PROIECT DIDACTIC

DATA:
UNITATEA:
CLASA: a -IV- a
PROF. ÎNV. PRIMAR:
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
DISCIPLINA: Geografie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Elemente de geografie a României
TEMA: Apele curgătoare. Fluviul Dunărea.
TIPUL LECŢIEI: Însuşire de noi cunoştinţe
SCOPUL LECŢIEI: Familiarizarea elevilor cu caracteristicile apelor curgătoare şi cu noţiunile despre fluviul Dunărea
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să descrie principalele caracteristici ale apelor curgătoare din ţara noastră;
O2 – să denumească principalele ape curgătoare din România;
O3 – să denumească formele de relief de unde izvorăsc principalele râuri ;
O4 – să localizeze pe harta fizică a României principalele râuri;
O5 – să indice importanţa apelor curgătoare şi a Dunării;
O6 – să identifice traseul european şi din ţara noastră al Dunării.

METODE ŞI PROCEDEE:
 conversaţia euristică
 explicaţia
 exerciţiul
 problematizarea
 demonstraţia
 metoda Ciorchinele
 metoda RAI
RESURSE MATERIALE:
 Harta fizică a României/Europei
 Fişe cu ghicitori
 Fişă de lucru individuală
 Fişă de evaluare Copacul ideilor
 Flip-chart
 Manualul de geografie, clasa a-IV-a, editura Aramis, 2006, Bucureşti

FORME DE ORGANIZARE:
 Individual
 Frontal
 Grupe de 4 elevi
 ETAPELE ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT STRATEGII DIDACTICE
LECŢIEI
METODE ŞI RESURSE FORME DE
ACTIVITATEA PROCEDEE MATERIALE ORGANIZAR
ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORULUI ELEVILOR E
1. Moment  Vor fi asigurate condiţiile optime  Îşi pregătesc cele necesare
organizatoric desfăşurării lecţiei de geografie. În faţa clasei orei de geografie.
va fi harta fizică a României.
2. Reactualizarea  Se vor verifica prin întrebări selective  Răspund la întrebările  Conversaţia
cunoştinţelor anterioare cunoştinţele referitoare la lecţia referitoare la lecţia de zi. euristică
anterioară ,,Vremea şi clima. Vegetaţia şi
animalele.''  Frontal
● Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?
● Ce este vremea? Dar clima? Ce fel de
climă avem în ţara noastră?
● Care sunt elementele meteorologice care
determină evoluţia vremii? Problematizarea
● De cine este influienţată evoluţia climei
din ţara noastră?
● În ce anotimp şi în ce formă de relief din
ţara noastră avem cele mai ridicate
temperaturi pe parcursul anului? Dar cele
mai scăzute temperaturi?
 Indică pe harta fizică a  Harta fizică a
 Se solicită elevilor să indice pe harta României unităţile de relief României
fizică a României principalele unităţi de solicitate.
relief din ţara noastră, în funcţie de anumite
criterii ( limite, puncte cardinale).
 Răspund la întrebările puse
● În ce perioade ale anului se pot produce de învăţător.
secete şi inundaţii? Ce determină apariţia
acestor fenomene meteorologice?
● Ce fel de păduri predomină în zonele de
deal şi podiş? Dar în zona de munte?
 ● De ce credeţi că nu avem acelaşi fel de
vegetaţie şi aceleaşi animale pe tot teritoriul
ţării?
3. Prezentarea  Se distribuie fiecărei din cele patru grupe  Citesc ghicitoarea primită  Explicaţia  Fişe cu ghicitori  Grupe de
materialului stimul de elevi câte o ghicitoare, solicitându-se şi dau răspunsul potrivit. elevi
emiterea răspunsului pentru fiecare
ghicitoare.
● „Nu stă-n ciur, nici pe perete,  Problematizarea
E cel mai bun leac pentru sete.”
( Apa )
● ,,De sub deal, la rădăcină,
Iese apa la lumină.''
( Izvorul )
● ,,De sub deal, dintr-un izvor,
A pornit un râuşor.''
( Pârâul )
● ,,Spune-mi care este, oare,
Cea mai mare apă curgătoare?
( Fluviul )
4. Anunţarea temei şi a  Se stbileşte cu ajutorul elevilor că  Răspund la întrebările  Conversaţia  Frontal
obiectivelor răspunsurile ghicitorilor reprezintă ape solicitate.
curgătoare.
 Se anunţă tema lecţiei ,, Apele  Explicaţia  Individual
curgătoare. Fluviul Dunărea.'' şi câteva
obiective ce urmează a fi realizate pe
parcursul lecţiei.
5. Dirijarea învăţării  Se notează la tablă titlul lecţiei  Notează titlul lecţiei pe  Conversaţia  Fişe de lucru  Frontal
noi, ,,Apele curgătoare. Fluviul Dunărea'' . fişa individuală pe care o euristică individuale
primeşte fiecare elev.
 Se explică, apelându-se la cunoştinţele  Un elev va completa pe  Explicaţia  Flip-chart
elevilor, noţiunile de izvor, pârâu,râu, desenul schematic de la flip-
fluviu, afluent, confluenţă, albie, precum şi chart noţiunile noi însuşite
principalele beneficii ale apelor curgătoare despre apele curgătoare, iar
pentru oameni. restul elevilor şi le notează pe
fişa de lucru.
 Elevii sunt solicitaţi să observe pe harta  Fac observaţiile solicitate şi  Observaţia  Harta României  Individual
fizică a României şi pe harta din manual răspund la întrebări. din manual
locul de unde izvorăsc majoritatea râurilor (pag.50)
din ţara noastră, direcţia lor de curgere, locul
în care se varsă majoritatea acestor râuri. Pe  Harta fizică a
baza acestor observaţii ale elevilor, se vor României
evidenţia principalele caracteristici ale apelor  Frontal
curgătoare din ţara noastră:
● Majoritatea râurilor izvorăsc din Munţii  Notează fiecare pe fişa sa  Fişe de lucru
Carpaţi şi se îndreaptă spre margine, de lucru aaceste caracteristici. individuale
asemenea spiţelor unei roţi.
● Cele mai multe râuri se varsă în fluviul
Dunărea fie pe teritoriul României, fie în
afara graniţelor ( în râul Tisa, în Ungaria ).
● Râurile din Dobrogea se varsă direct în
Marea Neagră sau în lacuri.
 Fiecare grupă de elevi primeşte câte o fişă  Rezolvă cerinţele fişei  Conversaţia  Fişă de lucru  Grupe
de studiu cu privire la grupele de răuri din primită. Un reprezentant
ţara noastră ( de est, de vest, de sud şi stabilit de fiecare grupă  Munca prin
dobrogene ). După studierea materialului prezintă informaţiile descoperire
primit în decurs de 3-4 minute şi stabilirea descoperite despre grupele
concluziilor, un reprezentant al fiecărei grupe derâuri şi le notează la flip-  Frontal
va prezenta în faţa clasei principalele chart.
informaţii deduse din fişă şi pe care le va  Restul elevilor notează
nota pe planşa de la flip-chart. fiecare pe fişa de lucru
informaţiile prezentate în faţa
clasei.

 Se solicită ca un elev din fiecare grupă să  Indică pe harta fizică  Exerciţiul  Individual
indice la harta fizică principalele râuri ale principalele râuri din
ţării noastre. România.
  Vor fi prezentate elevilor, folosindu-se  Conversaţia  Frontal
harta fizică a Europei şi a României,  Explicaţia  Harta fizică a
principalele informaţii legate de fluviul  Urmăresc cu atenţie Europei/Romăniei
Dunărea. explicaţiile şi indicaţiile la  Demonstraţia
● Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea hartă referitoare la fluviul
Neagră, Germania. Dunărea.
● De la izvoare până la vărsarea în Marea
Neagră, Dunărea stăbate 10 ţări, 4 capitale
( Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad )
şi constituie graniţă comună a României cu
Serbia, Bulgaria şi Ucraina.
● După lungime ( 2860 km ) şi debit,
Dunărea este al doilea fluviu ca mărime în
Europa după fluviul Volga.
● Dunărea intră în ţară în dreptul
localităţii Buziaş şi srăpunge Carpaţii
Occidentali unde formează defileul numit
Cazane.
● Dunărea străbate 1075 km pe teritoriul
României şi formează la vărsarea în mare
prin trei braţe ( Chilia, Sulina şi Sfântu-
Gheorghe ) cel mai nou pământ al ţării,
Delta Dunării.
● Pe fluviul Dunărea s-au construit două
mari hidrocentrale şi este folosită la
transportul de mărfuri şi călători.
 Câte un elev de la fiecare grupă va arăta la  Demonstraţia  Individual
hartă traseul Dunării de la izvoare până la  Harta fizică a
vărsare, parcursul Dunării pe teritoriul ţării.  Indică pe hartă cele Europei/României
solicitate de învăţător.
6. Obţinerea  COPACUL IDEILOR  Explicaţia  Fişa ,,Copacul  Frontal
Performanţei Fiecare grupă va primi o foaie pe care este  Elevii fiecărei grupe ideilor''
scris într-un cerc“Fluviul Dunărea”. De la completeză fişa cu ,,Copacul  Exerciţiul
 acest cerc se ramifică, asemenea crengilor ideilor''.
unui copac, mai multe dreptunghiuri pe care  Metoda
elevii trebuie să le completeze cu principalele Ciorchinele
informaţii referitoare la noua lecţie.

7. Realizarea feed-back-  Elevii vor fi solicitaţi să se implice într-un  Elevul care aruncă mingea  Explicaţia  Grupe de
ului joc pe baza metodei ,, Răspunde-aruncă- trebuie să adreseze o întrebare lucru
întreabă''. din lecţia predată celui care o  Metoda R.A.I.
prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare, apoi o
aruncă mai departe altui coleg,
punând o nouă întrebare.
Elevul care nu ştie răspunsul
iese din joc, la fel ca şi cel
care este prins că nu ştie
răspunsul la propria întrebare.
8. Aprecieri finale  Se fac aprecieri finale asupra lecţiei şi
sunt menţionaţi elevii care s-au remarcat în
activităţile realizate .
Numele:
Data:

FIŞĂ DE LUCRU INDIVIDUALĂ

.........................................................................................................................................................

1. CARACTERISTICI GENERALE ALE APELOR CURGĂTOARE

2. CARACTERISTICI ALE APELOR CURGĂTOARE DIN ROMÂNIA

● ...............................................................................................................................................................................................................................................

● ...............................................................................................................................................................................................................................................

● ...............................................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................................

3. GRUPAREA RÂURILOR DIN ROMÂNIA

a) Grupa râurilor din est:
● .............................................................................................................................................................................................................................
● .............................................................................................................................................................................................................................
● ..............................................................................................................................................................................................................................

b) Grupa râurilor din vest:

● ..............................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................

c) Grupa râurilor din sud:

● ................................................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................
● ...............................................................................................................................................................................................................................
● ................................................................................................................................................................................................................................

d) Grupa râurilor din Dobrogea:

● ................................................................................................................................................................................................................................
● ................................................................................................................................................................................................................................
● ................................................................................................................................................................................................................................
 Lungimea ,,COPACUL
Izvoarele totală IDEILOR''
Râurile din Est

Râurile din Vest

Lungimea pe teritoriul
României

Fluviul
Dunărea

Râurile din Sud

Capitale stăbătute de Dunăre

Râurile dobrogene
Locul de vărsare Teritoriul format
la vărsare