Slide 0

Cuprins

Slide 1

În aprecierea si notare exista o serie de distorsiuni datorita unor efecte perturbatoare

sau factorilor de personalitate care tin atât de profesor cât si de elev. Evaluarea
defectuoasa poate cunoaste mai multe ipostaze:
– notarea strategica – practicata la începutul activitatii pentru a tine elevii sub control,
sub amenintarea notelor slabe sau a nepromovarii;
– notarea sanctiune– care nu are nimic de-a face cu achizitiile sau performantele
elevilor ci cu anumite atitudini considerate neacceptabile;
– notarea eticheta – prin notarea pe termen lung dupa aceleasi pareri favorabi-
le/nefavorabile, sau în concordanta cu celelalte note ale elevului.
Slide 2

Cei mai multi factori perturbatori privesc activitatea profesorului. Situatiile cel mai
frecvent întâlnite sunt:

Slide 3

efect „halo”. Acesta reprezintă supraaprecierea rezultatelor unor persoane evaluate sub
influența impresiei generale pe care o avem despre ea.

Un mod aparte de manifestare a efectului halo este ceea ce literatura de specialitate

numește efectul de contaminare; astfel, dacă cel mic a avut o performanță
remarcabilă la ceva, profesorul este „orbit” de această performanță și nu mai
reușește să noteze obiectiv.

Slide 4

Efectul de anticipaţie, denumit şi efectul Pygmalion, este destul de asemănător erorii „halo”;
aprecierea rezultatelor obținute de către copil este influenţată, de data aceasta, de percepția
anterioară a evaluatorului în ceea ce-l priveşte. C. Cucoş (2002) remarcă în acest caz că, la fel
ca în mitologia greacă, opiniile evaluatorului tind să determine apariţia fenomenului (o
„profeţie”, o dată emisă, trebuie să se împlinească).
Slide 5

Efectul de ordine

Din cauza unor efecte de inerție profesorul menține cam același nivel de apreciere pentru o suită
de răspunsuri, care în realitate prezintă anumite diferențe calitative. Examinatorul are tendința
de a nota identic mai multe lucrări diferite, dar consecutive, fără necesarele discriminări
valorice” (Cucoş, 2004, p. 465).

Slide 6

Efectul de contrast

„Acest efect apare prin accentuarea a două însușiri contrastante care survin imediat în timp și
spațiu. În mod curent, profesorii au tendința să realizeze o ierarhizare și o comparare a elevilor.
Se întâmplă ca, de multe ori, același rezultat să primească o notă mai bună dacă urmează după
evaluarea unui rezultat mai slab sau să primească una mediocră dacă urmează imadiat după
răspunsurile unui candidat care sunt excelente. Conștientizarea efectelor datorate contiguității
probelor de către profesorul examinator constituie un prim pas pentru eliminarea consecințelor
nedorite, presupuse de acest efect” (Cucoş, 2004, pp. 464-465).

Slide 7

Eroarea logică

Devierea de la o evaluare obiectivă se produce datorită faptului că profesorul

consideră, în mod subiectiv, că anumite aspecte sunt mai importante decât altele
constă în substituirea obiectivelor şi a parametrilor importanţi ai evaluării prin
obiective secundare, cum ar fi acurateţea şi sistematicitatea expunerii, efortul depus
de elev pentru a obţine anumite rezultate (fie şi mediocre), gradul de conştiinciozitate.
Unele erori sunt facilitate de specificul disciplinei.

Slide 8 (in legătură cu acesta)

Pentru corectarea şi eliminarea acestor erori de apreciere-notare se impune o

„metodologie de evaluare” care presupune:

a) creşterea ponderii evaluării formative;

b) corelarea evaluării formative cu cea sumativă;
c) asigurarea anonimatului probelor scrise;
d) introducerea unor bareme de notare;
e) utilizarea probelor standardizate şi a testelor docimologice;
f) prelucrarea statistică a rezultatelor, reprezentarea grafică şi interpretarea lor
adecvată, decelarea cauzelor;
g) dezvoltarea la elevi a capacităţii de autoevaluare, prezentarea criteriilor şi a grilelor
de corectare;
h) verificarea ritmică a elevilor şi informarea lor cu privire asupra lacunelor sau
progreselor înregistrate

Slide 9

Ecuația personala a educatorului

Fiecare cadru didactic îşi structurează criterii proprii de apreciere. Unii profesori sunt mai
generoşi, uzitând valorile de „sus” ale scării valorice, alţii sunt mai exigenţi, exploatând cu
precădere valori intermediare sau de „jos”. O serie de profesori folosesc nota în chip de
încurajare, de stimulare a elevului, alţii recurg la note pentru a măsura obiectiv sau chiar pentru
a constrânge elevul în a depune un efort suplimentar.

Slide 10 (legat de 9)

Unii apreciază mai mult originalitatea soluţiilor, alţii conformitatea cu informaţiile predate. O
trăsătură aparte a efectului discutat este exigenţa diferită pe care o manifestă examinatorii.
Diferenţele se pot evidenţia atât la acelaşi examinator, pe parcursul anului de învăţământ, sau
între evaluatorii de la şcoli diferite” (Cucoş, 2004, p. 464).

SSlide11 (legat de 9 și 10)

De asemenea, evaluatorul poate manifesta exigenţe diferite pe parcursul anului şcolar: de regulă,
profesorii sunt mai exigenţi la începutul anului şi mai indulgenţi la sfârşit” (Sălăvăstru, 2004, p.
167).

Slide 12

CUM REDUCEM FACTORII PERTURBATORI?

„Pentru a creşte obiectivitatea notării, ar trebui să se opteze pentru alte modele, metode şi
tehnici decât tehnica impresiei globale care lasă loc de manifestare tuturor factorilor perturbatori.
Această metodă de notare nu poate fi însă întotdiauna evitată şi pentru a reduce distorsiunile în
apreciere, se poate apela la doi sau mai mulţi evaluatori competenţi pentru a anula efectul
subiectivităţii personale.

SSlide13

În situaţiile în care nu se poate apela la doi evaluatori, se recomandă utilizarea testelor

docimologice cu itemi obiectivi şi semiobiectivi, cu scheme de corectare şi notare clare, care nu
permit abateri mari. O altă sugestie de creştere a obiectivităţii în notare constă în utilizarea
frecventă a notării analitice, mai ales pentru probele scrise de tip compunere sau eseu, astfel încât
să se evite aprecierea globală a lucrărilor în absenţa unor repere clare.

Slide 14

Pentru a reduce impactul efectului halo şi a celui oedipian se poate opta pentru asigurarea
anonimităţii lucrărilor, dar acest lucru nu este posibil decât în cazul lucrărilor externe.

Cea mai simplă şi mai eficientă cale de a reduce efectele perturbatoare în aprecierea rezultatelor
elevului rămâne pregătire temeinică a profesorilor în domeniul evaluării” (Cucoş, 2004, p. 465).

Slide 15

Slide 16
Slide 17

SSlide 18 aplicație (vedem maine)

Slide 19

Bibliografie

Tot mâine