Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actori Cursanţii
Toate instrumentele descoperite de teoriile învăţării şi care
Instrumente permit stimularea, suscitarea interesului, dezvoltarea
proceselor cognitive
Procesele sau mijloacele cognitive ce permit realizarea unor
Obiecte
produse observabile
Evaluarea normativă
(faţă de o normă)
Parametri Evaluarea
Funcţii Verifică ceea ce şi-a însuşit elevul
Externă
Unireferenţială
Definiţii Raporturi de conformitate- identitate cu o normă exterioară,
teoretice deja existentă
Statică
Informare
Decizii Selecţionează
Actori Profesorii/cursanţii
Relative/note, calificative...
(dacă norma este media de distribuţie a performanţelor)
Instrumente
Binare: însuşit/neînsuşit; da/nu; 1/0
(dacă norma este prag de performanţă aşteptat: 80%, 100%)
Produsele: rezultatele unei competenţe neobservabile în mod
Obiecte direct
Metode şi instrumente de evaluare
Tradiţionale:
Probe orale
Probe scrise
Probe practice
Complementare:
-observarea sistematică
-referatul
-investigaţia
-proiectul
-portofoliul
-tema pentru acasă
-tema de lucru în clasă
-autoevaluarea
Verificarea orală
Feed-back imediat
Flexibilitatea şi adecvarea individuală a modului de
evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul
întrebărilor şi gradul lor de dificultate în funcţie de
calitatea răspunsurilor;
Posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat
eventulalele erori sau neînţelegeri;
Diverse circumstanţe care pot influenţa
obiectivitatea evaluării, consum mare de timp,
varietate interindividuală şi intraindividuală;
Verificarea scrisă
Feed-back mai slab
Economie de timp
Acoperirea unitară ca timp şi profunzime
Evaluare mult mai obiectivă
Posibilitatea elevilor de a-şi elabora
independent răspunsul
Diminuarea stărilor tensionale , de stres
Verificarea practică
La discipline specifice
Evidenţiază cel mai bine ceea ce cunosc
cursanţii şi ştiu să facă
Subiectivismul în practica
evaluativă
Insuficienţa informaţiilor primare pe baza cărora se
realizează evaluarea
Alegerea defectuoasă a metodelor şi strategiilor de evaluare
în raport cu obiectul evaluării (ceea ce se evaluează) sau cu
obiectivele evaluării (ce se doreşte să se realizeze)
Unele particularităţi ale relaţiei dintre profesori şi elevi, cu
componentele ei afectiv-atitudinale
Influenţele directe ale mediului psiho-social în care se face
evaluarea (statutul familiei cursanţilor, presiunile colectivului
didactic, a conducerii şcolii)
Influenţe datorate contextului pedagogic în care se
efectuează evaluarea (nivelul general al grupului, politica
instituţiei în materie de evaluare, salvgardarea “imaginii“
şcolii)
Efecte perturbatoare în apreciere şi
notare
Efectul “halo”
Efectul de ancorare
Efectul Pygmalion sau efectul oedipian
Ecuaţia personală a examinatorului
Efectul tendinţei centrale
Efectul de similaritate
Efectul de contrast
Efectul ordine
Eroarea logică
Efecte perturbatoare în apreciere şi
notare
Efectul “halo”
Aprecierea unui cursant se face potrivit
situaţiei obţinute la alte discipline
Nu se observă eventualele lipsuri ale
cursanţilor buni
Nu se constată unele progrese ale celor
slabi
Efecte perturbatoare în apreciere şi
notare
Efectul de ancorare- supraevaluarea unor rezultate datorită
faptului că atrag atenţia asupra unor aspecte mai puţin
frecvente, aşteptate, identificabile la nivelul majorităţii
Efectul Pygmalion sau efectul oedipian: aprecierea
rezultatelor este influenţată de părerea pe
care profesorul şi-a format-o despre
capacităţile acestuia (profeţiile odată
emise au şanse mari să se
autoîmplinească)
Efecte perturbatoare în apreciere şi
notare
Ecuaţia personală a examinatorului:
Unii profesori sunt mai generoşi, utilizând
valorile de “sus” ale scării valorice
Alţii sunt mai exigenţi utilizând valori
intermediare sau “de jos”
Unii folosesc nota în scop de încurajare, alţii
măsoară obiectiv sau în scop de
“constrângere”
Efecte perturbatoare în apreciere şi
notare