Evaluarea școlară: definire, etape,

funcții
Elaborarea probei de evaluare
Interacțiunea predare –învățare -
evaluare

Conferențiar dr. Mihaela VOINEA

 Reflecție
Profesorul I.P. la începutul semestrului și-a
făcut cunoscută elevilor modalitatea de
evaluare.
El evaluează frecvent elevii cu teste scrise la
sfârșitul orei. După 4-5 evaluari, trece o notă
în catalog. O alta notă este rezultatul unui
proiect realizat în grup de 4 persoane.
 Reflecție

Ce metode de evaluare utilizează profesorul

I.P?
Ce strategii de evaluare utilizează?
 Conceptul de evaluare şcolară
Evaluarea este un proces complex ce presupune:
măsurarea unui proces/ program/produs +
aprecierea. Cele două operații stau la baza unei
decizii.
• Dan Potolea defineşte evaluarea ca procesul prin
care se apreciază calitatea, meritele sau valoarea unui
proces, unui program sau a unui produs educațional.
• În Enciclopedia britanică este prezentată o definiție
generală: “termenul de evaluare se referă la o
examinare riguroasă, atentă a unui curriculum
educațional, a unui program, a unei instituții, a unei
variabile organizaționale sau a unei politici specifice”.
 Componentele evaluării
•Obiectul evaluării(cunoştințe, capacități, competențe);
•Obiectivele evaluării;
•Sistemul de criterii (conținutul/norma programei,
media clasei; standardele locale sau naționale;
norma individuală,raportarea la obiective)
•Tehnicile de evaluare;
•Regulile de atribuire a valorilor (calificativelor);
 Funcțiile evaluării

• Funcțiile generale: constatativă, diagnostică,

predictivă.
• Funcțiile specifice:
Din perspectiva profesorului:
❑ culegerea informațiilor privind realizarea
obiectivelor stabilite,
❑ permite controlul şi optmizarea activității
didactice.
 Funcțiile evaluării

Din perspectiva elevului:

•Orientează şi dirijează activitatea de învățare a
elevilor,
• Oferă posibilitatea de cunoaştere a gradului de
îndeplinire a sarcinilor şcolare,
•Produce efecte pozitive în plan formativ-educativ
etc.
 Strategii de evaluare

Clasificarea strategiilor de evaluare se poate realiza

după mai multe criterii.
Una din clasificări reduce demersul evaluativ la
gruparea lor în cupluri polare cum ar fi:
- evaluare de proces/ evaluare de produs,
- evaluare criterială/ evaluare normativă,
- evaluare holistică (globală) / evaluare analitică,
- evaluare frontală/ evaluare personalizată,
- evaluare formală/evaluare informală, etc.
 După momentul aplicării evaluării, diferențiem:

1. Evaluarea inițială

- se efectuază la începutul unui program de instruire

(ciclu de învățământ, an şcolar, capitol, lecție),
- este necesară datorită eterogenității cunoştințelor
elevilor,
- constituie o condiție pentru reuşita activității
- asigură continuitatea în asimilarea unui ansamblu
de cunoştințe.
• Funcții îndeplinite: diagnostică şi prognostică.
2. Evaluarea formativă sau continuă

- se efectuază continuu, pe secvențe mici, vizând nu

numai produsul învățării ci şi procesul,
- evaluează progresul fiecărui elev,
- are efecte de reglare atât aupra învățării cât şi
asupra întregului proces didactic,
- pentru a-şi îndeplini funcția formativă, evaluarea
trebuie să fie: continuă, analitică şi completă,
aprecierea rezultatelor săse facă în raport cu
obiectivele instruirii şi nu cu rezultatele altor elevi.
Evaluarea formatoare
• este considerată de unii specialiști ”forma
desăvârșită/perfecta a evaluării formative ” (Potolea,
Manolescu, 2005,p.38).
• Funcția evaluării formatoare este de a însoți și de a
ajuta învățarea.
• Evaluarea formatoare arată J. Vogler are drept scop
”promovarea activității de învățare ca motor
motivational pentru elev, precum și ca sprijin în
conștientizarea metacognitivă, permițându-I acestuia
să-și remodeleze propriile demersuri”. (2000,p.82)
3. Evaluarea sumativă

Este o evaluare de bilanț care intervine la sfârşitul

unor segmente de activități relativ mari
(semestru/an şcolar/ ciclu şcolar)
- evidețiază efectul terminal rezultat de pe urma
învățării, nu cum s-a ajuns la acest produs;
- se încheie cu atribuirea unei note sau calificativ, a
unui certificat sau diplomă;
- se limitează la constatarea reuşitei/ nereuşitei;
- are efecte slabe pentru reglarea programului.
Reflectați:
•Examenul de bacalaureat este o
evaluare criterială sau normativă?
•Testul dat de profesor la clasă este o
evaluare normativă sau criterială?
•În ce raport se află evaluarea criterială
cu cea normativă?
Aplicație: Comparație strategii de evaluare
Criteriu de Evaluarea Evaluarea formativă Evaluarea
comparație inițială finală

Timpul (CÂND?) La inceput Pe parcurs La final

Ce funcție Constativă REGLAORIE (de optimizare Certificativă

îndeplinește? Diagnostica a întregului proces)
(CE?)

Cu ce metode se Teste scrise Teste de evaluare Teste de

realizează? formativa (teste scrise/ evaluare finala
(CUM?) diverse exerciții de (exemplu teza,
evalaure ca parte dintr-un examene)
portofoliu)
Protofoliu
 Metodologia evaluării
Metode tradiționale
•probe orale
•probe scrise (tipuri de itemi!)
•probe practice
Metode alternative / complementare
•observarea sistematică a activității şi a
comportamentului elevilor;
•Investigația;
•proiectul;
•portofoliul;
•autoevaluarea.
 Portofoliul
Include rezultatele relevante obținute prin celelalte
metode şi tehnici de evaluare (probe orale, scrise,
practice, observare sistematică a activității şi
comportamentului elevului, proiect, autoevaluare),
precum şi prin sarcini specifice fiecărei discipline.
Portofoliul reprezintă "cartea de vizită" a elevului,
urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la
un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de
învățământ la altul.
 Reflecție/ aplicație
Ce sarcini/produse /piese ar putea conține un
portofoliu la disciplina Matematica/Lb.
Româna/Lb. Engleza/ Educație fizică?
Realizați corespondența dintre produs/piesa și
competența pe care o vizează a fi evaluată.
Exemplu: referatul – competența de sinteza,
un desen- creativitatea;
 Proiectul

•Este o activitate mai amplă, ce permite o apreciere

complexă şi nuanţată a învăţării, ajutând la
identificarea unor calităţi individuale ale elevilor.
Este o formă de evaluare puternic motivantă pentru
elev.
•Este recomandat în evaluări de tip sumativ şi
formativ.
•Permite aprecierea unor capacităţi şi cunoştinţe
superioare (însușirea unor metode de investigaţie
ştiinţifică, organizarea şi sintetizarea materialului,
generalizarea etc.)
 Etapele elaborării testelor educaționale

•Stabilirea scopului probei (diagnostic sau

prognostic) determină structura şi conținutul
acesteia.
•Selectarea conținuturilor şi a obiectivelor
corespunzătoare care vor fi vizate prin
intermediul testului este sintetizată într-un
tabel/matrice de specificații (Crocker şi Algina,
1986; Mason şi Bramble, 1997; Radu, 2000;
Gall, Gallşi Borg, 2007).
Etapele elaborării testelor educaționale

•Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă

etapă a elaborării unui test pedagogic.
•Stabilirea unei grile de corectare care să includă
răspunsurile corecte pentru fiecare item uşurează
considerabil activitatea evaluatorului.
•Elaborarea baremului de corectare sau a
modalității de calculare a scorurilor va permite
evaluarea precisă şi identică a răspunsurilor
formulate de fiecare subiect.
 Aplicație
•Exemplificați și caracterizați din punct de vedere
pedagogic itemii obiectivi/semiobiectivi/subiectivi.

-Ce avantaje prezintă? Ce dezavantaje?

-Ce procese psihice evaluează?
-Cât de reprezentativi sunt pentru ceea ce stie /poate
face elevul?
-În ce tip/formă de evaluare sunt utilizați mai
frecvent? La ce disicplină?
Interacțiunea predare-învățare-evaluare
• Dacă dorim cu adevărat o învăţare activă şi creativă,
trebuie ca şi evaluarea să fie la fel de activă şi creativă,
altfel eforturile noastre şi ale elevilor sunt zadarnice.
•Avem nevoie de o altă cultură a evaluării care „se învață în
egală măsură de către profesori şi elevi, fiind una dintre
sursele principale pentru diminuarea tensiunii create de
evalaure” (Stoica, 2003,p.11)
•Predarea eficientă este definită prin eficiența învățării,
fără a se ignora și rolul reglator al evaluării asupra învățării.
(vezi conceptul de evaluare formatoare!!!)
•Accentul cade pe învățarea, o învățare care implică elevul
nu numai cognitiv, dar si emoțional și social.
Interacțiunea predare-învățare-evaluare

•Stilul de evaluare influențează învățarea

dar și stilul de predare.
•Între cele trei procese există strânse
interacțiuni, fiind procese co-evolutive.
(predare-învățare-evaluare)
Procesul de învățământ care relație între
predare - învățare - evaluare

Evaluare
Învățare

Predare
Evaluarea ca optimizare a învățării

Optimizarea
învățării,
Feed-back autoreglare
pentru
predare și
învățare
Control,
verificare
 Aplicații

• Descrieți valențele formative ale

portofoliului/proiectului ca metodă alternativă de
evaluare.
• Tipologia itemilor de evaluare. Descriere şi
exemplificare.
• Exemplificați relația predare-învățare-evaluare la
disciplina pe care o predați.
SUCCES!