EVALUAREA ACTIVITĂŢII

DIDACTICE
Definire
Din punct de vedere etimologic, termenul provine din
dokime (probă, examen), dokimastes (examinator),
dokimastikos (apt pt a examina) şi logos (ştiinţă).

Evaluarea=măsurarea, verificarea, aprecierea

rezultatelor elevilor şi reglarea acestora
Funcţiile evaluării
Funcţii Descriere
Socială Evidenţiază eficienţa sau productivitatea social-
economică a procesului şi sistemului de învăţământ.
Oferă informaţii societăţii cu privire la
funcţionalitatea acestuia.
Diagnostică Ajută la cunoaşterea nivelului de performanţă şi
reuşită al elevilor; permite, totodată, identificarea
factorilor şi a cauzelor succesului/insuccesului şcolar.

De selecţie Permite ierarhizarea elevilor, în funcţie de rezultatele

obţinute.

De certificare Certifică performanţele elevilor.

Predictivă sau prognostică Oferă posibilitatea anticipării unor rezultate,
a evoluţiei elevilor într-un anumit interval de
timp.

Constatativă Permite stabilirea nivelului de performanţă

atins, prin raportare la obiectivele anterior
stabilite.

Feed-back Oferă informaţii privind eficienţa acţiunilor

întreprinse, precum şi posibilele reglări
ulterioare (feed-back pozitiv şi negativ).

Motivaţională Are efect stimulativ asupra celor evaluaţi,

asigurând mobilizarea acestora pentru
acţiuni viitoare.

Educativă Are efecte şi în plan educativ, generând

autocunoaştere, introspecţie, autoevaluare.
Tipuri de evaluare
După obiectivitatea şi gradul de certitudine oferit:
evaluare empirică/subiectivă; evaluare
obiectivă;
După scopul principal urmărit:
evaluare cu scop de informare; evaluare cu
scop de dezvoltare; evaluare cu scop de
proiectare;
După dimensiunea temporală a acţiunii educative:
evaluare iniţială (diagnostică, predictivă);
evaluare continuă (formativă, de progres, pe
parcurs); evaluare sumativă (cumulativă sau de
bilanţ).
Analiză comparativă

Criterii Evaluare iniţială Evaluare Evaluare sumativă,

continuă, cumulativă
formativă

1. Obiectiv Stabilirea Cunoaşterea Cunoaşterea

principal nivelului iniţial progresului achiziţiilor
de pregătire al realizat de
elevilor la
elevilor. elevi pe
sfârşitul unui
parcurs. program/perioade
de studiu.
2. Mod Prin metode de Prin metode Prin metode de
de realizare evaluare de evaluare evaluare scrisă (în
cantitativă, orală şi scrisă. special examene,
preponderant concursuri).
scrise.
 Criterii Evaluare Evaluare Evaluare sumativă,
iniţială continuă, cumulativă
formativă
3. Funcţia Diagnostică şi Constatativă şi De clasificare,
prioritar prognostică. recuperatoare, ierarhizare, selecţie.
îndeplinită motivaţională.

4. Criteriu Obiectivele Obiectivele Obiectivele temei,

de apreciere temei, operaţionale ale capitolului,
a rezultatelor capitolului, secvenţei sau disciplinei.
disciplinei. activităţii de Rezultatele iniţiale
instruire. ale elevilor.

5. Timp La începutul Pe parcursul La sfârşitul studierii

de realizare unui capitol, studierii unui unui capitol, a unei
disciplină, ciclu capitol, al unei discipline, la
şcolar. teme. sfârşitul unui ciclu
şcolar.
Structura procesului evaluativ

Verificarea = cunoaşterea nivelului performanţelor

elevilor, utilizând strategii, metode, tehnici,
instrumente de evaluare.
Măsurarea = interpretarea rezultatelor obţinute în
urma verificării, pe baza unor criterii, a unor indicatori
de performanţă.
Notarea =raportarea rezultatelor la scale de notare
sau valori calitative sau cantitative.
 Tipuri de notare
Tip de notare Treapta de învăţământ
Notarea prin culori: roşu=foarte Învăţământ preşcolar
bine; negru=insuficient

Notare prin calificative: F.B.=foarte Învăţământ primar

bine; B=bine; S=suficient;
I=insuficient

Notare numerică (de la 10 la 1; Învăţământ gimnazial şi liceal

5=nota minimă de trecere)
Metode de evaluare

Metode de evaluare orală:

- prin expunerea cunoştinţelor de către elev;
- prin întrebări şi dialog profesor - elev;
- interviul (structurat sau nestructurat)
- chestionarul oral;
- eseul oral;
- dizertaţia orală;
- susţinerea orală a proiectului, portofoliului
Metode de evaluare scrisă:

- probe scrise curente;

- lucrări scrise (la sfârşit de temă, capitol, unitate de
învăţare, semestru);
- lucrări scrise semestriale/ teze;
- chestionare scrise;
- temele pentru acasă;
- testele;
- testele docimologice.
Metode de evaluare practică:

 prin activităţi aplicative sau practice;

 prin activităţi teoretico-practice;
 prin lucrări experimentale/ de laborator.
Metode alternative de evaluare:
- Autoevaluarea
- Observarea sistematică a activităţii şi a
comportamentului elevilor în clasă
- Investigaţia
- Proiectul
- Portofoliul
- Eseul
Subiectivitatea în evaluare
Efectul halo (efectul blând), presupune
evaluarea unui răspuns, a unor rezultate, prin
raportare exclusivă la imaginea generala pe care
profesorul o are despre elev;
Efectul de contrast, constă în deformarea de
către profesor a evaluării datorită influenţei
exercitate de răspunsul dat de un alt elev dinaintea
lui; această eroare intervine mai ales în cazul
răspunsurilor orale;
Subiectivitatea în evaluare
Efectul Pygmalion sau efectul oedipian: aprecierea
rezultatelor obținute de un elev este influențată de
părerea pe care profesorul și-a format-o despre
capacitățile acestuia, părere care s-a stabilizat;
predicțiile profesorilor, nu numai că anticipă, dar și
facilitează apariția comportamentelor invocate;
încrederea în posibilitățile elevilor și convingerea
manifestă că sunt capabili de reușită constituie
modalități de diminuare sau de anihilare a
consecințelor a acestui efect;
Ecuaţia personală (factorul eroare
individuală constantă) presupune existenţa
unui anumit nivel de exigenţă / indulgenţă pentru
fiecare profesor în parte; unii profesori sunt mai
exigenti, altii sunt mai indulgenti;
Eroarea logică constă în înlocuirea criteriilor
bazate pe obiective, cu criterii secundare în
realizarea evaluării.
Metode de autoevaluare
Autocorectarea sau corectarea reciprocă- elevul

identifică propriile greşeli sau pe ale colegilor

Autonotarea controlată: elevul se evaluează

singur, profesorul îl monitorizează;

Notarea reciprocă: elevii îşi dau note unii altora.
 Jurnal/caiet de consemnări şi reflecţii personale
 Sarcina/activitatea/
tema:..................................................................................................................................................
......................


 Modalitatea de rezolvare:

 ....................................................................................................................................


 Obstacolele întâmpinate:

 ..................................................................................................................................


 Relevanţa, utilitatea practică a celor învăţate:

 ..................................................................................................................................


 Observaţii, reflecţii personale:

 ..................................................................................................................................