Sunteți pe pagina 1din 85

Teoria și metodologia evaluării - TC1

CUM PLANIFIC și
2

APLIC EVALUAREA,
SUSȚINÂND
ÎNVĂȚAREA
ELEVILOR ȘI
A MEA?

Conf. dr. Cosmina MIRONOV,


Universitatea din București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Un altfel de
Să spargem
gheața...

Există o voce care nu


folosește cuvinte. Ascultă.”

Rumi
ABORDĂRI CHEIE - CADRU
Evaluarea care orientează învățarea = Inițială
Evaluarea pentru învățare = Formativă
Evaluarea ca învățare = capacitatea de a fi conștienți
de sine și de auto-monitorizare
Evaluarea învățării = Sumativă și Finală
Evaluarea impactului învățării = abilități și
competențe dovedite în contexte reale

abordări complementare și interdependente.


EVALUAREA ESTE ÎNVĂȚARE!
1

OBIECTIVELE TME

Formarea culturii evaluative prin


1. internalizarea reperelor și elementelor
de reflecție oferite
Dezvoltarea competenței
metodologice de evaluare prin
2. aplicarea adecvată a unor principii,
norme, reguli operaționale în situații
concrete de proiectare a evaluării sau
de evaluare efectivă la clasă/ grupă.
TEMATICA TME

1. Evaluarea școlară – evaluarea rezultatelor


învățării
2. Evaluarea formativă și feedback-ul
3. Metode, tehnici și instrumente de evaluare
4. Proiectarea şi aplicarea instrumentelor,
metodelor, tehnicilor, procedeelor şi situațiilor
moderne de evaluare
5. Subiectivism, erori și disfuncții în evaluarea
educațională
6. Evaluarea la clasa pregatitoare, la clasa a II-a, la
clasa a IV-a
TEMA DE CONTROL 01 – termen pentru
feedback: 20 nov.

Construiți instrumentele unei probe de evaluare pentru


învățământul primar:
• Matricea de specificaţii obiective de evaluare și
conținuturi sau itemi;
• Test scris (evaluare sumativă semestrială) la una dintre
discipline;
• Grila de corectare şi baremul de apreciere (calificative:
FB, B, S, I).

6
Ce semnificaţie are pentru voi
evaluarea? Dar pentru elevii
voștri?

Care vă sunt preocupările în


domeniu și care sunt nevoile
voastre concrete?
8
9
CE este evaluarea?

DE CE evaluez?

CUM evaluez?
11
ORGANIZATORUL învățării
Adaptare după Alain CE ...?
Kerlan
1. obiect, 2. operaţii

CUM ...? –
CU CE SCOP?
1. forme, strategii; 1. scop, 2.funcţii
2. tipuri, metode,
tehnici, EVALUAREA
instrumente,
itemi

ÎN RAPORT CU CE
...? – CINE ...? – agenţi
(instituţie + pers.) →
12 („referinţele” – criteriile evaluare internă şi externă
și indicatorii evaluării)
CERCUL DE DISCUȚII
Ce concepte din TMI aplicați în practica curentă de evaluare?

- ceas
- obiect vorbitor
14
DE CE să devin competent în evaluare?

”Efectele practicilor negative de evaluare sunt mult mai


prejudiciante decât ale oricăror aspecte ce privesc
predarea. Elevii pot, cu dificultate, scăpa de efectele unei
predări slabe, dar nu pot (prin definiție) scăpa de efectele
unei evaluări slabe.”
(David Boud, 1995)
O multitudine de definiţii …

• Au însă multe note comune.

• A evalua înseamnă a emite judecăți de valoare privind


învățarea elevului, pe baza unor criterii adecvate
obiectivelor fixate, în vederea luării unor decizii.

Noțiunea de finalitate/ Noțiunea de criterii de


competențe (rezultate ale apreciere adecvate
învățării)/ obiectiv în competenței vizate/
raport cu care situăm obiectivului fixat.
rezultatele efective ale E.

10
O multitudine de abordări
ale conceptului …

Structural Funcţional Procesual

Obiectul Presupune un
scop specific Măsurare
evaluării

Funcţii: maniera
Criteriile de în care sunt Apreciere
evaluare utilizate
rezultatele

Decizie
CE?
1. Obiect
2. Operații/ procese implicate

18
Evaluarea, componentă fundamentală a
sistemului și a procesului de învăţământ

19
POLITICI
EDUCAŢIONALE Sistemul înv preuniversitar
• Structura;
EVALUARE • infrastructura șc.;
Curriculumul
• planuri de • elementele de intrare
învăţământ; (condiţii şi resurse);
• programe școlare; • organizare;
• manuale; EVALUAREA • fluxuri școlare;
• ghiduri metodice; REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII • managementul;
• softuri educaţionale. •Cunoştinţe acumulate; • efecte socio-economice şi
•abilităţi, capacităţi formate; culturale.
EVALUARE •interese, motivaţii; EVALUARE
•inserţia socială şi personală
a elevilor.

Procese de instruire Funcţii – tipuri – strategii -


• moduri de instruire; valorizarea datelor etc. Personalul didactic
• metodologie: • formarea iniţială;
• tipuri de relaţii • formarea continuă;
educaţionale; • ethos pedagogic;
• mijloace de SISTEMUL DE EVALUARE
• prestaţii didactice.
învăţământ. EDUCAŢIONAL
EVALUARE
20
EVALUARE EVALUARE
Relaţie semnificativă

instruire – evaluare

o evaluarea achiziţiilor - în relație cu experienţele de învăţare


relevante, organizate în etapa instruirii.

o proba de evaluare să demonstreze mai ales valoarea de


transfer a învăţării realizate.
o !Demonstrația: exercițiul Jabberwocky

o !!! efectul de back-wash: cunoaşterea anticipată de către


elev a stilului şi conţinutului probelor de evaluare care vor fi
practicate la o evaluare/ un examen determină transformarea
testului în organizatorul instruirii.

21
CU CE SCOP evaluez?

1. Scopul
2. Funcțiile
Cui servește evaluarea? În ce scop folosesc rezultatele
evaluării? (funcţiile evalării)
Impact
driven
Pedagogy •Valoarea unui program
•Răspunderi pentru calitate
•Motivare și progres în învățare
•Comunicare

22
Funcţiile evaluării

23 Schema 5.
CUM? Ce forme și strategii de evaluare aleg?

1. Forme
2. Strategii

24
Forme și strategii de evaluare

 1. În ce formă de evaluare ne încadrăm?


 2. Forme de evaluare a rezultatelor şcolare: examinările
curente, examenele şi testările naţionale (+concursuri școlare).

 2. Cum gândim o probă de evaluare la nivel strategic


(și operațional)?
 Strategii de evaluare a rezultatelor şcolare: iniţială, formativă,
sumativă, finală, internă, externă, criterială, normativă etc.

25
Strategia de evaluare

1. când evaluez?
2. sub ce formă?
3. cu ce metode şi
instrumente/ resurse,
respectiv itemi?
4. cum valorific
informaţiile obţinute?

26
Strategii de evaluare

27
28
29
Evaluarea inițială sau
Evaluarea pentru orientarea învățării

Când are loc? În faza iniţială a procesului de instruire: la


începutul unei noi unități/ a unui nou an școlar/ ciclu.
Scop: oferă informații despre ceea ce E au învățat sau nu
anterior, despre nivelul achiziţiilor iniţiale, inclusiv ce
concepții greșite și-au însușit - pentru a identifica
nevoile de învățare și pentru a ajusta proiectarea
activității & a regla predarea a.î. E să-și atingă
obiectivele.
Funcții: diagnostică și prognostică; motivațională.
Evaluator: intern (profesorul)
Ce rezultate vizează? Achiziţii anterioare (cunoştinţe,
capacităţi, abilităţi, atitudini-valori)
Evaluarea sumativă sau
evaluarea învățării Când? - La finalul unei unități de învățare/ a unui
semestru/ modul/curs
În ce scop? Este evaluarea cumulativă care intenționează
să surprindă ceea ce a învățat un elev sau calitatea
învățării și să judece performanța în raport cu unele
standarde (Dixson și Worrell, 2016) – de natură
normativă (programa) sau criterială (clasa de elevi).
Funcții:
◦ constatare şi verificare a rezultatelor;
◦ clasificare;
◦ comunicare a rezultatelor;
Motivator primar: teama de pedepse sau consecințe,
promisiuni sau recompense
Evaluator: intern
Frecvență: la intervale medii de timp
Ce rezultate: rezultate de etapă (competență/e)
Evaluarea finală sau
evaluarea învățării
Când? - La finalul studiului unei discipline/ la final de an/ de
ciclu sau de școlaritate.

În ce scop? Evaluările finale sunt, în general, evaluări cu


„mize mari” și utilizate pentru a obține o apreciere finală
asupra cât de mult a avut loc învățarea (Gardner, 2010).
Funcții:
◦ constatare şi verificare a rezultatelor școlare generale;
◦ certificare a nivelului de cunoştinţe şi abilităţi;
◦ clasificare;
◦ selecţie;
◦ orientare şcolară şi profesională;
◦ comunicare a rezultatelor.

Evaluator: intern sau extern


Frecvență: la intervale mari de timp
Ce rezultate: rezultate finale
Evaluarea continuă sau
evaluarea PENTRU învățare
Când? - Pe tot parcursul desfăşurării procesului de
educație și instruire
Educație
deficitară sau În ce scop? urmăreşte dacă obiectivele concrete propuse
disruptivă au fost atinse şi permite continuarea demersului pedagogic
și didactic spre obiective mai complexe;
Funcția:
Activități de ◦ „de constatare a rezultatelor şi de sprijinire continuă a elevilor”
predare și învățare Ev. diagnostică a
(I.T. Radu);
Evaluare cunoștințelor și ◦ de feedback formativ;
formativă abilităților actuale:
Ce știu elevii & ce pot
◦ motivaţională;
face ei? Cum se leagă ◦ de corectare a greşelilor şi ameliorare şi reglare a procesului;
acest lucru ce ar
◦ de monitorizare.
trebui să fi învăţat
până în acest punct?
Motivatorul primar: convingerea că reușita poate fi atinsă
Planificarea și
de toți elevii
adaptarea Evaluator: intern
predării
Care este mai potrivită Frecvență: constant
sau necesară, oferta de
educație accelerată, sau Ce rezultate: rezultate parţiale (anticipează și oferă
cea de remediere? „garanţii” pentru rezultatele finale)
(UNICEF, 2021)
Evaluarea continuă sau
evaluarea PENTRU învățare

Testarea și observarea structurată în acțiune a


procesului de rezolvare a SL progresive în
complexitate sunt principalele surse de feedback
structurat asupra învățării, care produc schimbare și
evoluție:
► produc organizare superioară a cunoștințelor,
► fac ca elemente de cunoaștere să devină
operante,
► încurajează monitorizarea metacognitivă ș.a.
Profesorii și pregătirea lor de calitate sunt cheie, prin
relația de încredere pe care o construiesc cu fiecare
elev și prin calitatea evaluărilor și feedbackului
oferit constant în procesul de învățare!
Evaluarea continuă sau
evaluarea PENTRU învățare

 Procesele de EC - pot sprijini mai mult decât reglarea


punctuală a predării și învățării de zi cu zi, prin
identificarea:
 lacunelor în învățare și abilități - rămase din conținutul
anterior parcurs sau din perioade prelungite de
dezangajare sau de întrerupere a învățării.
 tulburărilor de învățare (ex. dislexia, discalculia ori o
tulburare de procesare auditivă) sau a nevoilor de sprijin
suplimentar prin furnizarea unei evidențe continue a
informațiilor legate de rezultatele învățării E, dar și de
comportamentul lor, de memoria, atenția, timpul în
sarcină și interacțiunile cu alți E.
 timpurie a rămânerilor în urmă constante, un indicator
cheie al riscului potențial de abandon școlar.
 = rol cheie în identificarea E care ar putea beneficia de
programe de recuperare sau accelerate.
Evaluarea CA învățare

 Evaluarea ca învățare întărește și extinde rolul evaluării


formative pentru învățare și este „un proces prin care
implicarea elevilor în evaluare este o parte esențială a
învățării” (Dann, 2002, p.153).

 reprezintă capacitatea elevilor de a fi conștienți de sine și de


auto-monitorizare pe parcursul oricăror activități la care
participă în spațiul educațional și al vieții, în general.
(AUTO-)REGLAREA ÎNVĂȚĂRII PRIN EVALUARE

 E. își creează propria înțelegere învățând să fie


evaluatori critici care dau sens informațiilor,
relaționându-le cu cunoștințele anterioare și folosindu-
le pentru noi învățări
 = procesul de reglare prin metacogniție; elevii devin
părtași la monitorizarea personală a ceea ce învață.
 Sursa: Rethinking Classroom Assessment with Purpose in Mind,
 Manitoba Education

 Auto-reglarea implică abilități care le permit celor care


învață să fie conștienți de ceea ce au: punctele forte,
provocările și strategiile pe care le folosesc pentru a
învăța. Implică cunoașterea, metacogniția și motivația.

 (UNICEF, 2021).
Evaluarea impactului învățării

 Ce este și când are loc? Pedagogia condusă spre impact (engl.


impact driven pedagogy) vizează monitorizarea și evaluarea
competențelor transferate și dovedite în contexte reale, după ce
procesul de învățare, în orice contexte, formale – cel mai adesea, a
fost încheiat.

 Scop: oferă informații despre competențele E transferate în medii


reale de viață

 Funcții: reglare de sistem educațional/ program/ intervenție.
 Evaluarea impactului învățării este esențial, atât pentru elev/
cursant, profesor și școală, cât și pentru sistemul și politicile
educaționale viitoare.

 Evaluator: extern
 Ce rezultate vizează? Vizează abilități și competențe dovedite în
contexte reale.
3 ingrediente pe care le
selectați ca fiind esențiale
CUM? - Ce tip și metodă de evaluare aleg?

 Tipuri de evaluare: orală, scrisă, practică


 Metode de evaluare:
 Metode principale de evaluare: proba orală, proba scrisă, proba
practică
 Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul,
observaţia sistematică a activităţii şi a comportamentului E.,
investigaţia, autoevaluarea etc.)

40
TfR, Program de Pregătire pentru
Metode de
evaluare

Metode Metode
clasice alternative

Evaluare Evaluare Evaluare


Portofoliul
orală practică scrisă

Probe
Interviul Teste Proiectul
practice

Dialogul Chestionare Referatul

Chestionare
Eseul
orală

Conversaţia OBSERVAREA & FEEDBACK-UL Studiul de caz


în timp real - la teme/ sarcini de
Expunerea lucru – în ÎPP Evaluarea asistată
orală de calculator

Autoeval. şi eval.
41
între colegi
Metode principale de evaluare

Evidență: atât evaluările orale, cât şi evaluările scrise


nu acoperă nici separat, nici împreună întreaga realitate
educaţională supusă evaluării!

Recomandare: să fie completate cu probe practice


şi cu alte metode de evaluare
(alternative / complementare).

42
Metode complementare de evaluare

Se remarcă: un interes crescut!

De reflectat asupra modului lor de utilizare!

43
PORTOFOLIUL

reprezintă „cartea de vizită” a E, prin care P. îi urmărește progresul


în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental la o anumită disciplină,
de-a lungul unui interval mai lung de timp (un semestru sau un an
școlar).

o Reprezintă un pact între E şi P

La începutul demersului educativ se realizează un diagnostic


asupra nevoilor de învăţare ale E. pentru a stabili obiectivele şi
criteriile de evaluare (→ negociere).

44
+ Avantajele folosirii portofoliului

o instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei, clasei de


elevi şi condiţiilor concrete ale activităţii;
o aprecierea şi evaluarea unor produse ”atipice” ale activităţii E.:
▪ + angajarea în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative,
inovative (proiecte individuale și în echipă);
▪ + încurajează exprimarea personală a E. (exerciții de reflecție, de
argumentare)

o dezvoltă capacitatea de autoevaluare a E., + auto-reflexivitatea în


raport cu propria muncă şi progresele înregistrate (în sarcinile
individuale, dar și în echipă);
o implică mai activ E. în realizarea unor produse care să-l reprezinte cel
mai bine şi în propria evaluare.

45
! Dezavantaje ale portofoliului

– o cronofag şi dificil de evaluat (mai ales în afara unui


barem sau, dimpotrivă, a unuia strict, deoarece reflectă
creativitatea şi originalitatea E.).

o solicită mai mult o apreciere calitativă (subiectivă) decât


cantitativă şi este mai dificil de aplicat pe grupuri mai
mari.

→ Cu toate acestea, pot fi construite grile de apreciere


orientative care să ghideze E. şi P. în evaluare.

46
PROIECTUL

activitate individuală şi/sau în grup; se preferă proiectele de grup:


o + Avantaje importante: lucrul în ritm propriu, folosirea (mai bine) stilului propriu
de învăţare şi învăţarea de la colegi.

• activitate complexă care îi solicită pe elevi:


o să se documenteze, să cerceteze (să realizeze o investigaţie);
o să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi
prezentat);
o să elaboreze raportul final;
o să facă prezentarea publică a proiectului.

• Cz.: E. pot fi notaţi pentru produsul realizat, pentru modul de lucru


(proces) şi/ sau pentru modul de prezentare.

47
AUTOEVALUAREA

Scop:
▪ să îşi dezvolte capacităţile de autocunoaştere şi autoapreciere;
▪ să compare nivelul atins cu nivelul indicat de obiectivele învăţării şi de
standardele de performanţă (corelate competenţelor urmărite pentru a fi
dezvoltate);
▪ să îşi dezvolte un program propriu de învăţare.

Modalităţi de formare a capacităţii de autoevaluare:


o Autocorectarea sau corectarea reciprocă (engl. peer-evaluation).
o Auto-notarea controlată.
o Notarea reciprocă.
→ Evaluarea la 360° (metodă combinată)!

48 TfR, Program de Pregătire pentru


Titularizare, 1 -3 iulie 2014
Instrumente de evaluare. Modalităţi de
elaborare a probelor de evaluare

1. Problematica elaborării probelor de evaluare

2. Tipologia şi proiectarea itemilor

49
APLICAȚIE
Reflecție și împărtășire
Premisă: Elevii au același nivel de dezvoltare și cunoștințe/ abilități și au făcut tot posibilul în
pregătirea lor.

Cum interpretați cele 3 situații din perspectiva


evaluării rezultatelor învățării?
• Situația B – cazul fericit
(”Crede și nu cerceta!”)

• Situația A • Situația C
→ Ținta (itemii de evaluare, rezultatele → Ținta a fost poziționată la distanță
pretinse ale învățării) a fost poziționată (dificil sau imposibil de atins de E în
”optim” (posibil de atins) cauză)
→ “Obstacole” pe parcurs au deviat → direcția aleasă de E. este una
traseul corectă

→Rezultatul evaluării: demonstrează eșecul.

→Cauze și soluții posibile în raport cu evaluarea:


Relații pe axele instruire - evaluare: obv.– conținuturi –
rezultate – strategie – metodă – (instrument de
evaluare) – sarcini de lucru/ itemi de evaluare
Concluzie

(Co)Relații pe axele:

obiectivele instruirii obiectivele evaluării

metodologia evaluării și
natura metodei de evaluare

rez. învăţării evaluate


Problematica elaborării probelor de evaluare

 Structură şi concepte-cheie:

 Relaţia metodă – instrumente de evaluare (relaţie de


dependenţă univocă a instrumentului de metodă).

 Calităţi ale instrumentelor de evaluare: validitate,


fidelitate, obiectivitate, aplicabilitate;
 Tipuri de teste;
 Matrice de specificaţii;
 Proiectarea itemilor
 Grila de corectare şi baremul de apreciere/ notare;
 Bănci de itemi;
 Etape de elaborare a unui probe.
54
Proba de evaluare

 orice instrument de evaluare (o probă, o grilă, un chestionar, un


test) proiectat, administrat şi corectat de către CD,
 alcătuit dintr-un număr de itemi şi
 îndeplinind anumite exigenţe de elaborare = “calităţi tehnice”, în
vederea atingerii scopului pentru care acesta a fost proiectat,
 ”colectează” informații, ”produce” dovezi semnificative despre
rezultate.

 Integrează ”testul”, matricea, grila și baremul!

55
Calităţile instrumentelor de evaluare

 Validitatea se referă la „faptul dacă testul măsoară ceea ce este


destinat să măsoare”;

 Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate


constante în cursul aplicării sale repetate;

 Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat şi


interpretat cu uşurinţă;

 Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanţă între aprecierile


făcute de către evaluatori independenţi în ceea ce priveşte un
răspuns corect pentru fiecare dintre itemii testului.

56
Tipuri de teste

 teste de cunoştinţe – teste de aptitudini; teste criteriale – teste normative;


teste iniţiale – teste finale; teste formative (de progres) – teste sumative;
teste punctuale – teste integrative; teste obiective – teste subiective;
teste elaborate de profesori – teste standardizate ş.a.;
 Principala diferenţă dintre testele criteriale şi cele normative constă în
modul în care sunt interpretate rezultatele candidaţilor. Primele comunică
performanţa „absolută” a unui E., în raport cu competențele programei, în
timp ce testele normative comunică performanţa relativă a unui candidat
în raport cu ceilalţi candidaţi.

 Obs.: Tipurile de teste nu sunt total disjuncte; ele prezintă elemente


contrare, dar au şi elemente comune (ex.: un test de cunoştinţe poate fi
în acelaşi timp: normativ, integrativ şi obiectiv.)

57
Matricea de specificații

Procedeul prin care ne asigurăm că testul va măsura obiectivele


educaţionale (reper: competențele), definite anterior, şi va avea o bună
validitate de conţinut. Cu ajutorul acesteia se vor scrie obiectivele de
evaluare şi apoi itemii relevanţi pentru fiecare obiectiv.
• Matricele de specificaţii pot fi generale sau particulare (în funcţie de scopul
şi tipul testului).
Exemplu de matrice de specificaţii (cf. taxonomiei lui Bloom)

Obv. Asimilare Înţelegere Aplicare Analiză Sinteză Evaluare Nr. Total


Conţ. de itemi
C1
C2
C3
C4
C5
Total itemi
58
Exemplu:
Finalități Cunoaștere Înțelegere Aplicare Analiză Sinteză Evaluare Total
- Asimilare

Conținuturi
Semne de X (10%) X (40%) 2 (50%)
punctuație

Punctul X (0,5%) X (0,5%) 2 (10%)


Virgula X (0,5%) X (0,5%) 2 (10%)
Semnul X (0,5%) X (0,5%) 2 (10%)
exclamării

Semnul X (0,5%) X (0,5%) 2 (10%)


întrebării

Linia de dialog X (0,5%) X (0,5%) 2 (10%)

Total 1 (10%) 5 (25%) 5 (25%) 1 (40%) 12


(100%)
59
Modelul clasificărilor ierarhice
(taxonomice), D. Potolea, M. Manolescu

La baza acestui model stau taxonomiile pentru cele


trei domenii:
- Cognitiv – B. Bloom
- Afectiv – D. Krathwohl
- Psihomotor – A. Harrow
APLICAȚIE
Împărtășire
Evaluarea în pedagogia Montessori/
alternativă

Ce este diferit? Ce este la fel?


Tipologia şi proiectarea itemilor

 Structura de abordare:

 categorii şi tipuri de itemi:


 definire;
 exemplu;
 reguli de construcţie a itemilor;
 modalităţi de corectare şi notare
 puncte tari şi puncte slabe (avantaje şi limite).

62
Itemi

 Itemii reprezintă elementele componente de bază


ale instrumentelor de evaluare, fiind proiectaţi în
conformitate cu obiectivele de evaluare formulate.
 Item = sarcina de lucru + formatul acesteia
(întrebarea sau enunţul) + răspunsul aşteptat
 Ex.: Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată,
încercuieşte litera A, iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera F.
Adevărat sau Fals?
Fiica surorii mele este nepoata mea. A sau F

63
Tipologia itemilor

 Categorii de itemi şi tipuri de itemi

Categorii de Itemi Itemi Itemi


itemi obiectivi semiobiectivi subiectivi
Itemi cu Itemi cu Rezolvare de
alegere duală răspuns scurt probleme

Tipuri de itemi Itemi cu Itemi de Eseu structurat


alegere completare
multiplă
Itemi de tip Itemi cu Eseu liber
pereche întrebări (nestructurat)
structurate
Recomandare pentru practicieni

În momentul elaborării unei probe şi construirii de


itemi, atenție la:

1. Utilitatea itemilor pentru categoria respectivă de


probă!
2. Relevanţa itemului pentru obiectivul de evaluare!
1
4

APLICAȚIE
Individual
1. Alege o temă de la disciplina ta (mintal).
2. Formulează 2 itemi diferiți de evaluare
3. La ce nivel de procesare cognitivă se
plasează (cf T. lui Bloom)?

Care este provocarea ta?


Grila de corectare și
baremul de apreciere/ notare* (I)
• Grila de corectare precizează răspunsurile corecte sau datele şi
ideile principale care se regăsesc într-un răspuns bun, complet.

 Pe baza grilei de corectare se realizează o apreciere cât mai


obiectivă a exactităţii şi a completitudinii răspunsurilor.

 Importantă în evaluările de tip calitativ (exemple: proiecte,


compuneri) și în evaluările cu miză; asigură transparența = sursă
de învățare

67
În raport cu ce?

„Referinţele” evaluării
 1. Criteriile și
 2. indicatorii evaluării.

68
„Referinţele” evaluării

 Criteriul de evaluare = reperul dat de caracteristica urmărită la


nivelul rezultatului școlar al E (CE?).

 Ex.: Domeniul de dezvoltare (preșcolar)

▪ 2 tipuri principale, dispuse pe axa polară:


▪ Raportarea la competențe - obiective (evaluarea criterială) versus
raportarea la conținutul programei.

69
„Referinţele” evaluării

▪ Indicatorul = reperul de nivel în raport cu criteriul (CÂT?).


▪ ”semnalează” niveluri de dezvoltare, de prezență a acestei caracteristici într-o
anumită situație evaluativă.

▪ 2 tipuri principale, dispuse pe axa polară:

▪ Norma/ media clasei (statistică) sau standardele procentuale


locale, naționale sau internaționale pentru nivelul respectiv de vârstă versus
”norma” individuală (raportarea la sine însuși).

▪ Ex. nivelul performaneței școlare – minimal, mediu, maximal;


▪ Prin răspunsul corect în grila de corectare sau prin calificativul/ nivelul de
atingere al indicatorului/ punctajul stabilit în baremul de apreciere/ notare;
ex: indicatorul comportamental (la înv. preșcolar)

70
Baremul de apreciere/ notare

• Baremul de apreciere/ notare constă în cotarea itemilor, stabilirea


nivelului de performanță/ punctajului pentru fiecare item sau chiar pentru
componente ale unui item.

• ! Î. preșcolar: Indicatori și nivel de atingere a indicatorilor/ domenii


• ! Î. primar: Descriptori de performanță/ calificative/ discipline

71
Baremul de apreciere/ notare*

 Baremul de apreciere stă la baza acordării calificativelor și este


echivalentul prezentării descriptorilor de performanță per itemi și
calificative (FB, B, S, I – învățământ primar).
 *Excepție: În înv. primar, se aplică notarea doar la concursurile școlare (barem de
notare)!

• Calificativul final este cel dominant: din toate calificativele acordate per item se
alege cel cu ponderea/ frecvența mai mare, ținând cont de și dificultatea
acestora.

72
Extras: Fişă pentru aprecierea progresului individual
al copilului, înainte de intrarea în Înv. Primar 2019 (Înv Preșcolar)

73
Extras: Fişă pentru aprecierea progresului individual
al copilului, înainte de intrarea în Înv. Primar (Înv Preșcolar)

74
Extras: Fişă pentru aprecierea progresului individual
al copilului, înainte de intrarea în Înv. Primar (Înv
Preșcolar)

 LEGENDĂ:
 A – comportament atins
 D – comportament în dezvoltare
 NS – comportament care necesită sprijin

Sursa: MEN, 2019

75
Diverse resurse
Un exemplu:
Anul apariției: febr
2016

76
77
78
Recomandare pentru practicieni:

 relaţionarea sistemică şi transparentă a trei componente:

1. Rezultatele învăţării - evaluate prin instrumentul de evaluare;

2. Elementul/-ele de conţinut, ţinând cont de specificul curricular (de


exemplu, tema concretă a unei compuneri la CLR);

3. Criteriile de evaluare (indicatori/ descriptori), care se materializează


în:
▪ grila de corectare;
▪ baremul de apreciere (excepție: situații de concurs - notare).

▪ În preșcolar și primar pot fi și 2 în 1: ex. Fișa pentru aprecierea


progresului

79
Pasul 1 Determinarea tipului de test
ÎN SINTEZĂ:
Definirea obiectivelor de
etapele/pașii de Pasul 2
evaluare
elaborare,
implementare Pasul 3 Proiectarea matricei de specificaţii
și interpretare a unei
probe de evaluare: →
Pasul 4 Construirea itemilor

Elaborarea grilei de corectare şi a


Pasul 5 baremului de apreciere/ notare

Pilotarea şi revizuirea testului,


Pasul 6 precum şi a grilei de corectare şi
apreciere/ notare

Pasul 7 Administrarea testului

80 Pasul 8 Corectarea şi analiza rezultatelor


Recomandare pentru practicieni

Succesul actului evaluativ poate fi asigurat doar


prin utilizarea acelor metode/ instrumente/ tipuri
de itemi care, prin calităţile lor, satisfac cel mai
bine contextul concret (determinat de scopul
testării, obiectivele de evaluare, rezultatele învăţării
avute în vedere) și corespund realității învățării
(predării).
Recomandare pentru practicieni

• Evaluarea competențelor reclamă administrarea


combinată a cel puțin 2 probe de evaluare:
• orală şi/sau scrisă și
• practică
CE IAU CU MINE DE AICI? 37
TEME DE CONTROL

2. Alegeți și prezentați două contexte specifice de evaluare


formativă, real. Construiți feedback-uri structurate, utile,
autentice, valorificând cât mai multe criterii specifice
acestuia, pe care îl adresați în scris, pentru o lucrare scrisă
(învățământul primar) și unul pe care îl adresați verbal pentru
o anumită prestație (învățământul preșcolar).

84
38

PAUZĂ

succes!

S-ar putea să vă placă și