METODE DE EVALUARE

CLASA A V-A

Motto: Orice încercare de punere a ideilor în practică este o experiență de

învățare
(Black, Harrison, Lee, Marshall & Wiliam, 2003)
 • Tipuri de evaluare
• Evaluarea ca formă a învățării

CONȚINUT • Evaluare inițială

• Evaluare formativă
• Metode alternative de evaluare
 TIPURI DE EVALUARE
• În funcție de domeniul evaluării:
• Evaluarea în domeniul psihomotor (capacităţi, aptitudini, deprinderi);
• Evaluarea în domeniul socio – afectiv (atitudini);
• Evaluarea în domeniul cognitiv (cunoştinţe);
• În funcție de persoana care face evaluarea:
• Autoevaluare (realizată de către cel care învaţă);
• Evaluare internă (realizată de către aceeaşi persoană care realizează procesul de predare-
învăţare);
• Evaluare externă (realizată de o persoană sau o instituţie din afara procesului de predare-învăţare).
• În funcție de etapa în care se face evaluarea:
• Evaluare iniţială (realizată la începutul procesului de predare-învăţare);
• Evaluare continuă (în timpul procesului);
• Evaluare finală (după o secvenţă de timp bine precizată – semestru, sfârşit sau început de ciclu
şcolar etc.).
• În funcție de timpul în care se face:
• Evaluare diagnostică (stabileşte starea de fapt, identificându-se cauzele);
• Evaluare prognostică (identifică potenţialul subiectului raportat la viitor).
• După cum evaluarea certifică sau nu calitatea celui care este evaluat:
• Evaluare sumativă – arătă nivelul la care a ajuns un anumit elev la un moment
dat.
• Evaluare formativă – nu certifică o etapă, ci permite ameliorarea rezultatelor,
revenirea asupra celor învăţate pentru a le corecta şi a facilita trecerea spre o
altă etapă.
 EVALUAREA PENTRU ÎNVĂŢARE*
(*ASSESSMENT FOR LEARNING)

• 7 strategii: (cf. R. Stiggins, Judith Arter, Jan and Stephen Chappuis,

Classroom Assessment for Student learning. Doing it Right – Using it well,
2007) – pentru a utiliza evaluarea în sprijinul învățării
• Încotro mă îndrept?
1. Oferiți elevilor un scop al învățării clar și pe înțelesul lor.
2. Dați exemple foarte bune și slabe de produse ale învățării.
• Unde mă aflu acum?
1. Oferiți periodic feedbackuri descriptive.
2. Învățați elevii să se autoevalueze și să-și stabilească singuri țeluri.
• Cum pot diminua distanța dintre evaluare și învățare?
1. Proiectați lecții care se concentrează asupra unui aspect/a unei competențe.
2. Învățați elevii să revizuiască atent.
3. Angajați elevii în procesul de evaluare, încurajați-i să își țină evidența propriei
evoluții și să împărtășească experiențele de învățare.
 EVALUAREA INIŢIALĂ

• Test inițial
• Baremul de evaluare și de notare
• Matricea de specificație
 EVALUAREA FORMATIVĂ
• C. Bryan și K. Clegg (2007) – evaluarea și învățarea trebuie să fie percepute
în tandem, fiecare contribuind la dezvoltarea celeilalte
• McInnis și Devlin (2002) – o evaluare bine construită are stabilite foarte clar
așteptările, are conținuturi rezonabile (astfel încât elevul să nu fie nevoit să
se bazeze pe reproducerea informațiilor) și oferă posibilitatea elevului de a
se autoevalua, de a repeta, exersa, aplica și de a primi feedback …
Evaluările concepute atent contribuie direct la modul în care elevul se
raportează la studiu și indirect, dar major, la creșterea calității învățării.
• Gardner (2006) – evaluarea este aspectul pe care ne concentrăm, însă
învățarea este scopul principal
 5 FACTORI-CHEIE ÎN UTILIZAREA EVALUĂRII
PENTRU OPTIMIZAREA ÎNVĂȚĂRII

• Feedback eficient
• Implicarea activă a elevilor în propriul proces de învățare
• Ajustarea predării în funcție de rezultatele evaluării
• Influență puternică asupra învățării, materializată în motivație și stimă de sine
• Nevoia elevilor de a se autoevalua și de a înțelege cum să îmbunătățească
 • Scop: măsurarea unor competențe ce țin de
domeniul afectiv, greu cuantificabile prin
metode tradiționale de evaluare
• Potențialul formativ – interiorizarea actului
educativ
METODE • Principalele metode* (Stoica, 2001):

COMPLEMENTARE • observarea sistematică a activității și a

comportamentului elevilor;
• proiectul;
DE EVALUARE • portofoliul;
• autoevaluarea.

*Metodele sunt prezentate detaliat în Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru
profesori, 2001, București
 OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ACTIVITĂŢII
ŞI A COMPORTAMENTULUI ELEVILOR
• Constă în:
• investigarea sistematică, pe baza unui plan dinainte stabilit şi cu ajutorul unor
instrumente adecvate, a acţiunilor şi interacţiunilor, a evenimentelor, a relaţiilor şi a
proceselor dintr-un câmp social dat.
• Modalităţi:
• Fişa de evaluare;
• Scara de clasificare;
• Lista de control/verificare.
1. FIŞA DE
EVALUARE
SCARA DE CLASIFICARE

LISTA DE CONTROL
 PROIECTUL
• Presupune două etape:
• Colectarea datelor;
• Realizarea produsului.
• Paşi:
• Stabilirea domeniului de interes;
• Stabilirea premiselor iniţiale – cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale
anchetei/investigaţiei;
• Identificarea şi selectarea resurselor materiale;
• Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului.
Elementele de conţinut ale proiectului:
• pagina de titlu;
• cuprinsul;
• introducerea;
• dezvoltarea elementelor de conţinut;
• concluziile;
• bibliografia;
• anexe.
• Criterii de evaluare a proiectului (calitatea proiectului):
• Validitatea
• Caracterul complet
• Elaborarea şi structurarea proiectului
• Calitatea materialului utilizat
• Creativitatea
• Criterii de evaluare a proiectului (calitatea activităţii elevului):
• Raportarea elevului la temă
• Performarea sarcinilor
• Documentarea
• Nivelul de elaborare şi comunicare
• Greşelile
• Creativitatea
• Calitatea rezultatelor
 PORTOFOLIUL
• Preambul:
• Elevii percep evaluarea ca un factor extern;
• Portofoliul este rezultatul muncii elevului, o modalitate de prezentare a evoluţiei lui de care
devine astfel conştient.
• Include: rezultatele relevante prin celelalte metode și tehnici de evaluare (probe orale,
scrise, practice, proiect, autoevaluare etc.), precum și sarcini specifice fiecărei
discipline.
• Scopul: confirmarea faptului că ceea ce este cuprins în competențele învățării
reprezintă şi ceea ce ştiu elevii sau sunt capabili să facă.
• Etape premergătoare reprezintă, în general, stabilirea:
• conţinutului portofoliului;
• competenţelor acestora;
• atitudinilor pe care le vor dezvolta elevii în realizarea portofoliului.
• Proiectarea conţinutului
• selecţii din temele pentru acasă ale elevului;
• notiţele din clasă;
• calendarul lunar de activitate;
• proiecte;
• lucrări realizate de elev;
• lucrări scrise;
• compuneri libere;
• prezentări de scriitori;
• postere, colaje, desene, caricaturi etc.;
• contribuţii la reviste şcolare;
• înregistrări audio/video conținând prezentări orale ale elevului, lecturi etc.
 AUTOEVALUAREA
• Rol esenţial în formarea elevului;
• Condiţii pentru formarea capacităţii de autoevaluare la elevi:
• prezentarea încă de la începutul activităţii a competenţelor ce urmează a fi formate şi
evaluate;
• încurajarea elevilor în punerea de întrebări privind modul de rezolvarea a unei sarcini de lucru
şi efectele formative ale acesteia;
• stimularea evaluării în cadrul grupului;
• completarea la sfârşit a unei sarcini de lucru.

• Autoevaluarea comportamentelor din sfera domeniului cognitiv:

• chestionare;
• scări de clasificare.
• Utilitatea este dată de:
• compararea autoevaluării cu informaţiile obţinute de către profesor;
• inserarea fişelor în portofoliul elevului;
• prezentarea acestora părinţilor.

• Valenţe formative:
• fundamentează unele judecăţi de valoare;
• oferă posibilitatea elevului de a arăta ce ştie şi ce ştie să facă;
• actualizează permanent imaginea asupra performanţelor elevilor, în raport cu abilităţile pe
care aceştia le au;
• asigură un demers interactiv al actului de predare-învăţare;
• exersează abilităţile practic-aplicative ale elevilor.
 BIBLIOGRAFIE
• Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, 2001, București.
• Sâmihăian, Florentina, O didactică a limbii și literaturii române, 2014, Bucurețti Editura Art.
• Black, P.; Harrison, C.; Lee, C.; Marshall, B. și William, D.; Assessment for Learning- putting it into practice, 2003, Maidenhead, U.K.,
Open university Press.
• Stiggins, R.; Arter, J.; Chappuis, J. și Chappuis, S., Classroom Assessment for Student learning. Doing it Right – Using it well, 2007,
New Jersey, U.S.A., Pearson Education
• ***, Formative Assessment. Improving learning in secondary classrooms, 2005, Paris, OECD Publinshing
• Gardner, John, Assessment and Learning, 2006, Londra, Sage Publications
• White, Edmund, Putting Assessment for Learning into Practice in a Higher Education EFL, 2010, Context, Florida, U.S.A., Boca Raton
• McInnis, C. & Hartley, R., Managing Study and Work: The impact of full time study and paid work on the undergraduate experiences
in Australian universities, Evaluations and Investigation Program, DEST, 2002, Australia
• Bryan,C.; Clegg, k. (coord.) Innovative assessment in higher education, 2006, Routledge
• http://www.dest.gov.au/highered/eippubs/eip02_6/eip02_6.pdf
• https://testing.wisc.edu/Handbook%20on%20Test%20Construction.pdf
• Perretti, André, L’evaluation a-t-elle un sens?, https://view.officeapps.live.com/op/view.aspx?src=http://desette.free.fr/pmevtxt/doc/
25depert.doc
• https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_LB_ROMANA2.pdf
• https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_ISTORIE2.pdf