PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învãţãmânt:
Profesor: Mihaela Moroșan
Clasa: a IX-a N
Data:
Obiectul: Geografie fizică ,, Pământul- planeta oamenilor’’
Unitatea de învãţare: Hidrosfera
Lecţia: Componentele hidrosferei
Tipul lecţiei: predare- învățare- evaluare
Competențe generale

Competente specifice:
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale;
5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic.
Competențe derivate :
a.cognitive. Elevii vor fi capabili :
C.1 -să defineasca notiunile: hidrosfera, oceane, mari, salinitate, transparența, culoarea, densitatea apei
C.2 -să clasifice componentele hidrosferei
C.3 -să precizeze caracteristicile proprietății apei oceanice
C.4 -sa identifice factorii care determină proprietățile apelor oceanice
b. metodologice: Elevii vor fi capabili :
C.5 - să identifice pe Harta fizică a lumii oceanele, golfuri și diferite tipuri de mări
C.6 - să compare utilizand Harta fizică a Europei Marea Neagră cu Marea Nordului

Metode şi procedee: expunerea sistematicã, descrierea, conversaţia, comparaţia, explicația, problematizarea, metoda folosirii manualului, metoda
lucrului cu harta, metoda arborelui de clasificare pe orizontală, metoda tabelului incomplet, aritmograf metoda „ciorchinelui”, puzzle geografic,
Diagrama Venn, Știu- Vreau să Știu- Am învățat!
Material didactic: Harta fizica a României, Harta fizică a lumii, fişe de lucru, Atlas geografic general . Editura Didactică și Pedogogică
Geografie-clasa a IX-a Editura EDP, București,2006
Harta Fizică a Europei , planșa Europa
Geografia la Superlativ, Editura Tiparg
Geografie recativă, Editura Tiparg
•Auxiliar didactic de învățare și evaluare pentru elevi, clasa a IX-a,M Porof
Material bibliografic:
Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti ,2000
Maria Eliza Dulamă, Metodologii didactice activizante, Ed Clusium, Cluj Napoca,2010
Momentele Competența Conţinutul lecţiei Metode şi Resurse Evaluare
lecţiei derivată procedee materiale

Activitatea profesorului Activitatea

Moment Se face prezenţa şi are loc pregătirea materialelor elevilor
organizatoric didactice.
2 min.
Anunţarea Pune întrebări referitoare la Elevii răspund la Conversaţia Harta fizică a Frontală
subiectului şi întrebările problematizarea lumii
obiectivelor geosferele Terrei și forma apei în natură profesorului
lecţiei 2min
C1 Cere elevilor să identifice componentele hidrosferei Elevii rezolvă Conversaţia, Harta fizică a Observarea
utilizând harta fizică a lumii. sarcinile înscrise lumii
Dirijarea în fişele de lucru Lucrul cu harta, Individuală/ a
învăţării Cu ajutorul elevilor precizează limitele hidrosferei. şi localizează pe grupei
C2 fişa de lucru
30’ Utilizând metoda arborelui de clasificare pe orizontală atlase, la hartă
elementele Lucrul pe grupe
cere elevilor să identifice structura hidrosferei
specificate și
- pe uscat - de suprafaţă notează în caiete Metoda arborelui
- curgătoare - râuri,fluvii, pâraie orizontal
- stătătoare - lacuri, gheţarii
- subterane - ape freatice Diagrama Venn
-ape de adâncime
- Oceanul Planetar - oceane, mări, golfuri Lucrul cu harta
C5
- apa din atmosferă
Cere elevilor să localizeze pe hartă oceanele lumi, conversaţia,
golfuri și tipurile de mări prezentate expunerea
C4 Cu ajutorul videoproiectorului profesorul îndrumă
elevii să descopere proprietățile fizice și chimice ale
apelor oceanice fișa de lucru
Utilizând metoda tabelului incomplet cere elevilor să
C3 identifice factorii care determină diferite proprietăți
fizice și chimice ale apelor marine și oceanice.

La nivelul județului Suceava care sunt modalitățile de Gândesc, se Analiza Aprecierea

Fixarea și C1-C6 valorificare ale componentelor hidrosferei? mobilizează și problematizarea răspunsurilor
consolidarea răspund notare
cunoștințelor

10 min

Tema Pregătirea lecției Componentele hidrosferei

pentru acasă
1 min

Schița lecției
Hidrosfera
-este învelişul terestru case se interferează cu litosfera şi atmosfera
Apa- sub mai multe forme- lichidă, vapori de apă în atmosferă, solidă(gheaţă, zăpadă), în
compoziţia chimică a rocilor, vieţuitoarelor
Limitele hidrosferei sunt- 10-15km în atmosferă
-10-20km în scoarţă
-50 km în alcătuirea rocilor din scoarţă
Componentele hidrosferei- pe uscat- de suprafaţă- curgătoare- râuri, fluvii
-stătătoare- lacuri, gheţarii
-subterane- ape freatice
-ape de adâncime
-Oceanul Planetar- oceane, mări, golfuri
- apa din atmosferă
Oceanul Planetar-
-peste 2/3 din suprafaţa Globului
-oceanul- întindere mare de ape ce depăşesc ca suprafaţă continentele, comunică larg unele cu
altele
-diviziuni- O Pacific- ad maximă 11 021m Gr Marianelor
-O Atlantic ad maximă Gr Puerto Rico 9 219m
-O Indian ad maximă Gr Sunda 7455m
-O Arctic ad maximă 5625m
-oceanul are extindere mai mare în emisfera sudică faţă de emisfera nordică
Mările- sunt întinderi de ape mai reduse ca suprafaţă în comparaţie cu continentele, aflate la
marginea continentelor
-clasificare după aşezarea geografică:
-mărginaşe- la marginea continentelor, separate de ocean prin peninsule şi
arhipelaguri , au aspect de golfuri, M Nordului, M Labrador
-continentale- în interiorul continentelor, pot comunica cu oceanul prin
strâmtori M Neagră, M Baltică
-mări mediterane- între 2 continente: M Mediterană americană, europeană, asiatică
- -mari interinsulare: Marea Banda, Marea Java
-mări închise-unele sectoare ale unor mări f întinse- în M Mediterană se află M
Ionică, M Adriatică
-primesc denumirea de mări
– unele lacuri f mari- M Caspică, M Aral- comunică cu oceanul
-unele golfuri f mari- G Hudson, G Bengal
-golfurile- porţiuni ale oceanelor sau ale mărilor
Proprietăţile fizice şi chimice ale apei oceanice
-temperatura- scade în raport cu adâncimea şi latitudinea
Temperatura apei oceanice este conditionata de radiatia solara directa, caldura interna degajata de fundul oceanelor, activitatea vulcanica,dinamica
apelor marine și a maselor de aer
-in latitudine , temperatura apei variaza astfel:
-25-30 °C in regiunea intertropicala
-8-18 °C in regiunile temperate
-0, -2° C in regiunile polare
- in adancime , temperatura scade brusc pana la 500m , dupa care scaderea continua cu 1-2°C la 1000m
-la adancimi de 3000-4000 m temperatura ajunge la +2 °C si chiar -1°C
-salinitatea- repr cantitatea de săruri existentă şi se măsoară în g/l, în medie e 35؉
Factorii care influenteaza salinitatea : evaporatia, cantitatea de apa dulce provenita din apele curgatoare, precipitatiile
-salinitatea medie este 35 ‰ .
-in regiunile tropical-aride, salinitatea este de 37 ‰ .
-in regiunea ecuatoriala , salinitatea este de 34 ‰ .
- in regiunile temperate, salinitatea are valoarea mediei mondiale, 35‰ .
-in regiunile polare, salinitatea scade sub 30 ‰.
-cea mai mare salinitate : Marea Rosie=43 ‰ .
-cea mai mica salinitate: Marea Baltica =7 ‰
-densitatea- strâns legată de temp şi de salinitate, cu cât apa e mai sărată cu atât e mai grea
-transparenta este proprietatea apei de a permite patrunderea luminii solare
- depinde de prezenta organismelor si a particulelor minerale aflate in suspensie
-este mai mica in apele tarmurilor
-mai mare in apele zonelor calde tropicale si subtropicale ( Marea Rosie -50-70m)
-mai mica in marile nordice – 10-12m
-culoarea- depinde de gradul de transp a apei şi de conţinutul în subst organice şi anorganice, de starea atmosferei si materiale aflate in suspensie
--este albastra la tropice
-verde- Marea Sargaselor
- galbena –Marea Galbena