Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică, Claudia -Daniela Negrițoiu, Augustina Anghel,

Otilia-Elena Țîroiu, Daniela-Maria Niță, Maria-Magdalena Pletea, Adriana-Elena Spînu,

Elena Dumitrescu, Violeta-Marinela Dumitru, Mihaela Nițu, Cristina-Cornelia Truță

GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA a IV-a
(ediția a 4-a revizuită și adăugită)

 Sugestii metodologice
 Documente curriculare
 Planificarea materiei
 Jocuri (Joc și mișcare)

Prezentul material este realizat în conformitate

cu programa pentru clasa a IV-a,
APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014.

Editura Ars Libri

Copyright © Editura Ars Libri, 2022
Tehnoredactare: Mariana Chivu
Corectură: autoarele

Comenzi:
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş
Tel./fax: 0248 546 357

E-mail: arslibri@yahoo.com
www.edituraarslibri.ro

Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş

2
 Cuvânt înainte
Moto:
”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte
mai mult şcolarul decât profesorul.”
Nicolae Iorga

Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părin ților elevilor de clasa a IV-a. Acesta se
constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este
structurat pe următoarele secțiuni:
 Sugestii metodologice
 Planificarea materiei (anuală și integrată pe unități de conținut)
 Documente curriculare
Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta
pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ –sem. I și semestrul al II-lea- caiet de lucru, autori: Adina
Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică,
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma,
Nicoleta-Sonia Ionică, Georgeta-Mihaela Crivac, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel
 EXERCIȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Nicoleta-Sonia Ionică
 PE ARIPILE CUVINTELOR –caiet de lectură –autor: Adina Grigore
 ORTOGRAFIA ȘI PUNCTUAȚIA LA CLASELE PRIMARE ȘI GIMNAZIALE (aspecte teoretice
și aplicații practice care vizează ortogramele și semnele de punctuație, precum și compuneri
gramaticale) –autor: Adina Grigore
 TESTE DE EVALUARE (cu descriptori de performan ță)- Limba și literatura română,
Matematică, Științe ale naturii, Istorie, Geografie, Educație civică) - autori: Adina Grigore,
Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Olivia
Șerban
 MATEMATICĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia Negriţoiu
 EXERCIŢII ŞI PROBLEME-culegere de matematică pentru clasa a IV-a – autori: Adina
Grigore, Ileana Tănase, Silvia Costache
 EDUCAȚIE CIVICĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-
Mihaela Crivac
 ȘTIINȚE ALE NATURII- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia
Negrițoiu, Maria Raicu
 ISTORIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Maria Raicu, Claudia
Negrițoiu, Augustina Anghel
 GEOGRAFIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negrițoiu,
Augustina Anghel, Maria Raicu
 MUZICĂ ȘI MIȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori: Adina
Grigore, Cristina Ipate-Toma, Cornelia Ionescu
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE (conține mare parte din materialele necesare
realizării lucrărilor propuse) - autori: Adina Grigore, Georgeta-Mihaela Crivac, Claudia
Negriţoiu, Augustina Anghel, Elena-Otilia Țîroiu, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică
 LIMBA ENGLEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare defășurării jocurilor didactice și
posterelor propuse în auxiliar) -autor: Maria-Magdalena Nicolescu

3
  LIMBA FRANCEZĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse
în auxiliar) -autori: Cristina Voican,Cristina Bolbose
 LIMBA GERMANĂ (conține fișe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor propuse în
auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fușcel

Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele
didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere
respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuității de la o clasă la alta.

Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:

 ”CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și cadrelor
didactice
 CĂRȚI URIAȘE (40 x 30 cm) cu povești educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo, Fluturașul
Ovi, Lumea din vârful copacului, Panseluța Altfel, Piatra strălucitoare, Prințul întunericului, Uriașul și Pitica și
colecția Cel mai... (Animale uriașe, Plante uriașe, Animale și plante mici, mici, mici..., Curiozități despre
animale, Curiozități despre plante și În lumea misterelor-despre plante și animale)
 CUTIUȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice, animale
sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri, mjloace de transport, animale
acvatice, animale de savană și pădure, animale polare și din deșert, personaje din povești, eroi de poveste,
fluturi, păsări, pești, meserii, bancnote și monede)
 Planșă ”Întâlnirea de dimineață” (cu jetoane și materiale de lucru)
 Planșe cu litere (48 planșe A4 cu litere de tipar și de mână)
 Planșe cu cifre (38 planșe A4 cu numerația 0-31, 0-100)
 Planșe educaționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton, plastifiate
(majoritatea conține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):
Set 3 planşe: Antonime, Omonime
Set 4 planşe: Anotimpuri
Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu)
Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10
ALTE PLANȘE: Înmulțirea, Împărțirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele săptămânii,
Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri geometrice, Unităţi de măsură,
Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman, Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări,
Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii.

Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a IV-a sunt concepute conform programei în vigoare,
aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014.
S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfă șurarea
unor activități didactice de calitate.
Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competen țele cuprinse în Curriculum,
oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în func ție de particularită țile copiilor. Lucrările se
constituie totodată și în instrument de evaluare inițială, continuă și finală.
Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile
gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi.
Autoarele

CUPRINS
4
Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul
primar................................................................................................................................ 6

Texte-suport pentru Limba și literatura română ..................................................................................... 11

Jocuri pentru disciplina Joc și mișcare ................................................................................................... 12

Planificarea anuală a materiei.................................................................................................................... 23

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ............................................................................................................. 23

MATEMATICA ……………………………….................................................................................................. 26

ȘTIINȚE ALE NATURII…………………………………………………………………………………………….. 28

ISTORIE....................................................................................................................................................... 30

GEOGRAFIE................................................................................................................................................ 32

EDUCAȚIE CIVICĂ…................................................................................................................................. 34

JOC ȘI MIȘCARE………………………………………………………………………………………………….. 35

MUZICĂ ȘI MIȘCARE…………………………………………………………………………………………….. 37

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE................................................................................................ 38

LIMBA ENGLEZĂ........................................................................................................................................ 39

LIMBA FRANCEZĂ..................................................................................................................................... 41

LIMBA GERMANĂ…………………………………………………………………………………………………. 42

Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a …………………………………………….................……... 44

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ

5
 pentru învăţământul primar

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.
Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care
şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de
elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot
fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);
b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană.
La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi
economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite;
c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip
de program de formare;
d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil
specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor;
e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de
învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;
f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele
cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară
a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului
care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de
performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:
1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o varietate
de situaţii:
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate
1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă
idei, experienţe, sentimente
1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut
2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în
vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale:
2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date
2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare
2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială:
3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului
3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare
3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei
3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea
proprie
3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de
ceilalţi
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei

4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii:

6
4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor
educative exercitate de şcoală şi familie
4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul
rezolvării de probleme în contexte familiare
4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare
4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare
4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de
învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice,
elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele:
5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra
acestora
5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii,
responsabilitate
5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă
5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare
5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut
6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi
6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:
7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut
7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală
7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale
7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână
alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de
ore pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.
Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi
comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate,
Consiliere şi orientare.
Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va
parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite
orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi
de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului
de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor
sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate
pentru fiecare elev.“
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii, distribuită unei discipline opţionale.
(3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa
pregătitoare şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La
clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.

III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în
funcţie de opţiuni, ora de CDS.
Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de
administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a
consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.

7
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la
sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an
şcolar.
(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor
locale, a potenţialului şi intereselor elevilor.
(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul
exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de
administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de
consultare a părinţilor elevilor.

ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
1
Limba şi literatura română 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea
mediului.

8
 Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013
Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar

Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea următoarelor
competenţe:
• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii
• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice,
în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale
• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
• Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
• Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
• Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
• Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Planul-cadru cuprinde:
• Trunchiul comun (19 ore)
• Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare)
• Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)
• Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi
nevoilor elevilor
• De urmărit:
• În orele de trunchi comun:
• F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru
predare și evaluare)
• F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate
disciplinei sunt la dispoziţia cadrului didactic)
• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze 30-35 min.
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
• Legea Educaţiei Naţionale
• OMEN nr. 3434/25.03.2013
• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar
pentru anul școlar 2013-2014
• OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
• Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei
privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
• OMEN 3418 din 19.03.2013
• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a
• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală formarea
competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini
L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţă cheie
care determină profilul de formare a elevului:
• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă
• b) Competenţe de comunicare în limbi străine
• c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
• d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
• e) Competenţe sociale şi civice
• f) Competenţe antreprenoriale
• g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
• h) Competenţa de a învăţa să înveţi

 Art. 68 (4)

9
 Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe cheie.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Abordarea globală a dezvoltării copilului
• Dezvoltarea globală
• Dezvoltarea
• fizică şi a sănătăţii
• Dezvoltarea limbajului
• şi comunicării
• Capacităţi şi atitudini în
• învăţare
• Dezvoltarea
• socio-emoţională
• Dezvoltarea cognitivă
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
• Domeniile experienţiale
• Domeniul limbă şi comunicare
• Domeniul ştiinţe
• Domeniul psiho-motric
• Domeniul estetic şi creativ
• Domeniul om şi societate
•

PROIECT INTERDISCIPLINAR
Tema:
Discipline / arii curriculare:
Structura proiectului:
Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe

-Capacitati instrumentale

-Atitudini si valori
4. Planificarea timpului:

Resurse: materiale:
procedurale:
forme de organizare:
. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

TEXTE-SUPORT PENTRU DISCIPLINA

10
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de lectură
pentru elevi (ediția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Coste ști, 2016, autor Adina Grigore, după
cum urmează:

 Plouă!... de George Topîrceanu

 Nedespărțite!...de Emil Gârleanu
 Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis
 Legenda Mureșului și a Oltului
 Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis
 Revedere de Mihai Eminescu
 Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu
 La colindat de Ion Creangă
 Bradul de Hans Christian Andersen
 Miezul iernei de Vasile Alecsandri
 Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen
 Șezătoare literară
 Scrisoarea III de Mihai Eminescu
 Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu
 O rază de Emil Gârleanu
 Vizită de Ioan Luca Caragiale
 Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici
 Lupul și barza de La Fontaine
 Corbul și vulpea de La Fontaine
 Leul deghizat de George Topîrceanu
 Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift
 Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton Pann
 La scăldat de Ion Creangă
 Cântărețul de Emil Gârleanu

Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Limba și literatura română, care este structurat pe teme
săptămânale specifice și culegerea Exerciții de limba și literatura română, pentru clasa a IV-a.
Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea
particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt
însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară.
Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern
prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.

JOCURI PENTRU DISCIPLINA

11
 JOC ȘI MIȘCARE
1. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un
grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de „ață”. Copiii
cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep
să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își
reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării,
grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în
„ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au
realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.

2. „Salut prietene”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care
aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în
continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și
rostesc o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă
alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas
liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu
palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului
(castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui
elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el,
să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu
celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.

4. „Șoarecele și pisica”
Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului
primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o
„pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel”
îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța”
revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”.

5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de „șoricel” și,
respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi
elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin
„găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă
din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde
(atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche
care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”.

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de
cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de
2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă
(atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În
acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește
să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.

7. „Coșulețul cu două toarte”

Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar
cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se dispersează pe toată
suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul
de urmăritor.
Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui
„coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.
Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un „coșuleț”, cei
doi își inversează rolurile.
8. „Ogarul și iepurele”

12
Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o „pădure”. Un
copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure. La marginea „pădurii”
apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă)
să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața
unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică
în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.

9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”

Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber. Un copil
desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă (atingă) un „peștișor”.
„Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”.
Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul
acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca
recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”.

10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de viteză)
Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața
fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul față de celălalt. La capătul
traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare
echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare
cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma)
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

11. „Vizitiul și căluțul”

Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi,
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m se plasează un reper
care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din
prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv
cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând
cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.
Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în
cadrul fiecărei perechi.

12. „Vizitiul și doi cai”

Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc
două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii
din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână,
pornind în cursă.
O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc.

13. „Carul roman” sau „Troica”

Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.
În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20m se plantează un
reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și apucă cu mâna
dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două
cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în
cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.

14. „Naveta spațială”

Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță
de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă)
care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul
copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl
va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde
„cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul
cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil.

15. „Uliul și porumbeii”

La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul „porumbeilor”. Elevii
primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil,
numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La
avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce
13
„uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu
prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul
„porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă.
Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un „uliu”.

16. „Șarpele își prinde coada”

Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din
față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei,
încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă,
împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând
să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.

17. „Ciobanul își apără oile”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în
mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului
din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în
mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de
„lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se
deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”.
Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița” lovită (numai de
la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.
Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.

18. „Apărătorul cetății”

Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi medicinale
suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al
cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă
cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.

19. „Vânătorii și rațele”

Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se trasează un
dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii
trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o
pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”.
Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.

20. „Între două focuri”

Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt
împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale
dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de
fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o
pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții
echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct.
Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de
3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

21. „Cursa pe numere”

Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să poată fi ocolit.
Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când
învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul
și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.

22. „Calculatoarele”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste
două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații
matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex.
2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește
ca la jocul anterior.

23. „Cursa vocalelor”

14
Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia
unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se amplasează 3-4 repere
dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii
din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).
La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă,
șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care
ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.

24. „Crabii și creveții”

Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de
un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de scăpare”. Fiecare
dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în
diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre
numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei
adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență
jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de
adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții).
Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să
producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)

25. „Păsărelele intră-n cuib”

Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea intră în cuib,
devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi
care devin „păsărele fără cuib”.
La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând
zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să
intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai
încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba
rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.

26. „Îndemânaticii”
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe
se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la
15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl
trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe
deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

27. „Ferește-ți capul”

Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această
linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o
minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o
repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o
repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la
linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas
înapoi.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

28. „Mingea prin tunel”

Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii
din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.
La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de
picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de
lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas
înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

29. „Mingea prin tunel” (variantă)

Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se
mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o
transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să
atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același
15
timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea
în tunel. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă”

Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din
mână în mână se realizează pe deasupra capului.

31. „Mingea șarpe”

Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că
transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea
dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.

32. „Ferește-ți picioarele”

Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din
fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu
bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând
solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului
ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care
reia acțiunea.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

33. „Vânătorul iscusit”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la
4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce
un obiect care poate fi apucat cu o mână.
Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel
perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.
Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi
elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să
„vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei
echipe.
Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe
adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa.

34. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate
buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii)
aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după
umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea:
„Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.

35. „Cercurile zburătoare”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare
echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau
două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient
mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub
picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins
de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.

36. „Mingea la căpitan”

Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată
pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o
minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă,
situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă
mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către
„căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își
schimbă rolurile.

37. „Figurile geometrice”

Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un
cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui
unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii
care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.
16
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de
același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei „Câte
(cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze
conform comenzii.

38. „Recunoaște-ți vecinii”

Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate
de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea „Verificați-vă vecinii”,
învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții (la colțurile
terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față,
fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă
comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.

39. „Revenim rapid”

Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei „Pas
alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în alergare pe direcția
indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie).
Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea
echipelor se poate realiza prin spatele liniei.

40. „Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit
(cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri
picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de
sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în
apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor
poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau
prin săgeți (linii, coturi, curbe).
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei
echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv.

41. „Din cerc în cerc”

Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În
fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față
și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în
funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la
fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în
cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere
de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.
Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.

42. „Broscuțele sar în lac”

Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc
se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul
suprafeței astfel delimitate se află „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din
lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul
suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să
prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă
(atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va continua să
îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.

43. „Banda rulantă”

Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă
poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge
medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea
trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând
mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se
deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
44. „Transportul bușteanului”

17
Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele.
Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul
lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse,
situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei
echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând
avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este „transportat”. Ajuns la
capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de
„buștean”.
Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.

45. „Transportul rănitului”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire.
(Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează „scăunelul” și cum
elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de
câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 –
15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc
reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în
formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.

46. „Cărăușii”
Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața,
fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește
obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de
apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos,
parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec
la coada șirului. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

47. „Cobilița”
Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are
atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La
comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri,
înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce
ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa
care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi
legați de baston, înainte de începerea jocului.

48. „Unde-s doi puterea crește”

Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 – 15m de
această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află
un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă,
apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la
propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este
aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din
pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.

49. „Ajută-te singur”

Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și
un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial
pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al
picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la
alta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

50. „Remorcarea”
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de
„remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar
„remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele
„remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână,
aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La
reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu
fața cât și cu spatele spre „remorcat”. În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
18
51. „Avionul”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La
semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse
înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După
parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La
următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

52. „Toboganul”
Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la
10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o
bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o
încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi
se deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația
inițială.

53. „Derdelușul”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei
echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol.
La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor,
apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

54. „Cursa broscuțelor”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar
la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare
echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută
brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la
capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând
ștafeta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

55. „Cursa iepurașilor”

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea
motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele
de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă.
După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă,
predând ștafeta.

56. „La circ”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează
câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în
echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu
pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală
sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător,
se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată.
Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.

57. „Lupta cocoșilor”

Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La
semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau
la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit,
învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul
de mai multe ori.

58. „Nu te lăsa, frate!”

Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii
paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl
apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche
încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe
19
secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe
partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.

59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea,
spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează
între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și
împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se
realizează frontal ca și la jocul anterior.

60. „Mingea călătoare”

Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața
echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o
transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din
echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea
următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe
șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului
se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

61. „Ancorăm corabia la mal”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1
– 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o
frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze
prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare
finală.

62. „Echipa de intervenție rapidă”

Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică
în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă.
Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează
ordinea în formație.

63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă)

Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga
echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta
(conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se
când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

64. „Suveica simplă”

Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale
numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una față de cealaltă. Fiecare echipă deține o
minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează,
rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a
primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii.
Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul
a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte,
pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.

65. „Suveica dublă”

Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea
coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca
urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.

66. „Suveica încrucișată”

Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu
se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea
să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului
propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe
diagonală. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
67. „Automobilele”

20
În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o
zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa
„spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și
să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor:
la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc
„motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin
arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz)
reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”.
Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai
bine conduse.

68. „Ursul doarme!”

Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se
trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” și va sta
ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme.
Și pare lihnit de foame,
Oare pe noi ne-a simțit,
Fugiți, că s-a și trezit.
Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în
afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”.
Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua
jocul îndeplinind încă o dată același rol.

69. „Vânătorul, vrabia și albina”

Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea
desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara cercului, la
distanțe egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă)
„vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă).
„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei
pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt
elev de pe cerc.

70. „Leapșa”
Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La
începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit
„leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.

71. „Leapșa pe ghemuite”

Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit
poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil.

72. „Țintașii iscusiți”

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m paralel cu
peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele
cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic
umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și
bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează
următorului coechipier. Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.

73. „Mingea apel”

Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în
interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă. Copilul strigat iese
repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea,
continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă
mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”.

74. „Poșta merge”

Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „poștaș” și adoptă
poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a
doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În
același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și
21
schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi
numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul.

75. „Infanteriștii”
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 –
20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele
unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un
gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus.
La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub
obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se deplasează în echilibru
pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului
coechipier. Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.

76. „Ocupă locul”

Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea stângă. La
semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La următorul semnal, se
deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial.
Câștigă elevii care și-au regăsit cel mai rapid locul.

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ -Planificare anuală IV

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Număr de ore: 5 ore/săptămână
Nr. Săpt. Unitate/Tema Conținuturile Nr.
crt. ore

MODULUL I
1. I + II 1. CHEMAREA ● Suflețelul învață după Mircea Sântimbreanu 10
TOAMNEI ● Textul literar narativ
recapitularea ● Sunetul, litera, vocalele și consoanele
noțiunilor din ● Cuvântul. Despărțirea în silabe
clasa a III-a ● Sensul cuvintelor
● Ortografia și punctuația
● Comunicarea orală. Solicitarea și oferirea de informații
● Prezentarea unei persoane/ a unei cărți
● Substantivul
● Adjectivul
● Descrierea. Fragmentul descriptiv
● Pronumele
●Balada unui greier mic de George Topîrceanu
● Poezia
● Verbul
● Scrierea imaginativă-textul creativ
2. ● Textul de informare și funcțional
EVALUARE INIŢIALĂ
3 III 2. DIN TAINELE 1. Castana din poveste după Octav Pancu-Iași 5
CĂRȚII 2. Cartea. Rolul ilustrațiilor
3. Scrierea corectă a cuvintelor cel/ce-l
4. Inițierea și menținerea unui schimb verbal. Reformularea unui
mesaj în funcție de particularitățile interlocutorului
5. Cuvântul. Despărțirea în silabe
4 IV 2. DIN TAINELE 1. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător 5
CĂRȚII 2. Cuvinte cu sens opus
3. Puiul după Ioan Alexandru Brătescu-Voinești - Textul literar
narativ
5 V 2. DIN TAINELE 1. Delimitarea textului în fragmente 5
CĂRȚII 2. Momentele textului literar narativ

22
 3. Intonarea propozițiilor. Semnele de punctuație
4. Felul propozițiilor după scopul comunicării
6 VI 2. DIN TAINELE 1. Spațiul, timpul și personajele în textul literar narativ 5
CĂRȚII 2. Planul simplu de idei al textului literar narativ
3. Povestirea orală și scrisă a unui fragment
4. Scrierea corectă a cuvintelor cea/ce-a
7 VII 2. DIN TAINELE 1. Micul Prinț după Antoine de Saint-Exupéry 5
CĂRȚII 2. Verbul . Numărul verbului
3. Persoana verbului
4. Timpul verbului

MODULUL II

8 VIII 2. DIN TAINELE 1. Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu 5
CĂRȚII 2. Semnele de punctuație: ghilimelele, punctele de suspensie
3. Pronunțarea și scrierea corectă a unor verbe; Scrierea corectă
a cuvintelor odată/o dată
4. RECAPITULARE
5. EVALUARE
9 IX 3. IARNA - 1. Lebedele după Hans Christian Andersen 5
TĂRÂM DE 2. Transformarea dialogului în povestire
POVESTE 3. Povestirea scrisă a unor fragmente
4. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul simplu
de idei
10 X 3. IARNA-TĂRÂM 1. Factorii care pot perturba comunicarea 5
DE POVESTE 2. Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit
3. Pronunțarea și scrierea unor forme ale verbelor (I)
4. Planul dezvoltat de idei
5. Părțile unui text creativ
11 XI 3. IARNA-TĂRÂM 1. Pronunțarea și scrierea unor forme ale verbelor (II) 5
DE POVESTE 2. Spărgătorul de nuci după E.T.A. Hoffmann
3. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul
dezvoltat de idei
4. Înțelegerea în profunzime a mesajului textului. Asocierea
elementelor textului cu experiențele proprii
12 XII 3. IARNA-TĂRÂM 1. Substantivul. Felul substantivelor 5
DE POVESTE 2. Numărul substantivului
3. Genul substantivului
4. Textul funcțional. Invitația
13 XIII 3. IARNA-TĂRÂM 1. Textul creativ după un plan de idei 5
DE POVESTE 2. Scrierea corectă a cuvintelor numai/nu mai
3. Recapitulare
4. Evaluare semestrială
14 XIV 3. IARNA-TĂRÂM 1. Omul de zăpadă după Hans Christian Andersen 5
DE POVESTE 2. Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
3. Poziția adjectivului față de substantiv
4. Scrierea corectă a cuvintelor sar/s-ar
15 XV 3. IARNA-TĂRÂM 1. Înțelegerea în profunzime a mesajului textului. Extragerea unor 5
DE POVESTE elemente semnificative din text pentru a susține o opinie
2. Personajul literar
3. Descrierea de tip portret a unui personaj pe baza unui plan
simplu

23
 4. Descrierea de tip portret a persoanei proprii pe baza unui plan
simplu

MODULUL III

16 XVI 3. IARNA-TĂRÂM 1. Oferirea de informații referitoare la universul școlar și 5

DE POVESTE extrașcolar
2. Planul simplu de oraș și harta
3. RECAPITULARE
4. EVALUARE
17 XVII 4. MIRAJUL 1. Iarna pe uliță de George Coșbuc 5
COPILĂRIEI 2. Poezia. Strofa. Versul
3. Înțelegerea mesajului poeziei
4. Formularea de concluzii simple pe baza unei poezii
5. Scrierea corectă a cuvintelor mia/mi-a
18 XVIII 4. MIRAJUL 1. Heidi, fetița munților după Johanna Spyri 5
COPILĂRIEI 2. Dialogul în textul literar narativ
3. Formularea de întrebări și răspunsuri
4. Formularea de predicții pe baza unor fragmente din text
5. Pronumele personal. Pronumele personal de politețe
19 XIX 4. MIRAJUL 1. Numărul pronumelui 5
COPILĂRIEI 2. Persoana pronumelui
3. Genul pronumelui
4. Alte forme ale pronumelui personal
5. Textul creativ cu început sau sfârșit dat
20 XX 4. MIRAJUL 1. Sensurile cuvintelor 5
COPILĂRIEI 2. Relatarea unei întâmplări după banda desenată
3. Scrierea corectă a cuvintelor ai/a-i
4. RECAPITULARE
5. EVALUARE

MODULUL IV
21 XXI 5. MIREASMA 1. Zâmbetele Pământului după Nestor Urechia 5
PRIMĂVERII 2. Cuvântul-parte de propoziție
3. Predicatul exprimat prin verb
4. Sensurile neobișnuite ale cuvintelor
5. Textul creativ în care se introduc expresii și cuvinte de sprijin
22 XXII 5. MIREASMA 1. Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv 5
PRIMĂVERII 2. Subiectul exprimat prin pronume personal
3. Acordul subiectului cu predicatul
4. Propoziția simplă. Părțile principale de propoziție
23 XXIII 5. MIREASMA 1. Propoziția dezvoltată. Părțile secundare de propoziție 5
PRIMĂVERII 2. Scrierea corectă a cuvintelor var/v-ar
3. Organizatori grafici
4. Extragerea unor elemente considerate importante dintr-un text
de informare

24
 24 XXIV 5. MIREASMA 1. Textul creativ cu titlu dat 5
PRIMĂVERII 2. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii unui text
informativ
3. Prezentarea unei activități
4. Povestirea scrisă a unei activități
25 XXV 5. MIREASMA 1. Textul creativ în care se introduce dialogul 5
PRIMĂVERII 2. Familia de cuvinte
3. RECAPITULARE
4. EVALUARE
26 XXVI 6. PENELUL 1. Bambi cunoaște câmpia după Felix Salten 5
NATURII 2. Relatarea orală și scrisă a unei întâmplări imaginate pe baza
unor întrebări de sprijin
3. Felul propozițiilor după aspectul predicatului

MODULUL V
27 XXVI 6. PENELUL 1. Umbrela roșie după Titel Constantinescu 5
I NATURII 2. Textul creativ după un plan propriu de idei
3. Scrierea corectă a cuvintelor întruna/ într-una
4. Prezentarea unui proiect și a rezultatelor acestuia
5. Comunicarea nonverbală
28 XXVI 6. PENELUL 1. Formularea de solicitări formale și informale 5
II NATURII 2. Legenda Privighetorii
3. Proiectul de documentare
4. Afișul
5. Cartea poștală
29 XXIX 6. PENELUL 1. Exprimarea propriilor opinii 5
NATURII 2. Textul creativ liber
3. Doi ani de vacanță după Jules Verne
4. Povestirea orală și scrisă a unei întâmplări trăite
30 XXX 6. PENELUL 1. Mesajul-text 5
NATURII 2. E-mailul
3. RECAPITULARE
4. EVALUARE
31 XXXI 6. PENELUL 1. RECAPITULARE FINALĂ 5
NATURII
32 XXXI 6. PENELUL 1. RECAPITULARE FINALĂ 5
I NATURII 2. EVALUARE FINALĂ

MATEMATICĂ - Planificare anuală

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Număr de ore: 4 ore/săptămână
Nr. Săptă TEMA Conținuturi Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I

1. I EVALUARE INIŢIALĂ 1. Recapitulare 4

2. Evaluare initială
2. II NUMERELE NATURALE 1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 4
25
 CUPRINSE ÎNTRE (formare, citire, scriere)
0 – 1 000 000 2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(formare, citire, scriere)
3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(formare, citire, scriere)
3. III NUMERELE NATURALE 1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 4
CUPRINSE ÎNTRE (comparare, ordonare)
0 - 1 000 000 2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(comparare, ordonare)
3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(comparare, ordonare)
4. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(rotunjiri)
4. IV NUMERELE NATURALE 1. Scrierea cu cifre romane 4
CUPRINSE ÎNTRE 2. Recapitulare
0 – 1 000 000 3. Evaluare
5. V ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1.Adunarea numerelor naturale în concentrul 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin
CONCENTRUL 2. Proprietăți ale adunării (comutativitate,asociativitate,
0 – 1 000 000 element neutru)
3. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin
6. VI ADUNAREA NUMERELOR 1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 4
NATURALE ÎN 000 000, cu trecere peste ordin
CONCENTRUL
0 – 1 000 000
7. VII SCĂDEREA NUMERELOR 1. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 4
NATURALE ÎN 000 000, cu trecere peste ordin
CONCENTRUL
0 – 1 000 000

MODULUL II

8. VIII ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Aflarea termenului necunoscut 4

NUMERELOR NATURALE ÎN 2. Recapitulare
CONCENTRUL 3. Evaluare
0 – 1 000 000
9. IX ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea unui număr cu 10, 100, 1 000 4
NATURALE ÎN 2. Înmulțirea unui număr mai mic decât 1 000 000 cu
CONCENTRUL 1 000 000 un număr de o cifră
3. Înmulțirea numerelor când factorii au cel mult trei
cifre
10. X ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Proprietățile înmulțirii 4
NATURALE ÎN 2. Recapitulare
CONCENTRUL 3. Evaluare
0 – 1 000 000
11. XI ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Împărțirea unui număr la 10, 100, 1 000 4
NATURALE ÎN 2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1
CONCENTRUL 000 000 la un număr de o cifră (cu rest 0)
0 – 1 000 000 3. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1
000 000 la un număr de două cifre (cu rest 0)
12. XII ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 4
NATURALE ÎN 000 la un număr de o cifră (cu rest diferit de 0)

26
 CONCENTRUL 2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000
0 – 1 000 000 000 la un număr de două cifre (cu rest diferit de 0)
3. Aflarea numărului necunoscut
13. XIII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare
14. XIV ORDINEA EFECTUĂRII 1. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea 4
OPERAȚIILOR parantezelor rotunde și pătrate
15. XV PROBLEME 1. Probleme care se rezolvă prin operații matematice 4
cunoscute
2. Metoda reprezentării grafice. Sumă și diferență
3. Metoda reprezentării grafice. Sumă și raport
4. Metoda reprezentării grafice. Diferență și raport

MODULUL III

16. XVI PROBLEME 1. Metoda comparației 4

2. Metoda mersului invers
17. XVII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare
18. XVIII FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui întreg: sutime; 4
reprezentări prin desene
2. Fracții subunitare, echiunitare și supraunitare
3. Compararea și ordonarea fracțiilor
19. XIX FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu același numitor 4
2. Scăderea fracțiilor cu același numitor
3. Scrierea Procentuală (25%, 50%, 75%)
20. XX FIGURI GEOMETRICE 1. Localizarea unor obiecte. Paralel. Perpendicular 4
2. Coordonate într-o reprezentare grafică sub formă
de rețea
3. Hărţi

MODULUL IV

21. XXI FIGURI GEOMETRICE 1. Drepte perpendiculare, paralele 4

2. Unghiuri drepte, ascuțite, obtuze
3. Poligoane
4. Pătratul
22. XXII FIGURI GEOMETRICE 1. Dreptunghi 4
2. Rombul
3. Paralelogramul
4. Triunghiul
23. XXIII FIGURI 1. Cercul 4
GEOMETRICE 2. Axa de simetrie
3. Perimetrul
4. Aria unei suprafețe
24. XXIV CORPURI GEOMETRICE 1. Cubul 4
2. Paralelipipedul
3. Piramida
4. Cilindrul
25. XXV CORPURI GEOMETRICE 1. Sfera 4
2. Conul
3. Volumul cubului și paralelipipedului

27
 26. XXVI RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare

MODULUL V

27. XXVII UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Metrul – multiplii și submultiplii 4

PENTRU LUNGIME 2. Metrul –Transformări
3. Instrumente de măsură
4. Operații cu unități de măsură pentru lungime
28. XXVII UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Litrul – multiplii și submultiplii 4
I PENTRU VOLUMUL 2. Litrul – transformări
LICHIDELOR 3. Operații cu unități de măsură pentru volumul
lichidelor
29. XXIX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Kilogramul – multiplii și submultiplii 4
PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – transformări
3. Instrumente de măsură
4. Operații cu unități de măsură pentru masă
30. XXX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Unități de măsură pentru timp 4
PENTRU TIMP
31. XXXI UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Monede și bancnote: Leul și banul, Euro și 4
MONETARE eurocentul
2. Schimburi monetare echivalente
3. Exerciții aplicative
32. XXXII ORGANIZAREA ȘI 1. Date din tabele: analiza datelor, interpretare
REPREZENTAREA 2. Grafice cu bare și liniare 4
DATELOR
33. XXXII EXERCIȚII ȘI PROBLEME 1.Recapitulare finală
I RECAPITULATIVE 4
34. XXXI EVALUARE 1. Recapitulare finală 4
V 2. Evaluare finală

ȘTIINȚE ALE NATURII - Planificare anuală

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii

Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I

1 I RECAPITULARE Recapitularea cunoștințelor din clasa 1

a III-a
2 II EVALUARE INIȚIALĂ Evaluare 1
3 III CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Părinți și urmași în lumea vie – 1
asemănări și deosebiri
4 IV CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al 1
plantelor
5 V CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al 1
animalelor

28
6 VI RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI
MEDIUL LOR DE VIAȚĂ
7 VII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI
MEDIUL LOR DE VIAȚĂ
Adaptări ale plantelor la condiții de 1
viață din diferite medii (pajiște, pădure,
râu, mare, deșert)
Adaptări ale animalelor la condiții de 1
viață din diferite medii (pajiște, pădure,
râu, mare, deșert)

MODULUL II

8 VIII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI Relații de hrănire dintre viețuitoare 1

MEDIUL LOR DE VIAȚĂ (lanțuri trofice simple)
9 IX OMUL- MENȚINEREA STĂRII DE Dietă echilibrată. mișcare 1
SĂNĂTATE
10 X ȘTIINȚELE VIEȚII - RECAPITULARE Exerciții recdapitulative 1
11 XI PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Planetele Sistemului Solar. Mișcările 1
Pământului
12 XII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR 1
Soarele - sursă de lumină și căldură
(Ciclul zi-noapte)
13 XIII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Anotimpuri. Modificările vremii; 1
14 XIV PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Ritmuri cotidiene și anuale ale activității 1
viețuitoarelor
15 XV RECAPITULARE Recapitulare 1

MODULUL III

16 XVI EVALUARE SUMATIVĂ Evaluare sumativă 1

17 XVII JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc
18 XVIII MĂRTURII ALE VIEȚII DIN TRECUT Fosilele 1
19 XIX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA Dispariția speciilor (vânătoare, pescuit 1
MEDIULUI DE VIAȚĂ excesiv)
20 XX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA Protejarea mediului 1
MEDIULUI DE VIAȚĂ

MODULUL IV

21 XXI CORPURI – PROPRIETĂȚI Plutirea corpurilor în apă 1

22 XXII CORPURI – PROPRIETĂȚI Proprietățile apei. Utilizări ale apei în 1
diferite stări de agregare
23 XXIII SCHIMBĂRI ALE 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR Amestecuri și separarea amestecurilor
ȘI MATERIALELOR
24 XXIV SCHIMBĂRI ALE 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR Dizolvarea. Influența temperaturii
ȘI MATERIALELOR asupra procesului de dizolvare
25 XXV SCHIMBĂRI ALE Ardere, ruginire, putrezire, alterare, 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR coacere
ȘI MATERIALELOR
26 XXVI ENERGIE, SURSE ȘI EFECTE Transferul de căldură între obiecte. 1
Materiale conductoare și izolatoare de
29
 căldură

MODULUL V

27 XXVII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Lumină. Surse de lumină 1

28 XXVIII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Curent electric. Circuite electrice 1

simple
29 XXIX CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Fenomene comune care implică 1
lumina (umbra, curcubeul, culorile,
vizibilitatea corpurilor)
30 XXX Recapitulare (semestrul II) Recapitulare 1
31 XXXI RECAPITULARE FINALĂ Sistematizarea cunoștințelor 1
32 XXXII RECAPITULARE FINALĂ Exerciții recapitulative 1
33 XXXIII EVALUARE FINALĂ Evaluare 1
34 XXXIV JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc 1

ISTORIE - Planificare anuală

Aria curriculară: Om și societate
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Domeniul/Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I
1. I Trecutul și prezentul Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol,
din jurul nostru deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice 1
Noțiuni introductive

2 II Trecutul și prezentul Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul

din jurul nostru liber, activitățile cotidiene 1
Familia
3 III Trecutul și prezentul Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe 1
din jurul nostru și viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie,
Comunitatea locală și monumente ale eroilor
națională

4 IV Trecutul și prezentul Comunitatea locală și națională: Comunități ale

din jurul nostru minorităților pe teritoriul de azi al României 1
Comunitatea locală și
națională:
5 V Trecutul și prezentul Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
din jurul nostru 1
Copilăria de ieri și de
azi în comunitatea
locală

30
6 VI Trecutul și prezentul Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă,
din jurul nostru ocupații, tradiții, obiceiuri, sărbători 1
Popoare de ieri și de
astăzi
7 VII Trecutul și prezentul Cunoașterea lumii prin călători
din jurul nostru 1
Cunoașterea lumii prin
călători

MODULUL II
8 VIII Trecutul și prezentul Recapitulare
din jurul nostru 1
9 IX Epoci, evenimente și Antichitatea
personalități - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și 1
Antichitatea romani
10 X Epoci, evenimente și Evul Mediu
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și 1
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Gelu,
Iancu de Hunedoara, Dragoș

11 XI Epoci, evenimente și Evul Mediu 1

personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –
Basarab I, Mircea cel Bătrân
12 XII Epoci, evenimente și Evul Mediu
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și 1
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Vlad
Țepeș
13 XIII Epoci, evenimente și Evul Mediu
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și 1
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Ștefan
cel Mare
14 XIV Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Mihai
Viteazul
15 XV Recapitulare Recapitulare 1

MODULUL III
16 XVI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1
17 XVII Istoria prin jocuri Istoria prin jocuri 1
18 XVIII Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în
Transilvania medievală
19 XIX Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Istorici și cronicari despre personalități ale
minorităților
20 XX Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Al.I. Cuza și Unirea
Epoca modernă

MODULUL IV
21 XXI Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
31
 personalități - Carol I și independența, Carol Davila
Epoca modernă
22 XXII Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Eroi ai Primului Război Mondial
Epoca modernă
23 XXIII Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Ferdinand și Marea Unire
Epoca modernă
24 XXIV Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - România la cumpăna dintre milenii
Epoca modernă

25. XXV Cultură și patrimoniu Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și 1
Locuri istorice din case istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
comunitate monumente reprezentative ale comunităților etnice
din România
26 XXVI Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Așezări și construcții dacice, grecești si romane
istorică pentru (orașele grecești de pe malul Mării Negre)
România

MODULUL V
27 XXVII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
istorică pentru
România
28 XXVIII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Construcții religioase și ctitorii lor
istorică pentru
România
29 XXIX Cultură și patrimoniu Monumente și locuri incluse în patrimoniul 1
Monumente și locuri UNESCO
incluse în patrimoniul
UNESCO
30 XXX Recapitulare Recapitulare 1
31 XXXI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1

32 XXXII Recapitulare finală Recapitulare finală 1

33 XXXIII Recapitulare finală Recapitulare finală 1
34 XXXIV Jocuri istorice Jocuri istorice 1

GEOGRAFIE - Planificare anuală

Aria curriculară: Om și societate
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Domeniul/Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I
1. I Elemente de geografie a orizontului Clasa, şcoala, cartierul, localitatea
local și apropiat Orientarea şi distanţele în orizontul
Orizontul apropiat apropiat 1
2 II Elemente de geografie a orizontului Planul clasei, al locuinței, al școlii, al 1
local și apropiat cartierului și al localității
Orizontul apropiat
3 III Elemente de geografie a orizontului Planul unei locuințe 1
local și apropiat
Orizontul apropiat
32
4 IV Elemente de geografie a orizontului Orizontul, linia orizontului, punctele 1
local și apropiat cardinale
Orizontul local Hărți ale orizontului local
5 V Elemente de geografie a orizontului Relief, hidrografie, vegetație 1
local și apropiat Populație, așezări, activități ale oamenilor
Caracteristici generale
observabile în orizontul local
6 VI Elemente de geografie a orizontului Modificări observabile în realitatea 1
local și apropiat înconjurătoare
Modificări observabile și repere Ora, ziua, săptămâna, anul
de timp Calendarul
7 VII Elemente de geografie a orizontului Localitatea natală 1
local și apropiat Regiunea înconjurătoare
De la orizontul local la țară De la orizontul local la regiune și țară

MODULUL II
8 VIII Elemente de geografie a orizontului Recapitulare 1
local și apropiat
9 IX Elemente de geografie a orizontului Evaluare sumativă 1
local și apropiat
10 X Elemente de geografie a României Limite și vecini 1
Elemente de geografie generală
Limite și vecini
11 XI Elemente de geografie a României Relieful: caracteristici generale și trepte de 1
Elemente de geografie generală relief
Relieful: caracteristici generale și
trepte de relief
12 XII Elemente de geografie a României Clima, apele, vegetația, animalele și 1
Elemente de geografie generală solurile
Clima, apele, vegetația, animalele
și solurile
13 XIII Elemente de geografie a României Locuitorii și așezările omenești 1
Elemente de geografie generală
Locuitorii și așezările omenești
14 XIV Elemente de geografie a României - Resurse și activități industriale 1
Elemente de geografie generală - Principalele produse agricole
Activități economice
15 XV Elemente de geografie a României - Căi de comunicație 1
Elemente de geografie generală
Activități economice

MODULUL III
16 XVI Elemente de geografie a României Recapitulare 1
Elemente de geografie generală
17 XVII Elemente de geografie a României Evaluare sumativă 1
Elemente de geografie generală Jocuri
18 XVIII Elemente de geografie a României - Carpații 1
Elemente de geografie regională
Marile unități geografice ale
României – caracteristici
generale (pe trepte de relief)
19 XIX Elemente de geografie a României - Dealurile și podișurile 1
Elemente de geografie regională
Marile unități geografice ale
României – caracteristici
generale (pe trepte de relief)

33
20 XX Elemente de geografie a României - Câmpiile. Delta Dunării 1
Elemente de geografie regională
Marile unități geografice ale
României – caracteristici
generale (pe trepte de relief)

MODULUL IV
21 XXI Elemente de geografie a României - Elemente de prezentare ale unei regiuni 1
Elemente de geografie regională (poziție, limite, caracteristici naturale,
Caracteristici geografice ale resurse și activități economice)
regiunii în care este situat
orizontul local
22 XXII Elemente de geografie a României - Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) 1
Elemente de geografie regională din jurul orizontului local
Caracteristici geografice ale
regiunii în care este situat
orizontul local

23 XXIII Elemente de geografie a României - Organizarea administrativă actuală 1

Elemente de geografie regională
Organizarea administrativă a
României
24 XXIV Elemente de geografie a României - Orașul București – caracterizare 1
Elemente de geografie regională geografică
Organizarea administrativă a
României
25 XXV Elemente de geografie a României - Caracterizarea geografică a județului și a 1
Elemente de geografie regională localității în care este situat orizontul local
Organizarea administrativă a
României
26 XXVI Elemente de geografie a României Recapitulare 1
Elemente de geografie regională

MODULUL V
27 XXVII România în Europa și pe glob - Poziția geografică a României în Europa: 1
România în Europa limite și vecini
- Țările vecine: denumire, capitală
28 XXVIII România în Europa și pe glob - Europa – scurtă caracterizare geografică 1
Europa – un continent al planetei - Europa și România – elemente comune
29 XXIX România în Europa și pe glob - Uniunea Europeană 1
Europa – un continent al planetei
30 XXX România în Europa și pe glob - Caracteristici generale (formă, mărime, 1
Terra – planeta noastră mișcări)
- Continente și oceane
31 XXXI România în Europa și pe glob - Planiglobul – imaginea Terrei 1
Terra – o planetă a sistemului
solar
32 XXXII RECAPITULARE FINALĂ RECAPITULARE FINALĂ 1
33 XXXIII EVALUARE FINALA. EVALUARE FINALA. 1
34 XXXIV JOCURI JOCURI 1

EDUCAȚIE CIVICĂ - Planificare anuală

34
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I

1 I Recapitularea cunoștințelor din clasa a 1

III- a
2 II EVALUARE INIȚIALĂ 1
3 III LOCURI DE APARTENENȚĂ LOCALITATEA ȘI DOMICILIUL 1
4 IV LOCURI DE APARTENENȚĂ ȚARA NATALĂ. ÎNSEMNELE ȚĂRII 1
5 V LOCURI DE APARTENENȚĂ ROMÂNIA, MEMBRĂ A UNIUNII 1
EUROPENE
6 VI LOCURI DE APARTENENȚĂ RECAPITULARE 1
7 VII LOCURI DE APARTENENȚĂ EVALUARE 1

MODULUL II

8 VIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI BINE – RĂU 1

OAMENI. VALORI MORALE (I)
9 IX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI ALTRUISM – EGOISM 1
OAMENI. VALORI MORALE (I)
10 X RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI CINSTE – NECINSTE 1
OAMENI. VALORI MORALE (I)
11 XI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
OAMENI. VALORI MORALE (I)
12 XII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
OAMENI. VALORI MORALE (I)
13 XIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RESPECT – LIPSĂ DE RESPECT 1
OAMENI. VALORI MORALE (II)
14 XIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RESPONSABILITATE – LIPSĂ DE 1
OAMENI. VALORI MORALE (II) RESPONSABILITATE
15 XV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI SOLIDARITATE – LIPSA DE 1
OAMENI. VALORI MORALE (II) SOLIDARITATE

MODULUL III

16 XVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1

OAMENI. VALORI MORALE (II)
17 XVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
OAMENI. VALORI MORALE (II)
18 XVIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI NORME MORALE 1
OAMENI. VALORI MORALE (III)
19 XIX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN FAMILIE 1
OAMENI. VALORI MORALE (III)
20 XX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN ȘCOALĂ ȘI 1
OAMENI. VALORI MORALE (III) ÎN GRUPUL DE PRIETENI

MODULUL IV

21 XXI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN LOCURI 1

35
 OAMENI. VALORI MORALE (III) PUBLICE
22 XXII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
OAMENI. VALORI MORALE (III)
23 XXIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
OAMENI. VALORI MORALE (III)
24 XXIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTE PROSOCIALE 1
OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL
CIVICE
25 XXV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTE ANTISOCIALE 1
OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL
CIVICE
26 XXVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL
CIVICE

MODULUL V

27 XXVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1

OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL
CIVICE
28 XXVIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE 1
COPILULUI COPILULUI (I)
29 XXIX DREPTURILE UNIVERSALE ALE DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE 1
COPILULUI COPILULUI
30 XXX DREPTURILE UNIVERSALE ALE RESPECTAREA ȘI ÎNCĂLCAREA 1
COPILULUI DREPTURILOR COPILULUI
31 XXXI DREPTURILE UNIVERSALE ALE RECAPITULARE 1
COPILULUI
32 XXXII DREPTURILE UNIVERSALE ALE EVALUARE 1
COPILULUI
33 XXXIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE RECAPITULARE FINALĂ 1
COPILULUI
34 XXXIV DREPTURILE UNIVERSALE ALE EVALUARE FINALĂ 1
COPILULUI

JOC ȘI MIȘCARE - Planificare anuală

Aria curriculară: Educație fizică, sport si sănătate
Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore

MODULUL I
1. I Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Ștafete cu deplasări în
mers, cu schimbări de direcție diferite variante de mers 1

2 II Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Ștafete cu deplasări în

mers, cu schimbări de direcție diferite variante de mers 1
3 III Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile 1
variante de alergare: geometrice
- în zig-zag
4 IV Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Troica, Semănatul și
variante de alergare: culesul cartofilor, Cursa 1
- cu ocolire de obstacole vocalelor, Vizitiul și doi cai, ,
Calculatoarele)
5 V Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorul, vrabia și albina,
variante de alergare: Șoarecele și pisica 1
- cu trecere peste obstacole

36
6 VI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Poșta merge
variante de alergare: Din cerc în cerc 1
- cu transport, punere și culegere de obiecte Naveta spațială,
7 VII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Elasticul Șotronul,Cercurile
variante de sărituri cu desprindere de pe un zburătoare 1
picior și de pe ambele picioare; în lungime,
înălțime și adâncime, cu coardă

MODULUL II

8 VIII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Ferește-ți picioarele

variante de sărituri cu desprindere de pe un Broscuțele sar în lac 1
picior și de pe ambele picioare; cu coardă Cercurile zburătoare

9 IX Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Suveica dublă

variante de aruncare și prindere: Ferește-ți capul 1
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la Mingea la căpitan,
partener

10 X Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorii și rațele

variante de aruncare și prindere: Între două focuri, 1
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
11 XI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Ciobanul își apără oile 1
variante de aruncare și prindere: Țintașii iscusiți, Suveica
- prindere cu două mâini a obiectelor încrucișată
rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de
un partener
12 XII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Derdelușul
cuprinzând deprinderi motrice complexe Ajută-te singur 1
(utilitar-aplicative): Lupta cocoșilor, Ancorăm
- tracțiune-împingere corabia la mal
13 XIII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Toboganul
cuprinzând deprinderi motrice complexe 1
(utilitar-aplicative):
- cățărare-coborâre
14 XIV Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Avionul 1
cuprinzând deprinderi motrice complexe Transportul rănitului
(utilitar-aplicative): Cobilița, Remorcarea
- tracțiune
-escaladare
15 XV RECAPITULARE JOC: Vizitiul și doi cai 1
Șarpele își prinde coada
Cursa broscuțelor

MODULUL III

16 XVI EVALUARE JOC: Naveta spațială 1

Apărătorul cetății
17 XVII JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și iepurele 1
Mingea prin tunel
18 XVIII Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: 1
calităților motrice combinate: Vânătorul, vrabia și albina
- viteza de deplasare în relație cu un partener Al treilea fuge
19 XIX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Nu te lăsa frate 1
calităților motrice combinate: Banda rulantă
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului Nu te lăsa frate - variantă
20 XX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Șoarecele isteț și pisica 1
calităților motrice combinate: periculoasă
37
 - rezistența generală Șotronul
Vânătorii și rațele,

MODULUL IV

21 XXI Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: JOC: Ocupă locul 1

- coordonare ochi – mână Păsărelele intră-n cuib
- coordonare ochi – picior Recunoaște-ți vecinii
Țintașii iscusiți,
22 XXII Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: JOC: Poșta merge, Cercurile 1
- coordonare generală zburătoare
Vânătorii și rațele, Între două
focuri)
23 XXIII Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Uliul și porumbeii 1
cardiace și respiratorii
24 XXIV Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Năvodul, Leapșa – pe 1
cardiace și respiratorii ghemuite
25. XXV Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Derdelușul, Cărăușii 1
anotimpuri, în aer liber
26. XXVI Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe 1
anotimpuri, în aer liber numere

MODULUL V

27. XXVII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Vânătorii și rațele 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri Ciobanul își apără oile
28. XXVIII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Mingea la căpitan, Între 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri două focuri
29. XXIX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Batistuța 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Vânătorul iscusit
30. XXX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Acul cu ața 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Salut prietene
31. XXXI Ofertele școlilor și comunităților locale de JOC: Calculatorul 1
practicare a activităților fizice (concursuri
școlare – în școală, între școli; centre locale de
inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
32. XXXII Activități turistice JOC: Mingea pe pod 1
Unde-s doi puterea crește
33. XXXIII RECAPITULARE JOC: 1
Coșulețul cu două toarte
Mingea prin tunel (variant)
34. XXXIV EVALUARE JOC: Crabii și creveții 1
Îndemânaticii
MUZICĂ ȘI MIȘCARE -Planificare anuală

Aria curriculară: Educație fizică, sport si sănătate/ Arte

Număr de ore: 1 oră/ săptămână

Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.

crt. mâna ore

MODULUL I

1. I CÂNTAREA VOCALĂ Recapitularea cunoștințelor din clasa a III-a 1

2 II CÂNTAREA VOCALĂ Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual 1
3 III ELEMENTE Portativul, cheia SOL, gama DO 1
38
 DE LIMBAJ MUZICAL
4 IV ELEMENTE Notele de la SOL (octava mică) la SOL2 1
DE LIMBAJ MUZICAL
5 V ELEMENTE Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea, 1
DE LIMBAJ MUZICAL doimea
6 VI ELEMENTE Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea,
DE LIMBAJ MUZICAL doimea 1

MODULUL II

7 VII ELEMENTE Pauza de un timp. Pauza de o jumătate de timp

DE LIMBAJ MUZICAL 1
8 VIII ELEMENTE Măsura de trei timpi
DE LIMBAJ MUZICAL 1
9 IX ELEMENTE Măsura de patru timpi. Nota întreagă
DE LIMBAJ MUZICAL 1
10 X ELEMENTE Folclorul copiilor. Colinde. Genuri clasice. Genuri
DE LIMBAJ MUZICAL de divertisment 1
11 XI ELEMENTE Recapitulare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
12 XII ELEMENTE Evaluare
DE LIMBAJ MUZICAL 1
13 XIII TIMBRUL ȘI DINAMICA Timbrul. Sunete din mediul înconjurător, sunete
vocale, sunete instrumentale 1
14 XIV TIMBRUL ȘI DINAMICA Dinamica. Nuanțe 1
15 XV TIMBRUL ȘI DINAMICA Recapitulare 1

MODULUL III

16 XVI TIMBRUL ȘI DINAMICA Evaluare 1

17 XVII TIMBRUL ȘI DINAMICA Jocuri muzicale 1
18 XVIII ELEMENTE Semnele de repetiție 1
DE LIMBAJ MUZICAL
19 XIX ELEMENTE Repetiție și schimbare în linia melodică 1
DE LIMBAJ MUZICAL
20 XX ELEMENTE Elemente de formă-strofa și refrenul. Repetiție și 1
DE LIMBAJ MUZICAL schimbare în text

MODULUL IV

21 XXI ELEMENTE Legătura dintre text și melodie 1

DE LIMBAJ MUZICAL
22 XXII ELEMENTE Alterații-diez, bemol, becar 1
DE LIMBAJ MUZICAL
23 XXIII ELEMENTE Recapitulare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
24 XXIV ELEMENTE Evaluare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
25. XXV CÂNTAREA Percuția corporală diversă 1
INSTRUMENTALĂ
26 XXVI CÂNTAREA Orchestra de jucării muzicale. Instrumente 1
INSTRUMENTALĂ muzicale. Cântarea cu acompaniament

MODULUL V

39
 27 XXVII CÂNTAREA Recapitulare 1
INSTRUMENTALĂ
28 XXVIII CÂNTAREA Evaluare 1
INSTRUMENTALĂ
29 XXIX MIȘCARE PE MUZICĂ Tactarea măsurii. Mișcări sugerate de ritm. 1
Expresivitate, mișcări libere
30 XXX MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri populare 1
31 XXXI MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri de societate și moderne 1
32 XXXII MIȘCARE PE MUZICĂ Recapitulare 1
33 XXXIII MIȘCARE PE MUZICĂ Evaluare 1
Jocuri
34 XXXIV MIȘCARE PE MUZICĂ Jocuri muzicale 1

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE –Planificare anuală

Aria curriculară: Arte/Tehnologii

Număr de ore: 1 oră/ săptămână
Nr. Săptăm Tema Conținuturile Nr.
crt. âna

MODULUL I

1 I RECAPITULARE/ 1
EVALUARE Compoziție plastică
INIȚIALĂ
2 II UNITATEA I 1
SIMFONIA JOCUL PUNCTELOR (Punctul - element de limbaj plastic)
TOAMNEI
3 III SIMFONIA JOCUL LINIILOR (Linia - element de limbaj plastic- tipuri de 1
TOAMNEI linii;trasarea;hașurarea;scenariul prin schițare)
4 IV SIMFONIA
FORMA – (element de limbaj plastic)
1
TOAMNEI
5 V SIMFONIA
VALOAREA – (element de limbaj plastic)
1
TOAMNEI
6 VI SIMFONIA
Recapitulare. Evaluare
1
TOAMNEI
7 VII UNITATEA II
CULORI PRIMARE ȘI CULORI BINARE (elemente de limbaj
1
SIMFONIA
plastic)
CULORILOR

MODULUL II

8 VIII SIMFONIA
CULORI CALDE ȘI CULORI RECI (elemente de limbaj plastic)
1
CULORILOR
9 IX SIMFONIA NUANȚE ȘI TONURI (elemente de limbaj plastic) 1
40
 CULORILOR
10 X SIMFONIA
TEHNICI MIXTE
1
CULORILOR
11 XI SIMFONIA
PICTURĂ PE SUPORT TEXTIL(tehnică de lucru)
1
CULORILOR
12 XII SIMFONIA LINIA,PUNCTUL, 1
CULORILOR CULOAREA,FORMA (elemente de limbaj plastic în arta decorativă)
13 XIII SIMFONIA
ÎNDOIREA.KIRIGAMI (tehnici de lucru)
1
CULORILOR
14 XIV SIMFONIA
Recapitulare. Evaluare
1
CULORILOR
15 XV UNITATEA III 1
MĂIESTRIA ÎMPLETIREA ( tehnică de lucru)
FORMELOR

MODULUL III

16 XVI MĂIESTRIA ÎMPLETIREA ( tehnică de lucru;realizarea unei cocarde din fire 1

FORMELOR textile)
17 XVII MĂIESTRIA
ÎMPLETIREA ( confecționarea de obiecte decorative și bijuterii)
1
FORMELOR
18 XVIII MĂIESTRIA
MODELARE LIBERĂ ( tehnică de lucru)
1
FORMELOR
19 XIX MĂIESTRIA
FORMA ( element de limbaj plastic;pictură pe ceramică)
2
FORMELOR
20 XX MĂIESTRIA
FORMA ( element de limbaj plastic;pictură pe lemn)
2
FORMELOR

MODULUL IV

21 XXI MĂIESTRIA FORMA ( element de limbaj plastic;pictură pe sticlă) 2

FORMELOR
22 XXII MĂIESTRIA
FOTOGRAFIA CA LIMBAJ
1
FORMELOR
23 XXIII MĂIESTRIA
Recapitulare. Evaluare
1
FORMELOR
24 XXIV UNITATEA IV 1
LUMEA LINIA (ca intersecție de planuri)
JOCULUI
25 XXV LUMEA
TEXTURI (element de limbaj plastic)
1
JOCULUI
26 XXVI LUMEA
TEXTURI (miniscena; décor scenografic)
1
JOCULUI

MODULUL V

27 XXVII LUMEA
FORMA (element de limbaj plastic;jocuri și jucării)
1
JOCULUI
28 XXVIII LUMEA 1
FORMA( schițare prin colaj)
JOCULUI
29 XXIX LUMEA NUANȚE( element de limbaj plastic; confecționarea de costume și 1
JOCULUI măști)
30 XXX LUMEA
TONURI ( element de limbaj plastic)
1
JOCULUI
31 XXXI LUMEA
TONURI ( element de limbaj plastic; camuflajul)
1
JOCULUI
32 XXXII LUMEA
Recapitulare. Evaluare
1
JOCULUI
41
33 XXXIII RECAPITULARE
Obținerea unui produs finit
1
FINALĂ
34 XXXIV 1
EVALUARE
Obținerea unui produs finit
FINALĂ

LIMBA ENGLEZĂ -Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 2 ore/săptămână Întocmit: Prof. Maria-Magdalena Nicolescu
Nr. Week Topic Vocabulary Structures hours/
crt. week

MODULUL I
1 I, II WELCOME BACK Physical appearance Hi! 2
TO SCHOOL! Physical descriptions I’m…
School objects I’ve got long hair.
Pets I like….
There is…
There are….
Is there..?
Are there..?
2 III, IV THE BIG Clothes What do you wear…..? 2
ADVENTURE Describing objects Do you wear….?
Yes, I do. No, I don’t.
What are you wearing now?
I’m wearing…..
3 V, VI ALONG THE DRY Habitats He’s taller than…. 2
DESERT Physical appearances Your suitcase is big, but my suitcaise is
Moral qualities bigger.
School subjects This is more beautiful than…

MODULUL II
4 VII, VIII A SPECIAL DAY Physical appearances What are they doing? 2
Animals They are….
Means of transport The robot is the most interesting.
Tom is older than Tanya.
Dan is the oldest.
5 IX, X, XI HAPPY MEMORIES Emotions and feelings I was…. 2
Buildings I was afraid of….
Days of the week We were….
Cities Were you….?
There was…
There were…
6 XII, XIII, NEW NEIGHBOURS School activities What did you do last winter? 2
XIV Days of the week Did you….?
Daily routine Yes, I did.
The house No, I didn’t.
Family members On Monday I….
Spare time activities
7 XV, XVI REVISION 1
8 XVI REVISION 1

MODULUL III
9 XVII EVALUATION 1

42
 10 XVIII, XIX A FAMILY Food Did you…? 2
WEEKEND ! Animals Yes, I did.
No, I didn’t.
First I…., then I….., finally I…… .
11 XX, XXI TO THE COUNTRY Animals The cows give us… 2
Animal products The hens give us….
Daily routine What did you do at the farm?
What did you see at the farm?
What did you do last weekend

MODULUL IV
12 XXII, XXIII, ANIMALS IN Habitats What do they eat? 2
XXIV DANGER Animals Why do they…..?
Birds Who do….?
Where can you….?
Where did you….?
13 XXV, XXVI FUN FOOD FOR Shops, fruit, vegetables How much do we need? 2
PARTY Food We need…..
Where can you buy….?
You can buy….. from…..
There is too much….
There are too many……

MODULULV
14 XXVII; A DAY OUT Hobbies What time….? 2
XXVIII; Sports How much….?
XXIX Can I….?
I can….
He can…..
Can he…?
Yes, he can.
No He can’t.
Could he…?
Yes, he could.
No, he couldn’t.
15 XXX, XXXI KEEP THE PLANET Planet You must… 2
CLEAN Green place You mustn’t……
Do you…?
Does he…?
This is…
This isn’t….
That is…
That isn’t….
These are…
These aren’t….
Those are…
Those aren’t….
16 XXXII, REVISION 2
XXXIII
17 XXXIV EVALUATION 1

LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Voican, Cristina Bolbose
Număr de ore: 2 ore/ săptămână

UnitéSemaines Leçon Communication Lexique Heures

43
 MODULUL I
Les prépositions à, à la, à l’, au,
Adieu, les
1. aux, en 6
vacances! Parler de ses vacances Les verbes auxiliaires avoir et
1-3
être (systématisation)
Le verbe aller
Identifier les monuments de
2. À Paris Le pronom on, les prépositions à, 6
4-6 Paris
par, en
Le lexique de la correspondance, 2
Écrire une lettre les formules utilisées
Souvenirs de
3. 7 Les verbes du premier groupe au
vacances Faire une invitation
présent de l’indicatif, forme
affirmative et négative

MODULUL II
Le lexique de la correspondance,
les formules utilisées 4
Souvenirs de Écrire une lettre
4. Les verbes du premier groupe au
8-9 vacances Faire une invitation
présent de l’indicatif, forme
affirmative et négative
Le lexique dans la communication
Bon
10-12 par le biais de la nouvelle 6
5. anniversaire! Les nouvelles technologies
technologie
Les verbes du deuxième groupe
Parler de ses activités Les saisons, les mois, exprimer le
préférées temps, l’heure 6
6. Mes loisirs Les sports Le verbe faire au présent de
13-15
l’indicatif, forme affirmative et
négative

MODULUL III
Les expressions avec avoir (avoir
faim / soif / sommeil / chaud / 6
L’école verte L’environnement, froid)
7. l’écologie, les déchets, le Les numéraux 0 - 60,
16-18 L’interrogation
recyclage
Le verbe mettre au présent de
l’indicatif
Les fournitures scolaires, les
À l’école… articles définis et indéfinis 4
Les animaux de L’indicatif présent du verbe
8. des
19-20 compagnie, la vie d’écolier prendre, les verbes en –RE (dire,
animaux !
lire, écrire)

MODULUL IV
Les fournitures scolaires, les
À l’école… articles définis et indéfinis
Les animaux de L’indicatif présent du verbe 2
9. 21 des
compagnie, la vie d’écolier prendre, les verbes en –RE (dire,
animaux !
lire, écrire)
L’indicatif présent des verbes
Policier ou vouloir et pouvoir 6
10. Les métiers L’adjectif possessif (mon/ton/son,
22-24 médecin
notre/votre/leur)

44
 La fête de Parler de ses repas, de la L’indicatif présent du verbe voir,
11. les verbes en –oir (savoir, devoir) 4
25-26 Pâques nourriture, le couvert

MODULUL V
La fête de Parler de ses repas, de la L’indicatif présent du verbe voir,
12. 27 les verbes en –oir (savoir, devoir) 2
Pâques nourriture, le couvert
Présenter une journée d’écolier, 6
Ma super Parler de son emploi de les activités quotidiennes
13. 28-30 L’indicatif présent des verbes
journée temps
pronominaux
J’adore faire Les vêtements, jouer à / de ….
14. 31-33 Décrire une personne L’indicatif présent du verbe venir 6
des achats
Évaluation Révision des connaissances
15. 34 Tests de vérification
finale 2

LIMBA GERMANĂ – Planificare anuală

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Fuscel, Anghel Istrate Loredana Elena
Număr de ore: 2 ore/ săptămână

The Woche Lernwortschatz Stu

ma Lektiom Kommunikation nd
en

MODULUL I
Guten Tag, meine Dame!
begrüßen und Guten Abend!Gute Nacht 2
1 Hallo!
1 Begrüßungen
Wie geht es Ihnen
Sich vorstellen / Das Verb heißen, der bestimmte
2 Sich 2
2 Kennenlernen machen Artikel
vorstellen !
Familiemitgliedern
Die Familie/ 4
3 Der unbestimmte Artikel
3-4 Meine Familie Familiemitgliedern
Internet und Computer
4 Das Verb ,, sein ,,- Indikativ Präsens 4
5-6 E-mail Ein E-mail schreiben
Internet
5 Informatik Das Verb ,, haben ,, - Indikativ 2
7 Email schreiben Präsens
üben

MODULUL II
Nennen die Hauszimmer
6 Das Verb- Modalverb 3
8-9 Mein Haus Hausbeschreibung
Plätze in der Satdt
Orte und Plätze in der
Die Zahlen von 0 bis 40 3
Stadt
7 Sich orientieren, Possesivadjektiv
9-10 Die Stadt
Informationnen geben/
bekommen
8 Das Kaufhaus Einkaufen - Kleidungen Kleidungen - Vorzüge
11 2
45
 Das Adjektiv
Kleidungsstücke
Freundschaftbeziehungen
Mein erste Einen Brief schreiben 2
9 Unterhaltung in der Familie
12 Brief Einladungen senden
Freundschaftbeziehungen 2
10 13 Nikolaus Brief Eine Einladung bestätigen Wie spät ist es

Frohe Weihnachtszeit 2
11 Zeit des Geschenke
14 Weihnachten Lokalpräepositionen

Weihnachtszeit – Braüche und

Weihnachtsze Traditionen 4
12 Essen und Trinken
15-16 it feiern

MODULUL III
Wiederholungen 2
13 17 Évaluation Prüfungen

14 Mein Freund Die anderen beschreiben Physisches Porträt 4

18-19
Deutschlands Berlin - Sehenswürdigkeiten 2
15 20 Hauptstadt - Sehenswürdigkeiten Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren ,,
BERLIN

MODULUL IV

Deutschlands
Berlin - Sehenswürdigkeiten 6
16 Hauptstadt - Sehenswürdigkeiten
21-23 Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren ,,
BERLIN
Schulsachen
17 Die Schule Schulsachen
24-26 Imperativ 6

MODULUL V
Osternzeitessen und Trinken
18 Ostern Osternzeit
27-29 Zeitadverb 6
Wildtiere
Die Zoo besuchen ,, Angst haben ,, 6
19
30-32 Im Zoo Wlidtiere

20 33-34 Évaluation Prüfungen Wiederhulungen 4

46
47
 Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Săpt DOMENIUL UNITATEA/ Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse
ă- TEMA tenţe ore
mâna

MODULUL I
I+II Textul ●Suflețelul învață după - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită 10 a. materiale: fișa de
1.CHEMAREA Mircea Sântimbreanu 1.4 angajarea verbală a tuturor membrilor lucru, caiet, planșe,
Funcţii ale TOAMNEI ● Textul literar narativ 1.5 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ imagini
limbii (acte recapitulare ● Sunetul, litera, 2.1 carte referitoare la personaje (de exemplu, „Cum învaţă b. procedurale:
de vorbire) a noţiunilor vocalele și consoanele 3.1 personajului? Cum se comportă bunica? Ce materii conversaţia, explicaţia,
din clasa ● Cuvântul. Despărțirea 3.3 studiază? Cum îl ajută bunica pe nepot? Ce a desenat exerciţiul, munca
Variabilitat a III-a în silabe 4.1 bunica?” etc.) independentă
ea limbii şi ● Sensul cuvintelor - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce c. forme de organizare a
a ● Ortografia și - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn colectivului: frontală
comunicării punctuația pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele individuală, pe grupe, în
în contexte ● Comunicarea orală. referitoare la anumite elemente din text perechi, evaluare orală
diferite Solicitarea și oferirea - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale și scrisă
de informații textului
● Prezentarea unei - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite
persoane/ a unei cărți în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse
● Substantivul criterii
● Adjectivul - rezolvarea unor controverse
● Descrierea. - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini
Fragmentul descriptiv simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele
● Pronumele audiate
● Balada unui greier - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte
mic de George pentru copii
Topîrceanu - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic
● Poezia pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora
● Verbul - notarea unor elemente considerate importante dintr-un
● Scrierea imaginativă- scurt text de informare audiat
textul creativ - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
● Textul de informare și - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn
funcțional pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele
EVALUARE INIŢIALĂ referitoare la anumite elemente din text

44
III Funcţii ale 2. DIN 1. Castana din poveste 1.4 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale:
limbii (acte TAINELE după Octav Pancu-Iași 2.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele imagini, caiet, fişe de
de vorbire) CĂRȚII 2. Cartea. Rolul 3.6 audiate lucru
1.5 - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte b. procedurale:
Textul ilustrațiilor 2.2 pentru copii conversaţia, explicaţia,
3. Scrierea corectă a 3.1 - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic demonstraţia,exerciţiul,
cuvintelor cel/ce-l pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora munca în echipă,
4. Inițierea și - notarea unor elemente considerate importante dintr-un problematizarea,
menținerea unui schimb scurt text de informare audiat jocul
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ c. forme de organizare a
verbal. Reformularea carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place colectivului:
unui mesaj în funcție de personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării frontală, activitate
particularitățile are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) individuală/pe
interlocutorului - întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un echipe,evaluare orală şi
5. Cuvântul. scriitor scrisă
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
Despărțirea în silabe
- jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje
bruiate, trunchiate, articulate defectuos
- activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită
angajarea verbală a tuturor membrilor
- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe
plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce
faceţi?”)
- inventarea unui alt final la o poveste
- minidezbateri/ controversa creativă
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn
pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele
referitoare la anumite elemente din text
IV Funcţii ale 2. DIN 1. Sensul cuvintelor. 1.5 - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje 5 a. materiale:
limbii (acte TAINELE Cuvinte cu sens 2.2 bruiate, trunchiate, articulate defectuos caiet, fişe de
de vorbire) CĂRȚII asemănător 2.4 - notarea unor elemente considerate importante dintr-un lucru,imagini
3.1 scurt text de informare audiat b. procedurale:
Textul 2. Cuvinte cu sens opus - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
3. Puiul după Ioan - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn demonstraţia, exerciţiul,
Alexandru Brătescu- pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele problematizarea,
Voinești - Textul literar referitoare la anumite elemente din text învăţarea prin
narativ - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea descoperire, munca
textelor independentă
c. forme de organizare a
colectivului:

45
 frontală,individuală,evalu
are orală, activitate în
grup/în perechi
V Funcţii ale 2. DIN 1. Delimitarea textului în 1.4 - notarea unor elemente considerate importante dintr-un 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TAINELE fragmente 3.1 scurt text de informare audiat de lucru,imagini
de vorbire) CĂRȚII 2. Momentele textului 3.4 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce b. procedurale:
2.2 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn conversaţia, explicaţia,
Textul literar narativ 2.4 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele demonstraţia, exerciţiul,
3. Intonarea propozițiilor. referitoare la anumite elemente din text problematizarea,
Semnele de punctuație - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea învăţarea prin
4. Felul propozițiilor după textelor descoperire, munca
scopul comunicării - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe independentă
plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce c. forme de organizare a
faceţi?”) colectivului: frontală,
- inventarea unui alt final la o poveste activitate individuală/pe
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste echipe,evaluare orală şi
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce scrisă
VI Funcţii ale 2. DIN 1. Spațiul, timpul și 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TAINELE personajele în textul 2.4 plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce de lucru,imagini
de vorbire) CĂRȚII literar narativ 3.5 faceţi?”) b. procedurale:
- inventarea unui alt final la o poveste conversaţia, explicaţia,
Textul 2. Planul simplu de idei - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste demonstraţia, exerciţiul,
al textului literar narativ - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce problematizarea,
3. Povestirea orală și - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc învăţarea prin
scrisă a unui fragment roluri şi derularea activităţilor descoperire, munca
4. Scrierea corectă a - minidezbateri/ controversa creativă independentă
- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile c. forme de organizare a
cuvintelor cea/ce-a
dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele colectivului: frontală,
citite activitate individuală/pe
- observarea dezacordului şi a altor abateri echipe,evaluare orală şi
scrisă
VII Textul 2. DIN 1. Micul Prinț după 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe
TAINELE Antoine de Saint- 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn de lucru,imagini
Variabilitat CĂRȚII Exupéry 3.5 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele b. procedurale:
ea limbii şi 4.1 referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,
a 2. Verbul . Numărul 4.3 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea demonstraţia, exerciţiul,
comunicării verbului textelor problematizarea,
în contexte 3. Persoana verbului - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere învăţarea prin
diferite 4. Timpul verbului verbală) descoperire, munca
- observarea dezacordului şi a altor abateri independentă, jocul
c. forme de organizare a

46
 colectivului:
frontală, activitate
individuală/pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă

MODULUL II
VIII Textul 2. DIN 1. Muma lui Ștefan cel 1.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate 5 a. materiale: caiet, fişe
TAINELE Mare de Dimitrie 1.4 - discutarea greşelilor de ortografie de lucru,imagini cu
Variabilitat CĂRȚII Bolintineanu 2.1 - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă diverse obiecte, mini-
ea limbii şi 2.2 - notarea unor elemente considerate importante dintr-un cărticele,
2. Semnele de
a 2.4 scurt text de informare audiat b. procedurale:
comunicării punctuație: ghilimelele, 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
în contexte punctele de suspensie 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn demonstraţia, exerciţiul,
diferite 3. Pronunțarea și 3.5 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele problematizarea,
scrierea corectă a unor 4.1 referitoare la anumite elemente din text învăţarea prin
verbe; Scrierea corectă - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea descoperire, munca
a cuvintelor odată/o textelor independentă, jocul
- jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe c. forme de organizare a
dată
plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce colectivului:
4. RECAPITULARE faceţi?”) frontală, activitate
5. EVALUARE - inventarea unui alt final la o poveste individuală, în grup/ pe
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste echipe,evaluare orală şi
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce scrisă
- observarea dezacordului şi a altor abateri
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
IX Funcţii ale 3. IARNA - 1. Lebedele după Hans 1.5 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE Christian Andersen 3.1 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn de lucru, imagini
de vorbire) POVESTE 2. Transformarea 3.4 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele b. procedurale:
3.5 referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,
dialogului în povestire
Textul 4.1 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea demonstraţia, exerciţiul,
3. Povestirea scrisă a textelor problematizarea,
unor fragmente - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate învăţarea prin
4. Povestirea scrisă a - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje descoperire, munca
unui text de mică bruiate, trunchiate, articulate defectuos independentă, jocul
întindere după planul - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită c. forme de organizare a
simplu de idei angajarea verbală a tuturor membrilor colectivului: frontală,

47
 - observarea dezacordului şi a altor abateri activitate individuală, în
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
X Funcţii ale 3. IARNA- 1. Factorii care pot - discutarea greşelilor de ortografie 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE perturba comunicarea 1.1 - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă de lucru,imagini
de vorbire) POVESTE 2. Cuvinte cu aceeași 1.4 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de b. procedurale:
2.1 text audiate conversaţia, explicaţia,
formă și sens diferit
Textul 2.3 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini demonstraţia, exerciţiul,
3. Pronunțarea și 4.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele problematizarea,
Variabilitat scrierea unor forme ale audiate învăţarea prin
ea limbii şi verbelor (I) - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte descoperire, munca
a 4. Planul dezvoltat de pentru copii independentă, jocul
comunicării idei - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic c. forme de organizare a
în contexte 5. Părțile unui text pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora colectivului: frontală,
diferite - notarea unor elemente considerate importante dintr-un activitate individuală, în
creativ
scurt text de informare audiat grup/ pe echipe,evaluare
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea orală şi scrisă
personajului; aprecierea interpretării după criterii
convenite
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza
iniţială şi la final
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării
unor proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată cu juriu
dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini
care corespund momentelor unei întâmplări
XI Funcţii ale 3. IARNA- 1. Pronunțarea și 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE scrierea unor forme ale 3.5 textelor de lucru,imagini cu
de vorbire) POVESTE verbelor (II) 4.1 - observarea dezacordului şi a altor abateri diverse obiecte, planşe
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate b. procedurale:
Textul 2. Spărgătorul de nuci - discutarea greşelilor de ortografie conversaţia, explicaţia,
după E.T.A. Hoffmann - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitat 3. Povestirea scrisă a problematizarea,
ea limbii şi unui text de mică învăţarea prin
a întindere după planul descoperire, munca
comunicării independentă, jocul
în contexte dezvoltat de idei c. forme de organizare a
diferite 4. Înțelegerea în colectivului: frontală,
profunzime a mesajului activitate individuală, în
textului. Asocierea grup/ pe echipe,evaluare

48
 elementelor textului cu orală şi scrisă
experiențele proprii
XII Funcţii ale 3. IARNA- 1. Substantivul. Felul 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE substantivelor 3.4 textului de lucru, imagini diverse,
de vorbire) POVESTE 2. Numărul 4.2 - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite b. procedurale:
în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse conversaţia, explicaţia,
Textul substantivului criterii demonstraţia, exerciţiul,
3. Genul substantivului - rezolvarea unor controverse problematizarea,
Variabilitat 4. Textul funcțional. - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea învăţarea prin
ea limbii şi Invitația textelor descoperire, munca
a - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o independentă, jocul
comunicării diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de c. forme de organizare a
în contexte teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) colectivului: frontală,
diferite - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un activitate individuală, în
picnic etc. grup/ pe echipe,
evaluare orală şi scrisă
XIII Funcţii ale 3. IARNA- 1. Textul creativ după - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE un plan de idei textelor de lucru, imagini diverse,
de vorbire) POVESTE 2. Scrierea corectă a - discutarea greşelilor de ortografie b. procedurale:
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă conversaţia, explicaţia,
Textul cuvintelor numai/nu mai - observarea dezacordului şi a altor abateri demonstraţia, exerciţiul,
3. Recapitulare - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate problematizarea,
Variabilitat 4. Evaluare semestrială - notarea unor elemente considerate importante dintr-un învăţarea prin
ea limbii şi scurt text descoperire, munca
a - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc independentă, jocul
comunicării roluri şi derularea activităţilor c. forme de organizare a
în contexte colectivului: frontală,
diferite activitate individuală, în
grup/ pe echipe,
evaluare orală şi scrisă
XIV Funcţii ale 3. IARNA- 1. Omul de zăpadă 2.4 - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE după Hans Christian 3.1 - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc de lucru, imagini diverse,
de vorbire) POVESTE Andersen 3.4 roluri şi derularea activităţilor imagini, planşă
- minidezbateri/ controversa creativă b. procedurale:
Textul 2. Adjectivul. Acordul - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
adjectivului cu - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitat substantivul pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele problematizarea,
ea limbii şi 3. Poziția adjectivului referitoare la anumite elemente din text învăţarea prin
a față de substantiv - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea descoperire, munca
comunicării textelor independentă, jocul
în contexte 4. Scrierea corectă a - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ c. forme de organizare a
49
 diferite cuvintelor sar/s-ar carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place colectivului: frontală,
personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării activitate individuală, în
are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea unui portret al personajului folosind diferite orală şi scrisă
modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie,
pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei
descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un
coleg
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea
personajului; aprecierea interpretării după criterii
convenite
XV Funcţii ale 3. IARNA- 1. Înțelegerea în 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE profunzime a mesajului 3.4 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place de lucru, planşă, imagini
de vorbire) POVESTE textului. Extragerea 4.1 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării diverse
4.3 are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) b. procedurale:
Textul unor elemente - realizarea unui portret al personajului folosind diferite conversaţia, explicaţia,
semnificative din text modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, demonstraţia, exerciţiul,
pentru a susține o 3.2 pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei problematizarea,
opinie 3.6 descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un învăţarea prin
2. Personajul literar 4.1 coleg descoperire, munca
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea independentă, jocul
3. Descrierea de tip personajului; aprecierea interpretării după criterii c. forme de organizare a
portret a unui personaj convenite colectivului: frontală,
pe baza unui plan - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea activitate individuală, în
simplu textelor grup/ pe echipe,evaluare
4. Descrierea de tip - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate orală şi scrisă
- discutarea greşelilor de ortografie
portret a persoanei
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
proprii pe baza unui - prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru
plan simplu copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva
necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la primul
mesaj, de exemplu )

MODULUL III
XVI Funcţii ale 3. IARNA- 1. Oferirea de informații 3.2 - realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile 5 a. materiale: : caiet, fişe
limbii (acte TĂRÂM DE referitoare la universul 3.6 dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele de lucru, imagini diverse,
de vorbire) POVESTE școlar și extrașcolar 4.1 citite planşe
2.3 - realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica b. procedurale:
2. Planul simplu de oraș
50
 Textul și harta 2.4 relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele conversaţia, explicaţia,
3. RECAPITULARE 3.1 proprii demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitat 4. EVALUARE 4.5 - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare problematizarea,
ea limbii şi sau în vederea unor activităţi extraşcolare învăţarea prin
a - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate descoperire, munca
comunicării - discutarea greşelilor de ortografie independentă, jocul
în contexte - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă c. forme de organizare a
diferite - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza colectivului: frontală,
iniţială şi la final activitate individuală, în
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce grup/ pe echipe,evaluare
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc orală şi scrisă
roluri şi derularea activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn
pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele
referitoare la anumite elemente din text
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa
pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de profesori
sau de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente
din şcoală
XVII Funcţii ale 4. MIRAJUL 1. Iarna pe uliță de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte COPILĂRIEI George Coșbuc - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn de lucru, imagini
de vorbire) 2. Poezia. Strofa. 3.1 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele b. procedurale:
Versul 3.4 referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,,
Textul 3. Înțelegerea mesajului 4.1 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea exerciţiul, munca
poeziei textelor independentă,
4. Formularea de - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate c. forme de organizare a
concluzii simple pe - discutarea greşelilor de ortografie colectivului: frontală,
baza unei poezii - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă activitate individuală, în
5. Scrierea corectă a - discutarea greşelilor de ortografie grup/ pe echipe,evaluare
cuvintelor mia/mi-a orală şi scrisă
XVIII Funcţii ale 4. MIRAJUL 1. Heidi, fetița munților 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte COPILĂRIEI după Johanna Spyri 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn de lucru,planşe, imagini
de vorbire) 2. Dialogul în textul 4.3 pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele b. procedurale:
referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,,
Textul literar narativ - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea exerciţiul, munca
Variabilitat 3. Formularea de textelor independentă
ea limbii şi întrebări și răspunsuri - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere c. forme de organizare a
a 4. Formularea de verbală) colectivului: frontală,
51
 comunicării predicții pe baza unor - proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor activitate individuală, în
în contexte fragmente din text animale de companie fără stăpân” grup/ pe echipe,evaluare
diferite 5. Pronumele personal. - observarea dezacordului sau a altor abateri orală şi scrisă
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
Pronumele personal de
- discutarea greşelilor de ortografie
politețe - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
XIX Funcţii ale 4. MIRAJUL 1. Numărul pronumelui 1.3 - observarea dezacordului sau a altor abateri 5 a. materiale: : caiet, fişe
limbii (acte COPILĂRIEI 2. Persoana pronumelui 4.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate de lucru, planşă , imagini
de vorbire) 3. Genul pronumelui - discutarea greşelilor de ortografie diverse,
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă b. procedurale:
Textul 4. Alte forme ale - observarea dezacordului sau a altor abateri conversaţia, explicaţia,
pronumelui personal - inventarea unui alt final la o poveste demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitat 5. Textul creativ cu - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste problematizarea,
ea limbii şi început sau sfârșit dat - relatarea unor întâmplări având ca suport banda învăţarea prin
a desenată descoperire, munca
comunicării independentă, jocul
în contexte c. forme de organizare a
diferite colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XX Funcţii ale 4. MIRAJUL 1. Sensurile cuvintelor 1.3 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte COPILĂRIEI 2. Relatarea unei 1.4 - discutarea greşelilor de ortografie de lucru, , imagini
de vorbire) întâmplări după banda 2.1 - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă diverse, poveşti audio,
2.2 -vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte lecturi ilustrate, planşă
Textul desenată 2.4 pentru copii b. procedurale:
3. Scrierea corectă a 3.1 - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic conversaţia, explicaţia,
Variabilitat cuvintelor ai/a-i 3.4 pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora demonstraţia, exerciţiul,
ea limbii şi 4. RECAPITULARE 4.1 - notarea unor elemente considerate importante dintr-un problematizarea,
a 5. EVALUARE 4.3 scurt text de informare audiat învăţarea prin
comunicării 4.4 - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, descoperire, munca
în contexte „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce independentă, jocul
diferite vedem?”) c. forme de organizare a
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare de colectivului: frontală,
idei, selectare de idei, construirea firului narativ, revenire- activitate individuală, în
realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele grup/ pe echipe,evaluare
scrise (individual/ în perechi/ în grup) asupra textului) orală şi scrisă

MODULUL IV

52
XXI Textul 5. 1. Zâmbetele 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale: caiet, fişe
MIREASMA Pământului după 2.4 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place de lucru, imagini diverse,
PRIMĂVERII Nestor Urechia 4.1 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării planşe cu medii de viaţă
1.2 are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) b. procedurale:
Funcţii ale 2. Cuvântul-parte de - realizarea unui portret al personajului folosind diferite conversaţia, explicaţia,
limbii (acte propoziție modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, demonstraţia, exerciţiul,
de vorbire) 3. Predicatul exprimat pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei problematizarea,
prin verb descrieri de către cel care a realizat-o sau de către un învăţarea prin
4. Sensurile neobișnuite coleg descoperire, munca
Variabilitat - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea independentă, jocul
ea limbii şi ale cuvintelor personajului; aprecierea interpretării după criterii c. forme de organizare a
a 5. Textul creativ în care convenite colectivului: frontală,
comunicării se introduc expresii și - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce activitate individuală, în
în contexte cuvinte de sprijin - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc grup/ pe echipe,evaluare
diferite roluri şi derularea activităţilor orală şi scrisă
- minidezbateri/ controversa creativă
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
- intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de
emisiune audio/ video (Discovery, National Geographic)
- explicarea sensului cuvântului pornind de la context
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
XXII Textul 5. 1. Subiectul. Subiectul 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe
MIREASMA exprimat prin substantiv 3.5 textelor de lucru, poveşti audio
PRIMĂVERII 2. Subiectul exprimat 4.1 - observarea dezacordului şi a altor abateri b. procedurale:
Variabilitat - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate conversaţia, explicaţia,
ea limbii şi prin pronume personal - discutarea greşelilor de ortografie demonstraţia, exerciţiul,
a 3. Acordul subiectului - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă problematizarea,
comunicării cu predicatul învăţarea prin
în contexte 4. Propoziția simplă. descoperire, munca
diferite Părțile principale de independentă
c. forme de organizare a
propoziție colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXIII 5. 1. Propoziția dezvoltată. 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe
MIREASMA Părțile secundare de 3.4 textului de lucru, ,imagini diverse
Variabilitat PRIMĂVERII propoziție - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite b. procedurale:

53
 ea limbii şi 2. Scrierea corectă a în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse conversaţia, explicaţia,
a cuvintelor var/v-ar criterii demonstraţia, exerciţiul,
comunicării 3. Organizatori grafici - rezolvarea unor controverse problematizarea,
în contexte - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea învăţarea prin
diferite 4. Extragerea unor textelor descoperire, munca
elemente considerate - transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr-un independentă
importante dintr-un text tabel într-un text c. forme de organizare a
Textul de informare colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXIV Funcţii ale 5. 1. Textul creativ cu titlu 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de 5 a. materiale: : caiet, fişe
limbii (acte MIREASMA dat 3.1 text audiate de lucru, imagini diverse
de vorbire) PRIMĂVERII 2. Formularea de 3.3 - oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje b. procedurale:
animate conversaţia, explicaţia,
Textul concluzii simple pe - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce demonstraţia, exerciţiul,
baza lecturii unui text - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn problematizarea,
Variabilitat informativ pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele învăţarea prin
ea limbii şi 3. Prezentarea unei referitoare la anumite elemente din text descoperire, munca
a activități - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale independentă
comunicării textului c. forme de organizare a
în contexte 4. Povestirea scrisă a - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite colectivului: frontală,
diferite unei activități în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse activitate individuală, în
criterii grup/ pe echipe,evaluare
- rezolvarea unor controverse orală şi scrisă
XXV Funcţii ale 5. 1. Textul creativ în care 4 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte MIREASMA se introduce dialogul 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de de lucru, imagini diverse,
de vorbire) PRIMĂVERII 2. Familia de cuvinte 2.4 text audiate procedurale:
Textul 3.1 - oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje conversaţia, explicaţia,
3. RECAPITULARE animate / fragmente de desene animate demonstraţia, exerciţiul,
Variabilitat 4. EVALUARE - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce problematizarea,
ea limbii şi - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc învăţarea prin
a roluri şi derularea activităţilor descoperire, munca
comunicării - minidezbateri/ controversa creativă independentă
în contexte - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce c. forme de organizare a
diferite - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn colectivului: frontală,
pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele activitate individuală, în
referitoare la anumite elemente din text grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă

XXVI 6. PENELUL 1. Bambi cunoaște 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti 5 a. materiale: caiet, fişe

54
 Funcţii ale NATURII câmpia după Felix 3.5 pe plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce de lucru, planşă magini
limbii (acte Salten 4.1 faceţi?”) diverse, imagini cu
de vorbire) 2. Relatarea orală și - inventarea unui alt final la o poveste lecturi, reguli de ocrotire
- imaginarea unei continuări a unei scene de poveste a naturii,
Textul scrisă a unei întâmplări - relatarea unor întâmplări având ca suport banda b. procedurale:
imaginate pe baza unor desenată conversaţia, explicaţia,
Variabilitat întrebări de sprijin - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, demonstraţia, exerciţiul,
ea limbii şi 3. Felul propozițiilor „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? Ce problematizarea,
a după aspectul vedem?”) învăţarea prin
comunicării - observarea dezacordului şi a altor abateri descoperire, munca
în contexte predicatului - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate independentă
diferite - discutarea greşelilor de ortografie c. forme de organizare a
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă

MODULUL V
XXVII Funcţii ale 6. PENELUL 1. Umbrela roșie după 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: : caiet, fişe
limbii (acte NATURII Titel Constantinescu 3.3 iniţială şi la final de lucru, , imagini
de vorbire) 2. Textul creativ după 3.6 - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării diverse,
4.2 unor proiecte/ teme b. procedurale:
Textul un plan propriu de idei - prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini conversaţia, explicaţia,
3. Scrierea corectă a care corespund momentelor unei întâmplări demonstraţia, exerciţiul,
cuvintelor întruna/ într- - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale problematizarea,
una textului învăţarea prin
4. Prezentarea unui - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite descoperire, munca
în texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse independentă
proiect și a rezultatelor criterii c. forme de organizare a
acestuia proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau colectivului: frontală,
5. Comunicarea în vederea unor activităţi extraşcolare activitate individuală, în
nonverbală - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un grup/ pe echipe,evaluare
picnic etc. orală şi scrisă

55
XXVIII Funcţii ale 6. PENELUL 1. Formularea de 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte NATURII solicitări formale și 3.6 iniţială şi la final de lucru, planşă imagini
de vorbire) informale 4.5 - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării diverse, imagini cu
unor proiecte/ teme lecturi, colaje din
Textul 2. Legenda Privighetorii - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare desene,simboluri,
3. Proiectul de sau în vederea unor activităţi extraşcolare (de exemplu, cuvinte, planşă, reguli de
documentare excursii, concursuri, serbări) comunicare eficientă,
4. Afișul - realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente civilizată,
5. Cartea poștală din şcoală; concurs de afişe b. procedurale:
conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea,
învăţarea prin
descoperire, munca
independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXIX Funcţii ale 6. PENELUL 1. Exprimarea propriilor - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte NATURII opinii carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place de lucru, planşă imagini
de vorbire) 2. Textul creativ liber personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării diverse,
are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) b. procedurale:
Textul 3. Doi ani de vacanță - observarea dezacordului şi a altor abateri conversaţia, explicaţia,
după Jules Verne - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o demonstraţia, exerciţiul,
4. Povestirea orală și diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de problematizarea,
scrisă a unei întâmplări teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) învăţarea prin
trăite descoperire, munca
independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Funcţii ale 6. PENELUL 1. Mesajul-text 3.3 - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o 5 a. materiale: caiet, fişe
limbii (acte NATURII 2. E-mailul 3.6 diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de de lucru, planşă b.
de vorbire) 3. RECAPITULARE 4.2 teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) procedurale:
- minidezbateri pornind de la aspecte - întâlniri cu scriitori, conversaţia, explicaţia,
Textul 4. EVALUARE iniţierea unei corespondenţe cu un scriitor demonstraţia, exerciţiul,
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite problematizarea,

56
 - relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, învăţarea prin
de ce a făcut...? descoperire, munca
- realizarea unui jurnal de lectură care să conţină independentă
elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ sau c. forme de organizare a
desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXI+ 6. PENELUL 1. RECAPITULARE 1.4 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ 5 a. materiale:caiet, fişe de
XXXII Funcţii ale NATURII FINALĂ 2.1 carte referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, planşe cb.
limbii (acte 2.3 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării procedurale:,
de vorbire) 2.5 are şi cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) conversaţia, explicaţia,
3.2 - observarea dezacordului şi a altor abateri demonstraţia, exerciţiul,
Textul 3.5 - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o problematizarea,
3.6 diversitate de subiecte prin email (întrebări legate de învăţarea prin
Variabilitat 4.2 teme, de modul de rezolvare a unui exerciţiu etc.) descoperire, munca
ea limbii şi 4.4 - întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un independentă jocul
a scriitor c. forme de organizare a
comunicării - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite colectivului: frontală,
în contexte - relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, activitate individuală, în
diferite de ce a făcut...? grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea unui jurnal de lectură care să conţină orală şi scrisă
elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ sau
desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează

MATEMATICĂ

Săptă Domeniul Tema Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore

MODULUL I

57
I NUMERE ŞI EVALUARE 1. Recapitulare Recapitularea şi evaluarea competenţelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU INIŢIALĂ 2. Evaluare initială dobândite în clasa a III-a caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE lucru, fişe de evaluare
b.procedurale:
conversaţia, explicaţia,
exerciţiul
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activitate individuală
(proba orală şi scrisă)
II NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru,
NUMERE CUPRINSE 0 – 1 000 000 (formare, 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir planşe, rechizite
ÎNTRE citire, scriere) dat b.procedurale:
0 – 1 000 000 2. Numerele naturale - scrierea cu cifre / litere a unor numere din conversaţia,explicaţia,
cuprinse între intervalul 0 – 1 000 000 demonstraţia,
0 – 1 000 000 (formare, - citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 exerciţiul, jocul didactic,
citire, scriere) 000 învăţarea prin
3. Numerele naturale - identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / descoperire,
cuprinse între sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor de mii problematizarea, munca
0 – 1 000 000 (formare, dintr-un număr independentă
citire, scriere) - compunerea şi descompunerea numerelor c.forme de organizare a
din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci colectivului:
şi unităţi activitate frontală,
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare activitate individuală
şi descrescătoare, cu precizarea limitelor activitate în echipe
intervalului (de la ... până la ..., mai mic
decât ... dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât
1 000 000, care îndeplinesc condiţii date
III NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE 0 – 1 000 000 2.2 - descrierea unei reguli pornind de la un şir b.procedurale:
ÎNTRE (comparare, ordonare 2.3 dat conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 2. Numerele naturale - compararea unor numere mai mici sau egale demonstraţia,
cuprinse între cu 1 000 000 utilizând algoritmul de exerciţiul, jocul didactic,
0 – 1 000 000 comparare învăţarea prin
(comparare, ordonare) - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, descoperire,
3. Numerele naturale utilizând semnele <, >, = problematizarea, munca
cuprinse între - precizarea succesorului şi/sau a independentă

58
 0 – 1 000 000 predecesorului unui număr c.forme de organizare a
(comparare, ordonare) - ordonarea crescătoare/descrescătoare a colectivului:
4. Numerele naturale unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000 activitate frontală,
cuprinse între 0 – 1 000 - rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci activitate individuală
000 (rotunjiri) de mii/sute de mii a unor valori numerice activitate în echipe
(preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
IV NUMERE ŞI NUMERELE 1. Scrierea cu cifre 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE romane 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE 2. Recapitulare 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir b.procedurale:
ÎNTRE 3. Evaluare 2.2 dat conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 2.3 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din demonstraţia,
intervalul 0 – 1 000 000 exerciţiul, jocul didactic,
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 învăţarea prin
000 descoperire,
- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / problematizarea, munca
sutelor / miilor / zecilor de mii/sutelor de mii independentă
dintr-un număr c.forme de organizare a
- compunerea şi descompunerea numerelor colectivului:
din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi activitate frontală,
unităţi activitate individuală
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare activitate în echipe
şi descrescătoare, cu precizarea limitelor
intervalului (de la ... până la ..., mai mic
decât ... dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât 1 000
000, care îndeplinesc condiţii date
- formarea, scrierea şi citirea numerelor
folosind cifrele romane
- transcrierea cu cifre romane a unor numere
scrise cu cifre arabe
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale
(de exemplu, scrierea cu cifre romane a unor
numerale ordinale)
- compararea unor numere mai mici sau egale
cu 1 000 000 utilizând algoritmul de
comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =

59
 - precizarea succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a
unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci
de mii/sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
V NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru
NUMERE NUMERELOR 0 – 1 000 000, fără adunarea şi scăderea, cu trecere și fără b.procedurale:
NATURALE ÎN trecere peste ordin trecere peste ordin conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL 2. Proprietăți ale adunării - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
0 – 1 000 000 (comutativitate,asociativit descompunerea numerelor din concentrul 0 – exerciţiul, jocul didactic,
ate, element neutru) 1 000 000 învăţarea prin
3. Scăderea numerelor - efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și descoperire,
naturale în concentrul cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 problematizarea, munca
0 – 1 000 000, fără 000, utilizând algoritmi de calcul, independentă
trecere peste ordin descompuneri numerice şi proprietăţile c.forme de organizare a
operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală,
respectiv de scădere activitate individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
VI NUMERE ŞI ADUNAREA 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând aiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 – 1 000 000, cu adunarea şi scăderea, cu trecere și fără b.procedurale:
CONCENTRUL trecere peste ordin trecere peste ordin conversaţia,explicaţia,

60
 0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – exerciţiul, jocul didactic,
1 000 000 învăţarea prin
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și descoperire,
cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 problematizarea, munca
000, utilizând algoritmi de calcul, independentă
descompuneri numerice şi proprietăţile c.forme de organizare a
operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală,
respectiv de scădere activitate individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
VII NUMERE ŞI SCĂDEREA 1. Scăderea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 –1 000 000, cu trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără b.procedurale:
CONCENTRUL peste ordin trecere peste ordin conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – exerciţiul, jocul didactic,
1 000 000 învăţarea prin
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și descoperire,
cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 problematizarea, munca
000, utilizând algoritmi de calcul, independentă
descompuneri numerice şi proprietăţile c.forme de organizare a
operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală,
respectiv de scădere activitate individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui

61
 - utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii

MODULUL II
VIII NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Aflarea termenului 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA necunoscut 5.1 exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru caiet, fişe de lucru,
NUMERE NUMERELOR 2. Recapitulare determinarea unui număr necunoscut dintr-o b.procedurale:
NATURALE ÎN 3. Evaluare relaţie numerică) conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL - aflarea unui termen necunoscut, folosind demonstraţia,
0 – 1 000 000 diverse metode exerciţiul, jocul didactic,
învăţarea prin
descoperire,
problematizarea, munca
independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activitate individuală
activitate în echipe
IX NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea unui număr 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot 4 a.materiale:c
OPERAŢII CU NUMERELOR cu 10, 100, 1000 2.5 fi utilizate şi în alte situaţii aiet, fişe de lucru,tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Înmulțirea unui număr 5.1 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL mai mic decât - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 1 000 000 cu un număr mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
de o cifră - efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
3. Înmulțirea numerelor decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
când factorii au cel mult - efectuarea de înmulţiri de numere în învăţarea prin
trei cifre concentrul 0 - 1 000 000, în scris descoperire,
- scrierea unui număr ca produs de doi sau problematizarea, munca
mai mulţi factori independentă
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află c.forme de organizare a
dublul, triplul etc.” colectivului:
- formularea şi rezolvarea unor probleme activitate frontală,
62
 pornind de la o tematică dată/de la numere activitate individuală
date/ expresii care sugerează operaţii activitate în grup
X NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Proprietățile înmulțirii 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR 2. Recapitulare 1.2 fi utilizate şi în alte situaţii caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 3. Evaluare 2.4 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL 2.5 - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 5.1 mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea de înmulţiri de numere în învăţarea prin
concentrul 0 - 1 000 000, în scris descoperire,
- scrierea unui număr ca produs de doi sau problematizarea, munca
mai mulţi factori independentă
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului c.forme de organizare a
unui calcul, fără efectuarea acestuia (de colectivului:
exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 activitate frontală,
x30=600) activitate individuală
- utilizarea unei formule de calcul (de activitate în echipe
exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru
determinarea unui număr necunoscut dintr-o
relaţie numerică)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
diverse metode
- utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află
jumătatea/ sfertul/, trei sferturi, zecimea,
sutimea etc.”
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XI NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea unui număr 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR la 10, 100, 1 000 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Împărțirea numerelor sau două cifre în concentrul împarțirii
CONCENTRUL naturale mai mici decât 1 0 - 1 000 000 b.procedurale:
0 – 1 000 000 000 000 la un număr de - utilizarea calculatorului pentru verificarea conversaţia,explicaţia,
o cifră (cu rest 0) unor operaţii de împărţire demonstraţia,
3. Împărțirea numerelor - efectuarea probei unei operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
naturale mai mici decât 1 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află învăţarea prin
000 000 la un număr de jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, descoperire,

63
 două cifre (cu rest 0) zecimea, sutimea etc.” problematizarea, munca
- formularea şi rezolvarea unor probleme independentă
pornind de la o tematică dată/de la numere c.forme de organizare a
date/ expresii care sugerează operaţii colectivului:
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află activitate frontală,
jumătatea/ sfertul/ trei sferturi, zecimea, activitate individuală
sutimea etc.” activitate în echipe
XII NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea numerelor 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale mai mici decât 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră caiet, fişe de lucru
NUMERE NATURALE ÎN 1 000 000 la un număr sau două cifre în concentrul b.procedurale:
CONCENTRUL de o cifră (cu rest diferit 0 - 1 000 000 conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 de 0) - utilizarea calculatorului pentru verificarea demonstraţia,
2. Împărțirea numerelor unor operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
naturale mai mici decât - efectuarea probei unei operaţii de împărţire învăţarea prin
1 000 000 la un număr - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află descoperire,
de două cifre (cu rest jumătatea/ sfertul/ trei sferturi, zecimea, problematizarea, munca
diferit de 0) sutimea etc.” independentă
3. Aflarea numărului - formularea şi rezolvarea unor probleme c.forme de organizare a
necunoscut pornind de la o tematică dată/de la numere colectivului:
date/ expresii care sugerează operaţii activitate frontală,
activitate individuală
activitate în echipe
XIII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 2.5 - descrierea unei reguli pornind de la un şir evaluare
5.1 dat b.procedurale:
- identificarea unor procedee de lucru care pot conversaţia,explicaţia,
fi utilizate şi în alte situaţii demonstraţia,
- utilizarea unei formule de calcul (de exerciţiul, jocul didactic,
exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru învăţarea prin
determinarea unui număr necunoscut dintr-o descoperire,
relaţie numerică) problematizarea, munca
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află independentă
jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi, c.forme de organizare a
zecimea, sutimea etc.” colectivului:
- formularea şi rezolvarea unor probleme activitate frontală,
pornind de la o tematică dată/de la numere activitate individuală
date/ expresii care sugerează operaţii activitate în echipe
XIV NUMERE ŞI ORDINEA 1. Ordinea efectuării 2.5 - rezolvarea de exerciţii cu operaţiile 4 a.materiale:
OPERAŢII CU EFECTUĂRII operațiilor și folosirea 5.1 cunoscute, respectând ordinea efectuării caiet, fişe de lucru,
NUMERE OPERAȚIILOR parantezelor rotunde și operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai b.procedurale:

64
 pătrate paranteze rotunde şi pătrate) conversaţia,
- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a explicaţia, demonstraţia,
celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
exerciţiu învăţarea prin
- formularea şi rezolvarea unor probleme descoperire,
pornind de la o tematică dată/de la numere problematizarea, munca
date/ expresii care sugerează operaţii independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală,
activitate individuală
activitate în echipe
XV NUMERE ŞI PROBLEME 1. Probleme care se 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de 4 a.materiale:
OPERAŢII CU rezolvă prin operații 5.1 acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda caiet, fişe de lucru
NUMERE matematice cunoscute 5.3 reprezentării grafice, metoda comparaţiei, b.procedurale:
2. Metoda reprezentării metoda mersului invers conversaţia,explicaţia,
grafice. Sumă și diferență - identificarea rolului parantezelor rotunde şi a demonstraţia,
3. Metoda reprezentării celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
grafice. Sumă și raport exerciţiu învăţarea prin
4. Metoda reprezentării - transformarea unei probleme rezolvate prin descoperire,
grafice. Diferență și schimbarea numerelor sau a întrebării, prin problematizarea, munca
raport înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, independentă
prin adăugarea unei întrebări etc. c.forme de organizare a
- transformarea problemelor prin schimbarea colectivului:
operaţiilor aritmetice activitate frontală,
- formularea de probleme pornind de la situaţii activitate individuală
concrete, reprezentări şi/sau relaţii activitate în echipe
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza
unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult
etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme
folosind simboluri, numere sau reprezentări

65
 grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel
sau într-o reprezentare grafică in scopul
compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe
metode
- identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme

MODULUL III
XVI NUMERE ŞI PROBLEME 1. Metoda comparației 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de 4 a.materiale: caiet, fişe de
OPERAŢII CU 2. Metoda mersului 5.1 acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda lucru
NUMERE invers 5.3 reprezentării grafice, metoda comparaţiei, b.procedurale:
metoda mersului invers conversaţia,explicaţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin demonstraţia,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin exerciţiul, jocul didactic,
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, învăţarea prin
prin adăugarea unei întrebări etc. descoperire,
- transformarea problemelor prin schimbarea problematizarea, munca
operaţiilor aritmetice independentă
- formularea de probleme pornind de la situaţii c.forme de organizare a
concrete, reprezentări şi/sau relaţii colectivului:
matematice, imagini, desene, scheme, activitate frontală,
exerciţii, grafice, tabele activitate individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme activitate în echipe
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza
unei probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit, a
distribuit în mod egal, de două ori mai mult
etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme
66
 folosind simboluri, numere sau reprezentări
grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel
sau într-o reprezentare grafică in scopul
compunerii sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe
metode
- identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XVII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 2.5 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 5.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir evaluare,
5.3 dat b.procedurale:
- identificarea unor procedee de lucru care pot conversaţia,explicaţia,
fi utilizate şi în alte situaţii demonstraţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin exerciţiul, jocul didactic,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin învăţarea prin
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, descoperire,
prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor prin schimbarea independentă
operaţiilor aritmetice c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii colectivului:
concrete, reprezentări şi/sau relaţii activitate frontală,
matematice, imagini, desene, scheme, activitate individuală
exerciţii, grafice, tabele (probă orală, probă
- formularea şi rezolvarea unor probleme scrisă)
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XVIII NUMERE ŞI FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale 2.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU unui întreg: sutime; 2.2 fracţiilor caiete, fişe de lucru
NUMERE reprezentări prin desene 2.3 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, b.procedurale:
2. Fracții subunitare, 2.4 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații conversaţia,explicaţia,
echiunitare și 5.1 familiare sau în reprezentări demonstraţia,
supraunitare - determinarea unei fracţii când numărătorul exerciţiul, jocul didactic,
3. Compararea și şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii învăţarea prin
ordonarea fracțiilor - reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând descoperire,

67
 desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la problematizarea, munca
experienţa cotidiană independentă
- scrierea unor fracţii pornind de la situații c.forme de organizare a
familiare colectivului:
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii activitate frontală,
familiare activitate individuală
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor activitate în echipe
sau cu acelaşi numărător, pornind de la
obiecte sau de la reprezentări grafice
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă
sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi
numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice
sau exemple familiar
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
XIX NUMERE ŞI FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu 2.1 - scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 4 a.materiale:
OPERAŢII CU același numitor 2.4 75%), cu suport intuitiv caiet, fişe de lucru
NUMERE 2. Scăderea fracțiilor cu 5.1 - marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un b.procedurale:
același numitor întreg, pornind de la experienţe familiare conversaţia,explicaţia,
3. Scrierea Procentuală elevilor demonstraţia,
(25%, 50%, 75%) - marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; exerciţiul, jocul didactic,
3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa învăţarea prin
unei figuri geometrice, cu ajutorul unor descoperire,
exerciții practice problematizarea, munca
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă independentă
sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi c.forme de organizare a
numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice colectivului:
sau exemple familiare activitate frontală,
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea activitate individuală
numerelor cu virgulă şi a procentelor) activitate în echipe
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a
unor simboluri matematice în situaţii cotidiene
(de exemplu, utilizarea procentelor)
XX ELEMENTE FIGURI 1. Localizarea unor 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE obiecte. Paralel. 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE Perpendicular - construirea de regularităţi simple cu b.procedurale:
2. Coordonate într-o simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, conversaţia,explicaţia,
reprezentare grafică sub respectând una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
formă de rețea - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în exerciţiul, jocul didactic,

68
 3. Hărţi raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin
- identificarea structurii unui ansamblu de descoperire,
obiecte spaţiale din perspective diferite c.forme de organizare a
- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi colectivului:
(de exemplu, de a localiza şcoala în problematizarea, munca
comunitate, de a vizualiza cel mai scurt traseu independentă, activitate
între două locuri) frontală, activitate
- reprezentarea, sub forma unor desene sau individuală
planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc activitate în echipe
de rol
- utilizarea unei reprezentări simple pentru
orientare în spaţiu, în condiţii familiare

MODULUL IV
XXI ELEMENTE FIGURI 1. Drepte 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE perpendiculare, paralele 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE 2. Unghiuri drepte, 3.2 - construirea de regularităţi simple cu b.procedurale:
ascuțite, obtuze simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, conversaţia,explicaţia,
3. Poligoane respectând una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
4. Pătratul - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în exerciţiul, jocul didactic,
raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin
- identificarea structurii unui ansamblu de descoperire,
obiecte spaţiale din perspective diferite problematizarea, munca
- identificarea şi denumirea figurilor plane independentă
- identificarea elementelor componente ale c.forme de organizare a
unei figuri plane: unghi, latură, vârf colectivului:
- identificarea numărului de forme geometrice activitate frontală,
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură activitate individuală
geometrică „fragmentată” activitate în echipe
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
XXII ELEMENTE FIGURI 1. Dreptunghi 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Rombul 3.2 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Paralelogramul - construirea de regularităţi simple cu b.procedurale:
4. Triunghiul simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, conversaţia,explicaţia,
respectând una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
- identificarea şi denumirea figurilor plane exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea elementelor componente ale învăţarea prin
unei figuri plane: unghi, latură, vârf descoperire,
- identificarea numărului de forme geometrice problematizarea, munca
69
 plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură independentă
geometrică „fragmentată” c.forme de organizare a
- identificarea unor segmente de dreaptă colectivului:
perpendiculare, paralele activitate frontală,
activitate individuală
activitate în echipe

XXIII ELEMENTE FIGURI 1. Cercul 1.2 - construirea de regularităţi simple cu 4 a.materiale:

INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Axa de simetrie 3.2 simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, caiet, fişe de lucru, figuri
GEOMETRIE 3. Perimetrul 4.1 respectând una sau mai multe reguli diferite geometrice
4. Aria unei suprafețe - utilizarea unei formule de calcul (de b.procedurale:
exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru conversaţia,explicaţia,
determinarea unui număr necunoscut dintr-o demonstraţia,
relaţie numerică) exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea şi denumirea figurilor plane învăţarea prin
- identificarea elementelor componente ale descoperire,
unei figuri plane: unghi, latură, vârf problematizarea, munca
- identificarea numărului de forme geometrice independentă
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură c.forme de organizare a
geometrică „fragmentată” colectivului:
- identificarea unor segmente de dreaptă activitate frontală,
perpendiculare, paralele activitate individuală
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri activitate în echipe
geometrice prin diferite modalităţi (pliere,
desen)
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate
pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm)
XXIV ELEMENTE CORPURI 1. Cubul 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Paralelipipedul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Piramida 3.2 - construirea de regularităţi simple cu planşe,figuri geometrice
4. Cilindrul simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, b.procedurale:
respectând una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului învăţarea prin

70
 să fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie descoperire,
un con) problematizarea, munca
- identificarea unor segmente de dreaptă independentă
perpendiculare, paralele c.forme de organizare a
- recunoaşterea în situaţii familiare/în colectivului:
reprezentări a unor obiecte cu formă activitate frontală,
geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, activitate individuală
cilindru, sferă, con) activitate în echipe
XXV ELEMENTE CORPURI 1. Sfera 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Conul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Volumul cubului și 3.2 - construirea de regularităţi simple cu corpuri geometrice
paralelipipedului 4.1 simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, b.procedurale:
respectând una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să învăţarea prin
fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un descoperire,
con) problematizarea, munca
- recunoaşterea în situaţii familiare/în independentă de
reprezentări a unor obiecte cu formă c.forme organizare a
geometrică (cub, paralelipiped, piramidă, colectivului:
cilindru, sferă, con) activitate frontală,
- compararea volumelor unor corpuri activitate individuală
geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca activitate în echipe
unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul
cu latura 1 cm)
XXVI ELEMENTE RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.2 - construirea de regularităţi simple cu 4 a.materiale:
INTUITIVE DE 2. Evaluare 2.1 simboluri, numere, figuri, corpuri geometrice, caiet, fişe de lucru, fişe de
GEOMETRIE 2.2 respectând una sau mai multe reguli diferite evaluare,
2.3 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte b.procedurale:
2.4 date conversaţia,explicaţia,
3.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor demonstraţia,
3.2 fracţiilor exerciţiul, jocul didactic,
4.1 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, învăţarea prin
5.1 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații descoperire,
familiare sau în reprezentări problematizarea, munca
- determinarea unei fracţii când numărătorul independentă
şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii c.forme de organizare a
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând colectivului:

71
 desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la activitate frontală,
experienţa cotidiană activitate individuală
- scrierea unor fracţii pornind de la situații (probă orală, probă scrisă
familiare
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%,
75%), cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un
întreg, pornind de la experienţe familiare
elevilor
- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4;
3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa
unei figuri geometrice, cu ajutorul unor
exerciții practice
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii
familiare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la
obiecte sau de la reprezentări grafice
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/în
reprezentări a unor obiecte cu formă
geometrică (cub, paralelipiped, piramidă,
cilindru, sferă, con)
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
geometrice prin diferite modalităţi (pliere,
desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate
pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul
cu latura 1 cm)

MODULUL V
72
XXVII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Metrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale: caiet, fişe de
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru lucru, planşe, instrumente
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Metrul –Transformări 5.1 efectuarea unor măsurători în cadrul unor de măsură pentru
LUNGIME 3. Instrumente de investigaţii lungime
măsură - efectuarea de transformări cu unităţi de b.procedurale:
4. Operații cu unități de măsură standard în limita operaţiilor studiate conversaţia,explicaţia,
măsură pentru lungime - efectuarea unor calcule folosind unităţi de demonstraţia,
măsură pentru lungime, masă, capacitate exerciţiul, jocul didactic,
(volum), unităţi monetare învăţarea prin
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea descoperire,
de activităţi practice/ experimentale problematizarea, munca
- rezolvarea de probleme în care intervin independentă
unităţi de măsură standard (inclusiv cu c.forme de organizare a
transformări) colectivului:
- formularea şi rezolvarea unor probleme activitate frontală,
pornind de la o tematică dată/de la numere activitate individuală
date/ expresii care sugerează operaţii activitate în echipe
- analizarea şi interpretarea rezultatelor
obţinute din rezolvarea unor probleme
practice, cu referire la unităţile de măsură
studiate

XXVIII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Litrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru caiet, fişe de lucru, planşe
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Litrul – transformări 5.1 efectuarea unor măsurători în cadrul unor b.procedurale:
VOLUMUL 3. Operații cu unități de investigaţii conversaţia,explicaţia,
LICHIDELOR măsură pentru volumul - analizarea şi interpretarea rezultatelor demonstraţia,
lichidelor obţinute din rezolvarea unor probleme exerciţiul, jocul didactic,
practice, cu referire la unităţile de măsură învăţarea prin
studiate descoperire,
- compararea capacităţilor (volumelor) unor problematizarea, munca
vase în situaţii practice/experimentale independentă
- efectuarea de transformări cu unităţi de c.forme de organizare a
măsură standard în limita operaţiilor studiate colectivului:
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de activitate frontală,
măsură pentru lungime, masă, capacitate activitate individuală
(volum), unităţi monetare activitate în echipe
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin

73
 unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XXIX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Kilogramul – multiplii 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ și submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru caiet, fişe de lucru,
DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – 5.1 efectuarea unor măsurători în cadrul unor planşe, instrumente de
transformări investigaţii măsură pentru masă
3. Instrumente de - analizarea şi interpretarea rezultatelor b.procedurale:
măsură obţinute din rezolvarea unor probleme conversaţia,explicaţia,
4. Operații cu unități de practice, cu referire la unităţile de măsură demonstraţia,
măsură pentru masă studiate exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea de transformări cu unităţi de învăţarea prin
măsură standard în limita operaţiilor studiate descoperire
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de problematizarea, munca
măsură pentru lungime, masă, capacitate independentă
(volum), unităţi monetare c.forme de organizare a
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea colectivului:
de activităţi practice/ experimentale activitate frontală,
- rezolvarea de probleme în care intervin activitate individuală
unităţi de măsură standard (inclusiv cu activitate în echipe
transformări)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XXX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Unități de măsură 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ pentru timp 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru caiet, fişe de lucru, ceas,
DE MĂSURĂ PENTRU TIMP 5.1 efectuarea unor măsurători în cadrul unor planşe
investigaţii b.procedurale:
- analizarea şi interpretarea rezultatelor conversaţia,explicaţia,
obţinute din rezolvarea unor probleme demonstraţia,
practice, cu referire la unităţile de măsură exerciţiul, jocul didactic,
studiate învăţarea prin
- ordonarea unor evenimente istorice sau descoperire,
personale în funcţie de succesiunea derulării problematizarea, munca
lor în timp şi completarea unei axe a timpului independentă
- identificarea unei date sau calcularea unui c.forme de organizare a
interval temporal folosind un calendar (de colectivului:
exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă activitate frontală,
care cade într-o zi de 13; calcularea numărului activitate individuală

74
 de zile dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.) activitate în echipe
- efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
XXXI UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Monede și bancnote: 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ Leul și banul, Euro și 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru caiet, fişe de lucru,
DE MĂSURĂ MONETARE eurocentul 5.1 efectuarea unor măsurători în cadrul unor monede, bancnote
2. Schimburi monetare investigaţii b.procedurale:
echivalente - compararea unor sume de bani compuse din conversaţia,explicaţia,
3. Exerciții aplicative monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare demonstraţia,
a banilor exerciţiul, jocul didactic,
- analizarea şi interpretarea rezultatelor învăţarea prin
obţinute din rezolvarea unor probleme descoperire,
practice, cu referire la unităţile de măsură problematizarea
studiate c.forme de organizare a
- efectuarea de transformări cu unităţi de colectivului:
măsură standard în limita operaţiilor studiate activitate frontală,
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de activitate individuală
măsură pentru lungime, masă, capacitate activitate în echipe
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XXXII ORGANIZARE ORGANIZAREA 1. Date din tabele: 3.1 - identificarea obiectelor folosind simbolurile 4 a.materiale:
A ȘI ȘI analiza datelor, 4.2 dintr-o reprezentare caiet, fişe de lucru
REPREZENTA REPREZENTA interpretare 5.1 - realizarea şi completarea unor tabele b.procedurale:
REA DATELOR REA DATELOR 2. Grafice cu bare și 5.2 respectând instrucţiuni în care se folosesc conversaţia,explicaţia,
liniare cuvintele „rând” şi „coloană” demonstraţia,
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o exerciţiul, jocul didactic,

75
 reprezentare de tip reţea) învăţarea prin
- selectarea şi gruparea unor simboluri descoperire,
/numere/ figuri geometrice/ corpuri geometrice problematizarea, munca
după mai multe criterii date independentă
- interpretarea datelor prin compararea c.forme de organizare a
numerelor implicate, prin stabilirea de colectivului:
asemănări şi deosebiri, prin extragerea unor activitate frontală,
informaţii semnificative etc. activitate individuală
- gruparea corpurilor dintr-un mediu după activitate în echipe
diferite criterii şi înregistrarea concluziilor într-
o diagramă, grafic sau table
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un
tabel, pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în
tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor
informaţii date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice
(cu bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/obiecte din
cotidian după anumite scale (de exemplu
după intensitate, frecvenţă, dimensiuni,
preferinţe etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii
XXXIII EXERCIȚII ȘI 1. Recapitulare finală 1.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir 4 a.materiale:
PROBLEME 1.2 dat caiet, fişe de lucru
RECAPITULATI 2.1 - utilizarea unei formule de calcul (de b.procedurale:
VE 2.2 exemplu: pentru calculul perimetrului, pentru conversaţia,explicaţia,
2.3 determinarea unui număr necunoscut dintr-o demonstraţia,
2.4 relaţie numerică) exerciţiul, jocul didactic,
2.5 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din munca independentă
3.1 intervalul 0 – 1 000 000 c.forme de organizare a
3.2 - numărare cu pas dat, în ordine crescătoare colectivului:
4.1 şi descrescătoare, cu precizarea limitelor activitate frontală,
4.2 intervalului (de la ... până la ..., mai mic activitate individuală
5.1 decât ... dar mai mare decât ...) activitate în echipe
5.2 - transcrierea cu cifre romane a unor numere
5.3 scrise cu cifre arabe
- identificarea numărătorilor şi numitorilor

76
 fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare,
supraunitare şi a celor echiunitare, în situații
familiare sau în reprezentări
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la
experienţa cotidiană
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%,
75%), cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un
întreg, pornind de la experienţe familiare
elevilor
- compararea unor numere mai mici sau egale
cu
1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la
obiecte sau de la reprezentări grafice
- precizarea succesorului şi/sau a
predecesorului unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a
unor numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci
de mii/sute de mii a unor valori numerice
(preţuri, distanţe etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- compunerea şi descompunerea numerelor
naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând
adunarea şi scăderea, cu trecere și fără
trecere peste ordin
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și
cu trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000
000, utilizând algoritmi de calcul
- efectuarea probei operaţiei de adunare,
respectiv de scădere
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.)
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10,
100, 1 000

77
 - efectuarea de înmulţiri de numere în
concentrul 0 - 1 000 000, în scris
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră
sau două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
- utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de
înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor (numai
paranteze rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de
acelaşi ordin/ de ordine diferite; metoda
reprezentării grafice, metoda comparaţiei,
metoda mersului invers
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în
raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular)
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o
reprezentare de tip reţea)
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- identificarea elementelor componente ale
unei figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură
geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
geometrice prin diferite modalităţi (pliere,
desen)
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate
pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură
pătratul cu latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri
geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca
unitate de măsură cubul cu latura de 1 cm
- transformarea rezultatelor unor măsurători,

78
 folosind operațiilor cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din
monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare
a banilor
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm)
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul
cu latura 1 cm)
- efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află
jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi,
zecimea, sutimea etc.”
- folosirea fracţiilor în contexte familiare
- aflarea unui termen necunoscut
- transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor aritmetice
- formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii.
- realizarea unor grafice pe baza unor
informaţii date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice
(cu bare sau liniare)
- rezolvarea şi compunerea de probleme
folosind simboluri, numere sau reprezentări
grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- rezolvarea de probleme prin mai multe

79
 metode
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XXXIV RECAPITULARE 1. Recapitulare finală 1.1 - compararea unor numere mai mici sau egale 4 a.materiale:
/ EVALUARE 2. Evaluare finală 1.2 cu fişe de evaluare
2.1 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare b.procedurale:
2.2 - efectuarea probei operaţiei de adunare, conversaţia,explicaţia,
2.3 respectiv de scădere exerciţiul,
2.4 - folosirea unor tehnici de calcul rapid c.forme de organizare a
2.5 (proprietăţile operaţiilor, grupări şi colectivului:
3.1 descompuneri de numere etc.) activitate frontală,
3.2 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, activitate individuală
4.1 100, 1 000 (Probă orală. Probă
4.2 - efectuarea de înmulţiri de numere în scrisă)
5.1 concentrul 0 - 1 000 000, în scris
5.2 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră
5.3 sau două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
- utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea
de activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări)
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află
jumătatea/ sfertul/ dublul, trei sferturi,
zecimea, sutimea etc.”

ȘTIINȚE ALE NATURII

Săptă- DOME- TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna NIUL pe- ore
tenţe

80
 MODULUL I

I Științele vieții RECAPITULARE Recapitulare a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,

Recapitularea competenţelor dobândite în clasa a III-a planŞe
a. b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, munca
independentă
b. c. forme de organizare a
colectivului: frontală, individuală,
evaluare orală Şi scrisă
II Științele vieții Evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a a. materiale:
EVALUARE Evaluare
imagini,fişa de lucru,caiet
INIŢIALĂ b. procedurale:
conversaţia, explicaţia, munca
independentă, exerciţiul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală individuală,
evaluare orală
III Științele vieții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, a. materiale:
CICLURI DE Părinți și urmași
1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini caiet, fişe de lucru
VIAȚĂ ÎN LUMEA în lumea vie – scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE asemănări și povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
de viață la unele organisme) demonstraţia,exerciţiul, munca în
deosebiri - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în echipă, problematizarea,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală, activitate individuală/pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
IV Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor caiet, fişe de lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al plantelor 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE 2.1 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
2.2 de viață la unele organisme) demonstraţia, exerciţiul,
2.3 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în problematizarea, învăţarea prin
2.4 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de descoperire, munca independentă
2.5 exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
81
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală,individuală,evaluare orală,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) activitate în grup/în perechi
- construirea punctului de plecare al investigației proprii/
identificarea unei probleme, prin formularea unor
întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța unei
plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)
- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul
echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi pot utiliza
semințe ale unor plante diferite)
- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele
investigației proprii (de exemplu: se vor produce/ nu se
vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor
apărea direct plante mature/ care vor trece prin diferite
stadii)
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea
semințelor pe vată menținută umedă în vase ținute la
căldură și lumină)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: observarea îmbibării cu apă a
semințelor, a crăpării tegumentului, a apariției noii
plante)
- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: măsurarea ritmului de creștere
al noilor plante, numărarea semințelor care au încolțit și
care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu
informații despre fenomene și procese din mediul
înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a
modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la
încolțit și la noile plante formate)
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele,
grafice, diagrame (de exemplu: realizarea de tabele cu
modificările observate la semințe în fiecare zi, grafice cu
ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame cu
procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene
82
 și procese din natură (de exemplu: notarea schematică
a principalelor etape observate din viața unei plante
„sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură)
→plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu:
desenarea, fotografierea diferitelor etape ale încolțirii
semințelor)
- selectarea observațiilor esențiale din datele
înregistrate (de exemplu: după câte zile au apărut
părțile componente ale noii plante, ce s-a întâmplat cu
părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame
(de exemplu: părțile componente ale plantei apar pe
rând, ritmul de creștere al plantulei este mare, numai o
parte din semințe încolțesc)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu
rezultatele obținute (de exemplu: compararea
estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că semințele
se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se
dezvoltă o nouă plantă, care trece apoi prin diferite
etape de viață)
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul
unor mijloace diverse (de exemplu: fotografii, desene,
afișe, colaje, pliante, broșuri, machete, articole în
reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor
efectuate în cadrul unor activități tematice organizate la
nivelul clasei sau al școlii (de exemplu: „Ziua micului
cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Și eu
sunt inventator”)
V Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al animalelor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
VIE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală/pe echipe,evaluare
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce orală şi scrisă
83
 căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
VI Științele vieții Adaptări ale 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
plantelor la 2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI condiții de viață unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE din diferite medii viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
(pajiște, pădure, de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă
râu, mare, deșert)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală/pe echipe,evaluare
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață

MODULUL II

VII Științele vieții 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE Adaptări ale
2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI animalelor la unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE condiții de viață viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ din diferite medii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă,
(pajiște, pădure, - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ jocul
procese după anumite criterii c. forme de organizare a
râu, mare, deșert) - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului:
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de frontală, activitate individuală/pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
diferite etape de viață
VIII Științele vieții Relații de hrănire 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
dintre viețuitoare 2.1 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI (lanțuri trofice sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale:
MEDIUL LOR DE simple) schema unui circuit electric) conversaţia, explicaţia,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în jocul
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de orga
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în nizare a colectivului:
84
 diferite etape de viață frontală, activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
IX Științele vieții Dietă echilibrată. 2.1 - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei 1 a. materiale: caiet, fişe de
OMUL-
mișcare 3.1 sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, lucru,imagini cu diverse obiecte,
MENȚINEREA vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: mini-cărticele,
STĂRII DE consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării) b. procedurale: conversaţia,
- extragerea unor informații utile despre alimente prin explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
SĂNĂTATE exerciții de citire a unor etichete ale produselor problematizarea, învăţarea prin
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui descoperire, munca independentă,
aliment) jocul
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor c. forme de organizare a
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, colectivului:
conținutul, proveniența, modul de depozitare) frontală, activitate individuală, în
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și grup/ pe echipe,evaluare orală şi
efortului depus interpretând modele de piramide scrisă
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
X Științele vieții Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
ȘTIINȚELE VIEȚII
recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
RECAPITULARE/ Evaluare 3.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
EVALAURE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
85
 alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
XI Științele Planetele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului Sistemului Solar. 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini
SISTEMUL Mișcările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR Pământului jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ descoperire, munca independentă,
procese după anumite criterii jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă

XII Științele Soarele - sursă 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului de lumină și 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini cu diverse obiecte,
SISTEMUL căldură (Ciclul zi- 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor planşe
SOLAR noapte) jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor b. procedurale: conversaţia,
Sistemului Solar) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării problematizarea, învăţarea prin
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: descoperire, munca independentă,
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de jocul
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) c. forme de organizare a
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ colectivului: frontală, activitate
procese după anumite criterii individuală, în grup/ pe
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese echipe,evaluare orală şi scrisă
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
XIII Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI Anotimpuri.
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse,
SISTEMUL Modificările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR vremii; jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,

86
 lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe echipe,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XIV Științele Ritmuri cotidiene 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI
pământului și anuale ale 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse, imagini, planşă
SISTEMUL activității cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR viețuitoarelor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor individuală, în grup/ pe
dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea echipe,evaluare orală şi scrisă
unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de
viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite
de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese

XV Științele Recapitulare 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă, imagini diverse
2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe
procese după anumite criterii echipe,evaluare orală şi scrisă
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
87
 - formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă

MODULUL III

XVI Științele Evaluare 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
pământului sumativă 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de imagini diverse, planşe
SUMATIVĂ exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în b. procedurale: conversaţia,
diferite etape de viață explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese jocul
c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă

XVII Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
JOCURI
pământului 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri explicaţia,, exerciţiul, munca
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese independentă,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
- promovarea
XVIII Științele Fosilele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
MĂRTURII ALE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,planşe, imagini
VIEȚII DIN cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
TRECUT jocuri de rol explicaţia,, exerciţiul, munca
-discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării independentă
lor prin prisma unor fapte științifice c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
procese după anumite criterii
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
88
XIX Științele Dispariția 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
INFLUENȚA
pământului speciilor 1.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un planşă , imagini diverse,
OMULUI ASUPRA (vânătoare, 3.2 copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu b. procedurale: conversaţia,
MEDIULUI DE pescuit excesiv) stinge lumina când părăsește camera) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: descoperire, munca independentă,
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin jocul
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții c. forme de organizare a
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de colectivului: frontală, activitate
către unele plante) individuală, în grup/ pe
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, echipe,evaluare orală şi scrisă
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XX Științele Protejarea 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,
INFLUENȚA
pământului mediului 3.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un imagini diverse, poveşti audio,
OMULUI ASUPRA copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu lecturi ilustrate, planşă
MEDIULUI DE stinge lumina când părăsește camera) b. procedurale: conversaţia,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: problematizarea, învăţarea prin
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin descoperire, munca independentă,
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții jocul
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de c. forme de organizare a
către unele plante) colectivului: frontală, activitate
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, individuală, în grup/ pe
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, echipe,evaluare orală şi scrisă
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
89
 casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)

MODULUL IV

XXI Științele Plutirea corpurilor 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru
CORPURI –
fizicii în apă 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
PROPRIETĂȚI diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă,
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice jocul
simple, evidențierea unor fenomene optice) c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de individuală, în grup/ pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
XXII Științele Proprietățile apei. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CORPURI –
fizicii Utilizări ale apei 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse, planşe cu medii de
PROPRIETĂȚI în diferite stări de diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei viaţă
agregare în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri b. procedurale: conversaţia,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de problematizarea, învăţarea prin
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice descoperire, munca independentă,
simple, evidențierea unor fenomene optice) jocul

90
 - formularea de răspunsuri la întrebările primite din c. forme de organizare a
partea colegilor de clasă colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXIII Științele 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Amestecuri și 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii poveşti audio
CARACTERISTICI separarea diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR amestecurilor în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din individuală, în grup/ pe
partea colegilor de clasă echipe,evaluare orală şi scrisă

XXIV Științele Dizolvarea. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Influența 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii lucru, ,imagini diverse
CARACTERISTICI temperaturii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR asupra procesului în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de dizolvare și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
gospodărie, în construcții)
XXV Științele Ardere, ruginire, 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii putrezire, 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse
CARACTERISTICI alterare, coacere diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
gospodărie, în construcții)
XXVI Științele Transferul de 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ENERGIE,
fizicii căldură între 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
SURSE ȘI obiecte. Materiale diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei procedurale: conversaţia,
EFECTE conductoare și în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
izolatoare de și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
căldură influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă

91
 căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în
gospodărie, în construcții)

MODULUL V

XXVII Științele Lumină. Surse de 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii lumină 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de planşă magini diverse, imagini cu
ELECTRIC. exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în lecturi, reguli de ocrotire a naturii,
LUMINĂ diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al b. procedurale: conversaţia,
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) problematizarea, învăţarea prin
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de descoperire, munca independentă
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de c. forme de organizare a
conducere a căldurii sau a curentului electric, după colectivului: frontală, activitate
transparență) individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
XXVIII Științele Curent electric. 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, ,
CURENT
fizicii Circuite electrice 1.2 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui imagini diverse,
ELECTRIC. simple sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale: conversaţia,
LUMINĂ schema unui circuit electric) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea problematizarea, învăţarea prin
unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii descoperire, munca independentă
diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei c. forme de organizare a
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri colectivului: frontală, activitate
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a individuală, în grup/ pe
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice
simple, evidențierea unor fenomene optice)

92
 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
XXIX Științele Fenomene 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii comune care 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii planşă imagini diverse, imagini cu
ELECTRIC. implică lumina diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei lecturi, colaje din desene,simboluri,
LUMINĂ (umbra, în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri cuvinte, planşă, reguli de
curcubeul, și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a comunicare eficientă, civilizată,
culorile, influenței temperaturii, demonstrarea transferului de b. procedurale: conversaţia,
vizibilitatea căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
corpurilor) simple, evidențierea unor fenomene optice) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
XXX Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
Recapitulare
fizicii 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă imagini diverse,
(semestrul II) 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
3.2 jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: c. forme de organizare a
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de colectivului: frontală, activitate
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
XXXI Științele Sistematizarea 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE

93
 fizicii cunoștințelor 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşă b. procedurale:
FINALĂ
2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.2 de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
XXXII Științele Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
fizicii recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe cb. procedurale:,
FINALĂ 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.1 de viață la unele organisme) problematizarea, învă
3.2 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
94
 - realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
XXXIII Științele Evaluare 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe diverse
FINALĂ 3.2 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învă
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
XXXIV Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: teste, fişe
JOCURI
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor b. procedurale: munca
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor independentă, jocul
povești sau povestiri c. forme de organizare a
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese colectivului: frontală, activitate
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe echipe
procese după anumite criterii
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă

ISTORIE

Săptă DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

-mâna NIUL tenţe ore

MODULUL I
95
I Trecutul și Noțiuni Noțiuni 1.3 - studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate 1 a. materiale: fișa de lucru,
prezentul introductive introductive: 2.1 date, perioade de timp și nume de locuri caiet, planșe, harta
din jurul trecut-prezent - realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică c. b. procedurale:
nostru (mileniu, măsurarea timpului în istorie (deceniu, secol, mileniu) conversaţia, explicaţia,
secol, - realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor exerciţiul, munca
deceniu, selectate din enciclopedii tipărite sau online independentă
epocă - valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case d. c. forme de organizare a
istorică), memoriale, situri arheologice colectivului: frontală,
individuală, evaluare orală
spațiu istoric, - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în
și scrisă
surse istorice discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)

II Trecutul și Familia Familia: 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul trecutul 1.3 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria imagini,fişa de lucru,caiet
din jurul familiei, 4.2 localității natale b. procedurale:
nostru sărbători de - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind conversaţia, explicaţia,
familie, timpul o schemă dată munca independentă,
liber, - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, exerciţiul
activitățile desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul c. forme de organizare a
cotidiene comunității colectivului: frontală
individuală, evaluare orală
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei
sau a comunității
- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri
importante, ordonate cronologic
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
III Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria imagini caiet, fişe de lucru
din jurul națională națională: 2.3 localității natale b. procedurale:
nostru teritoriu, - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, conversaţia, explicaţia,
locuințe și desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul demonstraţia,exerciţiul,

96
 viață comunității munca în echipă,
cotidiană, - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei problematizarea,
tradiții, sau a comunității jocul
sărbători, -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale c. forme de organizare a
religie, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni colectivului:
monumente - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu frontală, activitate
ale eroilor (ocupații, locuințe, obiceiuri) individuală/pe
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, echipe,evaluare orală şi
scrisă
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
IV Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria caiet, fişe de lucru,imagini,
din jurul națională: națională: 2.3 localității natale hartă
nostru Comunități - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, b. procedurale:
ale desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul conversaţia, explicaţia,
minorităților comunității demonstraţia, exerciţiul,
pe teritoriul de - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei problematizarea, învăţarea
azi al sau a comunității prin descoperire, munca
independentă
României -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
c. forme de organizare a
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni colectivului:
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu frontală,individuală,evaluare
(ocupații, locuințe, obiceiuri) orală, activitate în grup/în
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, perechi
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
V Trecutul și Copilăria de Copilăria de 1.1 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de azi ieri și de azi 1.2 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se lucru,imagini , hartă
din jurul în în 2.3 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria b. procedurale:
nostru comunitatea comunitatea localității natale conversaţia, explicaţia,
locală locală demonstraţia, exerciţiul,
- alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind
problematizarea, învăţarea
o schemă dată
prin descoperire, munca
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, independentă
desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul c. forme de organizare a
comunității colectivului: frontală,
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei activitate individuală/pe
sau a comunității echipe,evaluare orală şi
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite scrisă
97
 domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în
timp
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii
precum: la început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă
în final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de
desfășurare a evenimentelor și în funcție de factorul timp
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu
(ocupații, locuințe, obiceiuri)
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
VI Trecutul și Popoare de Popoare de 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de ieri și de 1.3 importanță istorică lucru,imagini
din jurul astăzi astăzi: 4.1 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
nostru localizare pe (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
hartă, antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
ocupații, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
tradiții, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
obiceiuri, - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
c. forme de organizare a
sărbători (ocupații, locuințe, obiceiuri)
colectivului: frontală,
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case activitate individuală/pe
memoriale, situri arheologice echipe,evaluare orală şi
-formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din scrisă
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
VII Trecutul și Cunoașterea Cunoașterea 2.1 -căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul lumii prin lumii prin 4.1 discuție lucru,imagini
din jurul călători călători - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere b. procedurale:
nostru informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în conversaţia, explicaţia,
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea
98
 biblioteci) prin descoperire, munca
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii independentă, jocul
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din c. forme de organizare a
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică colectivului:
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate frontală, activitate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric individuală/pe
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, echipe,evaluare orală şi
în perechi scrisă
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

MODULUL II
VIII Trecutul și Recapitulare 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul 2.1 reprezinte evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria lucru,imagini
din jurul localității natale b. procedurale:
nostru - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind conversaţia, explicaţia,
o schemă dată demonstraţia, exerciţiul,
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, problematizarea, învăţarea
desene, fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul prin descoperire, munca
comunității independentă, jocul
c. forme de orga
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei
nizare a colectivului:
sau a comunității frontală, activitate
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite individuală/pe
domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în echipe,evaluare orală şi
timp scrisă
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în
discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
99
 oamenilor din localitatea natală
IX Epoci, Antichitatea Antichitatea 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Legende și 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini cu diverse
și scrieri ale 3.2 antropic și de geografie umană) obiecte, mini-cărticele,
personalități anticilor - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
despre daci și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
romani - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
(ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
apropiat
c. forme de organizare a
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului:
eveniment istoric frontală, activitate
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor individuală, în grup/ pe
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate echipe,evaluare orală şi
istorică scrisă
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
X Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
c. forme de organizare a
istorice – apropiat
colectivului: frontală,
Gelu, Iancu - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
de eveniment istoric grup/ pe echipe,evaluare
Hunedoara, - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor orală şi scrisă
Dragoș legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la

100
 timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XI Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
c. forme de organizare a
istorice – apropiat
colectivului: frontală,
Basarab I, - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
Mircea cel eveniment istoric grup/ pe echipe,evaluare
Bătrân - formularea unor predicții asupra firului narativ al unor orală şi scrisă
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru,imagini cu diverse
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) obiecte, planşe
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
istorice –Vlad apropiat
c. forme de organizare a
Țepeș - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului: frontală,
eveniment istoric activitate individuală, în
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor grup/ pe echipe,evaluare
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate orală şi scrisă
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii

101
 învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, imagini diverse,
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) b. procedurale:
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) prin descoperire, munca
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau independentă, jocul
c. forme de organizare a
istorice – apropiat
colectivului: frontală,
Ștefan cel - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
Mare eveniment istoric grup/ pe echipe, evaluare
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor orală şi scrisă
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XIV Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, imagini diverse,
și legendare de 3.2 antropic și de geografie umană) imagini, planşă
personalități voievozi, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
domnitori și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
conducători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere (ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
literare și -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
istorice – apropiat
c. forme de organizare a
Mihai Viteazul - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului: frontală,
eveniment istoric activitate individuală, în
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor grup/ pe echipe,evaluare
102
 legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate orală şi scrisă
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
XV Epoci, Recapitulare Recapitulare 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul lucru, planşă, imagini
și 3.2 antropic și de geografie umană) diverse
personalități 4.3 - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale b. procedurale:
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni conversaţia, explicaţia,
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu demonstraţia, exerciţiul,
(ocupații, locuințe, obiceiuri) problematizarea, învăţarea
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau prin descoperire, munca
independentă, jocul
apropiat
c. forme de organizare a
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un colectivului: frontală,
eveniment istoric activitate individuală, în
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor grup/ pe echipe,evaluare
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate orală şi scrisă
istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii
învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la
timpuri potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment
istoric
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și
personalități istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei
sau între clase

103
 - realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale

MODULUL III
XVI Epoci, Evaluare Evaluare 1.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente sumativă sumativă 4.3 importanță istorică lucru, imagini diverse,
și - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic planşe
personalități (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul b. procedurale:
antropic și de geografie umană) conversaţia, explicaţia,
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție demonstraţia, exerciţiul,
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și problematizarea, învăţarea
personalități istorice prin descoperire, munca
independentă, jocul
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
c. forme de organizare a
discutate colectivului: frontală,
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea activitate individuală, în
alegerii făcute grup/ pe echipe,evaluare
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei orală şi scrisă
sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale
XVII Epoci, Istoria prin Istoria prin 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente jocuri jocuri 4,3 evenimente lucru, imagini
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de exerciţiul, munca
timp independentă,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade c. forme de organizare a
de timp/ momente istorice colectivului: frontală,
activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele
grup/ pe echipe,evaluare
discutate orală şi scrisă
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei
sau între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având
posibilitatea să completeze cu informații pe care le consideră
104
 relevante pentru subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

XVIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Transilvania 2.3 importanță istorică lucru,planşe, imagini
și - spațiu 4.1 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
personalități multietnic. Sat (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,,
și oraș în antropic și de geografie umană) exerciţiul, munca
Transilvania - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale independentă
medievală oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni c. forme de organizare a
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor colectivului: frontală,
activitate individuală, în
evenimente
grup/ pe echipe,evaluare
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor orală şi scrisă
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
XIX Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente 4.1 discuție lucru, planşă , imagini
și - Istorici și - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere diverse,
personalități cronicari informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în b. procedurale:
despre școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, conversaţia, explicaţia,
personalități biblioteci) demonstraţia, exerciţiul,
ale - citirea și comentarea unor imagini/fotografii problematizarea, învăţarea
minorităților - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale prin descoperire, munca
independentă, jocul
oamenilor din localitatea natală
c. forme de organizare a
105
 -citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate colectivului: frontală,
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric activitate individuală, în
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, grup/ pe echipe,evaluare
în perechi orală şi scrisă
XX Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, , imagini diverse,
și - Al.I. Cuza și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor poveşti audio, lecturi
personalități Unirea fapte/evenimente istorice ilustrate, planşă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de b. procedurale:
timp conversaţia, explicaţia,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade demonstraţia, exerciţiul,
de timp/ momente istorice problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
independentă, jocul
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas c. forme de organizare a
neschimbat de-a lungul timpului colectivului: frontală,
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din activitate individuală, în
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică grup/ pe echipe,evaluare
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate orală şi scrisă
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

MODULUL IV
XXI Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru imagini diverse,
și - Carol I și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități independența fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
, Carol Davila - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă, jocul
c. forme de organizare a
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
106
 unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas colectivului: frontală,
neschimbat de-a lungul timpului activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din grup/ pe echipe,evaluare
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică orală şi scrisă
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, imagini diverse,
și - Eroi ai - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor planşe cu medii de viaţă
personalități Primului fapte/evenimente istorice b. procedurale:
Război - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de conversaţia, explicaţia,
Mondial timp demonstraţia, exerciţiul,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade problematizarea, învăţarea
de timp/ momente istorice prin descoperire, munca
independentă, jocul
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
c. forme de organizare a
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas colectivului: frontală,
neschimbat de-a lungul timpului activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din grup/ pe echipe,evaluare
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică orală şi scrisă
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice

107
XXIII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, poveşti audio
și - Ferdinand și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități Marea Unire fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă
c. forme de organizare a
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
colectivului: frontală,
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas activitate individuală, în
neschimbat de-a lungul timpului grup/ pe echipe,evaluare
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din orală şi scrisă
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale,
în perechi
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre
fapte/evenimente/personalități istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente
istorice prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
XXIV Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.3 evenimente lucru, ,imagini diverse
și - România la - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor b. procedurale:
personalități cumpăna fapte/evenimente istorice conversaţia, explicaţia,
dintre milenii - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade prin descoperire, munca
de timp/ momente istorice independentă
c. forme de organizare a
-participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție
colectivului: frontală,
informații sau exprimându-și propria părere despre evenimente și activitate individuală, în
personalități istorice grup/ pe echipe,evaluare
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele orală şi scrisă
discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea
alegerii făcute
XXV Cultură și Locuri Locuri 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de

108
 patrimoniu istorice din istorice din 2.1 importanță istorică lucru, imagini diverse
comunitate comunitate: 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
mănăstiri, (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
străzi și case antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
istorice din - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
comunitate, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
monumente - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
ale eroilor, (ocupații, locuințe, obiceiuri) c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
monumente - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în
activitate individuală, în
reprezentative discuție grup/ pe echipe,evaluare
ale - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere orală şi scrisă
comunităților informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
etnice din școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
România biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXVI Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, imagini diverse,
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic procedurale: conversaţia,
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul explicaţia, demonstraţia,
România România: antropic și de geografie umană) exerciţiul, problematizarea,
- Așezări și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale învăţarea prin descoperire,
construcții oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni munca independentă
dacice, - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
grecești si (ocupații, locuințe, obiceiuri)
activitate individuală, în
romane - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în grup/ pe echipe,evaluare
(orașele discuție orală şi scrisă
grecești de pe - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere

109
 malul Mării informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
Negre) școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor

MODULUL V
XXVII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, planşă magini
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic diverse, imagini cu lecturi,
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul reguli de ocrotire a naturii,
România România: antropic și de geografie umană) b. procedurale:
- Castele și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
cetăți martore oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
ale - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
evenimentelor (ocupații, locuințe, obiceiuri)
independentă
istorice - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în c. forme de organizare a
discuție colectivului: frontală,
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere activitate individuală, în
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în grup/ pe echipe,evaluare
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale, orală şi scrisă
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
110
 - analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXVIII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de 1 a. materiale: : caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 importanță istorică lucru, , imagini diverse,
istorică istorică 2.3 - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
pentru pentru (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul conversaţia, explicaţia,
România România: antropic și de geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
- Construcții - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
religioase și oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
ctitorii lor - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu independentă
c. forme de organizare a
(ocupații, locuințe, obiceiuri)
colectivului: frontală,
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în activitate individuală, în
discuție grup/ pe echipe,evaluare
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere orală şi scrisă
informații din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în
școală sau în afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci)
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor
fapte/evenimente istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de
timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală,
școala, locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul
în care au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor,
arhitectura locuințelor
XXIX Cultură și Monumente Monumente 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de

111
 patrimoniu și locuri și locuri 2.3 discuție lucru, planşă imagini
incluse în incluse în 4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor diverse, imagini cu lecturi,
patrimoniul patrimoniul evenimente colaje din desene,simboluri,
UNESCO UNESCO - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor cuvinte, planşă, reguli de
fapte/evenimente istorice comunicare eficientă,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de civilizată,
timp b. procedurale:
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
de timp/ momente istorice
problematizarea, învăţarea
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția prin descoperire, munca
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas independentă
neschimbat de-a lungul timpului c. forme de organizare a
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și colectivului: frontală,
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Cultură și Recapitulare Recapitulare 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu 2.3 discuție lucru, planşă imagini
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor diverse,
evenimente b. procedurale:
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor conversaţia, explicaţia,
fapte/evenimente istorice demonstraţia, exerciţiul,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de problematizarea, învăţarea
timp prin descoperire, munca
independentă
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
c. forme de organizare a
de timp/ momente istorice colectivului: frontală,
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția activitate individuală, în
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas grup/ pe echipe,evaluare
neschimbat de-a lungul timpului orală şi scrisă
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXI Cultură și Evaluare Evaluare 2.3 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu sumativă sumativă 4.3 discuție lucru, planşă b.
-prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor procedurale: conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor exerciţiul, problematizarea,
fapte/evenimente istorice învăţarea prin descoperire,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de munca independentă
timp c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
activitate individuală, în
de timp/ momente istorice grup/ pe echipe,evaluare
112
 - prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția orală şi scrisă
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale:caiet, fişe de
finală finală 2.3 discuție lucru, planşe cb.
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor procedurale:, conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor exerciţiul, problematizarea,
fapte/evenimente istorice învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de ţarea prin descoperire,
timp munca independentă jocul
c. forme de organizare a
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
colectivului: frontală,
de timp/ momente istorice activitate individuală, în
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția grup/ pe echipe,evaluare
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas orală şi scrisă
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXIII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
finală finală 2.3 discuție lucru, planşe diverse
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor b. procedurale:
evenimente conversaţia, explicaţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor demonstraţia, exerciţiul,
fapte/evenimente istorice problematizarea, învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de ţarea prin descoperire,
timp munca independentă jocul
c. forme de organizare a
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
colectivului: frontală,
de timp/ momente istorice activitate individuală, în
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția grup/ pe echipe,evaluare
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas orală şi scrisă
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

113
XXXIV Cultură și Jocuri Jocuri 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în 1 a. materiale: teste, fişe
patrimoniu istorice istorice 4.2 discuție b. procedurale: munca
4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor independentă, jocul
evenimente c. forme de organizare a
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor colectivului: frontală,
fapte/evenimente istorice activitate individuală, în
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de grup/ pe echipe,evaluare
timp orală şi scrisă
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade
de timp/ momente istorice
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția
unor persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas
neschimbat de-a lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și
termenii specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru
comemorarea/sărbătorirea unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie

GEOGRAFIE

Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

114
mâna NIUL tenţe ore

MODULUL I
I Elemente de Orizontul Clasa, şcoala, 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă 1 a. materiale: fișa de lucru,
geografie a apropiat cartierul, localitatea 2.1 în texte din manual/ texte complementare caiet, planșe, harta
orizontului Orientarea şi 2.3 - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un e. b. procedurale:
distanţele în 3.2 mesaj oral conversaţia, explicaţia,
local și
orizontul apropiat - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și exerciţiul, munca
apropiat independentă
apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă,
compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) f. c. forme de organizare a
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor colectivului: frontală,
individuală, evaluare orală
din experiențialul cotidian
și scrisă
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
situații de spațiu și timp
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor
criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări
convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și
regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale

115
II Elemente de Orizontul Planul clasei, al 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat locuinței, al școlii, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, imagini,fişa de lucru,caiet
orizontului al cartierului și al 3.4 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) b. procedurale:
- utilizarea scării de proporție conversaţia, explicaţia,
local și localității
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând munca independentă,
apropiat exerciţiul
forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au c. forme de organizare a
corespondent în realitate colectivului: frontală
individuală, evaluare orală
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și
al localității
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii
înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări
III Elemente de Orizontul Planul unei locuințe 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, imagini caiet, fişe de lucru
orizontului 3.4 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) b. procedurale:
- utilizarea scării de proporție conversaţia, explicaţia,
local și
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând demonstraţia,exerciţiul,
apropiat munca în echipă,
forme geometrice simple
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au problematizarea,
corespondent în realitate jocul
c. forme de organizare a
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
colectivului:
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și frontală, activitate
al localității individuală/pe
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii echipe,evaluare orală şi
înconjurătoare scrisă
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări
IV Elemente de Orizontul Orizontul, linia 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a local orizontului, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, caiet, fişe de lucru,imagini,
orizontului punctele cardinale 3.2 compas etc., exprimate în unități standard și nonstandard) hartă
- utilizarea scării de proporție b. procedurale:
local și Hărți ale orizontului
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor conversaţia, explicaţia,
apropiat local demonstraţia, exerciţiul,
cardinale sau prin raportare reciprocă
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări problematizarea, învăţarea
convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și prin descoperire, munca
independentă
regiunii
c. forme de organizare a
116
 - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale colectivului:
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii frontală,individuală,evaluare
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice orală, activitate în grup/în
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) perechi
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
V Elemente de Caracteri Relief, hidrografie, 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici vegetație 4.1 convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și lucru,imagini , hartă
orizontului generale Populație, așezări, 4.3 regiunii b. procedurale:
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale conversaţia, explicaţia,
local și observab activități ale
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
apropiat ile în oamenilor problematizarea, învăţarea
orizontul - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) prin descoperire, munca
local independentă
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
c. forme de organizare a
semnul convențional corespunzător
colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și activitate individuală/pe
a semnelor convenționale echipe,evaluare orală şi
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru scrisă
lărgirea orizontului de cunoaștere
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
VI Elemente de Modificăr Modificări 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a i observabile în 4.1 fenomene din realitatea observată lucru,imagini
orizontului observab realitatea - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea b. procedurale:
ile și înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) conversaţia, explicaţia,
local și înconjurătoare
repere de - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
apropiat Ora, ziua, problematizarea, învăţarea
timp săptămâna, anul de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru prin descoperire, munca
Calendarul independentă
lărgirea orizontului de cunoaștere
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă
VII Elemente de De la Localitatea natală 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a orizontul Regiunea 4.1 din experiențialul cotidian lucru,imagini
orizontului local la înconjurătoare - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite b. procedurale:
situații de spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
local și De la orizontul local
117
 apropiat țară la regiune și țară - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor demonstraţia, exerciţiul,
criterii diferite problematizarea, învăţarea
- precizarea principalelor elemente observabile care formează prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare independentă, jocul
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la c. forme de organizare a
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) colectivului:
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc frontală, activitate
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume individuală/pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă

MODULUL II
VIII Elemente de Elemente Recapitulare 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 fenomene din realitatea observată lucru,imagini
orizontului geografie 4.1 - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea b. procedurale:
local și înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) conversaţia, explicaţia,
a
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute demonstraţia, exerciţiul,
orizontului problematizarea, învăţarea
local și de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor prin descoperire, munca
apropiat independentă, jocul
din experiențialul cotidian
c. forme de orga
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
nizare a colectivului:
situații de spațiu și timp frontală, activitate
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor individuală/pe
criterii diferite echipe,evaluare orală şi
- precizarea principalelor elemente observabile care formează scrisă
realitatea geografică înconjurătoare
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume
IX Elemente de Elemente Evaluare sumativă 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 fenomene din realitatea observată lucru,imagini cu diverse
orizontului geografie 4.1 - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea obiecte, mini-cărticele,
local și înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) b. procedurale:
a
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute conversaţia, explicaţia,
orizontului demonstraţia, exerciţiul,
local și de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an)
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor problematizarea, învăţarea
apropiat prin descoperire, munca
din experiențialul cotidian
independentă, jocul
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
c. forme de organizare a
situații de spațiu și timp colectivului:

118
 - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor frontală, activitate
criterii diferite individuală, în grup/ pe
- precizarea principalelor elemente observabile care formează echipe,evaluare orală şi
realitatea geografică înconjurătoare scrisă
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume
X Elemente de Limite și Limite și vecini 2.3 - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a vecini 3.1 diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) lucru,imagini
României 3.3 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio- b. procedurale:
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe conversaţia, explicaţia,
planiglob demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie - exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare reciprocă prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii
c. forme de organizare a
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite
colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XI Elemente de Relieful: Relieful: 2.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a caracteri caracteristici 3.4 situații de spațiu și timp lucru,imagini
României stici generale și trepte - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor b. procedurale:
generale de relief criterii diferite conversaţia, explicaţia,
și trepte - precizarea principalelor elemente observabile care formează demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie de relief realitatea geografică înconjurătoare
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
înconjurătoare
c. forme de organizare a
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
colectivului: frontală,
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XII Elemente de Clima, 2.3 animalele
Clima, apele, vegetația, - și
explicarea
solurile repartiției unor elemente geografice în diferite 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a apele, 3.4 situații de spațiu și timp lucru,imagini cu diverse
României vegetația - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor obiecte, planşe
, criterii diferite b. procedurale:
animalele - precizarea principalelor elemente observabile care formează conversaţia, explicaţia,
Elemente de demonstraţia, exerciţiul,
geografie și realitatea geografică înconjurătoare
solurile - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
înconjurătoare
independentă, jocul
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
119
 - localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XIII Elemente de Locuitorii Locuitorii și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a și așezările omenești 3.1 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României așezările 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite b. procedurale:
omenești 4.3 situații de spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
realitatea geografică înconjurătoare
c. forme de organizare a
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice
colectivului: frontală,
reprezentate pe un suport cartografic activitate individuală, în
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite grup/ pe echipe, evaluare
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la orală şi scrisă
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XIV Elemente de Activități - Resurse și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economi activități industriale 3.1 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României ce - Principalele 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite imagini, planşă
produse agricole 4.3 situații de spațiu și timp b. procedurale:
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor conversaţia, explicaţia,
Elemente de demonstraţia, exerciţiul,
geografie criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare
independentă, jocul
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice
c. forme de organizare a
reprezentate pe un suport cartografic colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la grup/ pe echipe,evaluare
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități orală şi scrisă
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XV Elemente de Activități - Căi de 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economi comunicație 3.1 din experiențialul cotidian lucru, planşă, imagini
României ce 3.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite diverse
4.3 situații de spațiu și timp b. procedurale:
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor conversaţia, explicaţia,
Elemente de demonstraţia, exerciţiul,
geografie criterii diferite
problematizarea, învăţarea
120
 generală - precizarea principalelor elemente observabile care formează prin descoperire, munca
realitatea geografică înconjurătoare independentă, jocul
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice c. forme de organizare a
reprezentate pe un suport cartografic colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la grup/ pe echipe,evaluare
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități orală şi scrisă
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană

MODULUL III
XVI Elemente de Elemente Recapitulare 3.2 - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a de 3.3 (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) lucru, imagini diverse,
României geografie 4.3 - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și planşe
semnul convențional corespunzător b. procedurale:
a
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și conversaţia, explicaţia,
Elemente de României demonstraţia, exerciţiul,
geografie Elemente a semnelor convenționale
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite problematizarea, învăţarea
generală de prin descoperire, munca
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
geografie independentă, jocul
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
generală c. forme de organizare a
umane etc.) colectivului: frontală,
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XVII Elemente de Elemente Evaluare sumativă 3.1 - identificarea unor elemente naturale și socio-economice 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de Jocuri 3.2 reprezentate pe un suport cartografic lucru, imagini
României geografie 4.3 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări b. procedurale:
convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și conversaţia, explicaţia,,
a
regiunii exerciţiul, munca
Elemente de României independentă,
geografie Elemente - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii c. forme de organizare a
generală de colectivului: frontală,
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
geografie activitate individuală, în
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
generală grup/ pe echipe,evaluare
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și orală şi scrisă
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
121
 - afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XVIII Elemente de Marile - Carpații - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități 1.12.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru,planşe, imagini
României geografic 3.2 - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un b. procedurale:
e ale mesaj oral conversaţia, explicaţia,,
României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite exerciţiul, munca
Elemente de independentă
geografie – scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu
caracteri anumite criterii indicate c. forme de organizare a
regională colectivului: frontală,
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
activitate individuală, în
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
grup/ pe echipe,evaluare
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și orală şi scrisă
de relief) semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și
a semnelor convenționale
XIX Elemente de Marile - Dealurile și 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a unități podișurile 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru, planşă , imagini
României geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un diverse,
e ale mesaj oral b. procedurale:
României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite conversaţia, explicaţia,
Elemente de demonstraţia, exerciţiul,
geografie – scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu
caracteri anumite criterii indicate problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
independentă, jocul
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
c. forme de organizare a
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și colectivului: frontală,
de relief) semnul convențional corespunzător activitate individuală, în
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și grup/ pe echipe,evaluare
a semnelor convenționale orală şi scrisă
XX Elemente de Marile - Câmpiile. Delta 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități Dunării 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru, , imagini diverse,
României geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un poveşti audio, lecturi
e ale mesaj oral ilustrate, planşă
României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite b. procedurale:
Elemente de conversaţia, explicaţia,
geografie – scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu
caracteri anumite criterii indicate demonstraţia, exerciţiul,
regională problematizarea, învăţarea
stici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
prin descoperire, munca
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
independentă, jocul
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și c. forme de organizare a
de relief) semnul convențional corespunzător colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și activitate individuală, în
a semnelor convenționale grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
122
 MODULUL IV
XXI Elemente de Caracteri - Elemente de 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici prezentare ale unei 3.2 observabilă în texte din manual/ texte complementare lucru imagini diverse,
României geografic regiuni (poziție, - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un b. procedurale:
e ale limite, caracteristici mesaj oral conversaţia, explicaţia,
regiunii naturale, resurse și - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie în care activități scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu
este economice) anumite criterii indicate prin descoperire, munca
regională independentă, jocul
situat - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
c. forme de organizare a
orizontul (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
colectivului: frontală,
local - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și activitate individuală, în
semnul convențional corespunzător grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și orală şi scrisă
a semnelor convenționale
XXII Elemente de Caracteri - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici regiunii (sau a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse,
României geografic regiunilor) din jurul 4.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în planşe cu medii de viaţă
e ale orizontului local diferite categorii, pe baza unor criterii specifice b. procedurale:
regiunii - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de conversaţia, explicaţia,
Elemente de demonstraţia, exerciţiul,
geografie în care fenomene din realitatea observată
este - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
situat înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
independentă, jocul
orizontul - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
c. forme de organizare a
local situații de spațiu și timp colectivului: frontală,
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor activitate individuală, în
criterii diferite grup/ pe echipe,evaluare
- precizarea principalelor elemente observabile care formează orală şi scrisă
realitatea geografică înconjurătoare
XXIII Elemente de Organiza - Organizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea administrativă 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, poveşti audio
României administr actuală 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie fenomene din realitatea observată
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
regională independentă
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor
123
 criterii diferite grup/ pe echipe,evaluare
- precizarea principalelor elemente observabile care formează orală şi scrisă
realitatea geografică înconjurătoare
XXIV Elemente de Organiza - Orașul București 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea – caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, ,imagini diverse
României administr geografică 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
Elemente de României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
geografie fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
regională - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) independentă
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXV Elemente de Organiza - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a rea geografică a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse
României administr județului și a 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
ativă a localității în care 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
României este situat orizontul - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de problematizarea, învăţarea
geografie local fenomene din realitatea observată
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
regională independentă
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.)
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXVI Elemente de Elemente Recapitulare 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 3.3 din experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României geografie - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite procedurale: conversaţia,
situații de spațiu și timp explicaţia, demonstraţia,
a
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor exerciţiul, problematizarea,
Elemente de României învăţarea prin descoperire,
geografie Elemente criterii diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează munca independentă
regională de c. forme de organizare a
realitatea geografică înconjurătoare
geografie colectivului: frontală,
124
 regională - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la activitate individuală, în
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) grup/ pe echipe,evaluare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite orală şi scrisă

MODULUL V
XXVII România în România - Poziția geografică 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe în a României în 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, planşă magini
glob Europa Europa: limite și 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diverse, imagini cu lecturi,
vecini 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice reguli de ocrotire a naturii,
- Țările vecine: - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de b. procedurale:
denumire, capitală fenomene din realitatea observată conversaţia, explicaţia,
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea demonstraţia, exerciţiul,
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
independentă
situații de spațiu și timp c. forme de organizare a
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor colectivului: frontală,
criterii diferite activitate individuală, în
- precizarea principalelor elemente observabile care formează grup/ pe echipe,evaluare
realitatea geografică înconjurătoare orală şi scrisă
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXVIII România în Europa – - Europa – scurtă 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
Europa și pe un caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, , imagini diverse,
glob continent geografică 3.1 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în b. procedurale:
al - Europa și 3.3 diferite categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
planetei România – - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de demonstraţia, exerciţiul,
elemente comune fenomene din realitatea observată problematizarea, învăţarea
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) independentă
c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite
colectivului: frontală,
situații de spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor grup/ pe echipe,evaluare
criterii diferite orală şi scrisă
- precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XXIX România în Europa – - Uniunea 1.2 - redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe un Europeană 2.2 identificați în manual/texte complementare/denumiți de profesor lucru, planşă imagini
glob continent 3.1 - utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii diverse, imagini cu lecturi,
al referitoare la elemente observate colaje din desene,simboluri,
planetei - definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază cuvinte, planşă, reguli de

125
 învățați comunicare eficientă,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite civilizată,
scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu b. procedurale:
anumite criterii indicate conversaţia, explicaţia,
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio- demonstraţia, exerciţiul,
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe problematizarea, învăţarea
planiglob prin descoperire, munca
independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX România în Terra – - Caracteristici 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planeta generale (formă, 2.2 învățați lucru, planşă imagini
glob noastră mărime, mișcări) 3.3 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei diverse,
- Continente și imagini, după un model dat b. procedurale:
oceane - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind conversaţia, explicaţia,
corect termenii corespunzători demonstraţia, exerciţiul,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite problematizarea, învăţarea
scări (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu prin descoperire, munca
independentă
anumite criterii indicate
c. forme de organizare a
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii colectivului: frontală,
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite activitate individuală, în
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXI România în Terra – o - Planiglobul – 3.1 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio- 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planetă a imaginea Terrei 3.3 economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe lucru, planşă b.
glob sistemul 4.1 planiglob procedurale: conversaţia,
ui solar - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii explicaţia, demonstraţia,
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc exerciţiul, problematizarea,
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume învăţarea prin descoperire,
munca independentă
c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXII România în RECAPIT RECAPITULARE 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor 1 a. materiale:caiet, fişe de
Europa și pe ULARE FINALĂ 3.1 învățați lucru, planşe cb.
glob FINALĂ 4.2 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei procedurale:, conversaţia,
imagini, după un model dat explicaţia, demonstraţia,

126
 - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind exerciţiul, problematizarea,
corect termenii corespunzători învă
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio- ţarea prin descoperire,
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe munca independentă jocul
planiglob c. forme de organizare a
prezentarea unor elemente observabile referitoare la colectivului: frontală,
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități activitate individuală, în
umane etc.) grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XXXIII RECAPITUL EVALUA EVALUARE 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări 1 a. materiale: caiet, fişe de
ARE RE FINALA. 4.2 convenționale utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și lucru, planşe diverse
FINALĂ FINALA. 4.3 regiunii b. procedurale:
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale conversaţia, explicaţia,
orizontului local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice problematizarea, învă
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) ţarea prin descoperire,
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și munca independentă jocul
c. forme de organizare a
semnul convențional corespunzător
colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și activitate individuală, în
a semnelor convenționale grup/ pe echipe,evaluare
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață orală şi scrisă
- participarea la activități de conservare a mediului
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea,
conservarea și protecția mediului
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități
umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
XXXIV EVALUARE JOCURI JOCURI 3.4 - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii 1 a. materiale: teste, fişe
FINALA. 4.1 înconjurătoare b. procedurale: munca
- explicarea unor elemente redate în forme grafice independentă, jocul
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului c. forme de organizare a
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări colectivului: frontală,
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru activitate individuală, în
lărgirea orizontului de cunoaștere grup/ pe echipe,evaluare
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc orală şi scrisă
în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume

EDUCAȚIE CIVICĂ
Săptă- DOME TEMA Conţinuturi Come- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

127
mâna NIUL tenţe ore

MODULUL I

I Persoana Recapitularea 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: fișa de lucru,
cunoștințelor 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor caiet, planșe
Raporturile din clasa a III- norme morale g. b. procedurale: conversaţia,
noastre cu a - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, exerciţiul, munca
lucrurile și de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, independentă
ființele fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale h. c. forme de organizare a
copiilor și ale adulților) colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de individuală, evaluare orală și
scrisă
acțiune
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
II Persoana EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale:
INIȚIALĂ 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor imagini,fişa de lucru,caiet
Raporturile norme morale b. procedurale:
noastre cu conversaţia, explicaţia, munca
lucrurile și
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind independentă, exerciţiul
ființele de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, c. forme de organizare a
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale colectivului: frontală
copiilor și ale adulților) individuală, evaluare orală
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de
acțiune
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
128
III Persoana LOCURI DE LOCALITA 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale:
APARTENEN TEA ȘI 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente imagini caiet, fişe de lucru
ȚĂ DOMICILIU 2.2 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale:
L care locuiește acesta, ale spațiului european conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente demonstraţia,exerciţiul,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia munca în echipă,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) problematizarea,
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale jocul
c. forme de organizare a
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
colectivului:
Europene frontală, activitate
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă individuală/pe echipe,evaluare
manifestări ale dragostei față de țară orală şi scrisă
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)

IV Persoana LOCURI DE ȚARA 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale:

APARTENEN NATALĂ. 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente caiet, fişe de lucru,imagini,
ȚĂ ÎNSEMNEL 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în hartă
E ȚĂRII care locuiește acesta, ale spațiului european b. procedurale:
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente conversaţia, explicaţia,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia demonstraţia, exerciţiul,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) problematizarea, învăţarea
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale prin descoperire, munca
independentă
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
c. forme de organizare a
Europene colectivului:
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă frontală,individuală,evaluare
manifestări ale dragostei față de țară orală, activitate în grup/în
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice perechi
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul

129
 didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
V Persoana LOCURI DE ROMÂNIA, 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENEN MEMBRĂ 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini , hartă
ȚĂ A UNIUNII 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
EUROPEN care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
E - realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
activitate individuală/pe
Europene echipe,evaluare orală şi scrisă
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă
manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
VI Persoana LOCURI DE RECAPITU 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENEN LARE 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
ȚĂ 3.3 specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
activitate individuală/pe
Europene echipe,evaluare orală şi scrisă
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă
manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic

130
 - participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)
VII Persoana LOCURI DE EVALUAR 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENEN E 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
ȚĂ specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în b. procedurale: conversaţia,
care locuiește acesta, ale spațiului european explicaţia, demonstraţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente exerciţiul, problematizarea,
sărbătorite la nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia învăţarea prin descoperire,
Munților”, „Ziua Națională a României”, „Ziua Europei”) munca independentă, jocul
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
colectivului:
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii
frontală, activitate
Europene individuală/pe echipe,evaluare
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă orală şi scrisă
manifestări ale dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice
țărilor membre ale Uniunii Europene

MODULUL II

VIII Raporturile RAPORTURIL BINE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RĂU 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale:
ființele OAMENI. conversaţia, explicaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind demonstraţia, exerciţiul,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) problematizarea, învăţarea
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale prin descoperire, munca
copiilor și ale adulților) independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de orga
acțiune nizare a colectivului:
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori frontală, activitate
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene individuală/pe echipe,evaluare
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață orală şi scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
131
IX Raporturile RAPORTURIL ALTRUISM 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – EGOISM 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini cu diverse
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale obiecte, mini-cărticele,
ființele OAMENI. b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
copiilor și ale adulților) munca independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de organizare a
acțiune colectivului:
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori frontală, activitate individuală,
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene în grup/ pe echipe,evaluare
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață orală şi scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
X Raporturile RAPORTURIL CINSTE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE NECINSTE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
132
 VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, învăţarea prin descoperire,
MORALE (I) fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
scrisă
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XII Raporturile RAPORTURIL EVALUAR 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE E 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru,imagini cu diverse
lucrurile și CU CEILALȚI norme morale obiecte, planşe
ființele OAMENI. b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
copiilor și ale adulților) munca independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de organizare a
acțiune colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori activitate individuală, în grup/
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene pe echipe,evaluare orală şi
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
XIII Raporturile RAPORTURIL RESPECT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – LIPSĂ 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI DE 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. RESPECT explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,

133
 acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe, evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XIV Raporturile RAPORTURIL 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RESPONS 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse, imagini,
lucrurile și CU CEILALȚI ABILITATE 2.2 norme morale planşă
ființele OAMENI. – LIPSĂ b. procedurale: conversaţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind explicaţia, demonstraţia,
VALORI DE de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) RESPONS exerciţiul, problematizarea,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale învăţarea prin descoperire,
ABILITATE copiilor și ale adulților) munca independentă, jocul
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de c. forme de organizare a
acțiune colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori activitate individuală, în grup/
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene pe echipe,evaluare orală şi
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață scrisă
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
134
 - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XV Raporturile RAPORTURIL SOLIDARIT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE ATE – 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, planşă, imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI LIPSA DE 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. SOLIDARIT explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI ATE de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori pe echipe,evaluare orală şi
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene scrisă
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)

MODULUL III

XVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini diverse, planşe
lucrurile și CU CEILALȚI 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind exerciţiul, problematizarea,
VALORI
135
 MORALE (II) de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, învăţarea prin descoperire,
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale munca independentă, jocul
copiilor și ale adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de colectivului: frontală,
acțiune activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
scrisă
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XVII Raporturile RAPORTURIL EVALUAR 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE E 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor lucru, imagini
lucrurile și CU CEILALȚI 2.2 norme morale b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. explicaţia,, exerciţiul, munca
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind independentă,
VALORI de la contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
MORALE (II) c. forme de organizare a
fabule, desene animate familiare elevilor, comportamente ale colectivului: frontală,
copiilor și ale adulților) activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de pe echipe,evaluare orală şi
acțiune scrisă
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori
morale, pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene
animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații
imaginare sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de
caz, a necesității unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
136
 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în
familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații
familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții
cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
XVIII Raporturile RAPORTURIL NORME 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE MORALE familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru,planşe, imagini
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia,, exerciţiul, munca
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții independentă
MORALE (III) cotidiene c. forme de organizare a
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în colectivului: frontală,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
publice)
scrisă
XIX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, planşă , imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN FAMILIE lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă, jocul
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, , imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații poveşti audio, lecturi ilustrate,
ființele OAMENI. ȘCOALĂ ȘI familiare de viață planşă
137
 VALORI ÎN - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții b. procedurale: conversaţia,
MORALE (III) GRUPUL cotidiene explicaţia, demonstraţia,
DE - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în exerciţiul, problematizarea,
PRIETENI contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri învăţarea prin descoperire,
publice) munca independentă, jocul
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în c. forme de organizare a
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, colectivului: frontală,
în clasă, școală, comunitate) activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
scrisă
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale

MODULUL IV

XXI Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI ÎN LOCURI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. PUBLICE familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă, jocul
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale

138
XXII Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, imagini diverse, planşe
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații cu medii de viaţă
ființele OAMENI. familiare de viață b. procedurale: conversaţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții explicaţia, demonstraţia,
MORALE (III) cotidiene exerciţiul, problematizarea,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în învăţarea prin descoperire,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri munca independentă, jocul
c. forme de organizare a
publice)
colectivului: frontală,
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în activitate individuală, în grup/
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, pe echipe,evaluare orală şi
în clasă, școală, comunitate) scrisă
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXIII Raporturile RAPORTURIL EVALUAR 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE E 3.1 familie, școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lucru, poveşti audio
lucrurile și CU CEILALȚI lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. familiare de viață explicaţia, demonstraţia,
VALORI - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții exerciţiul, problematizarea,
MORALE (III) cotidiene învăţarea prin descoperire,
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în munca independentă
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
publice)
activitate individuală, în grup/
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în pe echipe,evaluare orală şi
diferite contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, scrisă
în clasă, școală, comunitate)
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii
unui grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în
perioada de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă
cu copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale
XXIV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, ,imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI PROSOCIA - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se b. procedurale: conversaţia,

139
 ființele OAMENI. LE pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL - exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate învăţarea prin descoperire,
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de munca independentă
comportamente conflictuale, agresive c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui activitate individuală, în grup/
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce pe echipe,evaluare orală şi
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu scrisă
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI ANTISOCI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. ALE pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL învăţarea prin descoperire,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate munca independentă
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de c. forme de organizare a
comportamente conflictuale, agresive colectivului: frontală,
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui activitate individuală, în grup/
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce pe echipe,evaluare orală şi
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu scrisă
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM cooperare, toleranță exerciţiul, problematizarea,
ENTE MORAL învăţarea prin descoperire,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate munca independentă
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de c. forme de organizare a
comportamente conflictuale, agresive colectivului: frontală,
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui activitate individuală, în grup/
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce pe echipe,evaluare orală şi
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu scrisă
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”)

MODULUL V

140
XXVII Raporturile RAPORTURIL EVALUAR 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE E a unor comportamente prosociale/antisociale lucru, planşă magini diverse,
lucrurile și CU CEILALȚI - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se imagini cu lecturi, reguli de
ființele OAMENI. pună în evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, ocrotire a naturii,
COMPORTAM cooperare, toleranță b. procedurale: conversaţia,
ENTE MORAL explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate exerciţiul, problematizarea,
CIVICE pe ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de învăţarea prin descoperire,
comportamente conflictuale, agresive munca independentă
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui c. forme de organizare a
anumit comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce colectivului: frontală,
faci dacă …?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu activitate individuală, în grup/
(răspunzând la întrebarea: „Am procedat bine?”) pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
XXVIII Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, , imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNDATORI texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI RILE explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
COPILULUI de respectare/încălcare a drepturilor copilului
(I) învăţarea prin descoperire,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din munca independentă
încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXIX Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNDATORI texte sau în cazuri date imagini cu lecturi, colaje din
ființele COPILULUI RILE desene,simboluri, cuvinte,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații planşă, reguli de comunicare
COPILULUI de respectare/încălcare a drepturilor copilului eficientă, civilizată,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din b. procedurale: conversaţia,
încălcarea drepturilor copiilor explicaţia, demonstraţia,
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de exerciţiul, problematizarea,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei învăţarea prin descoperire,

141
 explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, munca independentă
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) c. forme de organizare a
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și colectivului: frontală,
exprimarea opiniilor personale activitate individuală, în grup/
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a pe echipe,evaluare orală şi
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de scrisă
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXX Raporturile DREPTURILE RESPECT 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE AREA ȘI 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNCĂLCAR texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI EA explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
DREPTURI de respectare/încălcare a drepturilor copilului
LOR învăţarea prin descoperire,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din munca independentă
COPILULUI încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXI Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşă b. procedurale:
lucrurile și ALE texte sau în cazuri date conversaţia, explicaţia,
ființele COPILULUI demonstraţia, exerciţiul,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații problematizarea, învăţarea
de respectare/încălcare a drepturilor copilului prin descoperire, munca
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din independentă
încălcarea drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de colectivului: frontală,
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei activitate individuală, în grup/
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, pe echipe,evaluare orală şi
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) scrisă
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale

142
 - simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXII Raporturile DREPTURILE EVALUAR 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale:caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE E 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşe cb.
lucrurile și ALE texte sau în cazuri date procedurale:, conversaţia,
ființele COPILULUI explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului învă
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din ţarea prin descoperire, munca
încălcarea drepturilor copiilor independentă jocul
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de c. forme de organizare a
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei colectivului: frontală,
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, activitate individuală, în grup/
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) pe echipe,evaluare orală şi
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și scrisă
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
XXXIII Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, lucru, planşe diverse
lucrurile și ALE FINALĂ texte sau în cazuri date b. procedurale: conversaţia,
ființele COPILULUI explicaţia, demonstraţia,
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații exerciţiul, problematizarea,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului învă
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din ţarea prin descoperire, munca
încălcarea drepturilor copiilor independentă jocul
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de c. forme de organizare a
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei colectivului: frontală,
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, activitate individuală, în grup/
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol) pe echipe,evaluare orală şi
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și scrisă
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu

143
 local al copiilor
XXXIV Raporturile DREPTURILE EVALUAR 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: teste, fişe
noastre cu UNIVERSALE E FINALĂ 3.2 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, b. procedurale: munca
lucrurile și ALE 3.3 texte sau în cazuri date independentă, jocul
ființele COPILULUI c. forme de organizare a
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații colectivului: frontală,
de respectare/încălcare a drepturilor copilului activitate individuală, în grup/
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din pe echipe,evaluare orală şi
încălcarea drepturilor copiilor scrisă
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de
elevi, a unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei
explicații, realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen,
prezentarea unei pantomime, jocuri de rol)
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a
șefului clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de
școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu
local al copiilor
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității
locale, în proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul
didactic, pe diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală, ocrotirea mediului
înconjurător apropiat, cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO)

JOC ȘI MIȘCARE
Săpt Domeniul Tema Conţinuturile Comp Activităţi de învăţare Nr. Resurse
ămâ e ore
na tenţe

MODULUL I

144
I Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete 1.1 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de cu deplasări în 1.2 - parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în obiecte
motrică mers, cu schimbări de diferite variante 2.1 aer liber b. procedurale:
Deprinderi de direcție de mers 2.2 - participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în conversaţia, explicaţia,
comunicare și activitățile ludice școlare și posibil a fi utilizate în demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activitățile extrașcolare jocul
echipă -acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de c. forme de organizare a
obiecte, cu forme și dimensiuni diferite, sub formă de colectivului:
întrecere, între echipe, cu efective variate frontală, individuală,
evaluare orală
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea
activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
II Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de cu deplasări în 1.2 de locomoție obiecte
motrică mers, cu schimbări de diferite variante 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de direcție de mers 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
III Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând JOC: Vizitiul și 2.1 de locomoție mingi
motrică variante de alergare: căluțul, Figurile 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - în zig-zag geometrice de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul

145
 echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IV Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Troica, 1.1 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Semănatul și 2.1 îndeplinirea adecvată a rolurilor de obiecte, mingi
motrică variante de alergare: culesul 2.2 conducere/subordonare în cadrul activităților de joc și b. procedurale:
Deprinderi de - cu ocolire de cartofilor, mișcare conversaţia, explicaţia,
comunicare și obstacole Cursa demonstraţia, exerciţiul,
- participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor
lucru în vocalelor, jocul
- participarea la constituirea echipelor
echipă Vizitiul și doi c. forme de organizare a
-participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi
cai, colectivului:
de locomoție
frontală, individuală,
Calculatoarele - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi
evaluare orală
de manipulare
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea
activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
V Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Vânătorul, 2.1 de locomoție obiecte, mingi
motrică variante de alergare: vrabia și albina, 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - cu trecere peste Șoarecele și de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și obstacole pisica - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VI Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Poșta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
146
 psiho – ștafete cuprinzând merge 1.2 de locomoție obiecte, mingi
motrică variante de alergare: Din cerc în cerc 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - cu transport, punere Naveta spațială 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și și culegere de obiecte -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
VII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Elasticul 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Șotronul 2.1 de locomoție coarda
motrică variante de sărituri cu Cercurile 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un zburătoare de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în picioare; în lungime, activităților de joc și mișcare jocul
echipă înălțime și adâncime, - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
cu coardă activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

MODULUL II

VIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Ferește-ți 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând picioarele 2.1 de locomoție coarda
motrică variante de sărituri cu Broscuțele sar 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de desprindere de pe un în lac de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și picior și de pe ambele Cercurile - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în picioare; cu coardă zburătoare activităților de joc și mișcare jocul
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:

147
 -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
IX Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:cuprinzând
Suveica 1.1 organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli 1 a. materiale:
psiho – variante de aruncare și prindere:
dublă 1.2 diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică - aruncare azvârlită la distanță,
Ferește-ți
la țintă 2.1
capulși la - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile b. procedurale:
Deprinderi de partener Mingea la 2.2 - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități conversaţia, explicaţia,
comunicare și căpitan, extracurriculare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate jocul
echipă sub formă de întrecere c. forme de organizare a
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor colectivului:
obiecte, în cadrul unui grup frontală, individuală,
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, evaluare orală
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea
activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
X Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:cuprinzând
Vânătorii 1.1 - organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli 1 a. materiale:
psiho – variante de aruncare și prindere:
și rațele 1.2 diferite (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică - aruncare împinsă cu două
Întremâini
douăde la 2.1 - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile b. procedurale:
Deprinderi de piept focuri, 2.2 - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități conversaţia, explicaţia,
comunicare și extracurriculare demonstraţia, exerciţiul,
lucru în - acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate jocul
echipă sub formă de întrecere c. forme de organizare a
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor colectivului:
obiecte, în cadrul unui grup frontală, individuală,
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, evaluare orală
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea
activităților de joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
148
 (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XI Capacitate Jocuri de mișcare și ștafete
JOC:cuprinzând 1.1
Ciobanul variante -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – de aruncare și prindere:își apără oile 1.2 de locomoție mingi
motrică - prindere cu două mâiniȚintașii
a obiectelor
iscusiți 2.1
rostogolite - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de a mingii transmise de de manipulare
- prindere cu două mâiniSuveica 2.2 conversaţia, explicaţia,
comunicare și un partener încrucișată -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee
JOC: 1.1
aplicative și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 1.2
Derdelușul de locomoție obiecte, mingi
motrică (utilitar-aplicative): Ajută-te singur 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - tracțiune-împingere Lupta 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și cocoșilor -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în Ancorăm obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă corabia la mal - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee
JOC: 1.1
aplicative și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 2.1
Toboganul de locomoție scări fixe

149
 motrică (utilitar-aplicative): 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - cățărare-coborâre de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIV Capacitate Jocuri de mișcare, trasee
JOC:
aplicative
Avionul 1.1
și ștafete -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 2.1
Transportul de locomoție obiecte, mingi
motrică (utilitar-aplicative): rănitului 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de - tracțiune Cobilița de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -escaladare Remorcarea - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
lucru în activităților de joc și mișcare jocul
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
activitățile de joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

XV Capacitate RECAPITULARE JOC: Vizitiul și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – doi cai 1.2 de locomoție obiecte, mingi, corda
motrică Șarpele își 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de prinde coada 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și Cursa -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în broscuțelor obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
150
 - analiza randamentului echipelor

MODULUL III

XVI Capacitate EVALUARE JOC: Naveta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – spațială 1.2 de locomoție obiecte, mingi, coarda
motrică Apărătorul 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi b. procedurale:
Deprinderi de cetății 2.2 de manipulare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor demonstraţia, exerciţiul,
lucru în obiecte, în cadrul unui grup jocul
echipă - implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, c. forme de organizare a
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere colectivului:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea frontală, individuală,
activităților de joc și mișcare evaluare orală
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în
activitățile de joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XVII Capacitate JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea 1 a. materiale:
psiho – iepurele activităților de joc și mișcare obiecte, mingi, coarda
motrică Mingea prin - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în b. procedurale:
Deprinderi de tunel activitățile de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
comunicare și -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă demonstraţia, exerciţiul,
lucru în (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) jocul
echipă - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor c. forme de organizare a
- felicitarea coechipierilor/adversarilor colectivului:
- autoanaliza randamentului propriu frontală, individuală,
- analiza randamentului echipelor evaluare orală
XVIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând Vânătorul 2.1 de locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților vrabia și albina 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: Al treilea fuge de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - viteza de deplasare în - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
lucru în relație cu un partener activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă evaluare orală
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
151
 - participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XIX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Nu te 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând lăsa frate 2.1 de locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților Banda rulantă 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: Nu te lăsa de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - forță dinamică a frate - variantă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
lucru în trunchiului și activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
echipă abdomenului - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă evaluare orală
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi 1 a. materiale:
psiho – ștafete vizând Șoarecele isteț 2.1 de locomoție b. procedurale:
motrică dezvoltarea calităților și pisica 2.2 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de motrice combinate: periculoasă de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și - rezistența generală Șotronul - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea jocul
lucru în Vânătorii și activităților de joc și mișcare c. forme de organizare a
echipă rațele, - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în colectivului:
activitățile de joc și mișcare frontală, individuală,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă evaluare orală
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

MODULUL IV

XXI Capacitate Jocuri pentru JOC: Ocupă 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- locul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare b. procedurale:
motrică motorie: Păsărelele 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de - coordonare ochi – intră-n cuib - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și mână Recunoaște-ți activităților de joc și mișcare jocul
lucru în - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în c. forme de organizare a
152
 echipă - coordonare ochi – vecinii activitățile de joc și mișcare colectivului:
picior Țintașii iscusiți -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă frontală, individuală,
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

XXII Capacitate Jocuri pentru JOC: Poșta 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- merge, 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri,
motrică motorie: Cercurile 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu laptopul,
Deprinderi de - coordonare generală zburătoare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea b. procedurale:
comunicare și Vânătorii și activităților de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
lucru în rațele, Între - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,
echipă două focuri activitățile de joc și mișcare jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă c. forme de organizare a
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Uliul și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru dezvoltarea porumbeii 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de funcțiilor cardiace și 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și respiratorii - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIV Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Năvodul, 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru dezvoltarea Leapșa – pe 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
Deprinderi de funcțiilor cardiace și ghemuite 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și respiratorii conversaţia, explicaţia,
lucru în demonstraţia, exerciţiul,
echipă jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,

153
 evaluare orală
XXV Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite Derdelușul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber Cărăușii 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXVI Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Țintașii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite iscusiți, Cursa 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber pe numere 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor

MODULUL V

XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Vânătorii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ constituite spontan, în și rațele 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,b.
Deprinderi de timpul liber, incluzând Ciobanul își 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu procedurale:
comunicare și întrecerea între grupuri apără oile - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
154
 - analiza randamentului echipelor
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Mingea la 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ constituite spontan, în căpitan, 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de timpul liber, incluzând 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și întrecerea între grupuri Între două - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în focuri activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXIX Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Batistuța 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pentru timpul liber Vânătorul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
Deprinderi de desfășurate în excursii, iscusit 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și tabere, drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea conversaţia, explicaţia,
lucru în activităților de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în jocul
activitățile de joc și mișcare c. forme de organizare a
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă colectivului:
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor evaluare orală
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXX Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Acul cu 1.3 1 a. materiale:
activ pentru timpul liber ața 2.1 -acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea obiecte, mingi,
Deprinderi de desfășurate în excursii, Salut prietene 2.2 achizițiilor dobândite în cadrul celorlalte discipline de b. procedurale:
comunicare și tabere, drumeții studiu conversaţia, explicaţia,
lucru în demonstraţia, exerciţiul,
- practicarea jocurilor de mișcare în programul
echipă jocul
proiectelor de grup desfășurate extracurricular (serbări c. forme de organizare a
tematice, expediții, tabere etc.) colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXXI Stil de viață Ofertele școlilor și JOC: 1.3 -participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ comunităților locale de Calculatorul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri,
Deprinderi de practicare a activităților 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu laptopul, obiecte, mingi,
comunicare și fizice (concursuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea b. procedurale:
lucru în școlare – în școală, activităților de joc și mișcare conversaţia, explicaţia,
echipă între școli; centre locale - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în demonstraţia, exerciţiul,

155
 de inițiere în diferite activitățile de joc și mișcare jocul
sporturi, serbări -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă c. forme de organizare a
sportive) (căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) colectivului:
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor frontală, individuală,
- felicitarea coechipierilor/adversarilor evaluare orală
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață Activități turistice JOC: Mingea 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pe pod 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri,
Deprinderi de Unde-s doi 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu laptopul,
comunicare și puterea crește - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea obiecte, mingi,
lucru în activităților de joc și mișcare b. procedurale:
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în conversaţia, explicaţia,
activitățile de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă jocul
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) c. forme de organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor colectivului:
- felicitarea coechipierilor/adversarilor frontală, individuală,
- autoanaliza randamentului propriu evaluare orală
- analiza randamentului echipelor
XXXII Stil de viață RECAPITULARE JOC: 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ Coșulețul cu 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri,
Deprinderi de două toarte 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu laptopul,
comunicare și Mingea prin - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea obiecte, mingi,
lucru în tunel (variant) activităților de joc și mișcare b. procedurale:
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în conversaţia, explicaţia,
activitățile de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă jocul
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) c. forme de organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor colectivului:
- felicitarea coechipierilor/adversarilor frontală, individuală,
- autoanaliza randamentului propriu evaluare orală
- analiza randamentului echipelor
XXXI Stil de viață EVALUARE JOC: Crabii și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
V activ creveții 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri,
Deprinderi de Îndemânaticii 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu laptopul,
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea obiecte, mingi,
lucru în activităților de joc și mișcare b. procedurale:
echipă - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în conversaţia, explicaţia,
activitățile de joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă jocul
(căpitan de echipă, starter, arbitru, scorer etc.) c. forme de organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor colectivului:

156
 - felicitarea coechipierilor/adversarilor frontală, individuală,
- autoanaliza randamentului propriu evaluare orală
- analiza randamentului echipelor

MUZICĂ ȘI MIȘCARE

Săpt Domeniul Tema Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse

ămân pe ore
a tenţ
e

MODULUL I
I Cântarea Recapitularea 1.1 -audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA cunoștințelor din 2.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
VOCALĂ clasa a III-a 3.1 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate
colectivului:
-audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece
frontală, individuală,
simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau evaluare orală
pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans

157
II Cântarea Cântare vocală, în 1.2 -audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA colectiv, în 2.1 simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau casetofon, cd-uri,
VOCALĂ grupuri, individual 3.3 pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pause laptopul,
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate b. procedurale:
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi conversaţia, explicaţia,
coregrafice sugestive demonstraţia, exerciţiul,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, jocul
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea c. forme de organizare a
colectivului:
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
frontală, individuală,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, evaluare orală
instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
III Elemente Portativul, cheia 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE SOL, gama DO 1.2 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
MUZICAL - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece b. procedurale:
simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau conversaţia, explicaţia,
pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, jocul
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, c. forme de organizare a
colectivului:
alteraţii
frontală, individuală,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de evaluare orală
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze
(pătrime, optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
IV Elemente ELEMENTE Notele de la SOL 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj DE LIMBAJ (octava mică) la 1.2 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
muzical MUZICAL SOL2 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece b. procedurale:
simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau conversaţia, explicaţia,
pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, jocul
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, c. forme de organizare a
colectivului:
alteraţii
frontală, individuală,
158
 - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de evaluare orală
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze
(pătrime, optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
V Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, 2.2 simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ pătrimea, optimea, 3.2 pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze laptopul,
MUZICAL doimea - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, b. procedurale:
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, conversaţia, explicaţia,
alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de jocul
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze c. forme de organizare a
colectivului:
(pătrime, optime)
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri
sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
VI Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, 2.2 simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ pătrimea, optimea, 3.2 pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze laptopul,
MUZICAL doimea - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, b. procedurale:
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, conversaţia, explicaţia,
alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de jocul
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze c. forme de organizare a
colectivului:
(pătrime, optime)
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri

159
 sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
VII Elemente Pauza de un timp. 1.2 - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Pauza de o 2.1 note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ jumătate de timp 2.2 (pătrime, optime) laptopul,
MUZICAL - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise b. procedurale:
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, conversaţia, explicaţia,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un demonstraţia, exerciţiul,
pas mare şi doi paşi mici) jocul
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate c. forme de organizare a
colectivului:
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi
frontală, individuală,
coregrafice sugestive evaluare orală
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri
sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute

MODULUL II
VIII Elemente Măsura de trei 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE timpi 2.1 simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ 2.2 pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze laptopul,
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, b. procedurale:
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, conversaţia, explicaţia,
alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de jocul
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze c. forme de organizare a
colectivului:
(pătrime, optime)
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi
coregrafice sugestive
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri
sonori
IX Elemente Măsura de patru 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece 1 a. materiale:
160
 de limbaj ELEMENTE timpi. Nota 2.1 simple, cu textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ întreagă 2.2 pe tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze laptopul,
MUZICAL - exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, b. procedurale:
cheie (de sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, conversaţia, explicaţia,
alteraţii demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de jocul
note (notă întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze c. forme de organizare a
(pătrime, optime) colectivului:
frontală, individuală,
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
evaluare orală
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu,
diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un
pas mare şi doi paşi mici)
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi
coregrafice sugestive
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri
sonori
X Elemente Folclorul copiilor. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Colinde. Genuri 2.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ clasice. Genuri de 3.1 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
MUZICAL divertisment - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol b. procedurale:
sau pe internet) conversaţia, explicaţia,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate demonstraţia, exerciţiul,
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate jocul
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi c. forme de organizare a
colectivului:
coregrafice sugestive
frontală, individuală,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, evaluare orală
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,
instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante
XI Elemente Recapitulare 1.2 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ 3.2 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
MUZICAL - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol b. procedurale:
sau pe internet) conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
161
 - exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate jocul
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate c. forme de organizare a
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi colectivului:
coregrafice sugestive frontală, individuală,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, evaluare orală
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,
instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
XII Elemente Evaluare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 1.2 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ 2.1 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
MUZICAL - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol b. procedurale:
sau pe internet) conversaţia, explicaţia,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate demonstraţia, exerciţiul,
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate jocul
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi c. forme de organizare a
colectivului:
coregrafice sugestive
frontală, individuală,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, evaluare orală
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,
instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
XIII Elemente TIMBRUL Timbrul. Sunete 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj ȘI din mediul 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi casetofon, cd-uri,
Muzical DINAMICA înconjurător, coregrafice sugestive laptopul,
sunete vocale, - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, b. procedurale:
Cântare sunete ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea conversaţia, explicaţia,
instrument instrumentale melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) demonstraţia, exerciţiul,
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, jocul
instrumente muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
frontală, individuală,
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete evaluare orală
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans

162
 - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante
XIV Elemente TIMBRUL Dinamica. Nuanțe 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj ȘI 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi casetofon, cd-uri,
muzical DINAMICA coregrafice sugestive laptopul,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, b. procedurale:
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea conversaţia, explicaţia,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) demonstraţia, exerciţiul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, jocul
instrumente muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
frontală, individuală,
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete evaluare orală
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante
XV Elemente TIMBRUL Recapitulare - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj ȘI 2.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi casetofon, cd-uri,
muzical DINAMICA 3.1 coregrafice sugestive laptopul,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, b. procedurale:
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea conversaţia, explicaţia,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) demonstraţia, exerciţiul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, jocul
instrumente muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
frontală, individuală,
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete evaluare orală
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente

163
 faţă de scurte fragmente muzicale contrastante

MODULUL III
XVI Elemente TIMBRUL Evaluare 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate 1 a. materiale:
de limbaj ȘI 3.1 nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi casetofon, cd-uri,
muzical DINAMICA coregrafice sugestive laptopul,
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, b. procedurale:
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea conversaţia, explicaţia,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) demonstraţia, exerciţiul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, jocul
instrumente muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
frontală, individuală,
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete evaluare orală
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante
XVII Elemente TIMBRUL Jocuri muzicale 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ȘI 2.1 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DINAMICA 3.1 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
3.3 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, b. procedurale:
Cântare ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea conversaţia, explicaţia,
instrument melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) demonstraţia, exerciţiul,
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, jocul
instrumente muzicale, percuţie corporală c. forme de organizare a
colectivului:
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
frontală, individuală,
fragmente muzicale însoţite de dans evaluare orală
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
-improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
164
 proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc
XVIII Elemente Semnele de 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE repetiție 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XIX Elemente Repetiție și 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE schimbare în linia 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ melodică - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XX Elemente Elemente de 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE formă-strofa și 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ refrenul. Repetiție - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL și schimbare în - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
text înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală

MODULUL IV
XXI Elemente Legătura dintre 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE text și melodie 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
165
 înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXII Elemente Alterații-diez, 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE bemol, becar 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXIII Elemente Recapitulare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXIV Elemente Evaluare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 comparării lor casetofon, cd-uri,
muzical DE LIMBAJ - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece laptopul,
MUZICAL - exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a b. procedurale:
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri conversaţia, explicaţia,
sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
c. forme de organizare a
colectivului:
frontală, individuală,
evaluare orală
XXV Cântare CÂNTAREA Percuția corporală 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
instrument INSTRUME diversă 2.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
ală NTALĂ 3.1 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,

166

XXVI Cântare CÂNTAREA Orchestra de
instrument INSTRUME jucării muzicale.
ală NTALĂ Instrumente
muzicale. Cântarea
cu acompaniament
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate colectivului:
nuanţelor, tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi frontală, individuală,
coregrafice sugestive evaluare orală
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri,
ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale,
instrumente muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii
şi mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu,
Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)
2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
3.3 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) laptopul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, b. procedurale:
instrumente muzicale, percuţie corporal conversaţia, explicaţia,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de demonstraţia, exerciţiul,
sunete date jocul
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat c. forme de organizare a
colectivului:
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
frontală, individuală,
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile evaluare orală
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
MODULUL V
167
XXVII Cântare CÂNTAREA Recapitulare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
instrument INSTRUME 3.1 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri,
ală NTALĂ 3.3 melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) laptopul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, b. procedurale:
instrumente muzicale, percuţie corporal conversaţia, explicaţia,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de demonstraţia, exerciţiul,
sunete date jocul
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat c. forme de organizare a
colectivului:
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
frontală, individuală,
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile evaluare orală
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
XXVII Cântare CÂNTAREA Evaluare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, 1 a. materiale:
I instrument INSTRUME 3.1 ştafetă, împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri,
ală NTALĂ 3.3 melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) laptopul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, b. procedurale:
instrumente muzicale, percuţie corporal conversaţia, explicaţia,
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de demonstraţia, exerciţiul,
sunete date jocul
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat c. forme de organizare a
colectivului:
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
frontală, individuală,
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile evaluare orală
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
fragmente muzicale însoţite de dans
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea

168
 graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
XXIX Mişcare pe MIȘCARE Tactarea măsurii. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ Mișcări sugerate 3.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
de ritm. 3.3 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
Elemente Expresivitate, - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
de limbaj mișcări libere Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
muzical - vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor
frontală, individuală,
fragmente muzicale însoţite de dans evaluare orală
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu,
Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)
-generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXX Mişcare pe MIȘCARE Dansuri populare 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 3.2 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
3.3 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
colectivului:
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare
frontală, individuală,
individuală, pe perechi sau în grup evaluare orală
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date

169
 - improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXI Mişcare pe MIȘCARE Dansuri de - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ societate și 1.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
moderne 3.2 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
3.3 - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
colectivului:
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare
frontală, individuală,
individuală, pe perechi sau în grup evaluare orală
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXII Mişcare pe MIȘCARE Recapitulare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 1.1 gen, expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, casetofon, cd-uri,
3.2 aspecte dinamice şi timbrale laptopul,
3.3 - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: b. procedurale:
Disney – Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol demonstraţia, exerciţiul,
sau pe internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
colectivului:
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare
frontală, individuală,
170
 individuală, pe perechi sau în grup evaluare orală
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXXII Elemente MIȘCARE Evaluare 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
I de limbaj PE MUZICĂ Jocuri 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, casetofon, cd-uri,
muzical 2.1 diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un laptopul,
3.1 pas mare şi doi paşi mici) b. procedurale:
Cântarea 3.2 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi conversaţia, explicaţia,
vocală comparării lor demonstraţia, exerciţiul,
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece jocul
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor c. forme de organizare a
colectivului:
fragmente muzicale însoţite de dans
frontală, individuală,
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru evaluare orală
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu,
Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
XXXI Cântarea MIȘCARE Jocuri muzicale 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
V vocală PE MUZICĂ 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, casetofon, cd-uri,
2.1 diferenţierea pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un laptopul,
3.1 pas mare şi doi paşi mici) b. procedurale:
3.2 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi conversaţia, explicaţia,
3.3 comparării lor demonstraţia, exerciţiul,
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece jocul
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor c. forme de organizare a
colectivului:
fragmente muzicale însoţite de dans
frontală, individuală,
171
 - jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru evaluare orală
ilustrarea unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a
ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente
faţă de scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu,
Carnavalul animalelor de C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de
sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare
(acompaniament prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile
proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de
o stare emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând
programe informatice

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Domeniul Unitatea de Activităţi de învăţare Nr. Resurse

Conţinuturi/Tema
Săptămâna învăţare Compe- ore
plastică
Tema tenţe

MODULUL I

I RECAPITULARE/ Compoziție plastică 1.1. -participarea la discuții despre comunicarea
EVALUARE prin imagine (de exemplu, imaginea ca
INIȚIALĂ document, imaginile folosite în scop
informațional de-a lungul timpului) ;
- participarea la exerciții-joc de observare a
elementelor de limbaj plastic din natură și din
compoziții plastice;
172
1 a.materiale: caietul de arte
vizuale şi abilităţi practice
creioane colorate, creioane
cerate,creioane,acuarele,guaşe,
tempera, pensule
b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
 activitate individuală
-Recapitularea şi evaluarea competenţelor
dobândite în clasa a III-a

1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a 1 a. materiale: caietul de arte

2.1 diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.2 compoziții plastice și în mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri cu
- participarea la exerciții-joc de explorare a peniţe de dimensiuni diferite,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții creioane colorate, creioane
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul cerate,creioane,acuarele,guaşe,
compoziției/lucrării) tempera, pensule
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, exerciţiul
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii c. forme de organizare a
UNITATEA I unor rezultate anticipate colectivului: activitate frontală,
- identificarea rezultatelor posibile ale activitate individuală
JOCUL utilizării diferitelor materiale, prin
DESEN SIMFONIA PUNCTELOR experiment practice
II
PICTURĂ TOAMNEI (Punctul - element de - generarea de forme expresive prin
limbaj plastic) diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
III DESEN SIMFONIA JOCUL LINIILOR 1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNEI (Linia - element de 2.1 diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
limbaj plastic- tipuri 2.2 compoziții plastice și în mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri
de linii;trasarea;hașu - exerciții-joc de observare a elementelor cu peniţe de dimensiuni diferite,
rarea;scenariul prin din natură care pot fi sugerate prin linii: creioane colorate, creioane
schițare) verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, cerate,creioane,acuarele,guaşe,
curbe, frânte tempera, pensule
- participarea la exerciții-joc de explorare a b. procedurale conversaţia,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții explicaţia, demonstraţia,
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul observaţia, exerciţiul,
compoziției/lucrării) problematizarea
- selectarea intenționată a diverselor c. forme de organizare a
173
 materiale (culori de apă, tușuri, creioane, colectivului: activitate frontală,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii activitate individuală
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practic
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
IV DESEN SIMFONIA FORMA – (element 1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNEI de limbaj plastic) 1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a cu gel de diferite culori,stilouri
2.2 istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) cu peniţe de dimensiuni diferite,
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, creioane colorate, creioane
Muzeul Satului etc. cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- participarea la exerciții-joc de explorare a tempera, pensule
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții b. procedurale: conversaţia,
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul explicaţia, demonstraţia,
compoziției/lucrării) observaţia, exerciţiul
- selectarea intenționată a diverselor c. forme de organizare a
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, colectivului:activitate frontală,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii activitate individuală
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practic
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
174
 punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a cu gel de diferite culori,stilouri
2.2 istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) cu peniţe de dimensiuni diferite,
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, creioane colorate, creioane
Muzeul Satului etc. cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- participarea la exerciții-joc de explorare a tempera, pensule
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții b. procedurale: conversaţia,
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul explicaţia, demonstraţia,
compoziției/lucrării) observaţia, exerciţiul
- selectarea intenționată a diverselor c. forme de organizare a
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, colectivului:activitate frontală,
VALOAREA –
DESEN SIMFONIA pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii activitate individuală
V (element de limbaj
PICTURĂ TOAMNEI unor rezultate anticipate
plastic)
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practic
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
VI DESEN SIMFONIA Recapitulare. 1.1 - selectarea intenționată a diverselor 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNEI Evaluare 1.2 materiale (culori de apă, tușuri, creioane, vizuale şi abilităţi
2.1 pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii practice,acuarele,guaşe,
2.2 unor rezultate anticipate tempera, pensule, versurile
- identificarea rezultatelor posibile ale poeziei Rapsodii de toamnă,
utilizării diferitelor materiale, prin George Topîrceanu
experiment practic b. procedurale: conversaţia,
- generarea de forme expresive prin explicaţia, demonstraţia,
diverse tehnici și cu diferite materiale, în observaţia, exerciţiul
cadrul unor activități individuale c. forme de organizare a
- organizarea compozițională după reguli colectivului: activitate frontală,
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului activitate individuală
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
175
 - compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul acuarele,guaşe, tempera,
compoziției/lucrării) pensule
- organizarea compozițională după reguli b. procedurale: conversaţia,
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului explicaţia, demonstraţia,
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj observaţia, exerciţiul
- realizarea de compoziții plastice având ca c. forme de organizare a
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii colectivului: activitate frontală,
literare la alegere activitate individuală
- selectarea intenționată a diverselor
UNITATEA II CULORI PRIMARE
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
ȘI CULORI BINARE
VII PICTURĂ pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
(elemente de limbaj
unor rezultate anticipate
plastic)
- identificarea rezultatelor posibile ale
SIMFONIA utilizării diferitelor materiale, prin
CULORILOR experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice

MODULUL II

VIII PICTURĂ SIMFONIA CULORI CALDE ȘI 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
CULORILOR CULORI 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
RECI(elemente de 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul acuarele,guaşe, tempera,
limbaj plastic) compoziției/lucrării) pensule
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, demonstraţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii observaţia, exerciţiul
unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- identificarea rezultatelor posibile ale colectivului: activitate frontală,

176
 utilizării diferitelor materiale, prin activitate individuală
experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- obținerea efectului sugestiv intenționat
prin dominantă cromatică (zi însorită-zi
ploioasă)
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
IX PICTURĂ SIMFONIA NUANȚE ȘI TONURI 1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, 1 a. materiale: caietul de arte
CULORILOR (elemente de limbaj 1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului vizuale şi abilităţi practice,
plastic) 2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a pahar, acuarele,
2.2 istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) guaşe,tempera, pensule,
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, foarfecă
Muzeul Satului etc. b. procedurale: conversaţia,
- participarea la exerciții-joc de explorare a explicaţia, demonstraţia,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții observaţia, exerciţiul
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul c. forme de organizare a
compoziției/lucrării) colectivului: activitate frontală,
- selectarea intenționată a diverselor activitate individuală
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
177
 literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului vizuale şi abilităţi practice,
2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a pahar, acuarele,
2.2 istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) guaşe,tempera, pensule,
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, foarfecă
Muzeul Satului etc. b. procedurale: conversaţia,
- participarea la exerciții-joc de explorare a explicaţia, demonstraţia,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții observaţia, exerciţiul
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul c. forme de organizare a
compoziției/lucrării) colectivului: activitate frontală,
- selectarea intenționată a diverselor activitate individuală
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
SIMFONIA
X PICTURĂ TEHNICI MIXTE utilizării diferitelor materiale, prin
CULORILOR experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
XI PICTURĂ SIMFONIA PICTURĂ PE 1.1 -extinderea ariei de valorificare a 1 a. materiale: caietul de arte
CULORILOR SUPORT 1.2 tehnicilor specifice în scopul amplificării vizuale şi abilităţi practice,
TEXTIL(tehnică de 2.1 potențialului lor creativ: colajul din texturi pahar, acuarele,
lucru) 2.2 diferite; pictura pe suport ceramic; guaşe,tempera, pensule,
pictura pe sticlă; pictura pe suport textil, foarfecă
pictura pe lemn etc. - diversificarea, în b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
178
 compoziții bidimensionale, a tehnicilor de observaţia, exerciţiul
lucru pe diferite suprafețe (de exemplu, c. forme de organizare a
hârtie, țesături, ceramică etc.) - colectivului: activitate frontală,
generarea de forme expresive prin activitate individuală
diverse tehnici și cu diferite materiale,
1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului vizuale şi abilităţi practice,
2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a pahar, acuarele,
2.2 istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) guaşe,tempera, pensule,
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, foarfecă
Muzeul Satului etc. b. procedurale: conversaţia,
- participarea la exerciții-joc de explorare a explicaţia, demonstraţia,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții observaţia, exerciţiul
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul c. forme de organizare a
compoziției/lucrării) colectivului: activitate frontală,
- selectarea intenționată a diverselor activitate individuală
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
LINIA,PUNCTUL, unor rezultate anticipate
CULOAREA,FORMA - identificarea rezultatelor posibile ale
SIMFONIA
XII PICTURĂ (elemente de limbaj utilizării diferitelor materiale, prin
CULORILOR plastic în arta experiment practice
decorativă) - generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
XIII PICTURĂ SIMFONIA ÎNDOIREA.KIRIGAMI 1.1 -diversificarea, în compoziții 1 a. materiale: caietul de arte
CULORILOR (tehnici de lucru) 1.2 bidimensionale, a tehnicilor de lucru pe vizuale şi abilităţi practice,
2.1 diferite suprafețe (de exemplu, hârtie, pahar, acuarele,
2.2 țesături, ceramică etc.) - - participarea la guaşe,tempera, pensule,
exerciții-joc de explorare a legăturii dintre foarfecă
cuvinte cheie și compoziții plastice, b. procedurale: conversaţia,
sculpturi, fotografii etc. (subiectul explicaţia, demonstraţia,

179
 compoziției/lucrării) observaţia, exerciţiul
- selectarea intenționată a diverselor c. forme de organizare a
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, colectivului: activitate frontală,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii activitate individuală
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
XIV PICTURĂ SIMFONIA Recapitulare. 1.1 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
CULORILOR Evaluare 1.2 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.1 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul pahar, acuarele,
2.2 compoziției/lucrării) guaşe,tempera, pensule
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, demonstraţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii observaţia, exerciţiul
unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- generarea de forme expresive prin colectivului: activitate frontală,
diverse tehnici și cu diferite materiale, în activitate individuală
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
180
 - realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului
plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul pînuși de porumb/ fire textile,
2.4 compoziției/lucrării) pahar, bandă adezivă, foarfece,
- selectarea intenționată a diverselor lipici
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, b. procedurale: conversaţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii explicaţia, demonstraţia,
unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale c. forme de organizare a
utilizării diferitelor materiale, prin colectivului: activitate frontală,
experiment practice activitate individuală
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
UNITATEA III - realizarea de compoziții plastice având ca
MACHETE
XV ÎMPLETIREA punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
ȘI
MĂIESTRIA ( tehnică de lucru) literare la alegere
MODELE
FORMELOR - generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate
manual folosind materiale accesibile

MODULUL III
181
 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul pînuși de porumb/ fire textile,
2.4 compoziției/lucrării) pahar, bandă adezivă, foarfece,
- selectarea intenționată a diverselor lipici
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, b. procedurale: conversaţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii explicaţia, demonstraţia,
unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale c. forme de organizare a
utilizării diferitelor materiale, prin colectivului: activitate frontală,
experiment practice activitate individuală
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
ÎMPLETIREA
- realizarea de compoziții plastice având ca
MACHETE ( tehnică de
XVI punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
ȘI MĂIESTRIA lucru;realizarea unei
literare la alegere
MODELE FORMELOR cocarde din fire
- generarea de forme expresive prin
textile)
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate
manual folosind materiale accesibile
XVII MACHETE ÎMPLETIREA 1.1 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI MĂIESTRIA ( confecționarea de 1.2 Muzeul Satului etc. vizuale şi abilităţi practice, ac,
MODELE FORMELOR obiecte decorative și 2.1 - participarea la exerciții-joc de explorare a ață, tricou, mărgele, paiete
bijuterii) 2.4 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții creion
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul b. procedurale: conversaţia,
compoziției/lucrării) explicaţia, demonstraţia,
- selectarea intenționată a diverselor observaţia, exerciţiul
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, c. forme de organizare a
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii colectivului: activitate frontală,
unor rezultate anticipate activitate individuală

182
 - identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- decorarea unor materiale cu cusături și
alte adaosuri (mărgele, paiete etc.)
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate
manual folosind materiale accesibile
XVIII MACHETE MODELARE LIBERĂ 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI MĂIESTRIA ( tehnică de lucru) 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice, pastă
MODELE FORMELOR 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul de modelaj/lut/plastilină,
2.4 compoziției/lucrării) planșetă, scobitoare
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, demonstraţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii observaţia, exerciţiul
unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- identificarea rezultatelor posibile ale colectivului: activitate frontală,
utilizării diferitelor materiale, prin activitate individuală
experiment practic
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
183
 Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 2 a. materiale: caietul de arte
2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul ghiveci de ceramică, guașe,
2.4 compoziției/lucrării) tempera, pensule, obiecte de
- selectarea intenționată a diverselor vestimentație (șapcă, tricou etc)
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, nasturi, pahar, șablon, marker
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii b. procedurale: conversaţia,
unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale observaţia, exerciţiul
utilizării diferitelor materiale, prin c. forme de organizare a
experiment practice colectivului: activitate frontală,
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor activitate individuală
specifice în scopul amplificării potențialului
lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura
pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura
pe suport textil, pictura pe lemn etc.
MACHETE FORMA ( element de - generarea de forme expresive prin
XIX
ȘI MĂIESTRIA limbaj plastic;pictură diverse tehnici și cu diferite materiale, în
MODELE FORMELOR pe ceramică) cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
XX MACHETE FORMA ( element de 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 2 a. materiale: caietul de arte
ȘI MĂIESTRIA limbaj plastic;pictură 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
MODELE pe lemn) 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul ghiveci de ceramică, guașe,
184
 2.4 compoziției/lucrării) tempera, pensule, obiecte de
- selectarea intenționată a diverselor vestimentație (șapcă, tricou etc)
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, nasturi, pahar, șablon, marker
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii b. procedurale: conversaţia,
unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale observaţia, exerciţiul
utilizării diferitelor materiale, prin c. forme de organizare a
experiment practice colectivului: activitate frontală,
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor activitate individuală
specifice în scopul amplificării potențialului
lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura
pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura
pe suport textil, pictura pe lemn etc.
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
FORMELOR
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.

MODULUL IV

XXI MACHETE FORMA ( element de 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 2 a. materiale: caietul de arte
ȘI MĂIESTRIA limbaj plastic;pictură 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
MODELE FORMELOR pe sticlă) 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul ghiveci de ceramică, guașe,
2.4 compoziției/lucrării) tempera, pensule, obiecte de
- selectarea intenționată a diverselor vestimentație (șapcă, tricou etc)
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, nasturi, pahar, șablon, marker
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii b. procedurale: conversaţia,

185
 unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale observaţia, exerciţiul
utilizării diferitelor materiale, prin c. forme de organizare a
experiment practice colectivului: activitate frontală,
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor activitate individuală
specifice în scopul amplificării potențialului
lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura
pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura
pe suport textil, pictura pe lemn etc.
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
literare la alegere
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
XXII FOTO MĂIESTRIA FOTOGRAFIA CA 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
FORMELOR LIMBAJ 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul aparat foto, calculator,
compoziției/lucrării) imprimantă
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, demonstraţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii observaţia, exerciţiul.
unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- identificarea rezultatelor posibile ale colectivului: activitate frontală,
utilizării diferitelor materiale, prin activitate individuală
experiment practice
- organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca
punct de plecare cuvinte cheie sau expresii
186
 literare la alegere
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
1.1 - selectarea intenționată a diverselor 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 materiale (culori de apă, tușuri, creioane, vizuale şi abilităţi practice, șablon,
2.1 pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii creioane colorate, creioane
2.3 unor rezultate anticipate cerate,creioane,acuarele,guaşe,
2.4 - identificarea rezultatelor posibile ale tempera, pensule
utilizării diferitelor materiale, prin b. procedurale: conversaţia,
experiment practice explicaţia, demonstraţia,
- generarea de forme expresive prin observaţia, exerciţiul
MACHETE diverse tehnici și cu diferite materiale, în c. forme de organizare a
ȘI MĂIESTRIA Recapitulare. cadrul unor activități individuale și de grup colectivului: activitate frontală,
XXIII
MODELE FORMELOR Evaluare - realizarea de compoziții simple folosind activitate individuală
FOTO aplicații informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
XXIV MACHETE UNITATEA IV LINIA (ca intersecție 1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI de planuri) 1.2 rural pe baza identificării unor similitudini vizuale şi abilităţi practice,
MODELE 2.1 între formele clădirilor și formele creioane, radieră
LUMEA 2.2 geometrice/formele naturale; formularea de b. procedurale: conversaţia,
JOCULUI 2.3 răspunsuri la întrebări precum: „Observăm explicaţia, demonstraţia,
o anumită regulă în desenul fațadelor? observaţia, exerciţiul
Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o c. forme de organizare a
descriem?” colectivului: activitate frontală,
- participarea la exerciții-joc de explorare a activitate individuală
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul
compoziției/lucrării)
- exerciții-joc de observare a elementelor
din natură care pot fi sugerate prin linii:
verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri,
curbe, frânte
- selectarea intenționată a diverselor
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
187
 utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- realizarea de desene cu aspecte ale
mediului văzut din unghiuri diferite (de
exemplu, un obiect văzut de sus/ jos,
lateral stânga/dreapta, față/ spate)
- crearea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite
XXV 1.1 -participarea la discuții despre comunicarea 1 a. materiale: caietul de arte vizuale
1.2 prin imagine (de exemplu, imaginea ca şi abilităţi practice, diferite bucăţi de
1.3 document; imaginile folosite în scop material textil cu ţesătură rară,
2.1 informațional de-a lungul timpului); acuarele, pensule,reviste, cărţi
2.3 - participarea la exerciții-joc de observare a vechi, hârtie glasată, hârtie
2.4 elementelor de limbaj plastic din natură și din creponată, hârtie ondulată, material
compoziții plastice; textil, nasturi, mărgele, pene,lipici,
- exerciții de identificare a unor elemente de foarfece.
expresie de limbaj plastic în forme plastice b. procedurale: conversaţia,
plane; explicaţia, demonstraţia,
MACHETE
-audierea de povestiri sau vizionarea de observaţia, exerciţiul
ȘI LUMEA TEXTURI (element
documentare despre artiști români cunoscuți; c. forme de organizare a
MODELE JOCULUI de limbaj plastic)
- selectarea de diverse materiale (culori de colectivului: activitate frontală,
apă, pensule, etc.), în vederea utilizării activitate individuală;
acestora;
- exerciții de diversificare a ariei de utilizare a
elementelor de limbaj plastic în scopul
amplificării potențialului lor expresiv;
- realizarea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite;
- realizarea de contururi, decupaje;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de
reciclare a materialelor.
XXVI MACHETE LUMEA TEXTURI 1.1 - participarea la discuții pe tema 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI JOCULUI (miniscena; décor 2.1 comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, vizuale şi abilităţi practice, cutie
MODELE scenografic) 2.3 analiza de portret - subiecte comune - carton, șabloane, acuarele,
tehnici și mijloace de expresie diferite) tempera, guaşe, pensule,
- selectarea intenționată a diverselor foarfece, lipici,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, b. procedurale: conversaţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii explicaţia, demonstraţia,
unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
188
 - identificarea rezultatelor posibile ale c. forme de organizare a
utilizării diferitelor materiale, prin colectivului: activitate frontală,
experiment practice activitate individuală
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- realizarea unui decor scenografic
(machetă) intenționat
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- crearea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite
- imaginarea și figurarea unui spațiu (de
exemplu, o scenă de teatru în miniatură
etc.)

MODULUL V

2.1 - selectarea intenționată a diverselor 1 a. materiale: caietul de arte

2.3 materiale (culori de apă, tușuri, creioane, vizuale şi abilităţi
2.4. pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii practice,guaşe, tempera, rolă
unor rezultate anticipate hârtie,foarfece, creion, lipici
- identificarea rezultatelor posibile ale b. procedurale: conversaţia,
utilizării diferitelor materiale, prin explicaţia, demonstraţia,
experiment practic observaţia, exerciţiul
MACHETE
FORMA (element de - generarea de forme expresive prin c. forme de organizare a
ȘI LUMEA
XXVII limbaj plastic;jocuri și diverse tehnici și cu diferite materiale, în colectivului: activitate frontală,
MODELE JOCULUI jucării) cadrul unor activități individuale și de grup activitate individuală
- crearea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite
- realizarea unor jucării din diferite
materiale/ deșeuri (de exemplu, robot,
marionete etc.)
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru
pentru realizarea unui produs finit
XXVIII MACHETE LUMEA FORMA( schițare 1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ 1 a. materiale: carton/polistiren,
ȘI JOCULUI prin colaj) 1.2 rural pe baza identificării unor similitudini hârtie gumată, șabloane,
MODELE 2.1 între formele clădirilor și formele foarfecă, lipici, creion, fire
2.3 geometrice/formele naturale; formularea de textile, paie, frunze uscate,
răspunsuri la întrebări precum: „Observăm hârtie ondulată, ziar, hârtie
o anumită regulă în desenul fațadelor? colorată, materiale textile, hârtie
Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o creponată

189
 descriem?” b. procedurale: conversaţia,
- participarea la exerciții-joc de explorare a explicaţia, demonstraţia,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții observaţia, exerciţiul
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul c. forme de organizare a
compoziției/lucrării) colectivului: activitate frontală,
- selectarea intenționată a diverselor activitate individuală
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii
unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor
specifice în scopul amplificării potențialului
lor creativ: colajul din texturi diferite; pictura
pe suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura
pe suport textil, pictura pe lemn etc.
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- exerciții-joc de schițare prin colaj:
orașul /satul /strada (de exemplu, observă
clădirile, formele și detaliile lor, mărimea
semnelor și a reclamelor, posibilitatea de a
comunica cu oamenii și ce te atrage la
acestea)
- crearea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite
XXIX MACHETE LUMEA NUANȚE( element 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI JOCULUI de limbaj plastic; 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții vizuale şi abilităţi practice,
MODELE confecționarea de 2.3 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul diferite bucăţi de material textil,
costume și măști) compoziției/lucrării) acuarele, pensule, hârtie
- selectarea intenționată a diverselor creponată, material textil, lipici,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, foarfecă, panglică îngustă
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii b. procedurale: conversaţia,
unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale observaţia, exerciţiul
utilizării diferitelor materiale, prin c. forme de organizare a
experiment practice colectivului: activitate frontală,
- generarea de forme expresive prin activitate individuală
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- schițarea și confecționarea unor măști cu
teme din poezii, cântece, povestiri,
190
 festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor
pentru scenete și momente artistice
1.1 - participarea la discuții pe tema 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, vizuale şi abilităţi practice,
2.3 analiza de portret - subiecte comune - șabloane, acuarele, guaşe,
2.4 tehnici și mijloace de expresie diferite) tempera, pensulă, material
- selectarea intenționată a diverselor textil, hârtie creponată, foarfecă
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, b. procedurale: conversaţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii explicaţia, demonstraţia,
unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale c. forme de organizare a
utilizării diferitelor materiale, prin colectivului: activitate frontală,
MACHETE
experiment practice activitate individuală
XXX ȘI LUMEA TONURI ( element
- generarea de forme expresive prin
MODELE JOCULUI de limbaj plastic)
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- schițarea și confecționarea unor măști cu
teme din poezii, cântece, povestiri,
festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor
pentru scenete și momente artistice
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru
pentru realizarea unui produs finit
XXXI MACHETE LUMEA TONURI ( element 1.1 - participarea la discuții pe tema 1 a. materiale: caietul de arte
ȘI JOCULUI de limbaj plastic; 2.1 comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, vizuale şi abilităţi practice,
MODELE camuflajul) 2.3 analiza de portret - subiecte comune - șabloane, acuarele, guaşe,
2.4 tehnici și mijloace de expresie diferite) tempera, pensulă, material
- selectarea intenționată a diverselor textil, hârtie creponată, foarfecă
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, b. procedurale: conversaţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii explicaţia, demonstraţia,
unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale c. forme de organizare a
utilizării diferitelor materiale, prin colectivului: activitate frontală,
experiment practice activitate individuală
- generarea de forme expresive prin
diverse tehnici și cu diferite materiale, în
cadrul unor activități individuale și de grup
- schițarea și confecționarea unor măști cu
teme din poezii, cântece, povestiri,
festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor
191
 pentru scenete și momente artistice
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de
exemplu, transformarea/ adaptarea unor
costume care vor fi folosite la jocurile de
mișcare ce necesită camuflaj etc.)
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru
pentru realizarea unui produs finit
1.1 - participarea la discuții pe tema 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, vizuale şi abilităţi practice,
2.3 analiza de portret - subiecte comune - materiale textile, foarfece,
2.4 tehnici și mijloace de expresie diferite) șabloane, ac, ată, fișă de lucru
- selectarea intenționată a diverselor b. procedurale: conversaţia,
materiale (culori de apă, tușuri, creioane, explicaţia, demonstraţia,
pensule, plastilină etc.), în vederea obținerii observaţia, exerciţiul
unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
- identificarea rezultatelor posibile ale colectivului: activitate frontală,
utilizării diferitelor materiale, prin activitate individuală
experiment practice
MACHETE - generarea de forme expresive prin
ȘI LUMEA Recapitulare. diverse tehnici și cu diferite materiale, în
XXXII
MODELE JOCULUI Evaluare cadrul unor activități individuale și de grup
- schițarea și confecționarea unor măști cu
teme din poezii, cântece, povestiri,
festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor
pentru scenete și momente artistice
- realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de
exemplu, transformarea/ adaptarea unor
costume care vor fi folosite la jocurile de
mișcare ce necesită camuflaj etc.)

XXX DESEN RECAPITULARE Obținerea unui 1.1 - stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru 1 a. materiale: caietul de arte
III PICTURĂ FINALĂ produs finit 1.2 pentru realizarea unui produs finit vizuale şi abilităţi practice,
MODELAJ 2.1 lucrările realizate pe parcursul
MACHETE 2.2 anului școlar, fișă de lucru, fișă
ȘI 2.3 de evaluare
MODELE 2.4 b. procedurale: conversaţia,
FOTO explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul
c. forme de organizare a
192
 colectivului: activitate frontală,
activitate individuală
1.1 - stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 pentru realizarea unui produs finit vizuale şi abilităţi practice,
DESEN 2.1 lucrările realizate pe parcursul
XXX
PICTURĂ 2.2 anului școlar, fișă de lucru, fișă
IV
MODELAJ 2.3 de evaluare
EVALUARE Obținerea unui
MACHETE 2.4 b. procedurale: conversaţia,
FINALĂ produs finit
ȘI explicaţia, demonstraţia,
MODELE observaţia, exerciţiul
FOTO c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală

LIMBA ENGLEZĂ

Săp Teme Vocabular Conţinuturi Comp Activităţi de învăţare Nr. Resurse

tă e ore
mân tenţe
a

MODULUL I

1,2 WELCOME Physical Hi! 1.1 -oferirea răspunsului la salut:”Bună 2 a.materiale:caiet,

BACK TO appearance I’m… 2.1 ziua”,”Bună” jetoane cu diferite trăsături fizice;
SCHOOL! Physical I’ve got long hair. 2.3 - răspuns la întrebări simple: „Câți ani are jetoane cu obiecte școlare;
descriptions I like…. 4.1 Tanya?” “Are ea parul lung?” ”Îi place lui b.procedurale:metoda audio-
School objects There is… Gupi să se joace?...” linguală,exerciţiul,
Pets There are….. Is there..? -dialoguri scurte între elevi pentru a afla cum jocul didactic,metoda
Are there..? arată, câți ani au, ce le place; directă,munca independentă
-indicarea câtorva trăsături ale animalului de c:forme de organizare a
companies au ale animalului preferat; colectivului:frontală
-recitarea unei poezii scurte:Just me; ,individuală
- redactarea unor mesaje simple;
3,4 THE BIG Clothes What do you wear…..? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,jetoane cu
ADVENTUR Describing Do you wear….? 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la diferite obiecte vestimentare;
E objects Yes, I do. No, I don’t. 2.2 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
What are you wearing 2.3 -răspuns la întrebări :”Cu ce te îmbraci la linguală,exerciţiul,
now? 4.1 școală?” jocul didactic,metoda
193
 I’m wearing….. “Cu ce ești îmbracat acum?” directă,munca independentă
-participarea la jocuri de construire a unor c:forme de organizare a
mesaje; colectivului:frontal
- redactarea unor mesaje simple; ,individuală

5,6 ALONG Habitats He’s taller than…. 1.1 -prezentarea unei persoane folosind câteva 2 a.materiale:caiet,
THE DRY Physical Your suitcase is big, but 2.1 detalii familiare :nume, gen, vârstă,trăsături; b.procedurale:metoda audio-
DESERT appearances my suitcaise is bigger. 2.3 formularea unor întrebări simple şi răspunsuri linguală,exerciţiul,
Moral qualities This is more beautiful 4.1 la aceste întrebări referitoare la informația din joculdidactic,metoda directă,munca
School subjects than… text:” Unde este sticla de apă? Este în nisip.” independent,proiectul
-răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă; c:forme de organizare a
-participarea la jocuri de comunicare-joc de colectivului: frontală,
rol; individuală
- redactarea unor mesaje scrise simple ;

7 A SPECIAL Physical What are they doing? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a.materiale:caiet, jetoane cu
DAY appearances They are…. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la animale, mijloace de transport,
Animals The robot is the most 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; jucării;
Means of interesting. 4.1 -recitarea unei poezii scurte-“Please, thank b.procedurale:metoda audio-
transport Tom is older than Tanya. you and pardon me!” linguală,exerciţiul,
Dan is the oldest. -redactarea unor mesaje scrise metoda directă,munca
simple ;exemplu:”Tom is older than Tanya.” independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală

MODULUL II

8 A SPECIAL Physical What are they doing? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 1 a.materiale:caiet, jetoane cu
DAY appearances They are…. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la animale, mijloace de transport,
Animals The robot is the most 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; jucării;
Means of interesting. 4.1 -recitarea unei poezii scurte-“Please, thank b.procedurale:metoda audio-
transport Tom is older than Tanya. you and pardon me!” linguală,exerciţiul,
Dan is the oldest. -redactarea unor mesaje scrise metoda directă,munca
simple ;exemplu:”Tom is older than Tanya.” independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
9,10 HAPPY Emotions and I was…. 1.1 -citirea unor mesaje scrise simple şi scurte cu 2 a.materiale:caiet, fotografii din
194
,11 MEMORIES feelings I was afraid of…. We 2.1 accent pe cuvintele care exprimă vacanțe, foarfece, lipici;
Buildings were…. 2.3 poziţii(lângă,în faţa,în spatele, la stânga, la b.procedurale:metoda audio-
Days of the Were you….? 2.4 dreapta); linguală,exerciţiul,
week There was… 4.1 -redactarea unor răspunsuri scurte: Da, am jocul didactic,metoda
Cities There were….. fost. Nu, nu am fost. directă,munca independentă
-participarea la jocuri de comunicare prin c:forme de organizare a
cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi colectivului:frontal
simple referitoare la activități făcute în ,individuală
trecut-“Unde ai fost ieri? Unde ai fost vara
trecută?”
-recitarea unei poezii scurte-‘I was a happy
baby!’
-realizarea unui proiect cu amintiri din
vacanță;
12,1 NEW School activities What did you do last 3.1 2 a.materiale:caiet,
3, NEIGHBOU Days of the winter? -participarea la jocuri de comunicare prin b.procedurale:,munca
14 RS week Did you….? cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi independent,exerciţiul,proiectul
Daily routine Yes, I did. simple referitoare la activități făcute în c:forme de organizare a
The house No, I didn’t. trecut-“Ce ai făcut ieri? Ce ai făcut vara colectivului:frontal
Family members On Monday I…. trecută?” ,individuală
Spare time -completarea de text lacunar cu cuvinte date;
activities -răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă;
15 REVISION 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 1 a.materiale:caiet;
2.1 -răspunsuri la întrebari şi redactarea b.procedurale:metoda audio-
2.3 acestora; linguală,exerciţiul,
2.4 -citirea unui table și redactarea unor enunțuri metoda directă,munca
4.1 referitoare la datele din acesta; independent,proiectul
-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri c:forme de organizare a
și redactarea crectă a acestora; colectivului:frontal
- exerciţii de asociere a imaginilor cu ,individuală
mesajele transmise de acestea;
- completarea unei pagini de jurnal;
-cuvinte încrucișate;

MODULUL III

16 REVISION 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet;

2.1 -răspunsuri la întrebari şi redactarea b.procedurale:metoda audio-
2.3 acestora; linguală,exerciţiul,
2.4 -citirea unui table și redactarea unor enunțuri metoda directă,munca
195
 4.1 referitoare la datele din acesta; independent,proiectul
-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri c:forme de organizare a
și redactarea crectă a acestora; colectivului:frontal
- exerciţii de asociere a imaginilor cu ,individuală
mesajele transmise de acestea;
- completarea unei pagini de jurnal;
-cuvinte încrucișate;
17 EVALUATI 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet,
ON 2.1 -răspunsuri la întrebari şi redactarea etichete,lipici,foarfece
2.3 acestora; b.procedurale:
2.4 -citirea unui table și redactarea unor enunțuri ,munca
4.1 referitoare la datele din acesta; independentă,exerciţiul,proiectul
-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri c:forme de organizare a
și redactarea crectă a acestora; colectivului:frontal
- exerciţii de asociere a imaginilor cu ,individuală
mesajele transmise de acestea;

18, A FAMILY Food Did you…? 1.1 -formularea unor întrebări simple şi 2 a.materiale:caiet
19 WEEKEND Animals Yes, I did. 2.1 răspunsuri la aceste întrebări ;exemplu” Ai b.procedurale:metoda audio-
No, I didn’t. 2.3 fost la mare vara trecută? Da, am fost..” linguală,exerciţiul,
First I…., then I….., finally 4.1 -redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri la jocul didactic,metoda
I…… . întrebări; directă,munca independentă
-citirea unor mesaje scurte; c:forme de organizare a
- recitarea unei poezii –“A little bird” colectivului:frontală,
-completarea enunțurilor lacunare; individuală
20 TO THE Animals The cows give us… 1.1 -citirea si redactarea unor mesaje scurte; 1 a.materiale:caiet,jetoane cu
COUNTRY Animal products The hens give us…. 1.3 -corelarea mesajelor cu imaginile animale;
Daily routine What did you do at the 2.1 corespunzatoare acestora; b.procedurale:metoda audio-
farm? 2.2 -răspunsuri verbale şi redactarea acestora; linguală,exerciţiul,
What did you see at the 2.3 jocul didactic,metoda
farm? 4.1 directă,munca independentă
What did you do last c:forme de organizare a
weekend? colectivului:frontal
,individuală

MODULUL IV
21 TO THE Animals The cows give us… 1.1 -citirea si redactarea unor mesaje scurte; 1 a.materiale:caiet,jetoane cu
COUNTRY Animal products The hens give us…. 1.3 -corelarea mesajelor cu imaginile animale;
Daily routine What did you do at the 2.1 corespunzatoare acestora; b.procedurale:metoda audio-

196
 farm? 2.2 -răspunsuri verbale şi redactarea acestora; linguală,exerciţiul,
What did you see at the 2.3 jocul didactic,metoda
farm? 4.1 directă,munca independentă
What did you do last c:forme de organizare a
weekend? colectivului:frontal
,individuală
22, ANIMALS Habitats What do they eat? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,
23, IN DANGER Animals Why do they…..? 1.3 mesaj simplu individual/ în cor până la creioane colorate,carioca,creion
24 Birds Who do….? 2.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; grafit, imagini cu animale pe cale
Where can you….? 2.3 - formularea unor întrebări simple şi de dispariție;
Where did you….? 4.1 răspunsuri la aceste întrebări pe baza b.procedurale:metoda audio-
informațiilor din text; linguală,exerciţiul
- exerciții de realizare a corespondenței ,metoda directă,munca
dintre anumite mesaje și imaginile independentă
corespunzătoare; c:forme de organizare a
-exerciții de completare a enunțurilor colectivului:frontal
lacunare pe baza unor imagini; ,individuală
- proiect de realizare a unui afiș cu informații
despre un animal aflat în ericol de dispariție;

25, FUN FOOD Shops, fruit, How much do we need? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,jetoane cu fructe,
26 FOR vegetables We need….. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la legume, tipuri de mâncare
PARTY Food Where can you buy….? 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
You can buy….. from….. 4.1 - răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă; linguală,exerciţiul,
There is too much…. -recitarea unei poezii-“Pizza is my favourite metoda directă,munca
There are too many…… food!” independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală

MODULUL V

27, A DAY OUT Hobbies What time….? 1.1 -redactarea unor enunțuri pe baza unor 2 a.materiale:caiet,jetoane cu
28, Sports How much….? 2.1 imagini:” El ;tie sa mearg[ pe role.Eu pot diferite sporturi;
29 Can I….? 2.3 s[ merg cu skateboardul. El poate să alerge. b.procedurale:metoda audio-
I can…. 4.1 -redactarea răspunsurilor la întrebări; linguală,exerciţiul,
He can….. -realizarea corespondenţei dintre imagini si metoda directă,munca
Can he…? mesaje scrise; independent,jocul didactic
Yes, he can. - -jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele c:forme de organizare a
197
 No He can’t. transmise de acestea; colectivului:frontal
Could he…? ,individuală
Yes, he could.
No, he couldn’t.
30, KEEP THE Planet You must… 3.1 - exprimarea unor reguli folosind Must și 2 a.materiale:caiet,
31 PLANET Green place You mustn’t…… mustn’t; etichete,lipici,foarfece
CLEAN Do you…?\ --răspunsuri la întrebări pe baza imaginilor; b.procedurale:,munca
Does he…? -recitarea unei poezii scurte: ‘Mother Earth’; independent,exerciţiul,proiectul
This is… -realizarea unui afiş cu imagini şi etichete c:forme de organizare a
This isn’t…. referitoare la protejarea planetei colectivului:frontală,
That is… individuală
That isn’t….
These are…
These aren’t….
Those are…
Those aren’t….
32, REVISION 1.1 2 a.materiale:caiet;
33 2.1 completarea de enunțuri lacunare; b.procedurale:metoda audio-
2.3 -schimbarea formei enunțurilor și redactarea linguală,exerciţiul,
2.4 acestora metoda directă,munca
4.1 -exerciții de corespondență a întrebărilor cu independent,proiectul
răspunsurile corespunzătoare acestora c:forme de organizare a
-realizarea corespondenței imagine-mesaj și colectivului:frontal
redactarea acestui mesaj ,individuală
-
34 EVALUATI 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet;
ON 2.1 -redactarea întrebărilor pe baza răspunsurior b.procedurale:metoda audio-
2.3 date linguală,exerciţiul,
2.4 -exerciții cu răspuns cu alegere multiplă metoda directă,munca
4.1 independent,proiectul
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală

LIMBA FRANCEZĂ

Săpt Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

ă invăţare tenţe ore
mân
198
a

MODULUL I

1-3 Adieu, les Parler de ses Les prépositions à, à la, à l’, 1.1 Exerciţii de identificare și 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe
vacances! vacances au, aux, en 1.2 pronunție; Activitate ludică; b. procedurale:
Les verbes auxiliaires avoir 2.1 Exerciții de completare; Exerciții metoda ludică, exerciţiul, dialogul
et être (systématisation) 3.2 de identificare; Exerciții de dirijat
ordonare de elemente c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

4-6 À Paris Identifier les Le verbe aller 1.1 Exerciţii de asociere și 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
monuments de Le pronom on, les 1.2 completare; Exerciții de videoproiector
Paris prépositions à, par, en 2.2 identificare; Activitate ludică; b. procedurale:
3.1 Exerciţii de simulare; Reperarea exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
etichetelor şi asocierea lor cu individual
imaginea; Exerciții de tipul c. forme de organizare a colectivului:
adevărat/fals; Exerciții de frontală, in perechi, individuală
ordonare de elemente

7 Souvenirs Écrire une lettre Le lexique de la 1.1 Exerciții de tipul adevărat/fals 2 a. materiale: caiet, imagini, fișe
de Faire une correspondance, les 2.1 Exerciții de completare a b. procedurale:
vacances invitation formules utilisées 2.2 cuvintelor; Reperarea etichetelor exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Les verbes du premier 3.1 şi asocierea lor cu imaginea; individual,
groupe au présent de 4.1 Exerciții de pronunție și c. forme de organizare a colectivului:
l’indicatif, forme affirmative identificare; frontală, individuală, pe grupe
et négative

MODULUL II

8-9 Souvenirs Écrire une lettre Le lexique de la 1.1 Exerciții de tipul adevărat/fals 4 a. materiale: caiet, imagini, fișe
de Faire une correspondance, les 2.1 Exerciții de completare a b. procedurale:
vacances invitation formules utilisées 2.2 cuvintelor; Reperarea etichetelor exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Les verbes du premier 3.1 şi asocierea lor cu imaginea; individual,
groupe au présent de 4.1 Exerciții de pronunție și c. forme de organizare a colectivului:
l’indicatif, forme affirmative identificare; frontală, individuală, pe grupe

199
 et négative

10- Bon Les nouvelles Le lexique dans la 1.1 Exerciţii de repetare după model; 6 a. materiale: caiet, dictionar, fișe
12 anniversaire technologies communication par le biais 1.2 Exerciţii de simulare; Exerciții de b. procedurale:
! de la nouvelle technologie 2.1 identificare; Exerciții de metoda ludică, exerciţiul, dialogul
Les verbes du deuxième 4.1 completare; Activitate ludică; dirijat,
groupe Exerciții de tipul adevarat/fals; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de ordonare de frontală, in perechi, individuală
elemente

13- Mes loisirs Parler de ses Les saisons, les mois, 1.1 Exerciţii de identificare prin 6 a.materiale: caiet, fișe, dictionar
15 activités préférées exprimer le temps, l’heure 1.2 asociere de imagini; Reperarea b. procedurale:
Les sports Le verbe faire au présent 2.1 etichetelor și asocierea cu metoda audio –linguală, exerciţiul,
de l’indicatif, forme 3.1 imaginea; Exerciţii cu alegere dialogul dirijat,
affirmative et négative 4.1 multipla; Exerciții de completare; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de tipul adevărat/fals frontală, individuală, colectivă

MODULUL III

16- L’école verte L’environnement, Les expressions avec avoir 1.1 Exerciţii de simulare a unui 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
18 l’écologie, les (avoir faim / soif / sommeil / 1.2 dialog; Exerciții de tipul internet
déchets, le chaud / froid) 2.1 adevărat/fals; Exerciţii de b. procedurale:
recyclage Les numéraux 0 - 60, 2.2 identificare prin asociere de metoda audio –linguală, exerciţiul,
L’interrogation 3.1 imagini; Reperarea etichetelor și dialogul dirijat, lucrul individual
Le verbe mettre au présent asocierea cu imaginea; c. forme de organizare a colectivului:
de l’indicatif frontală, individuală

19- À l’école… Les animaux de Les fournitures scolaires, les 1.1 Exerciţii cu alegere multiplă; 4 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru
20 des compagnie, la vie articles définis et indéfinis 1.3 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
animaux ! d’écolier L’indicatif présent du verbe 3.2 asocierea imaginii cu cuvântul; metoda audio –linguală, exerciţiul,
prendre, les verbes en –RE 2.1 Exerciții de completare; Exerciții dialogul dirijat, lucrul individual,
(dire, lire, écrire) 4.1 de asociere; colectiv
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, colectivă, individuală

MODULUL IV

200
21 À l’école… Les animaux de Les fournitures scolaires, les 1.1 Exerciţii cu alegere multiplă; 2 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru
des compagnie, la vie articles définis et indéfinis 1.3 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
animaux ! d’écolier L’indicatif présent du verbe 3.2 asocierea imaginii cu cuvântul; metoda audio –linguală, exerciţiul,
prendre, les verbes en –RE 2.1 Exerciții de completare; Exerciții dialogul dirijat, lucrul individual,
(dire, lire, écrire) 4.1 de asociere; colectiv
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, colectivă, individuală
22- Policier ou Les métiers L’indicatif présent des 1.1 Exerciţii de participare la 6 a. materiale: caiet, internet, fișe lucru
24 médecin verbes vouloir et pouvoir 1.2 expunerea proiectelor de grup b. procedurale:
L’adjectif possessif 2.1 care conţin etichete cu imagini exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
(mon/ton/son, 2.2 și cuvintele corespunzătoare; individual
notre/votre/leur) 3.1 Exerciții de completare a c. forme de organizare a colectivului:
cuvintelor; Exerciții de pronunție; frontală, individuală, colectivă

25- La fête de Parler de ses L’indicatif présent du verbe 1.1 Activitate ludică; Exerciţii de 4 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
26 Pâques repas, de la voir, les verbes en –oir 1.2 pronunţie; Exerciţii de internet
nourriture, le (savoir, devoir) 2.1 identificare şi completare; b. procedurale:
couvert 4.1 Exerciții de ordonare de exerciţiul, dialogul dirijat, metoda audio
elemente – linguală
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, pe grupe

MODULUL V

27 La fête de Parler de ses L’indicatif présent du verbe 1.1 Activitate ludică; Exerciţii de 2 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
Pâques repas, de la voir, les verbes en –oir 1.2 pronunţie; Exerciţii de internet
nourriture, le (savoir, devoir) 2.1 identificare şi completare; b. procedurale:
couvert 4.1 Exerciții de ordonare de exerciţiul, dialogul dirijat, metoda audio
elemente – linguală
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, pe grupe

28- Ma super Parler de son Présenter une journée 1.1 Exerciţii de pronunţie; Exerciții 6 a. materiale: caiet, fișe lucru, imagini
30 journée emploi de temps d’écolier, les activités 1.2 de identificare; Exerciții cu b. procedurale:
quotidiennes 2.1 alegere multipla; Exerciţii de exerciţiul, dialogul dirijat, metoda
L’indicatif présent des 4.1 completare; Activitate ludică ludică
verbes pronominaux 4.2 c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, pe grupe
201
31- J’adore faire Décrire une Les vêtements, jouer à / de 1.1 Reperarea etichetelor şi 6 a. materiale: caiet, internet, fișe
33 des achats personne …. 1.2 asocierea lor cu imaginea; b. procedurale:
L’indicatif présent du verbe 2.1 Exerciţii de pronunţie; Exerciţii exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
venir 3.1 de identificare şi completare; individual,
Exerciții de tipul adevărat/fals; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de ordonare de frontală, individuală, pe grupe
elemente

34 Évaluation Tests de Révision des connaissances 1.1 Exerciții de recapitulare a 2 a. materiale: caiet, fișe lucru
vérification 1.2 cunostintelor b. procedurale:
2.1 exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 individual
4.1 c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

202