treptate care se produc prin succesiunea generatiilor apartin domeniului lingvisticii istorice . b) language schift achizitionarea unei noi limbi sau a unei noi variante lingvistice si abandonarea limbii sau a variantei vechi domeniu de interes pentru sociolingvistica . Schimbarile motivate social Labov distinge intre ,, schimbari de sub ,, si ,, schimbari de deasupra ,, , ,, nivelul constintei sociale ,, . SOCIOLINGVISTICA SI LINGVISTICA APLICATA Domeniul in care sociolingvistica isi dovedeste utilitatea este acela al lingvisticii aplicate . Sociolingvistica furnizeaza date esentiale pentru stabilirea politicii lingvistice a unei tari si legat de aceasta pentru realizarea planificarii lingvistice. In acelasi timp ea permite elaborarea unor programe si manuale adecvate pentru predarea limbilor materne si straine, unor programe de reeducare a afazicilor si de terapie verbala . In general ea contribuie la perfectionarea teoriei si a practicii traducerii . Politica lingvistica se refera la masurile elaborate si realizate de fiecare stat in parte pentru a dirija si influienta fenomene legate de utilizarea limbii . Un aspect al politicii lingvistice il constituie planificarea lingvistica care isi are obiectul in dezvoltarea limbii prin deteminarea variatiei sau a limbii standard , codificarea normelor si crearea sistemelor ortografice in cazul limbilor care nu poseda scriere . Planificarea lingvistica nu reprezinta numai o actiune de selectare , codificare si elaborare , ci este si o actiune de propagare a acestora . Este important nu numai pentru mass-media ci si in scoala avand un rol esential , trebuie sa conduca copiii spre insusirea limbii standard . Scoala trebuie sa perfectioneze comportamentul lingvistic al copiilor ajutandu-i in evolutia folosirii ,, codurilor restranse ,, spre folosirea ,, codurilor elaborate ,, , ,, codurile restranse ,, nu permit decat o reactie verbala stereotipa . ,, Codurile elaborate ,, ofera posibilitatea comunicarii unor mesaje diferentiate individual si situational . Necesitatea insusirii corecte a unei limbi este determinata de faptul ca limba este unul dintre factorii integrarii indivizilor intr-o anumita comunitate lingvistica .