Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT DE LECŢIE

Insituţia de învăţământ: Liceul de Creativitate și Inventică ,,Prometeu - PROTALENT”


Profesor: Isaicul Rusanda
Disciplina: Geografie
Tema: Oceanul Planetar. Valurile și Curenții oceanici
Clasa: a V- a
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 45 min.

Competenţe specifice:
1. Interpretarea realității geografice prin mijloace şi limbaje specifice, manifestând interes pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului;
2. Raportarea realității geografice la suporturi statistice, grafice și cartografice, dovedind spirit analitic și practic;
3. Explorarea unor situații- problemă ale mediului local, regional și global, demonstrând responsabilitate și respect față de natură și societatea umană;
4. Investigarea spațiului geografic prin conexiuni interdisciplinare, din perspectiva educației pe tot parcursul vieții;

Unități de competențe:
1.1. Utilizarea unor termeni geografici în diferite contexte;
1.2. Gruparea dirijată a unor elemente geografice date, conform criteriilor prestabilite;
2.1. Identificarea unor modalități de reprezentare grafică și cartografică a realității geografice utilizând semne convenționale;
2.2. Localizarea elementelor geografice pe reprezentări grafice și cartografice după punctele cardinale;
2.3. Formularea unor viziuni proprii despre realitatea geografică pe baza unor reprezentări cartografice;

Obiective operaţionale:
La finele acestei lecții, elevii vor fi capabili:
 O1. Să explice esența principalelor noțiuni geografice, în baza unui fragment de text;
 O2. Să identifice principalele carateristici ale Oceanelor Terrei în baza analizei unui tabel și a unui fragment de text;
 O3. Să enumere principalele componente ale oceanelor, în baza analizei unui fragment de text;
 O4. Să localizeze pe harta contur câte 3-4 exemple ale componentelor oceanelor, în baza hărții fizice a lumii și a coordonatelor geografice;
 O5. Să determine factorii care determină formarea valurilor și să deducă principalele deosebiri dintre acestea, în baza unui fragment de text;
 O6. Să stabilească interdependența dintre principalii factori care determină dinamica apelor în oceane;
Strategia didactică:
a) metode şi tehnici: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, comparația, lucrul cu manualul, tabelul caracteristicilor ,,Oceanele Terrei”, Metoda ,,Păiangen”
b) Mijloace și materiale de instruire: Atlasul; Harta fizică a lumii; harta de contur, manualul de geografie, caietul, textul ,,Descrierea unui tsunami”,
filmuleț științific
Forme de activitate: frontală, individuală.
Tipuri/metode de evaluare:
Evaluare curentă; conversaţia de verificare, harta de contur.

Resurse educaţionale:
1. Geografie. Curriculum pentru învățământul gimnazial, ediția 2019, (aprobat prin ordinul MECC nr.906 din 17.07.2019);
2. Ghid de implementare a Currriculumului la Geografie pentru cl. a V-a- a IX-a. Chișinău, 2019.
3. Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial și liceal în anul de studii 2019 – 2020 (aprobat prin ordinul nr. 321 din 29.03.2019 );
4. Standardele de eficiență a învățării (aprobat prin ordinul Ministrului Educației nr.1001 din 23.12.2011. ;
5. Geografie. Manual pentru clasa a V-a. N. Râmbu, P. Prunici, M. Prunici, Z. Calanda. Chișinău. Ed. Lumina, 2020.
6. Geografie. Manual pentru clasa a V-a. M. Popescu, I. Mărculeț. București, Ed. Aramis, 2017
7. Atlas geografic școlar, clasele 5 -11, Chișinău, 2010
8. https://www.ted.com/talks/alex_gendler_how_tsunamis_work/transcript?language=ro
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Oceanul_Antarctic
10. https://calatorii.ha-ha.ro/oceane.php?oceane=oceanul_antarctic

B. Desfăşurarea lecţiei
Etapele lecţiei Obiect Durata Activitatea de predare-învăţare a profesorului Activitatea Metode și Evaluare
ive elevului Tehnici
opera
ţional
e
Moment 5" Pregătirea materialelor pentru lecţie (se face rapid la recreaţie, lecţia începe odată cu
organizatoric sunetul prin salutul dintre profesor şi elevi).

Verificarea 5 min Profesorul: Dragi elevi, timp de 2 minute vă gândiți și răspundeți la următoarea Copii îşi
temei de acasă întrebare: Care este interdependența dintre climă și circuitul apei în natură? expun opinia,
Argumentați prin cel puțin 4 exemple. formulează o
definiție.

Realizarea O 1. 1. Oceanul Planetar: părțile componente Copiii conversaţia,


sensului O 2. Profesorul invită un elev la hartă și împreună cu clasa își reamintesc Oceanele analizează explicaţia, Conversația
5 min. harta fizică a demonstraţia, de
Terrei: Elevi, indicați pe hărțile voastre de contur cele 5 oceane ale Terrei;
lumii, comparația, verificare
- Scrieți în caiete, analizând fragmentul de text de la pag.72, ce reprezintă Atlasele, lucrul cu
Oceanele, dar Oceanul Planetar. completează manualul, Harta de
- Analizând harta fizică a lumii, determinați care emisferă este a uscatului și tabelul. tabelul contur
care este cea a apei, de ce? Adreseaz caracteristicil
- Analizând tabelul de la pg. 73, determinați care Ocean este cel mai adânc și întrebări, or ,,Oceanele
care este cel mai puțin participă la Terrei”,
Oceanul Continentele ce-l Deosebiri discuție
adânc, dar care este cel
mărginesc mai mare ca suprafață și
Oceanul Pacific America de Nord Este cel mai mare după suprafață;
10 min care cel mai mic ca
America de Sud Are cea mai mare adâncime medie;
Asia Are cea mai mare adâncime suprafață?
Africa maximă(Groapa Marianelor); - În baza textului din
Cea mai intensă activitate vulcanică manual pg.72-73, harta
și seismică (deci și cele mai multe fizică a lumii completați
tsunami) tabelul de mai jos:
O 1. Profesorul: În baza textului de la pag.73, determinați care sunt părțile componente Metoda Harta de
O 3. 15 min ale oceanelor și scrieți-le în caiet sub forma unei scheme Păiangen. Elevii ,,Păiangen” contur
O 4. ascultă,
- În baza textului de la pag. 73, identificați care este diferența dintre mările răspund în Lucrul cu
mărginașe și mările continentale? Localizați pe harta-contur: Marea Neagră, scris la itemii Atlasul și
Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Arabiei, care sunt mări indicați în Harta de
mărginașe, dar care continentale? algoritm, contur.
- În baza textului de la pag.74, stabiliți care este deosebirea și asemănarea analizează
dintre golfuri și peninsule? Localizați pe harta-contur: Golful Mexicului, hărțile
Golful Persic, Peninsula Arabă, Indiană, Balcanică. propuse.
- Ce sunt insulele? Strâmtorile și arhipelagurile? Localizați pe harta-contur:
Insula Groenlanda, Insula Marea Britanie, Strâmtoarea Gibraltar, Magellan)

O1 10 min Valurile și curenții oceanici: caracteristici generale Elevii Textul Conversația


O5 Profesorul: Elevi ascultați descrierea care urmează și determinați despre care ascultă, apoi științific ; de
O 6. fenomen geografic este vorba? La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La analizează Filmulețul verificare
orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele", dispuse unele peste altele, ce se textul citit. științific.
reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spațiul gol creat, și intră cu viteză mare pe
plajă.Cu cât este mai abrupt malul cu atât valul se înalță mai mult deasupra
uscatului.
Curiozitate: La 9 iulie 1958 a avut loc un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter
în Golful Lituya, Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de
52 metri. Acesta este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie.

Profesorul: Vă propun un mic fragment, pentru a vedea cum se manifestă un tsunami:


https://www.ted.com/talks/alex_gendler_how_tsunamis_work/transcript?
language=ro

Profesorul: Identificați în textul de la pag.75 ce sunt curenții oceanici, de


câte tipuri sunt ei?
Bilanţul lecţiei. 2 Concluzii generale.
https://www.youtube.com/watch?v=UIjco0QBSQA
Tema pentru Ex.1-6, pag 76
acasă
Oceanul Antarctic sau Oceanul de Sud a fost acceptat ca fiind ocean in urma unei decizii a Organizatiei Internationale Hidrografice, IHO in
anul 2000, aceasta schimbare a fost facuta datorita unor descoperiri recente in oceanografie, in special descoperirilor privind curentii oceanici.
Oceanul Antarctic este al patrulea ocean ca marime si este format din corpul de apa ce inconjoara continentul Antarctica.

Nu toti geografii au cazut de acord privind limitele sau chiar existenta sa, astfel National Geographic Society din SUA continua sa
demonstreze ca Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific si Oceanul Indian se extind pana la Antarctica, iar 28 din cele 193 natiuni ale lumii care au
participat la sondajul organizat de catre IHO in 2000, doar 18 au votat in favoarea noului nume,
Cu toate acestea cea mai imbratisata delimitare descrie Oceanul Antarctic ca fiind masa de apa cuprinsa intre 60 de grade latitudine sudica
si Antarctica, deci are distinctia unica de a fi o masa mare de apa, circumpolara, care inconjoara in totalitate continentul Antarctica. Acest inel de
apa se afla intre 60 de grade latitudine sudica si coasta Antarcticii si cuprinde 360 de grade longitudine.
Suprafata totala a Oceanului Antarctic este de 20.327 milioane km², cu tarmuri ce masoara 17.968 kilometri. Adancimea medie este de 4000
de metrii, iar cea maxima este de 7.235 metri si este atinsa la capatul sudic al Gropii South Sandwich.
.
Climatul Oceanului Antarctic variaza de la aproximativ 10 °C la -2 °C. Furtunile ciclonice calatoresc spre est in jurul continentului si sunt de
obicei foarte intense, datorita contrastului termic dintre zona acoperita cu gheata si apa. Zona oceanica, de la aproximativ 40 de grade latitudine
sud de Cercul Antarctic are cele mai puternice vanturi de pe Pamant, in timpul iernii oceanul ingheata spre exterior pana la 65 de grade latitudine
sudica in sectorul Pacific, si 55 de grade latitudine sudica in sectorul Atlantic, reducand temperatura de suprafata mult sub 0 °C. In unele puncte
de pe coasta, vanturile intense si persistente din interiorul continentului mentin tarmurile fara gheata pe tot parcursul iernii.

Oceanul Antarctic este un adevarat motor ce furnizeaza cantitati mari de apa in celelalte oceane, el fiind un factor important de care depinde
intrega circulatie a apelor oceanice, continand si cel mai puternic curent de pe glob.
Curentul Antarctic de suprafata este format dintr-un curent rece care se deplaseaza dinspre Antarctica pe sub apele calde de suprafata pana
cand se varsa in bazinele oceanice.
Acest curent circula in jurul continentului, in sens direct, cu viteza destul de mare formand o bariera pentru animalele din Oceanul Antarctic,
multe din specii nu migreaza in alte oceane. Curentul Circumpolar de adancime prezinta una din cele mai importante caracteristici ale Oceanului
Antarctic prin faptul ca reprezinta o sursa de apa rece fiind adevarat oxigenator al oceanelor..
Pe langa curentii de mai sus, oceanografii au descoperit la o adancime mai mica de 3000 de metri un curent de apa foarte sarat, format in
emisfera nordica, ce se deplaseaza spre sud. In zona de divergenta antarctica apele de suprafata se impart in doua, o parte care merg spre
nord, iar altele care merg spre coasta continentului, aceasta miscare perpetua de ape care se intalnesc in Oceanul Antarctic contribuie la
echilibrul climatic al planetei.
Dioxidul de carbon din oceane creste aciditatea apei, devenind coroziva pentru corali, scoici insa Oceanul Antarctic se comporta diferit,
acesta absoarbe dioxidul de carbon prin intermediul apelor sale reci si il transporta catre apele adanci subtropicale. Un alt paradox observat in
Oceanul Antarctic este faptul ca desi este bogat in saruri este sarac in plancton, datorita faptului ca sarurile provin din emisfera nordica, aduse
de curenti.
Viata in Oceanului Antarctic numara putine specii. Principala cauza este adancimea mai mare a platformelor continentale și datorita
scufundarii continentului sub greutatea ghetii. Principala specie care traieste in acest ocean este pestele bentic, care traieste pa fundul oceanului
sau in apropiere, acesta se adapteaza la frig si este singura specie de vertebrate fara hemoglobina.

S-ar putea să vă placă și