Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu,

Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Maria-Magdalena Nicolescu

GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA PREGĂTITOARE

 Sugestii metodologice
 Documente curriculare
 Planificarea materiei (integrată)
 Texte suport pentru Comunicare în limba română și Dezvoltare personală
Partituri

(edi ția a 3-a, revizuită și adăugită)

Prezentul material este realizat în conformitate

cu programa pentru clasa pregătitoare,
APROBATĂ MEN prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013

Editura Ars Libri

 Certificat seria Q nr. 102

ISO 9001: 2008

Copyright © Editura Ars Libri, 2015

Editor: Adina Grigore
Redactor șef: Cristina Ipate-Toma
Tehnoredactare: Mariana Muscalu
Corectură: autoarele
Comenzi:
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş
Tel./fax: 0248 546 357
Call Center: 031 82 92 293

E-mail: arslibri @yahoo.com

www.edituraarslibri.ro

Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş

Cuvânt înainte

2
 Moto:
”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi
o iubeşte mai mult şcolarul decât profesorul.”
Nicolae Iorga

Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părin ților elevilor de clasă pregătitoare. Acesta se
constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea activită ții didactice. Este
structurat pe următoarele secțiuni:
 Sugestii metodologice
 Planificarea materiei (anuală și integrată pe unită ți de con ținut)
 Documente curriculare
 Texte suport pentru însu șirea cuno știn țelor la Comunicare în limba română și
Dezvoltare personală
 Partituri
 Raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul
clasei pregătitoare
Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta pe
acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:

 COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma

 ALFABETUL ȘTRENGĂREL- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 MAGIA POVE ȘTILOR -prima mea carte de lectură, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma
 SEMNE GRAFICE- autor: Adina Grigore
 MATEMATICA ȘI EXPLORAREA MEDIULUI- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 DEZVOLTARE PERSONALĂ- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 MINIABECEDAR pentru cel mai mic școlar- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 MICUL EXPLORATOR-Matematică și explorarea mediului-fi șe de lucru- autori: Adina
Grigore, Elena-Otilia Țîroiu, Cristina Ipate-Toma
 LIMBA ENGLEZĂ (fi șe de lucru și jetoanele necesare defă șurării jocurilor didactice
propuse în auxiliar) -autor: Maria-Magdalena Nicolescu
 LIMBA FRANCEZĂ (fi șe de lucru și jetoanele necesare defă șurării jocurilor didactice
propuse în auxiliar) -autori: Cristina Voican și Cristina Bolbose
 LIMBA GERMANĂ (fi șe de lucru și jetoanele necesare defă șurării jocurilor didactice
propuse în auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fu șcel
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI PRACTICE (con ține mare parte din materialele necesare
realizării lucrărilor propuse)- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negri țoiu,
Augustina Anghel, Maria-Magdalena Nicolescu
 MUZICĂ ȘI MI ȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori: Adina
Grigore, Cristina Ipate-Toma, Cornelia Ionescu, Maria Raicu

3
 Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:
 ”CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și
cadrelor didactice
 CĂR ȚI URIA ȘE (40 x 30 cm) cu pove ști educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo,
Flutura șul Ovi, Lumea din vârful copacului, Panselu ța Altfel, Piatra strălucitoare, Prin țul
întunericului, Uria șul și Pitica și colec ția Cel mai... (Animale uria șe, Plante uria șe,
Animale și plante mici, mici, mici..., Curiozită ți despre animale, Curiozită ți despre plante
și În lumea misterelor-despre plante și animale)- autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma
 CUTIU ȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice,
animale sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri,
mjloace de transport, animale acvatice, animale de savană și pădure, animale polare și
din de șert, personaje din pove ști, eroi de poveste, fluturi, păsări, pe ști, meserii,
bancnote și monede)
 Plan șă ”Întâlnirea de diminea ță” (cu jetoane și materiale de lucru)
 Plan șe cu litere (48 plan șe A4 cu litere de tipar și de mână)
 Plan șe cu cifre (38 plan șe A4 cu numera ția 0-31, 0-100)
 Plan șe educa ționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton (majoritatea
con ține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):
Set 3 planşe: Antonime, Omonime
Set 4 planşe: Anotimpuri
Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu)
Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10
ALTE PLAN ȘE: Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele săptămânii, Programul zilnic
al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri geometrice, Unităţi de măsură,
Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman, Animale domestice, Animale
sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii.
Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei pregătitoare sunt concepute conform programei în vigoare,
aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013.
S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfă șurarea unor
activități didactice de calitate.
Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competen țele cuprinse în Curriculum, oferindu-i
cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în func ție de particularită țile copiilor. Lucrările se constituie
totodată și în instrument de evaluare ini țială, continuă și finală.
Pregătirea pentru școală se constituie astfel într-un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite
propriile gânduri și de a stabili rela ții armonioase în cadrul colectivului de elevi.

Autoarele

4
 CUPRINS

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul 7

primar
Metodologia de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare a dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi
atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare 11
………………………………………………………
Raport de evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării,
precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei 13
pregătitoare .............
Texte suport pentru Comunicare în limba 17
română ...................................................................................
Texte suport pentru Dezvoltare 28
personală.................................................................................................
Planificarea anuală a materiei
COMUNICARE ÎN LIMBA 45
ROMÂNĂ.............................................................................................................
MATEMATICA ȘI EXPLORAREA 49
MEDIULUI...............................................................................................
DEZVOLTARE 52
PERSONALĂ........................................................................................................................
LIMBA 53
ENGLEZĂ................................................................................................................................
..........
LIMBA 55
FRANCEZĂ.............................................................................................................................
...........
LIMBA 57
GERMANĂ..............................................................................................................................
...........
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI 60
PRACTICE....................................................................................................
MUZICĂ ȘI 62
MI ȘCARE................................................................................................................................
....
Partituri…………………………………………………………………………………………………………… 64
…….
Planificarea integrată pe unită ți de con ținut a 73
materiei............................................................................

5
6
 Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ
pentru învăţământul primar

I. DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.
Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care
şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de
elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot fi
alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);
b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea umană.
La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între discipline şi
economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline înrudite;
c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip
de program de formare;
d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului
local, intereselor şi nevoilor elevilor;
e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de
învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;
f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele cuprinse
în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară a şcolii.

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului
care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă
elementar în formarea următoarelor competenţe:
1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii:
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate
1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei,
experienţe, sentimente

7
1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut
2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor
tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale :
2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date
2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare
2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială :
3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului
3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare
3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei
3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea proprie
3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de
ceilalţi
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii :
4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor educative
exercitate de şcoală şi familie
4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul rezolvării
de probleme în contexte familiare
4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare
4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare
4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de
învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice,
elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele :
5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra
acestora
5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii,
responsabilitate
5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă
5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare
5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut
6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi
6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:
7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut
7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală
7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale
7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână
alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de ore
pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.
Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi
comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Consiliere
şi orientare.
Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va
parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite
orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de
strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor sau pentru
stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare
elev.“
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii , distribuită unei discipline opţionale.

8
 (3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa pregătitoare
şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La clasele a II-a, a
III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.
III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR
Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în funcţie
de opţiuni, ora de CDS.
Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de
administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a
consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la sfârşitul
anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an şcolar.
(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor locale,
a potenţialului şi intereselor elevilor.
(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul exprimat
de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de administraţie cu
puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de consultare a părinţilor
elevilor.
ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1

Arte

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii

Consiliere şi orientare
Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

9
 Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar

Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea
următoarelor competenţe:
• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii
• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice, în
vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale
• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
• Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
• Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
• Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
• Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Planul-cadru cuprinde:
• Trunchiul comun (19 ore)
• Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare)
• Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)
• Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi nevoilor
elevilor
• De urmărit:
• În orele de trunchi comun:
• F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru predare și
evaluare)
• F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate disciplinei
sunt la dispoziţia cadrului didactic)
• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze 30-
35 min.
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
• Legea Educaţiei Naţionale
• OMEN nr. 3434/25.03.2013
• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul
primar pentru anul școlar 2013-2014
• OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
• Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a
Metodologiei privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
• OMEN 3418 din 19.03.2013
• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare,
clasa I şi clasa a II-a
• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi
aptitudini
L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:
• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă
• b) Competenţe de comunicare în limbi străine
• c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
• d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
• e) Competenţe sociale şi civice
• f) Competenţe antreprenoriale
• g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
• h) Competenţa de a învăţa să înveţi
 Art. 68 (4)

10
 Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor
8 competenţe cheie.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Abordarea globală a dezvoltării copilului
• Dezvoltarea globală
• Dezvoltarea
• fizică şi a sănătăţii
• Dezvoltarea limbajului
• şi comunicării
• Capacităţi şi atitudini în
• învăţare
• Dezvoltarea
• socio-emoţională
• Dezvoltarea cognitivă
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
• Domeniile experienţiale
• Domeniul limbă şi comunicare
• Domeniul ştiinţe
• Domeniul psiho-motric
• Domeniul estetic şi creativ
• Domeniul om şi societate

PROIECT INTERDISCIPLINAR
Tema:
Discipline / arii curriculare:

Structura proiectului:
Competenţe ale învăţării integrate

-Cunoştinţe

-Capacitati instrumentale

-Atitudini si valori
4. Planificarea timpului:

Resurse: materiale:
procedurale:
forme de organizare:
. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

METODOLOGIA
de întocmire, completare şi valorificare a raportului de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare,
la finalul clasei pregătitoare
I. DISPOZIŢII GENERALE

11
Art. 1 (1) Prezenta metodologie reglementează întocmirea, completarea şi valorificarea Raportului de evaluare a dezvoltării
fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare,
la finalul clasei pregătitoare.
(2) Raportul de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare la finalul clasei pregătitoare, numit în continuare Raportul de evaluare, se completează
pentru toţi elevii din clasele pregătitoare din cadrul unităţilor de învăţământ de stat sau particular.
(3) Scopul întocmirii Raportului de evaluare la finalul clasei pregătitoare îl reprezintă orientarea şi optimizarea procesului
educativ, în vederea pregătirii elevilor pentru a răspunde solicitărilor de tip şcolar.
(4) Modelul de raport este prezentat în anexa la prezenta metodologie.
Art. 2 (1) Procesul de evaluare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar și se finalizează
în luna mai prin completarea Raportului de evaluare.
(2) Raportul de evaluare este completat de către cadrul didactic care predă la clasa respectivă.
Art. 3 (1) Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice, socio-emoţionale,
cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
(2) Evaluarea are ca scop identificarea competenţelor specifice dobândite de elevii aflaţi la finalul clasei pregătitoare,
prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare.
Art. 4 Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:
a) Date de identificare ale elevului;
b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a
comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare;
c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competenţele specifice prevăzute în
programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza
documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;
d) Aprecieri şi recomandări.

12
II. ÎNTOCMIREA MODELULUI RAPORTULUI DE EVALUARE
Art. 5 Activitatea de întocmire / revizuire / actualizare a modelului raportului de evaluare este asigurată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, denumit în continuare MECTS, prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare,
denumit în continuare CNEE.
Art. 6 Pentru realizarea activităţii de întocmire / revizuire / actualizare a modelului raportului de evaluare, CNEE îndeplineşte
următoarele acţiuni:
a) organizează procesul de selecţie a membrilor grupului de lucru pentru întocmirea/ revizuirea/ actualizarea modelului
raportului de evaluare;
b) organizează stagiile de formare specifice pentru membrii grupului de lucru;
c) întocmeşte modelul de Raport de evaluare şi Ghidul de completare și de valorificare a Raportului de evaluare;
d) postează Raport de evaluare şi Ghidul de completare pe website-ul dedicat www.subiecte.edu.ro, în luna noiembrie a
anului școlar în care se desfășoară evaluarea;
e) colectează punctele de vedere ale cadrelor didactice referitoare la modelul raportului de evaluare şi face demersurile
necesare pentru eventuala revizuire/actualizare a acestuia.
III. COMPLETAREA RAPORTULUI DE EVALUARE LA FINALUL CLASEI PREGĂTITOARE
Art. 7 (1) Completarea raportului de evaluare se realizează la finalul clasei pregătitoare, în luna mai a anului școlar în curs,
în urma observării şi evaluării elevilor desfăşurate de către fiecare cadru didactic pe tot parcursul anului şcolar.
(2) Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul
care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul
psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanţii legali.
(3) Cadrul didactic care predă la clasa respectivă completează raportul de evaluare urmărind modelul stabilit de CNEE şi
instrucţiunile din Ghidul de completare şi de valorificare a raportului de evaluare, postate pe website-ul dedicat.
Art.8 (1) Cadrul didactic asigură completarea raportului în format electronic, utilizând platforma informatică dedicată.
(2) Un exemplar al raportului de evaluare este tipărit, semnat de cadrul didactic şi predat directorului unităţii de învăţământ.
(3) Directorul asigură păstrarea rapoartelor de evaluare în arhiva unităţii de învăţământ pe toată perioada de școlarizare a
elevului.
(4) Raportul poate fi consultat de conducerea unităţii de învăţământ, de cadrele didactice care predau la clasă, în vederea
concertării pedagogice, precum şi de reprezentanţi ai inspectoratului şcolar/MECTS, în vederea monitorizării şi analizei
nivelului de atingere a competenţelor în conformitate cu programele şcolare.
(5) Conţinutul raportului de evaluare are caracter confidenţial. Rezultatele individuale obţinute de elevi nu pot fi făcute
publice.
IV. VALORIFICAREA RAPORTULUI DE EVALUARE LA FINALUL CLASEI PREGĂTITOARE
Art.9 Raportul de evaluare este valorificat pentru optimizarea procesului educativ în ansamblul său şi pentru fundamentarea
deciziilor de orientare şi consiliere educaţională, stând la baza întocmirii / actualizării planului individualizat de învăţare
pentru elevi.
Art.10 (1) Profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor /
reprezentanţilor legali ai elevilor clasei pregătitoare, în mod individual, conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea
anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii
elevilor, respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.
(2) O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor/reprezentanţilor legali ai copilului.
(3) Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.
V. DISPOZIŢII FINALE
Art.11 Conducerile unităţilor de învăţământ asigură informarea celor interesaţi cu privire la conţinutul prezentei metodologii
prin următoarele categorii de activităţi:
a) afişarea la avizierul şcolii;
b) prezentarea în cadrul consiliului profesoral;
c) organizarea unor întâlniri cu părinţii;
d) alte activităţi.
Art.12. În vederea utilizării eficiente a platformei informatice utilizate la stocarea şi prelucrarea rapoartelor de
evaluare, CNEE va elabora o procedură specific

13
JUDEŢUL ........................................................................................................
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
................................................................................
............................
Nr. ................/.................................................................
...................................
_______________________________________________________________________________

RAPORT DE EVALUARE
a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului
şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor
şi atitudinilor de învăţare, la finalul clasei pregătitoare

ANUL ŞCOLAR ..............................

NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI

.......................................................................

CLASA
.......................................................................

DATA ŞI LOCUL NAŞTERII

.......................................................................

CNP
.......................................................................

NUMELE PĂRINŢILOR/ TUTORELUI

MAMA: .......................................................................
TATA: ..........................................................................
TUTORE: ......................................................................

CADRUL DIDACTIC
.......................................................................

14
 INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARE
Se bifează un singur nivel de apreciere în caseta corespunzătoare pentru
fiecare competenţă în parte.
Exemplu:
Domeniul de dezvoltare Evaluare finală

Realizat În curs de
realizare

Aspect vizat X

Evaluare finală
Realiza În curs
DEZVOLTAREA FIZICĂ ŞI MOTRICĂ t de
realizar
e
Identificarea principalelor caracteristici ale posturii corporale
corecte
Utilizarea unor mişcari specifice diferitelor segmente ale

15
corpului
Executarea unor mişcări sugestive şi folosirea unei mimici şi a
unei gestici adecvate diferitelor contexte (dialog, recitare,
cântec, dans, teatru etc.)
Participarea la activităţi motrice coordonate cu membrii
grupului
Evaluare finală

Realiza În curs
DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ t de
realizar
e

Identificare elemntelor de identitate (nume, prenume, vârstă,

gen, aspect fizic, naţionalitate etc; numele părinţilor, localităţii
etc.)
Respectarea unor reguli simple de igienă personală

Recunoaşterea emoţiilor de bază raportate la experineţa de

viaţă
Exprimarea de sine (exprimarea emoţiilor, remerilor,
preocupărilor, a ceea ce îi place şi ce nu etc.), în limbaje variate
(verbal, nonverbal, artistic etc.)
Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu
mediul natural şi social
Respectarea normelor elementare de comportament social

Identificarea unor repere relaţionale ( frate, soră, mamă, tată,

bunici, rude, colegi, prieteni, adulţi, educatori) şi valorice
( bine, frumos, bun etc.)
Participare la activităţile grupului, jocuri de grup, relaţii
interpersonale

Evaluare finală

Realiz În curs
DEZVOLTAREA COGNITIVĂ at de
realizar
e

Identificarea cuvintelor din enunţuri scurte, rostite clar şi rar

Identificarea silabelor şi a sunetului iniţial şi final în cuvinte clar

articulate
Discriminarea cu suport intuitiv a formelor geometrice,
semnelor grafice (literă, cifră)., culorilor, sunetelor
Sesizarea relaţiei dintre sunet şi literă, dintre cifră şi număr

Trasarea elementelor grafice (conturul literelor, cifrelor,

formelor geometrice principale)
Identificare unor repere: spaţiale (în, pe, deasupra, dedesubt,
lângă, în faţă, în spate, sus, jos), temporale( înainte, după, zi,
noapte, iarnă, vară etc.)
Utilizarea unor repere de gândire logică: sortare, clasificare pe
baza unui criteriu dat, raţionament simplu („dacă...., atunci... )
16
Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, scise cu litere de tipar

Recunoaşterea numerelor în concentrul 0 – 10

Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau

scădere ce 1-2 unităţi în concentrul 0-10, cu suport intuitiv

Evaluare
finală
Realiz În curs
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ŞI A ATITUDINILOR DE at de
ÎNVĂŢARE
realiza
re

Respectarea normelor elementare de comportament şcolar

Manifestarea perseverenţei în activitatea de învăţare

Manifestarea curiozităţii pentru explorarea mediului natural şi

social
Identificarea unor regularităţi în mediul familiar, natural şi
social
Realizarea unor activităţi, proiect, obiecte, ocnstrucţii simple

Relaţionarea pozitivă cu alţi membrii ai grupului în rezolvarea

unor sarcini simple de lucru
Participarea la activităţi integrate, adaptate nivelului de vârstă

Manifestarea imaginaţiei şi a creativităţii în activitate şi joc

APRECIERI ŞI RECOMANDĂRI FINALE

Evaluare finală
Realizat În
curs
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII
de
realiz
are
Identificarea şi aplicarea regulilor principale de comunicare
Utilizarea elementelor de logică în comunicare („şi/sau”
„dacă..., atunci.” „da/nu” etc.)
Receptarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu
Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu

Exprimarea unor mesaje referitoare la sine, colegi, familie,

şcoală, mediu înconjurător 17

Partciparea la dialoguri scurte, în situaţii de com,unicare

uzuală
CADRU DIDACTIC, RESPONSABIL COMISIE
METODICĂ/DIRECTOR,
__________________ _____________________________________

DATA ÎNTOCMIRII RAPORTULUI

__________________________

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Săptămâna 3
ÎN LUMEA ANIMALELOR
Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste
Lectură după benzi desenate
Capra cu trei iezi
după Ion Creangă

Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu erau tare obraznici; iar cel mic era harnic
şi cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul".
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice:
- Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva mâncare. Dar voi, încuiaţi uşa după mine,
ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi până ce nu veţi auzi glasul meu. Când voi veni eu, am să vă dau de
ştire, ca să mă cunoaşteţi, şi am să vă spun aşa:
Trei iezi cucuieţi/
Uşa mamei descuieţi!
Că mama v-aduce vouă:
Frunze-n buze,
Lapte-n ţâţe,
Drob de sare
În spinare,
Mălăieş
În călcăieş
Smoc de flori
Pe subsuori.
- Pot să am încredere în voi?
- Să n-ai nici o grijă, mămucă, spuseră cei mai mari. Noi suntem odată băieţi, şi ce-am vorbit odată, vorbit
rămâne.
Apoi capra iese şi se duce în treaba ei. Iar iezii închid uşa după dânsa şi trag zăvorul.Un duşman de lup ş-apoi
ştiţi care? chiar vecinul caprei, care de mult timp aştepta să mănânce iezii, asculta la peretele din spatele casei, când
vorbea capra cu dânşii.
"Bun! zise el în gândul său. Ia, acum e timpul...Dacă mi-ar deschide uşa, i-aş prinde pe toţi trei! Cum zice, şi
vine la uşă; şi cum vine, şi începe să cânte.
- Hai! deschideţi repede, dragii mamei!
- Ia! Băieţi, zise cel mai mare, săriţi şi deschideţi uşa, că vine mama cu mâncare.
- Săracuţul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceţi greşeala să deschideţi, că-i vai de noi!
Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i aşa de gros şi de răguşit!
Lupul, auzind acestea, se duse la un fierar şi puse să-i ascute limba şi dinţii, pentru a-şi subţia glasul, ş-apoi,
întorcându-se, începu iar să cânte.
18
 - Ei, vedeţi, zise iarăşi cel mare, mă duc să-i deschid, c-a venit mămuca.
Atunci iedul cel mic se piteşte iute după sobă şi, sprijinit cu picioarele de coşul sobei şi cu nasul de funingine,
tace ca peştele şi tremură de frică.
... Însă cel mare se dă după uşă şi să tragă, să nu tragă? în sfârşit, trage zăvorul... Când iaca!... ce să vadă? ş-
apoi mai are când vede?... căci lupului îi sclipeau ochii şi-i ardea gâtul de flămând ce era. Şi, nici una, nici două, haţ! pe
ied de gât şi-l mănâncă. Apoi începe a se învârti prin casă şi până nu-l mâncă şi pe cel mijlociu nu se lăsă.
Cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute jos de pe sobă şi încuie uşa bine. Apoi începe a plânge
după frăţiorii săi. Şi plânge el şi plânge până îl apucă leşin! Când jelea el aşa, iacă şi capra venea cât putea, încărcată
cu mâncare şi gâfâind.
Dar când s-apropie capra bine, ce să vadă? O frică mare oapucă, simte că picioarele i se taie, un tremur o
cuprinde în tot trupul şi ochii i se împăienjenesc. Ea însă tot merge până la uşă şi cum ajunge, şi începe să cânte.
Atunci iedul cel mic - care acum era şi cel dintâi şi cel de pe urmă - sare iute şi-i deschide uşa. Apoi s-aruncă în
braţele ei şi cu lacrimi începe a-i spune:
- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare supărare a căzut pe capul nostru!
Capra atunci, uitându-se lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămâne încremenită!... Dar mai pe urmă,
îmbărbătându-se, şi-a revenit puţin:
- Ei lasă, că l-oi învăţa eu! Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană şi c-o casă de copii, apoi trebuie să-şi bată
joc de casa mea? Şi pe voi să vă omoare? Nici o faptă fără plată...
Aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i speranţa caprei ca să scape de lup.
Şi aşa zicând, îşi sridică mânecile, aprinde focul şi s-apucă de făcut mâncare. Apoi umple groapa cu jar, aşază
o plasă de nuiele şi nişte frunze peste dânsa. Apoi face un scăunel de ceară anume pentru lup. Pe urmă lasă mâncarea
la foc să fiarbă şi se duce prin pădure să caute pe vecinu-său şi să-l poftească la prânz. Merge ea cât merge prin
codru, până ce dă pde-o groapă mare şi întunecoasă şi pe-o cărare dă peste lup. Capra îi povesteşte acestuia ce i s-a
întâmplat şi îl pofteşete la pomană.
Apoi capra porneşte înainte plângând, şi lupul după dânsa, prefăcându-se că plânge.
- Doamne, cumătre! zise capra suspinând. De ce ţi-e mai drag în lume, de-aceea n-ai parte...
- Doamne, cumătră, Doamne! Oi face şi eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin a dat pe la dumneata pe
acasă? Că mi-aduc aminte că l-am întâlnit odată prin zmeuriş; şi mi-a spus că dacă-oi vrea dumneata să-i dai un băiat,
să-l înveţe cojocăria.
Şi din vorbă-n vorbă, din una-n alta, ajung până acasă la capră!
- Ia poftim, cumătre, zise ea luând scăunaşul şi punându-l deasupra groapei, şezi colea şi să ospătezi puţin din
ceea ce ne-a dat Dumnezeu!
Răstoarnă apoi sarmalele într-un vas şi i le pune pe masă.
Atunci lupul nostru începe a mânca; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât. Şi cum ospăta
el, buf! cade în groapa cu jar.
- Ei, ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mâncat! Cu capra te-ai pus? Capra ţi-a venit de hac!
- Văleu, cumătră, tălpile mele! Mă rog, scoate-mă că-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cumătre; c-aşa mi-a ars şi mie inima după iezişorii mei! Lui Dumnezeu îi plac pui de cei mai tineri; mie
însă-mi plac şi mai bătrâni, numai să fie bine fripţi; ştii, să treacă focul printr-înşii.
- Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură!
După aceasta, capra şi cu iedul îi mai trântiră în cap cu bolovani şi cu ce-au apucat, până-l omorâră.
Şi auzind caprele din vecinătate de una ca aceasta, tare le-a mai părut bine ! Şi s-au adunat cu toatele şi unde
nu s-au aşternut pe mâncate şi pe băute, veselindu-se împreună...

Săptămâna 3
ÎN LUMEA ANIMALELOR
Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor prezentate
Cuvinte cu sens asemănător
Ursul păcălit de vulpe
după Ion Creangă

Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri.
Făcându-se dimineaţă, vulpea iese la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată
găsi ceva de mâncare. Şezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea ridică puţin
capul şi, uitându-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi boi.
- Bun ! gândi vulpea. Iaca hrana ce o aşteptam eu.
19
 Şi îndată iese de sub tufă şi se întinde în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de
vulpe, ţăranul ce mâna boii o vede şi, crezând că-i moartă cu adevărat, striga la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Ţăranul
vine spre vulpe, se uită la ea de aproape şi, văzând-o că nici nu sufla, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?!
Tii! Ce frumoasă haină am să fac nevestei mele din blana acestui vulpoi! Zicând aşa, apucă vulpea de după cap şi,
târând-o până la car, o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: hais! Joian, cea! Bourean. Boii pornesc. Ţăranul
mergea pe lângă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă şi să ia pielea vulpii. Însă, cum au
pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mâna, carul scârţâia, şi peştele din car
cădea. După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, bini...şor! sare şi ea din car şi, cu mare grabă,
începe a strânge peştele pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la vizuina sa şi începe a mânca, că ta...re-i
mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
- Bună masă, cumătră! Tii!!! Da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie, ca ta...re! mi-i poftă!
- Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-
te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.
- Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.
Atunci vulpea rânji dintâi şi zise:
- Ascultă, cumetre: vrei să mănânci peşte? Du-te diseară la băltoaca cea din marginea pădurii, pune-ţi coada-n
apă şi stai pe loc, fără să te mişti, până despre ziuă; atunci smuceşte-o vârtos spre mal şi ai să scoţi o mulţime de peşte,
poate mai mult decât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nicio vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca din marginea pădurii şi-şi vâră-n apă toată
coada!...
În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar şi cenuşa de sub foc. Îngheaţă
zdravăn şi apa din băltoacă, şi prinde coada ursului ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii
şi de frig, smuceşte o dată din toată puterea. Şi, sărmanul urs, în loc să scoată peşte, rămâne fără coadă! Începe el
acum a mormăi cumplit şi sări în sus de durere; şi înciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar
şireata vulpe ştie cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieşise din vizuină şi se pitise în scorbura unui copac din
apropiere; şi când văzu pe urs că vine fără coadă, începu a striga:
- Hei, cumătre! Dar ţi-au mâncat peştii coada, ori ai fost prea lacom şi-ai vrut să nu mai rămână peşti în baltă?
Ursul, auzind ca încă-l mai ia şi în râs, se supără şi mai tare şi se repede iute spre copac; dar gura scorburei
fiind strâmtă, ursul nu putea sa încapă înlăuntru. Atunci el caută o creangă cu cârlig, şi începe a căuta prin scorbură, ca
să scoată vulpea afară, şi să-i dea bătaie... Dar când apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-
mi pasă că tragi de copac..." Iar când agăţa cârligul de copac, ea striga: "Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"
În zadar s-a necăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului. Şi iaca
aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!

Săptămâna 4
ÎN LUMEA PLANTELOR
Memorarea. Recitarea

Vine ploaia
de George Coşbuc
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!
În grădină am o floare, Spicul plin acum se coace.
Ploaia o va creşte mare, Spicului răcoarea-i place,
Vine ploaia, bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!

Săptămâna 5
MEDII DE VIA ȚĂ
1.”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii

Lupul, calul şi puiul de vulpe

poveste populară

Odată, un lup, dând peste un cal care păştea într-un ochi de pădure însorit, se puse la pândă, cu gândul să-l
mănânce. Şi stând aşa sub soarele ascuns în nori şi făcându-şi planul, cum şi ce fel s-o scoată mai bine, numai că se

20
pomeneşte cu un pui de vulpe peste el. Puiul de vulpe băgase de seamă şiretenia lupului şi-şi puse-n gând să-l
păcălească.
- Bună ziua la dumneata, îi zise puiul.
- Mulţumim dumitale.
- Dar ce faci aci dumneata?
- Uite, mă căznesc să vedem, n-oi putea să mănânc calul asta? N-ai putea să-mi dai şi tu ajutor să-l omorâm,
că apoi mănânci şi tu?
- Aoleu, vai de mine, ce să pot face eu asta unei lighioane atât de mare!
Calul băgă de seamă că lupul se sfătuieşte cu vulpoiul şi numaidecât o rupse la fugă.
Când văzu lupul una ca asta, nu mai putea de ciudă! Dar, puiul de vulpe îi zise:
- Hai după el să-l vedem mai bine, să-l cunoaştem altădată. Lupului, atâta-i trebui, fugi, fugi,
până ajunse calul.
- Ce aveţi cu mine? le zise calul.
- Să te cunoaştem mai bine, îi răspunse lupul.
- Cât preţuieşti dumneata? îl întrebă puiul de vulpe.
- Preţul? Preţul e însemnat pe copita mea. De vreţi să aflaţi, n-aveţi decât să citiţi.
- Eu, nici nu ştiu carte, că părinţii mi-au fost săraci şi nu m-au dat la şcoală; dar citeşte dumneata, îi zise
vulpoiul lupului.
- Atunci, să citesc eu, şi apropiindu-se ca să se uite, pe când ţinea ochii ţintă ca să poată citi, calul hait, îi trage
o copită-n cap şi-l omoară pe loc.
Calul o rupse la fugă, iar puiul de vulpe plecă p-aci încolo, vesel c-a scăpat de lup.

Săptămâna 5
MEDII DE VIA ȚĂ
2. Memorizare (Pădurea/ Livada)

Revedere Iarna viscolu-l ascult

de Mihai Eminescu Crengile-mi rupându-le,
- Codrule, codruţule Apele-astupându-le,
Ce mai faci, drăguţule, Troienind cărările
Că de când nu ne-am văzut Şi gonind cântările.
Şi de când m-am depărtat
Multă vreme am umblat. Livada
- Ia, eu fac ce fac de mult, de Ion Creangă
Un copil sădeşte în zori Şapte peri, opt piersici cruzi,
Doi meri mici cât doi bujori, Nouă mici şi tineri duzi.
Trei caişi cu rădăcini, Cât numeri până la zece
Patru trandafiri cu spini. Îi udăm cu apă rece.
Cinci gutui cu flori rotate, Mari să crească, să se vadă
Şase nuci cum sunt prin sate, Cea mai tânără livadă.

Săptămâna 5
MEDII DE VIA ȚĂ

Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care vizează informaţii din text

Locuinţa din dumbravă

Umblă toamna „Iarna va veni

Prin pădure, ...Auzind-o ghionoaia,
Frunze din copaci Mândră i-a răspuns din prag:
Să fure. „Las’ să vină
Cioara se trezi Că nu-mi pasă,
Strigând: Am închiriat o casă
21
 Într-o scorbură de fag.
Curând.”
Săptămâna 5
MEDII DE VIA ȚĂ
Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior

Căsuţa din oală

(basm popular)
În mijlocul câmpului şedea o oala răsturnată; şi era oala aceea mare – mare cât un butoi. Iaca
trece pe acolo un şoarece şi vede oala aceea goală. “Bună casă e asta” îşi zise el. “A cui o fi?”
- Casă – căsuţă, cine stă aici?
Dar nimeni nu răspunde. Se uita şoarecele în toate părţile, însă nu vede pe nimeni. Numai două muşte, care
veniseră şi ele după mâncare acolo, se ridicară în două picioruşe; dar şoarecele nici nu le-a luat în seamă.
„Ia să mă mut eu aici şi să stau singur!”. Şi s-a aşezat şoarecele în oală.
Trece pe acolo o broscuţă.
- Casă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, şoarecele! Dar tu cine eşti? răspunde şoarecele din fundul oalei.
- Eu sunt broasca!
- Daca vrei vino înăuntru şi-om trăi împreună.
- Bun de tot! Iaca vin şi eu.
Şi a sărit broasca în oala şi a stat cu şoarecele la un loc.
Trece pe câmp un iepure. Şi văzând namila ceea de oala răsturnată, s-a oprit şi a întrebat:
- Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici?
- Suntem noi: broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt fugarul de peste câmpuri si vai, iepurele. Nu mă lăsaţi si pe mine să stau cu voi înăuntru?
Iaca aici nu plouă şi nici soarele, nici vântul nu intră.
- Bucuros, frate! Vino înăuntru şi-om trăi împreună că e loc.
Şi s-a mutat şi iepurele cu culcuşul în oală.
Trece într-o zi pe lângă oala-căsuţă jupâneasa vulpe şi întreabă şi ea:
- Casă – căsuţa, cine stă aici?
- Noi trăim: iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? că vai de capul meu, am rămas fără casă!
- Da, este: intră şi-oi vedea, că pentru oameni buni e loc.
- Mulţumim! Asta am aşteptat şi eu. Şi s-a aşezat vulpea în oală şi au trăit împreună multe zile.
Vine lupul nu ştiu de unde.
Vede oala mare: şi-a închipuit c-o fi cineva înăuntru.
- Căsuţă – căsuţă, cine locuieşte aici?
- Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepuraşul, cu broasca-broscuţa şi şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti?
- Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau şi eu cu voi? Că bună casă mai aveţi!
- Se poate, cum să nu! ne-om mai înghesui cu toţii şi ţi-om face loc şi dumitale.
Şi-a intrat lupul în căsuţă, şi-au trăit împreună.
Nu ştiu de unde a venit şi ursul. Si era supărat Moş Martin şi obosit, că umblase toată ziua după mâncare.
Şi cum a văzut oala aceea, nu şi-a închipuit că e o căsuţă cu oaspeţi înăuntru; şi s-a aşezat pe ea, ca să se
odihnească puţin.
Dar cum s-a aşezat, oala: pârr! Trosc! S-a sfărâmat în bucăţi şi ursul... ce-a făcut ursul? S-a ales cu o
sperietură bună, iar ceilalţi au fugit care încotro au văzut cu ochii.

Săptămâna 6
TOAMNA
Memorizare. Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.

Balada unui greier mic

de George Topîrceanu

Peste dealuri zgribulite, Toamna cea întunecată.

Peste ţarini zdrenţuite, Doar pe coastă, la urcuş,
A venit aşa, deodată, Din căsuţa lui de humă
22
 A ieşit un greieruş, Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Negru, mic, muiat în tuş Şi-apoi umple lumea toată
Şi pe-aripi pudrat cu brumă: Că m-am dus şi i-am cerut...
- Cri-cri-cri Dar de-acuş,
Toamnă gri, Zise el cu glas sfârşit
Nu credeam c-o să mai vii Ridicând un picioruş,
Înainte de Crăciun, Dar de-acuş s-a isprăvit...
Că puteam şi eu s-adun Cri-cri-cri
O grăunţă cât de mică, Toamnă gri,
Ca să nu cer împrumut Tare-s mic şi necăjit!
La vecina mea furnică,

Săptămâna 7
CORPUL MEU
Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.

Dacă ai avea...
de Victor Sivetidis

Maria şi Alina sunt prietene. Maria are şase creioane colorate, trei păpuşi şi cinci mingi. Se întâmplă însă ca
Alina sa nu aibă nici un creion colorat. Într-o zi veni la Maria prietena ei, Alina, care vazându-i creioanele colorate, o
întrebă:
- Dacă ai avea zece creioane, mi-ai da şi mie unul?
- Cu plăcere, îi răspunse Maria, încruntându-şi sprâncenele, ţi-aş da chiar mai multe.
- Dar dacă ai şase?
- Nu, nu pot, răspunse Maria, acoperind cu mâna creioanele.
- De ce?
- Fiindcă am numai şase.
Atunci bunica Mariei o mustră, spunându-i:
- Darul pe care-l oferi unei prietene, nu trebuie să fie un lucru de prisos.

Săptămâna 11
IARNA
Memorizare. Completare de ghicitori după desene

Iarna pe uliţă
de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadă Sunt copii.

Câte-un fulg, acum a stat, Cu multe sănii,
Norii s-au mai răzbunat De pe coastă vin ţipând
Spre apus, dar stau grămadă Şi se-mping şi sar râzând;
Peste sat. Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.
Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Veveriţa

23
 O alună, două, trei,
Veveriţă, tu nu vrei?
- Ba vreau patru, cinci,
Sau şase,
Că alunele-s gustoase!
-Îţi dau şapte, opt sau nouă,
Dac-o să ne spui şi nouă
Când o să vină încoace
Iarna cu zece cojoace

Săptămâna 11
IARNA
Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la textul audiat
La săniuş
după Ion Agârbiceanu

Cojoc gros ca în anul acesta n-a mai avut iarna de ani de zile. Uliţele erau acoperite de covorul alb.
Ajunşi în vârful coastei, Vasilică şi Niculiţă se sfătuiau care să stea înainte. Parcă le era cam frică.
- Cel care stă în faţă trebuie să conducă, le spune băiatul care îi auzi.
- Să conducă! Ce să conducă? Sania, dacă porneşte, se duce ea de capul ei. Şi încă cum!
Lunecuşul era destul de mare. Abia mişcară sania, că ea lunecă într-o parte:
- Stai, Vasilică, să o îndrept! strigă Niculiţă.
Se coborî, o îndreptă şi urcă din nou. Când mişcară săniuţa, ea o luă în cealaltă parte.
Un băiat mai mărişor îi zise celui din faţă:
- Trebuie să-i dai direcţia cu picioarele.
După multe încercări, cei doi reuşiră să pornească în linie dreaptă.
Până să-şi dea seama, au şi ajuns jos.
Obrajii le ardeau de bucurie şi ochii le scânteiau. A doua oară, pe la mijlocul coastei, săniuţa se răsturnă. Alta o
lovi din spate şi toţi copiii se treziră claie peste grămadă.
Cu toată grija, se mai răsturnară de două ori.
Către seară, rupţi de oboseală, intrară în curte. Vasilică avea obrazul vânăt, iar Niculiţă, un cucui în frunte. Dar
nu le păsa: până mâine le va trece şi vor merge iar cu sania.

Săptămâna 12
TRADI ȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri

Crăciunul copiilor
de Octavian Goga

Dragi copii din ţara asta, Îngerii se uită-n casă

Vă miraţi voi cum se poate,
MOŞ CRĂCIUN din ceriu de-acolo
De le ştie toate-toate...
Uite cum, vă spune tata...
Iarna-n noapte pe zăpadă
El trimite câte-un înger
La fereastră să vă vadă...
Văd şi spun - iar moşul are
Colo-n ceriu la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare...
Cu condei de-argint el scrie
Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie moşul
Că-i şiret el, lucru mare...

24
 Săptămâna 12
TRADI ȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite

Brăduţul

Brăduleţ, brăduţ drăguţ, Cu beteală am să te-mbrac

Ninge peste tine Şi steluţe o mie.
Haide, hai în casa mea Şi fetiţe şi băieţi
Unde-i cald şi bine. Bătând din mânuţe
Pom de anul nou te fac Te-om juca şi ţi-om cânta
O, ce bucurie! Cântece draguţe.

Săptămâna 14
CU CE CIRCULĂM
Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat

Fram, ursul polar

după Cezar Petrescu

“...Directorul circului Strutky dădu multe reprezentaţii şi câştigă mulţi bani pentru a putea plăti biletul de tren al
lui Fram. Fram nu mai era aşa de jucăuş cum era la reprezentaţii, deoarece îi era dor de gheţurile polare. Îi era dor de
viaţa pe care cândva în copilăria lui o lăsase în urmă fiind capturat de oameni. Acum toţi veneau să îi aducă daruri.
Într-o zi, cand banii au fost strânşi, Fram a fost urcat în tren şi a fost dus până într-un port unde a fost urcat într-
un vapor şi a pornit spre gheţurile polare.
La un moment dat o femeie tânără îl rugă pe căpitanul vasului să îl lase pe Fram pe puntea vaporului. Fram se
juca cu mingea împreună cu copiii de pe vapor. Însă de la o vreme, Fram stătea toată ziua rezemat de balustrada
de la punte. Într-o noapte, Fram rămase pe punte toată noaptea de vorbă cu femeia cea tânără. La un moment dat,
Fram puse laba sa pe umărul femeii, iar aceasta se sperie. Apoi femeia cea tânără îi spuse lui Fram:
-Mai bine du-te şi culcă-te pentru că de mâine va începe pentru tine o alta viaţă. O viaţă pe care ai lăsat-o
cândva în urmă. Apoi femeia se duse la culcare.”

Săptămâna 20
VESTITORII PRIMĂVERII
Sunetul u. Literele u şi U. Audierea unei poveşti

Puişorii
de Emil Gîrleanu

“În aer, un popor de rândunele se pregăteşte de plecare.

Pe prispa casei, copilaşul, numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de păsărele, printre
care se află şi cei trei pui, din cuibul de sub streaşină. Îl căpătase în dar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea băiatului:
- Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii când or creşte mari!
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! Dar parcă niciodată nu zburaseră mai mult ca
astăzi.

25
 Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce şi s-au ridicat deodată cu toate. Câteva dintre ele s-au
despărţit pentru o clipă de stol, au atins uşor streaşina casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. Puişorii
copilaşului îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.
Copilaşul privi lung stolul, apoi duse mânuşiţele la ochi şi începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l luă în braţe, întrebându-l ce are.
Copilaşul abia şopti printre lacrimi:
- Puişorii!
- Nu plânge, puiul mamei, au să se întoarcă înapoi... la primăvară.”

Săptămâna 20
VESTITORII PRIMĂVERII
Sunetul c. Literele c şi C
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul c

Sfârşitul iernii
de Vasile Alecsandri

S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării, Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;
S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii. Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt. Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.

Săptămâna 20
PRIMĂVARA
Sunetul e. Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri

Primăvara
de Vasile Alecsandri

A trecut iarna geroasă, Turturelele se-ngână,

Câmpul iată-l înverzit, Mii de fluturi vezi zburand
Rândunica cea voioasă Şi pe harnica albină
La noi iarăşi a venit. Din flori miere adunând.

Dintr-o creangă-n alta zboară Cântă cucu-n dumbravioară

Sturzul galben aurit, Pe copacul înflorit,
Salutare, primavară, Salutare, primavară
Timp frumos, bine-ai venit! Timp frumos, bine-ai venit!

Săptămâna 23
JOCUL CU MA ȘINU ȚE
Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii evenimentelor)

Degeţica
după Hans Christian Andersen

“Degeţica era o fetiţă mică de tot, gingaşă şi drăgălaşă. Nefiind mai mare decât un deget, i se spunea Degeţica.
Într-o noapte, pe când şedea în pătucul ei, pe un ochi de fereastră spart a intrat o broască. Broasca era urâtă,
mare şi jilavă.
- Ar fi tocmai bună de nevastă pentru băiatul meu, a gândit broasca. Ea a luat coaja de nucă în care dormea
Degeţica şi a sărit în grădină.
Pe la marginea grădinii curgea un râu. În malul râului cel mâlos şedea broasca cu feciorul ei.
A doua zi de dimineaţă, când fetiţa se trezi şi văzu unde era, începu a plânge amar.

26
 - Acesta este feciorul meu, a zis broasca.
Fetiţa a început să plângă şi mai tare.
Peştişorii care au auzit trista poveste s-au adunat la sfat...”

Săptămâna 24
FANTEZIE
Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine

Fetiţa cu părul azuriu

după Alexei Tolstoi
“Fetiţa cu părul azuriu şi prietenii ei l-au eliberat pe Buratino din spânzurătoare. El fusese atârnat într-un pom
de cei doi tâlhari: Vulpea şi Motanul.
A doua zi Buratino se trezi sănătos. Se aşeză la masă. Fetiţa se minună de purtarea lui. Buratino arunca
prăjiturile întregi în gură şi le înghiţea nemestecate.
- De azi mă voi ocupa eu de educaţia ta! Să începem cu matematica... În buzunar ai două mere...
- Nu e adevărat!
- Aşa se spune. Ai două mere şi dai cuiva un măr. Câte mere îţi rămân?
- Două.
- De ce?
- Fiindcă eu nu dau nimănui nici un măr!
- Ce chin!
Buratino băgă nasul în călimară.
- Trebuie să fii pedepsit! Eşti o obrăznicătură fără pereche!”
Săptămâna 26
SĂ OCROTIM NATURA!
Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute

Cioc! Cioc! Cioc!

după Emil Gârleanu

“Veveriţa a dat peste un pom cu roada rotundă, tare, dar cu miezul dulce. Dăduse, frate, peste alun. A umplut
scorbura de toamna ca să aibă peste iarnă.
Într-o zi, băgă de seamă că un sfert din alune erau mâncate. De unde? că ea nici nu se atinsese de ele.
S-a pus la pândă să prindă hoţul. Cine era? Ciocănitoarea. Veveriţa o prinse de coadă. Atunci, ciocănitoarea
lăsă coada ca şopârla.
Mai târziu, ciocănitoarea s-a întors la veveriţă să se roage de dânsa. Smerită, a bătut cu ciocul:
- Cioc! Cioc! Cioc!
Dar veveriţa îşi mutase culcuşul.”

Săptămâna 26
SĂ OCROTIM NATURA!
Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)

Crăiasa Zăpezii
după Hans Christian Andersen

“Flori sclipitoare de argint se ţes pe geamuri.

- Au început să roiască albinele cele albe, zice bunica.
- Au şi regină? întrebă băieţaşul.
- Da. Noaptea, ea se uită pe ferestre în case. Atunci geamurile îngheaţă.
Seara, înainte de culcare, băiatul s-a dus la fereastră. Ningea. Un fulg, cel mai mare, s-a oprit.
Fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie cu rochie albă, care părea ţesută din mii şi mii de fulgi de
zăpadă. Femeia era frumoasă, dar era de gheaţă. A dat din cap şi a făcut un semn cu mâna sa albă.
Băieţaşul s-a speriat. Cine să fie? ...”
27
 Săptămâna 27
UNIVERSUL
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti

Soarele şi omuleţii de zăpadă

după Herta Wilk şi Mioara Cremene

“Era un ger năpraznic în zilele acelea. Copacii abia îndrăzneau să mai trăiască. Iarba pierise, frunzele se
duseseră. Plecară din sat şi multe vietăţi mici: păsărele, fluturi, mulţi prieteni de-ai copiilor.
Atunci au răsărit în curtea şcolii nişte omuleţi de zăpadă. Câţi să fi fost? Staţi că-mi aduc bine aminte: da, da
,erau cinci… Cinci oameni nemaipomenit de hazlii. Unul, înalt şi voinic, purta o pălărie de paie şi – dacă nu mă înşel –
cineva îi înfipsese în gura de cărbune o pipă groasă; altul, ceva mai mărunt, mândru din pricină că avea pe cap o oală
veche de supă, ca un coif; al treilea, îmbrăcase clopul vechi al tatei; al patrulea avea şorţ, mătură şi semăna leit cu ţaţa
Floarea; iar al cincilea, cel mai mititel, strângea în mâini plasa mea de fluturi.
Cine-i făcuse? De unde răsăriseră? Sst! Nu pot să vă spun. E o taină pe care noi cinci, eu şi prietenii mei,
Costel, Maricica, Duţu și Gheorghiniţa, am jurat să n-o trădăm nimănui. Pot doar să vă destăinui atât: cei care
plămădiseră oamenii de zăpadă nu s-au mai îndurat să-i strice, pentru că într-adevăr, când le zăreai nasurile de morcovi
şi caraghioasele de pălării, îţi venea să râzi, dar când îi priveai în ochii de chipăruşi îţi deveneau grozav de dragi. Aşa
încât meşterii făuritori au vorbit între ei şi şi-au zis: ”Ce ar fi dacă i-am lăsa? Hai, să trăiască şi ei!… Măcar până la
primăvară. Că atunci tot o să vină soarele cald şi o să-i topească…”

Săptămâna 27
UNIVERSUL
Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat

Micul Prinţ
după Antoine De-Saint-Exupery

“A fost odată un mic prinţ, care trăia pe o planetă doar cu puţin mai mare decât el şi care avea nevoie de un
prieten ...
Aflasem încă un lucru foarte însemnat: anume că planeta lui de baştină abia de întrecea mărimea unei case!
Ceea ce nu prea avea cum să mă mire. Ştiam bine că în afară de marile planete, ca: Pământul, Jupiter,
Marte, Venus, cărora li s-a dat câte un nume, pe lume se mai află o puzderie de alte planete, uneori atât de mici, încât
numai anevoie le poţi zări cu telescopul. Când un astronom descoperă vreuna dintre ele, îi dă, în loc de nume, un
număr...
...după ce umblă o vreme-ndelungată prin nisip, pe stânci şi prin zăpezi, micul prinţ, într-un sfârşit, descoperi un
drum. Iar drumurile, toate, duc spre oameni.
- Bună ziua - zise el.
Se afla într-o grădină de trandafiri infloriţi.
- Bună ziua - ziseră trandafirii.
Micul prinţ îi privi. Toţi erau aidoma cu floarea lui.
- Cine sunteţi voi? întreba el, înmărmurit.
- Noi suntem trandafirii - ziseră trandafirii.”

Săptămâna 34
EVALUARE FINALĂ
Muzicanţii din Bremen
după Fraţii Grimm

A fost o dată un om care avea un măgar. Şi măgarul acesta căra de mulţi ani saci cu grăunţe la moară. Dar într-
o zi pe măgar îl lăsară puterile şi simţind că stăpânul său vrea să scape de el, se hotărî să plece spre oraşul Bremen.
Îi venise lui ideea că acolo s-ar putea face muzicant al oraşului.
După ce merse o vreme, dădu peste un ogar care zăcea pe marginea drumului. Îl numi pucă-l-în Colţi şi află
de la acesta că stăpânul voia să-l alunge, deoarece îmbătrânise şi nu mai putea vâna. Măgarul îi propuse să meargă cu
el în Bremen, ca muzicant, să bată la o tobă mare.
28
 Şi aşa plecară cei doi, când întâlniră în drum o pisică tristă. Pentru că nu mai putea prinde şoareci, stăpâna a
vrut să o înece pe „Linge-Barbă”. Dar cei doi muzicanţi au luat-o cu ei în taraf şi au pornit mai departe.
În drumul lor l-au găsit pe cocoşul Creastă-Roşie, care, fugit de acasă de teamă că va ajunge pe masa
stăpânei, a plecat împreună cu ei către Bremen.
Între timp s-a înnoptat şi ajunşi ei la o casă, au dat peste o ceată de hoţi care se ospătau.
Şi după ce au făcut o cântare la fereastră, fiecare pe limba lui (măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna şi
cocoşul cucuriga) hoţii au fugit îngroziţi în pădure.
Mai târziu, după ce unul dintre hoţi a prins curaj să se întoarcă în casă, cei patru muzicanţi au sărit asupra lui,
muşcându-l şi zgâriindu-l, că au băgat spaima în el.
De atunci, tâlharii n-au mai îndrăznit să se întoarcă, iar cei patru muzicanţi au rămas în casă.

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

DEZVOLTARE PERSONALĂ

Săptămâna 2
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activită ții clasei pregătitoare

Al câtelea avion a zburat?

Elevii clasei pregătitoare sunt bucuroşi. Doamna învățătoare i-a lăsat timp de zece minute să se joace cu
avioanele confecționate în timpul orei de curs. Avioane de hârtie de toate culorile zboară lin prin clasă. Din când în când
se aud glasuri mai mult şoptite: ,,Îmi dai, te rog, avionul tău?,,...,,Şi eu îl vreau pe al tău!
Cele zece minute trec repede când joaca este atât de plăcută.
- Să aşezăm avioanele la expoziție şi să ne pregătim pentru următoarea oră! se aude glasul blând al doamnei
învățătoare. Rând pe rând, elevii îşi aşează avioanele pe raftul pentru expoziții şi iau loc cuminți pe scaune. Doar Bobi
încă mai călătoreşte cu avionul. E aproape de Disney Land.
- Bobi, pune avionul la expoziție! se aude din nou glasul doamnei învățătoare, de această dată mai ferm. Dar
Bobi tocmai s-a întâlnit cu Spiderman, pe care îl invită în avion.
Ora de matematică şi explorarea mediului a început. Se discută despre mijloacele de transport aeriene. Astăzi
elevii vor învăța cifra şapte.
În timp ce Bobi se joacă cu avionul prin clasă, colegii lui joacă un joc frumos. La un moment dat, în jocul lor, iau
avioanele de la expoziție. Jocul lor are reguli pe care fiecare le respectă. În timp ce zbura cu avionul pe deasupra raftului
pentru expoziție, Bobi observă lipsa celorlalte avioane. Se opreşte din zbor şi priveşte în jur. Entuziasmați, colegii lui
participă la jocul cu avioane.
- Al câtelea avion a zburat? întreabă doamna învățătoare.
Mihai ridică mâna:
- Al şaptelea! răspunde el mândru, pentru că era tocmai avionul confecționat de el.
Bobi ar fi dorit şi el să intre în joc, să zboare şi avionul lui din şirul celorlalte, să răspundă şi el la întrebarea
doamnei învățătoare.
Unul câte unul, colegii lui mergeau în fața clasei şi continuau jocul început de către doamna învățătoare. Tare
şi-ar fi dorit să participe şi el, dar îi era ruşine şi nici nu ştia regulile, pentru că el zbura cu avionul când doamna
învățătoare a explicat regulile jocului. Abia acum şi-a adus aminte că a auzit-o pe doamna învățătoare când i-a spus să-
şi pună avionul la expoziție. Îi părea rău că nu a luat-o în seamă.

29
 Dezamăgit, s-a aşezat la locul lui în bancă. Îşi priveşte avionul. Şi el e trist. Până la sfârşitul orei a stat cuminte
în bancă şi a privit cum se joacă ceilalți colegi. A înțeles foarte bine regulile jocului la un moment dat, dar tot îi era ruşine
să participe.
La sfârşitul orei şi-a dus şi el avionul la expoziție, alături de cele ale colegilor săi.
Seara, înainte de a adormi, i-a venit în minte jocul cu avioane. A adormit cu gândul la el. A doua zi la şcoală, şi-
a făcut curaj şi a rugat-o pe doamna învățătoare să mai joace o dată jocul cu avioane. La sfârşitul primei ore, to ți elevii,
împreună cu Bobi, au jucat timp de zece minute jocul ”Al câtelea avion a zburat?”. Bobi a fost foarte încântat. Şi avionul
lui parcă îl privea vesel dintre celelalte avioane.
Din ziua aceea a înțeles cât de important este să respecți regulile la şcoală şi să fii atent la ceea ce spune
doamna învățătoare.

Săptămâna 3
RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU
Reguli elementare ale noilor rutine specifice activită ții clasei pregătitoare

Lumea din vârful copacului

La şcoala din scorbură este pauză. În curtea şcolii se aud râsete şi chicoteli. Buburuze, furnici, gândăcei,
libelule, fluturi, albine, toți elevii clasei pregătitoare au ieşit şi ei în curtea şcolii. Se joacă pe frunzele copacului, aleargă
pe crenguțele lui sau stau la soare şi discută.
Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu se joacă de-a prinselea prin copac. Din frunză în frunză, din crenguță în
crenguță au ajuns pe la jumătatea copacului. Se sună de intrare. Buburuzele, furnicile, gândăceii, libelulele, fluturii şi
albinele se grăbesc să intre în şcoala din scorbură.
- S-a sunat, hai să mergem în clasă! a strigat Buburuza Ruza către Gândăceul Nelu.
- Mai avem puțin până în vârf! Hai să vedem soarele de acolo!
- Dar s-a sunat, trebuie să mergem în clasă!
- Uite cum sclipesc frunzele din vârful copacului!
Şi Buburuza Ruza şi Gândăcelul Nelu s-au luat la întrecere până în vârful copacului. Obosiți, s-au aşezat pe o
funză din vârful pomului. Era o privelişte pe care nu au mai văzut-o până atunci, ci doar şi-au închipuit-o. Gâfâind, au
început să coboare. Se sunase demult şi sigur că ora începuse. Într-adevăr, când au ajuns în clasa din şcoala din
scorbură, elevii desenau de ceva timp. S-au scuzat că au întârziat, şi transpirați, s-au aşezat în bancă. Au aflat cu
surprindere că tema compoziției de astăzi la desen era ,”Lumea din vârful copacului” şi că mâine vor merge în vârful
copacului împreună cu toată clasa. Ştiau ce au văzut, dar, din păcate, desenul lor nu a fost reuşit. Ce folos că aveau în
memorie imaginea minunată din vârful copacului, dacă ei nu reușeau să o deseneze.
- Creionul e de vină! a spus supărat Gândăcelul Nelu.
- Creioanele colorate sunt de vină, sau poate foaia de desen! s-a gândit şi Buburuza Ruza.
Oricât s-au străduit cei doi colegi, desenul lor nu a fost întocmai reuşit. Nici unul nu era mulțumit de ceea ce
lucrase. Amândoi ştiau că se putea mult mai bine. Dar oare ce se întâmplase?
S-a sunat. Se terminase şi ultima oră din orar. Îngândurați, Gândăcelul Nelul şi Buburuza Ruza au pornit spre
casă. Pe drum, un foşnet le-a atras atenția. Şi-au dat seama că foşnetul vine din ghiozdanele lor. Fără să vorbească
unul cu altul, s-au înțeles din priviri să încetinească pasul şi să fie mai atenți. Creionul lui Gândăcelul Nelu şi-a scos
vârful prin deschizătura ghiozdanului şi l-a făcut la ultima oră.
- Nu eu sunt de vină! suspina creionul, mai, mai să cadă din ghiozdan. Dacă Gândăcelul Nelu nu obosea
alergând toată pauza şi venea la timp în clasă, treaba ar fi mers strună. Dar era foarte obosit şi mâna nu-l mai asculta.
- Da, aşa este! Şi Buburuza Ruza avea mâinile transpirate şi noi alunecăm, iar foaia s-a pătat, au sărit
supărate creioanele colorate din ghiozdanul Buburuzei Ruza.
Ruşinați, cei doi au plecat capetele. Mergeau încet şi se gândeau cum au putut să dea vina pe bietele creioane,
când toată vina era a lor.
- Of, dacă aş fi ascultat-o pe Buburuza Ruza când mi-a spus să mergem în clasă...!
- Dacă nu m-aş fi luat după Gândăcelul Nelu şi aş fi mers în clasă când s-a sunat...!
Gândurile de părere de rău i-au însoțit pe cei doi până au ajuns acasă. Înainte să-şi ia la revedere, cei doi s-au
hotărât să-şi facă un program acasă şi după ce se vor odihni să încerce fiecare să realizeze din nou desenul pe care nu
l-au reuşit.
A doua zi la şcoală şi-au arătat unul altuia desenele. Amândouă erau foarte frumoase. Au înțeles atunci cât de
important este să foloseşti pauza pentru relaxare şi să respecți regulile şcolii. Din ziua aceea, cei doi colegi nu au mai
întârziat la ore.

30
 Săptămâna 4
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Cine sunt eu?

Ghiocel

Era într-o dimineață de primăvară. Se trezise Ghiocel, dar parcă devreme de data aceasta.
- Va fi o zi înnorată! gândi cu voce tare, pentru că nu mai simțea razele calde ale soarelui.
- Dar e o zi însorită! se auzi o voce cristalină de undeva de sus.
Nedumerit, Ghiocel se uită de jur împrejur şi, într-adevăr, firele de iarbă se încălzeau în razele soarelui. Ridică
privirea către cer. Dar, în loc de soare, o floare mare privea sfioasă către el, ținându-i umbră. Floarea s-a legănat puțin şi
de îndată Ghiocel a fost orbit de lumina razelor de soare. "Oare cine este floarea aceasta frumoasă? Până astăzi nu am
zărit-o. Cred că e prima zi când înfloreşte!", se gândi Ghiocel, trăgând cu coada ochiului în sus, la floare.
- Narcisa mă numesc! spuse floarea cu aceeaşi voce cristalină.
- Eu…sunt Ghiocel! răspunse încurcat Ghiocel.
Se uită la el, apoi se iută la Narcisa."Hm! Ce înaltă este! Şi elegantă! Îi simt parfunul de aici. Ce frumos
miroase! Şi culoarea verde de la frunze parcă e mai lucioasă ca a mea." Erau gânduri care-l frământau pe Ghiocel, şi
oricât şi-ar fi dorit nu putea să le scoată din minte. "Cred că are petale mai catifelate ca ale mele" gândi Ghiocel, şi-i păru
rău că nu era la fel de înalt, ca să le poată vedea mai bine.
Brusc, se gândi cât de urât putea să fie el în comparație cu Narcisa. Se întristă şi mai tare gândindu-se că pe
el nu-l va admira nimeni pentru că era prea mic şi nu putea fi zărit printre firele de iarbă.
- Priviți! O narcisă! se auzi un glas de băiat din depărtare.
"M-am gândit eu că aşa se va întâmpla, că nu mă va zări nimeni!" îşi spuse în sinea lui Ghiocel. Auzea glasurile
copiilor care se apropiau şi în loc să se bucure, se întrista şi mai tare.
- Ce catifelată este!
- Ce frumos miroase! Şi copiii o admirau pe Narcisa şi țopăiau fericiți în jurul ei.
- Stați! strigă o fetiță. Se făcu linişte. Parcă nici vântul nu mai adia.
- Un ghiocel! şopti acelaşi glas de fetiță.
- Ce frumos este!
- Ce gingaş este!
- Ce parfum plăcut are!
Și Ghiocel simți năsucul unei fetițe cum îl gâdilă la ureche.
- Ce flori frumoase! Strigară copiii şi începură din nou să țopăie în jurul lor.
Ghiocel îşi ridică privirea. În jurul lui şi al Narcisei copiii făcuseră o horă şi se învârteau veseli. Era atât de
bucuros încât îşi desfăcu floarea de tot. Era frumoasă Narcisa, dar Ghiocel avea frumusețea lui.
Din ziua aceea s-a împrietenit cu Narcisa şi nu a mai fost niciodată supărat pentru cum arată el. Chiar dacă era
mai scund, chiar dacă avea floarea mai mică, chiar dacă nu mirosea atât de puternic, se simțea atât de frumos.
"Cine sunt eu?" se întrebă în sinea lui Ghiocel.
- Sunt Ghiocel! răspunse mândru tot el, cu voce tare.

Săptămâna 5
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Cine sunt eu?

Flururaşul Ovi

La şcoala din poiană învățau mulți fluturi. Albi, multicolori sau de o singură culoare, cu mic, cu mare, în fiecare
zi se întâlneau la şcoala din poiană.
În clasa pregătitoare învățau douăzeci de fluturi. Erau cuminți şi atenți la ore. În pauze zburdau din floare în
floare şi jucau tot felul de jocuri frumoase.
Doar Fluturaşul Ovi stătea retras în fiecare pauză şi privea la ceilalți fluturați cum se joacă. I-ar fi plăcut să intre
în jocul lor, dar se simțea neîndemânatic. Şi ştiau şi colegii lui, pentru că la începutul anului se jucau împreună, dar în
scurt timp s-a retras. Nimeni nu dorea să fie cu el în echipă sau să îl aibe alături. Nu prindea mai niciodată mingea,
zbura prea încet, nu putea să ochească ținta cu mingea cea uşoară, nu sărea bine şotronul, nu putea să facă față mai
niciunui joc sportiv.
31
 - Eu nu vreau în echipă cu Fluturaşul Ovi!
- Nici eu! Nici eu!
- Nu e bun de nimic!- aşa spuneau colegii lui fluturaşi.
Şi de-atunci Fluturaşul Ovi s-a gândit că nu e bun de nimic. În fiecare pauză privea trist la jocurile colegilor săi,
fluturaşii. Toți erau bucuroşi când se suna pentru pauză, dar el aproape că ura pauza. Ar fi dorit să fie la ore mereu,
pentru că acolo se descurca. Şi cel mai mult îi plăcea ora de limba engleză. În pauze, uneori, ca să-i mai treacă
supărarea, repeta în minte cuvintele învățate în limba engleză. Dar nici la ora aceasta nu avea curajul să ridice mâna să
răspundă, deşi ştia bine răspunsurile.
S-a întâmplat ca într-o zi să viziteze şcoala din poiană o clasă de cărăbuşi care învățau la şcoala din pădure în
limba engleză. Au trecut şi prin clasa pregătitoare şi i-au învățat pe fluturaşi un joc foarte frumos şi amuzant, în limba
engleză. Fluturaşul Ovi a fost tare încântat şi a memorat imediat cântecul jocului.
Seara, Fluturaşul Ovi a adormit cu jocul în gând şi dimineața s-a trezit cu el în gând.
A doua zi, fluturaşii au încercat să joace jocul în fiecare pauză, dar nimeni nu reținuse cântecul în întregime. Le
părea rău pentru că tare amuzant ar fi fost jocul. În timp ce toți colegii lui se chinuiau să-şi amintească cuvintele în limba
engleză, Fluturaşul Ina, colega de bancă cu Fluturaşului Ovi, a observat că acesta fredonează cântecul.
- Ascultați! Ovi ştie cântecul!
Mirați, toți colegii lui şi-au întors privirea către el. "Dar el nu e bun de nimic!"le trecu prin minte mai multora.
- Hai, Ovi, cântă tare! îl îndemnă Fluturaşul Ina.
"Dar eu nu sunt bun…" se gândi fluturaşul Ovi.
- Hai, Ovi, că ştii! îl îndemnă a doua oară Ina. Ovi a început să cânte. Avea aşa mari emo ții, încât nici pe el nu
se auzea.
Cu inima bătându-i tare, Fluturaşul Ovi a terminat cântecul. Ropote de aplauze l-au înconjurat, în timp ce el se
făcuse roşu ca racul de emoții.
- Învață-ne şi pe noi! Mai cântă-l o dată! se rugau şi țopăiau în jurul lui colegii.
Parcă nu-i venea să creadă. L-a mai cântat o dată şi încă o dată. Colegii au început să-l învețe. "Sunt şi eu bun
la ceva!" se gândi Fluturaşul Ovi.
A doua zi, colegii fluturaşi l-au invitat să se joace împreună cu ei. L-au învățat şi ei jocurile lor, şi chiar dacă era
mai stângaci, nimeni nu a mai spus că nu-l doreşte în echipă.
"Cine sunt eu? Sunt Fluturaşul Ovi căruia îi place să se joace cu colegii lui şi care ştie limba engleză!" îşi spuse
în gând fluturaşul.
Din ziua aceea, Fluturaşul Ovi a înțeles că nu poți fi foarte bun la toate şi că trebuie să arăți tuturor ceea ce poți
să faci tu cel mai bine.

Săptămâna 6
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Schema corporală

Cine are rolul important?

Era seară şi Anelis se aşezase în pat. Dorea să adoarmă repede, pentru că mâine era o zi specială. Participa la
un concurs de pictură şi trebuia să fie odihnită. A adormit repede.
- Trebuie să fim odihnite! Suntem cele mai importante părți ale corpului, au spus mâinile în şoaptă.
- Ei, aş! au sărit cu gura picioarele. Noi suntem cele mai importane!
- Dacă nu aş fi eu, voi nu ați avea de ce să vă țineți! s-a îngâmfat corpul.
Liniştit, capul asculta cearta ce se iscase între celelalte părți ale corpului. Când cearta s-a pornit mai tare,a
intervenit şi capul în discuție.
- Nu vă mai certați, odihniți-vă! Ştiți că mâine e o zi specială!
- Ia te uită, cine vorbeşte! au spus mâinile cu dispreț către cap.
- Cel mai neimportant dintre toate părțile corpului! au adăugat picioarele.
- Nu face nimic toată ziua! Se suceşte la dreapta şi la stânga, a susținut şi corpul.
Dar capul nu le mai asculta. Adormise cu gândul la ziua de mâine. Mai şuşotiră ceva timp şi celelalte părți ale
corpului, apoi adormiră rând pe rând.
Dimineața, primul care s-a trezit a fost capul.
- Hai, suratelor, trezirea!
Greu, se întinseră mai întâi mâinile, apoi picioarele, apoi corpul. Parcă ar mai fi dormit, dar ştiau că e o zi
specială pentru Anelis şi doreau care mai de care să arate că e cea mai importantă.

32
 Mâinile spălară fața, şi dinții în timp ce picioarele susțineau corpul. Ochii urmăreau cu privirea şi se orientau ca
să arate picioarelor pe unde să meargă. Gura mesteca mâncarea şi hrana ajungea în stomac şi de acolo în toate
organele corpului pentru a le da putere. Fiecare parte a corpului se credea mai importantă decât celelalte. În scurt timp
se luară din nou la ceartă.
- E târziu şi Anelis nu va ajunge la timp la concurs, a spus capul îndreptându-se către ceas. Şi mâinile şi
picioarele şi corpul au încremenit pentru câteva secunde.
- Trebuie să facem ceva! au strigat aproape în cor. Mâinile s-au grăbit să încheie nasturii la rochiță şi să lege
fundița în păr. Picioarele mergeau repede, iar capul era atent la tot ce era pe drum.
A ajuns la timp Anelis. Concursul începe. Tema este o pictură din imaginație. Capul se gândeşte... Se
concentrează atât de tare, încât nu mai mişcă nici ochii. Mâinile aşteaptă cu nerăbdare să le spună capul ce să
deseneze, că doar el este cu imaginația. Picioarele sunt atât de emoționate că le vine să tremure, dar se abțin cât pot de
tare ca nu cumva să deranjeze mintea care acum se concentrează.
Şi ideea a venit! Mâinile au început timid să picteze. Ochii le urmăreau şi din când în când gura le şoptea ce să
facă. Picioarele aşteptau cuminți sub bancă. Concursul s-a terminat. În aşteptarea rezultatelor, toate părțile corpului se
frământau de emoție.
- Locul I, Anelis! se auzi vocea unei doamne din juriu.
Toate părțile corpului au tresărit de bucurie. Au uitat că mai devreme s-au certat. Erau atât de bucuroase!
Împreună reuşiseră să o ajute pe Anelis să aibă o zi specială.
Din ziua aceea au înțeles că fiecare parte a corpului este importantă şi că fiecare îndeplinește un anumit rol.

Săptămâna 7
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Schema corporală

Chipul din suflet

De când se ştia, era o fetiță foarte grasă. Ți se părea că e cu mulți ani mai mare decât colegii ei. Încă de la
grădiniță colegii ei au poreclit-o Grasa. Credea că va scăpa de poreclă când va veni la şcoală în clasa pregătitoare. Dar
nu a fost aşa. Colegii râdeau de ea şi o strigau întruna: grasaaa, grasaaa! Când se apropia de ei să de joace, fugeau de
ea, unora fiindu-le chiar frică. Nu avea prieteni şi stătea mai tot timpul singură. Când ieşea în curtea şcolii în pauză, se
retrăgea pe bancă, la umbra bătrânului arțar.
Aşa a făcut şi în această pauză. Stătea Pe bancă și deodată din coroana arțarului s-a auzit o voce stinsă.
- Ajutor! Ajutor!
Uimită, s-a ridicat de pe bancă şi a început să caute cu privirea printre frunzele arțarului. Şi mare i-a fost
mirarea când a zărit pe o frunză o buburuză cu aripioara frântă.
- Ajută-mă, te rog! Suflă-mi în aripioare ca să-mi pot lua zborul să ajung acasă, se rugă buburuza.
Fata a întins mâna şi a luat uşor buburuza de pe frunză. Înainte să sufle, buburuza a întrebat-o cum o cheamă
şi în ce clasă este. Fata i-a răspuns şi apoi a suflat în aripioarele buburuzei. Buburuza s-a înăl țat din ce în ce mai sus.
Fata a urmărit-o cu privirea şi nu-i venea să creadă ce i s-a întâmplat. Cineva avusese nevoie de ajutorul ei. Şi ea a
putut să ajute. Buburuza nu a râs de ea şi nici nu ştia că toți copiii o strigă Grasa.
A doua zi s-a dus din nou pe bancă, în speranța că buburuza va apărea. Dar nu a apărut. S-a întors în clasă
puțin dezamăgită. Buburuza a fost pentru o clipă prietena ei.
Ora începe. Nu peste mult timp cineva bate la uşa clasei. Este doamna directoare a şcolii.
- Copii, vă voi spune o întâmplare adevărată. Şi doamna directoare le povesti întâmplarea cu buburuza.
- M-a trimis prințesa buburuzelor să o felicit pe Zina, fata cu suflet bun.
- Dar la noi în clasă nu este nimeni cu numele acesta! au sărit câțiva elevi.
- Pe mine mă cheamă Zina! şi toate privirile se îndreptară în apatele clasei.
Grasa... Grasa era Zina, fata cu suflet bun. Toți elevii din clasă au rămas muți de uimire.
- Poftim, ai un cadou de la prințesa buburuzelor! Doamna directoare îi întinse o pungă plină cu buburuze de
ciocolată.
- Mulțumesc!
Zina se simțea tare mândră.

33
 În pauză toți colegii s-au adunat în jurul ei să le mai povestească o dată întâmplarea cu buburuza. Zina le-a
povestit şi a împărțit buburuze de ciocolată tuturor colegilor. Din ziua aceea era doar Zina, fata cu suflet bun.
Toți colegii au înțeles că nu contează cum arăți, ci contează ce chip are sufletul tău.

Săptămâna 8
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Trăsături fizice

Ră țuşca cea urâtă

(fragment)
de Hans Christian Andersen

Răţuştele au făcut cum le-a învăţat mama. Celelalte raţe s-au uitat lung la ele şi spuseră cu glas tare:
- Ei, poftim! Nu eram destule aici, au mai trebuit să vie şi astea! Şi uite una ce urâtă-i! Nu! nu se poate, e prea din
cale-afară!
Şi o raţă s-a repezit şi a ciupit-o pe răţuşcă de ceafă.
- Las-o în pace! a spus mama. Ce ţi-a făcut?
- Nu ne-a făcut nimic, da-i aşa de mare şi de neobişnuită, că trebuie numaidecât să o luăm la bătaie.
- Frumoşi copii, a zis raţa cu panglică la picior. Toţi sunt frumoşi, numai unul n-a ieşit cum trebuie. Ar trebui făcut din
nou.
- Asta nu se mai poate, cucoană mare, a spus raţa-mamă. E drept că nu-i frumoasă răţuşca, dar e plăcută la fire şi
înoată tot aşa de bine ca şi celelalte, ba chiar mai bine. Eu cred că are să crească frumos şi cu vremea are să se facă
mai mică; a stat prea mult în ou şi de asta n-a căpătat înfăţişarea care trebuie.
Şi raţa a mângâiat-o uşurel pe răţuşcă şi i-a netezit penele.
- De altfel, spuse ea, e răţoi, aşa că n-are prea mare însemnătate dacă-i urât. Eu cred că are să se facă zdravăn,
se vede de pe acuma.
- Celelalte sunt drăguţe, zise bătrâna. Acuma, fiţi ca la voi acasă şi dacă găsiţi un cap de peşte, puteţi să mi-l
aduceţi.
Şi aşa au rămas aici ca la ele acasă. Pe biata răţuşcă însă, aceea care ieşise din ou cea din urmă şi era aşa de
urâtă, toate raţele celelalte o ciupeau, o înghionteau şi o luau peste picior; şi nu numai raţele, dar şi găinile. "E prea
mare", ziceau toate orătăniile din curte, iar curcanul care venise pe lume cu pinteni, şi de aceea credea că e împărat, se
umfla ca o corabie cu toate pânzele sus, se repezea la răţuşte, tuşea de câteva ori mânios şi i se înroşea tot capul.
Săraca răţuşcă nu mai ştia unde să se ducă şi ce să facă! Era mâhnită din pricină că era aşa de urâtă şi toate păsările
din curte râdeau de ea.
…………………………………………………………………………………………………………
"Am să mă duc la păsările acelea frumoase şi ele au să mă bată şi au să mă omoare fiindcă sunt aşa de urâtă şi
îndrăznesc să mă apropii de dânsele. Dar nu-mi pasă! Mai bine să mă omoare ele decât să mă ciupească raţele, să mă
bată găinile, să-mi dea cu piciorul fata care îngrijeşte orătăniile şi decât să sufăr de frig şi de foame toată iarna."
Şi s-a ridicat şi şi-a luat zborul către lebede. Lebedele, când au văzut-o, au început să dea din aripi şi s-au îndreptat
spre ea.
- Omorâţi-mă! a spus biata pasăre şi şi-a plecat capul pe luciul apei, aşteptând moartea.
Dar când colo, ce să vadă în apă? Chiar pe ea însăşi oglindită, dar acuma nu mai era o pasăre greoaie, cenuşie şi urâtă,
era şi ea lebădă. Nu-i nimic dacă te naşti printre raţe, numai să ieşi dintr-un ou de lebădă! Păsării nu-i părea rău că
îndurase atâtea necazuri; se putea bucura acuma şi mai mult de fericirea ei. Lebedele cele mari au venit la ea şi au
dezmierdat-o cu pliscurile. În grădină au venit câţiva copii. Au aruncat pe apă pâine şi grăunţe. Deodată, cel mic a
strigat:
- Uite că a mai venit una! Şi ceilalţi au chiuit de bucurie şi au strigat şi ei:
- Da, a mai venit una! Au bătut din palme şi sărind într-un picior s-au dus repede să spuie tatii şi mamei.
Apoi au venit iar şi au aruncat pe apă pâine şi cozonac şi toţi spuneau:
- Asta care a venit acuma este cea mai frumoasă!
Şi lebedele cele bătrâne se plecau în faţa ei. Lebăda cea tânără s-a ruşinat şi şi-a ascuns capul în aripi; nu ştia
ce să facă; era foarte fericită, dar nu se mândrea deloc; fiindcă o inimă bună nu-i niciodată mândră. Se gândea cum
fusese ea de prigonită şi de batjocorită şi acuma toţi spuneau că e cea mai frumoasă dintre toate păsările. Chiar şi
liliacul se apleca spre ea cu crengile în apă şi soarele strălucea călduţ şi domol. Şi lebăda şi-a întins aripile, şi-a înălţat
gâtul şi a spus din toată inima:
- Pe vremea când eram o răţuşcă urâtă nici în vis nu m-aş fi gândit la atâta fericire!

34
 Săptămâna 9
AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE POZITIVĂ FA ȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE CEILAL ȚI
Trăsături fizice

Panselu ța Altfel

În parc era zarvă mare. Panseluțele se pregăteau de bal. Ca în fiecare, an organizau Balul Panseluțelor, unde
invitau toate florile din parc.
Panseluțele au terminat de aranjat sala pentru bal şi acum se grăbeau să se aranjeze şi ele pentru a întâmpina
oaspeții.
- Cum îmi stă pălăriuța?
- Aranjează-mi papionul!
- Trage-mi fermoarul!
- Îți plac pantofiorii mei?
- Mi-am aranjat cocul!
Zeci de panseluțe colorate fremătau de emoție şi bucurie. În sfârşit, toate erau gata. Au pornit cu mare alai
către sala unde se va desfăşura balul. În urma lor, tristă şi dezamăgită a rămas o singură panseluță... albă. Era atât de
albă! Nu avea nici un punctuleț cât de mic de altă culoare. Tocmai de aceea niciodată nu participase la Balul
Panseluțelor. Toate celelalte panseluțe erau colorate şi pe ea o considerau altfel. Aşa au şi poreclit-o: Panseluța Altfel.
- Tu eşti altfel, nu eşti ca noi! îi spuneau mereu celelalte panseluțe. Aproape că se obişnuise că ea e altfel, dar
se întrista mereu când avea loc vreun eveniment ca Balul Panseluțelor unde şi-ar fi dorit să participe dar...
A urmărit cu privirea ultima panseluță care, veselă, a intrat în sala balului.
Soarele ardea cu putere şi ar fi vrut să se bucure de el, dar o lacrimă i se strecurase printre gene. "De ce
tocmai eu să fiu Panseluța Altfel?" se gândi cu tristețe. Ofta, şi tristețea o cuprindea şi mai tare. Parcă şi cerul se
întristase. Norii au început să se adune repede pe cer de parcă se luau la întrecere. În câteva clipe a început ploaia.
Vântul sufla cu putere, mai-mai să o smulgă din rădăcini.
Un greiere, împreună cu vioara şi chitara sa, a fost luat de vânt. Auzindu-l cum țipă, Panseluța Altfel a întins
mâna şi l-a prins. L-a aşezat pe floarea ei şi şi-a închis petalele ca să-l apere de ploaie şi de vânt. Era Greieraşul
Orchestră, cel care cântă la toate petrecerile.
Panseluța Altfel s-a ținut cât a putut de tare, îndurând picăturile mari şi reci de ploaie şi vântul care sufla atât de
puternic. Ploaia a trecut repede.
- Mulțumesc, fără tine aş fi fost prăpădit acum! a spus Greieraşul Orchestră uşurat.
- Cu plăcere! I-a răspuns Panseluța Altfel.
- Mă grăbesc să ajung la bal. Balul nu poate începe fără mine şi instrumentele mele.
- La bal... da..., la bal..., a îngăimat Panseluța Altfel.
- Dar tu de ce nu eşti la bal? a întrebat mirat Greieraşul Orchestră.
- Păi... ştii...eu...sunt Panseluța Altfel.
- Altfel? Dar eşti tot o panseluță, chiar dacă eşti altfel la culoare. Hai, găteşte-te îndată! Te iau cu mine la bal!
Mai mult forțată, Panseluța Altfel s-a aranjat cu o haină colorată care să-i acopere petalele albe, şi, la brațul
Greieraşului Orchestră, a pornit către bal.
Ajunşi acolo, Greieraşul Orchestră, care era aşteptat cu nerăbdare de către toți participanții la bal, nu a dorit să
înceapă să cânte până nu a povestit pățania din care era să piară şi din care a fost salvat tocmai de Panseluța Albă.
- De Panseluța Albă?
- Da, de panseluța pe care voi o considerați altfel. Şi Greieraşul Orchestră o ajută pe panseluța Albă să-şi dea
jos haina cu care se deghizase.
Ruşinate, toate panseluțele i-au făcut loc să intre pe ringul de dans. Se gândeau cum au putut să uite că era şi
ea tot o panseluță ca ele, doar că avea altă culoare.
Din ziua aceea, Panseluța a participat la toate evenimentele şi nimănui nu i s-a mai părut că este altfel. Era
doar o panseluță albă.

Săptămâna 10
COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ
Reguli de comunicare în activitatea şcolară

Cartea cu poveşti

35
 Începuse ora. Toți elevii clasei pregătitoare aşteptau cu nerăbdare povestea. Doamna învățătoare le-a spus ieri,
după ce le-a citit o poveste că mâine, adică azi, le va citi o poveste la fel de frumoasă. Le plăceau poveştile. Doamna
învățătoare le spunea atât de frumos!
Este linişte. Toți elevii aşteaptă. Dar Cartea cu Poveşti nu vrea să se deschidă. Oare ce se întâmplă? Aaa, mi-
am amintit! Să vă povestesc şi vouă.
Cartea cu Poveşti este supărată. Ieri, după ce doamna învățătoare a citit povestea, i-a întrebat câte ceva
despre poveste pe elevi. Aceştia, grăbiți să răspundă, vorbeau în acelaşi timp, încât nu se mai înțelegea niciun răspuns.
Unii elevi nici nu mai ridicau mâna. În zadar a încercat doamna învățătoare să-i potolească, spunându-le că trebuie să
ridice mâna şi să aştepte să fie numiți ca să răspundă, că ei tot în cor răspundeau. La un moment dat, strigau atât de
tare, încât Cartea cu Poveşti, care era obişnuită cu liniştea, şi-a dus îngrozită mâinile la urechi. Nici nu a putut să audă
dacă elevilor le-a plăcut povestea. S-a supărat aşa de tare, că s-a hotărât să nu se mai deschidă niciodată în clasa lor.
Acum toți aşteaptă cuminți, dar Cartea nu vrea cu niciun chip să se deschidă.
- Carte cu Poveşti, te rugăm, deschide-te! s-a rugat fetița cu fundițe roşii de carte. Dar Cartea nici nu o privea.
- Hai, Carte cu Poveşti, vrem să auzim povestea! a spus băiatul cu pistrui. Dar Cartea parcă nici nu l-a auzit. Nu
dorea să stea de vorbă cu niciun elev.
- Doamna învățătoare, faceți ceva! au spus în cor câțiva elevi. Vrem să ascultăm povestea!
Atunci, doamna învățătoare i-a şoptit ceva la ureche Cărții cu Poveşti. La rândul ei, Cartea cu Poveşti i-a spus
ceva în şoaptă doamnei învățătoare.
- Cartea cu Poveşti se va deschide doar dacă promiteți că veți respecta regulile de comunicare în clasă. Le ve ți
respecta?
- Da, promitem!
Şi Cartea cu Poveşti s-a deschis. Povestea care a urmat i-a impresionat foarte mult pe elevi. Şi deşi ar fi dorit
fiecare să-şi spună părerea la final, şi-au adus aminte de promisiunea făcută Cărții. Au ridicat cuminți mâna, au aşteptat
să fie numiți, nu s-au supărat dacă nu au fost ei cei care au dat răspunsul, au vorbit frumos, clar, fără să strige sau să
ridice tonul, au aşteptat ca doamna învățătoare să termine ce are de spus şi abia apoi s-au gândit ce să răspundă, nu au
fost repeziți, totul s-a desfăşurat de-ți era mai mare dragul să îi asculți.
Cartea cu Poveşti s-a arătat mulțumită de elevii clasei pregătitoare şi le-a promis că mult timp de acum încolo îi
va purta în lumea minunată a poveştilor. Din ziua aceea, din Cartea cu Poveşti au curs râuri de ape cristaline, au zburat
fluturi multicolori şi libelule jucăuşe, s-au plimbat prinți şi prințese, au zburdat viețuitoarele pământului, au țâşnit
vrăjitoare pe mături, au ieşit toate lucrurile fermecate. Multe minunății le-a arătat Cartea cu Poveşti!

Săptămâna 14
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte de igienă personală

Harababura din baie

S-a trezit de dimineață, doar astăzi e prima ei zi de şcoală. A dat fuga la baie şi s-a oprit în fața chiuvetei. Dar
ce s-a întâmplat? Până ieri, mama o însoțea în fiecare zi la baie, o spăla pe dinți, pe mâini, pe fa ță, îi ținea prosopul să
se şteargă, o pieptăna. În toate câte făcea, Lizuca era ajutată de mămica ei.
Parcă toate obiectele din baie erau acum mai mici. Eeei, nu se micşoraseră obiectele, Lizuca crescuse mai
mare. Era acum în clasa pregătitoare.
Ar fi vrut să înceapă să se pregătească de şcoală, dar nu ştia cu ce să înceapă. Nu a fost niciodată prea atentă
la cum o ajuta mama ei.
- Ia-mă pe mine prima! a spus periuța verde de dinț,i aşezându-se chiar în fața ei pe chiuvetă.
- Ba pe mine, ba pe mine! au sărit cu gura celelalte periuțe de dinți din suport şi s-au rostogolit şi ele lângă
periuța verde.
- Uşor, suratelor, că sunt alunecos şi cad imediat din savonieră. Ce mă împingeți aşa? s-a supărat săpunul
parfumat. De ce să nu mă ia pe mine primul?
- Ba pe mine! a sărit şi prosopul direct din cui pe chiuvetă.
- Eu de ce să rămân ultimul? s-a supărat şi pieptenul şi a sărit în spinarea prosopului.
Pasta de dinți, ca să nu rămână mai prejos, a sărit şi ea direct peste săpun. Era gata- gata să cadă dacă nu
făcea puțină echilibristică şi se sprijinea de marginea savonierei.
Şamponul şi buretele de baie s-au înghesuit şi ele pe chiuveta din fața Lizucăi. Chiar şi unghiera, nu ştiu cum
ajunsese acolo. Era o harababură în baie!
- Mămico, ajută-mă! a strigat Lizuca îngrozită după ajutor.

36
 - Hmm! Năzdrăvane obiectele de igienă personală! a exclamat mama punându-şi o mână pe şold şi cu cealaltă
atenționând către chiuveta plină cu de toate.
- La locul vostru fiecare! le-a comandat mama ca un general de armată.
Fără să mai scoată o vorbă, fiecare obiect de igienă personală a plecat la locul lui. Pe chiuvetă a rămas doar
săpunul parfumat.
- Vezi? Cu el trebuie să începi!
Şi mama i-a spus ordinea în care trebuie să folosescă obiectele de igienă personală şi că fiecare obiect, după
ce este folosit trebuie să fie pus la locul de unde a fost luat.
- Numai aşa vei reuşi să le foloseşti corect şi să fii gata la timp pentru şcoală! Şamponul şi buretele de baie nu
se folosesc zilnic, şi nici unghiera, i-a mai spus mama, atrăgânu-le atenția cu degetul celor care mai înainte erau
înghesuite pe chiuvetă.
Din dimineața aceea, Lizuca a folosit corect obiectele de igienă personală: a învățat că doar periuța verde era a
ei şi că pe celelalte periuțe nu avea voie să le folosescă, a învățat că fiecare obiect trebuie aşezat la locul lui după ce
este folosit, că în baie trebuie să fie ordine pentru ca îngrijirea de dimineață să fie eficientă.
La şcoală i-a plăcut foarte mult şi i-a povestit şi colegului ei de bancă ce întâmplare neobişnuită a avut loc la ea
în baie dimineață şi ce a învățat ea din această întâmplare.

Săptămâna 15
IGIENA PERSONALĂ
Activită ți zilnice de igienă personală
Dodo

Dodo era un elefănțel nu prea zburdalnic, dar nici liniştit. Îi plăcea să se joace cum le place tuturor elefănțeilor.
Mergea şi la şcoală la fel cum mergeau toți elefănțeii de vârsta lui.
Astăzi s-a trezit cam târziu. Aseară nu s-a culcat la timp, când i-a spus mama lui şi acum tare ar mai fi dormit.
- Mai lasă-mă puțin, te rooog, e un joc atât de frumos! s-a rugat de mama lui de fiecare dată când acesta îi
spunea să se culce.
Într-un târziu a adormit, fără să se spele pe dinți şi pe picioare.
Timpul parcă trecea mai repede în dimineața aceasta şi Elefănțelul Dodo nu se mai sătura de somn.
- Dodo, vei întârzia la şcoală! l-a atenționat mama elefant.
Într-un târziu s-a trezi, dar şi-a dat seama că abia avea timp să se îmbrace. S-a îmbrăcat repede cu uniforma,
şi-a aruncat ghiozdanul pe spate şi din treacăt a înfulecat o felie de pâine cu unt şi gem, din cele pe care mama elefant i
le pregătise. Mergea grăbit spre şcoală şi nici nu şi-a dat seama când şi-a pătat cu gem cravata.
A ajuns la timp. Era agitație în clasă. Uitase că astăzi venea un profesor de dans să-i selecteze pentru trupa de
dans a şcolii. Elefănțeii erau nerăbdători şi exersau care mai de care paşi de dans. Îi plăcea şi lui Dodo să danseze.
Profesorul a sosit cu muzică. Toți au dansat şi la final profesorul i-a selectat. A fost selectat şi Dodo, iar
profesorul i-a spus că este un dansator foarte bun.
- Acum să formăm perechi, a spus profesorul pornind din nou muzica.
Dodo s-a îndreptat către elefănțica cu fundiță roz. Era colega din banca din față. Mereu îi admirase fundița. Dar
elefănțica i-a întors spatele şi s-a îndreptat către alt elefănțel. S-a dus apoi către elefănțica cu ochelari, dar şi aceasta l-a
refuzat. Rând pe rând, i-au întors spatele toate colegele elefănțele. Dezamăgit, s-a uitat în jur. Mai rămăsese doar o
elefănțică la care nici nu mai îndrăznea să meargă. Era Elefănțica Deşteptățica, cea mai deşteaptă elefănțică din clasă.
A venit elefănțica la el.
- Dansezi? l-a întrebat aceasta.
Ruşinat şi nedumerit, Elefănțelul Dodo a acceptat fără să scoată o vorbă.
-Să te speli pe față! Şi pe mâini! Şi prin urechi! Eşti ciufulit! Să te uiți în oglindă înainte să pleci de acasă! i-a
spus Elefănțica Deşteptățica, studiindu-l foarte atent.
Ora s-a terminat. Dodo a dat fuga la baie şi s-a privit în oglindă. Era murdar de gem pe la gură şi avea cravata
pătată. Dinții nu avusese timp să-i spele de dimineață. Nici pe față nu se spălase. Şi-a amintit că aseară nu se spălase
37
nici pe picioare. Şi urechile... de când a făcut baie în cadă şi l-a ajutat mama nu le mai spălase. S-a spălat pe mâini, pe
față, prin urechi, şi-a dat cravata jos de la gât, şi-a aranjat părul şi a plecat în clasă. Elefănțica Deşteptățica i-a zâmbit.
Acasă nu a îndrăznit să-i povestească mamei ceea ce i se întâmplase, dar mama a înțeles. Elefănțelul Dodo nu
a mai stat seara târziu să se joace, s-a spălat pe picioare, pe dinți, prin urechi, dimineața s-a trezit devreme şi a avut
timp pentru toate activitățile de igienă personală. Înainte să plece, s-a mai uitat o dată în oglindă şi mulțumit de ce vede,
şi-a salutat bucuros mama.
La ora de dans toate elefănțelele ar fi dorit să danseze cu Dodo, care era cel mai bun dansator. Dar ştiți cu cine
dansa Dodo? Bineînțeles, cu Elefănțica Deşteptățica.

Săptămâna 16
IGIENA PERSONALĂ
Obiecte şi activită ți zilnice de igienă personală
Doctorul Aau

Dil Crocodil era un crocodil ca toți crocodilii, dar nu-i plăcea deloc să se spele pe dinți. Azi nu, mâine nu, şi aşa
Caria a început să sape încet într-o măsea de-a lui Dil Crocodil. "Ce loc minunat de trăit în gura asta. Resturile de
mâncare îi vor face dinții mai moi şi mie îmi va fi mai uşor să sap şi să mănâc din ții!" se gândea Caria. Dar Dil Crocodil
nu ştia nimic de Carie.
Într-o zi, mama crocodil i-a adus ciocolată. Pofticios cum era din fire, mai ales când era vorba de ciocolată,
micul crocodil s-a repezit să o mănânce pe toată. N-a apucat să mestece prea mult că, deodată, l-a apucat o durere
cumplită de măsea.
- Aau! Mă doare! Se văită în gura mare Dil Crocodil.
S-a repezit la cana cu apă, gândindu-se să spele gura de ciocolată. Dar apa rece i-a făcut şi mai rău. Pesemne
că era Caria care se ținea cu putere de măsea.
- Aau! Aau! Aau!
Deodată, din senin, a apărut o bufniță. Nu era ca toate bufnițele.Era una care stătea supărată şi încruntată tot
timpul. Semăna cu un vrăjitor.
- M-ai strigat! Iată că am venit!
- Nu te-am strigat! Cine eşti tu?
- Sunt Doctorul Aau. Se pare că ai nevoie de ajutor. Te doare măseaua, nu-i aşa?
"De unde ştia doctorul ăsta că pe el îl doare măseaua? Şi de unde apăruse el? Probabil era vreun vrăjitor." se
gândea Dil Crocodil.
- Vreau să pleci! i-a spus micul crocodil, schimonosit de durere, doctorului Aau.
- Voi pleca doar după ce te voi învăța ce să faci ca să nu mă mai strigi. Ştii tu, Caria s-a instalat confortabil în
măseaua ta. Ea sapă continuu şi se hrăneşte din măseaua ta. Când nu te speli pe dinți, zmalțul dinților, adică partea de
la suprafața lor, devine mai moale şi Caria sapă mai uşor în măsea. Dacă vei continua să nu te speli pe dinți, Caria îți va
mânca toți dinții.
- Minți! Vrei doar să mă sperii! a spus Dil Crocodil, dar a dat fuga şi a luat oglinda. A căscat gura maare şi s-a
uitat la măseaua care-l durea. Avea gaură în ea. Speriat, se gândi că pe acolo a intrat Caria în măsea.
- Scapă-mă de Carie! se rugă de doctorul Aau plângând de durere.
- Du-te şi spală-te pe dinți.
Dil Crocodil se spăla pe dinți şi lacrimile-i şuroiau de durere pe obraji. După un timp, durerea parcă-i mai
trecuse.
- Acum Caria doarme. Dar se va trezi şi iar va începe să sape. Trebuie să mergi la medicul stomatolog să te
scape de Carie, i-a spus Doctorul Aau şi a dispărut la fel e misterios cum apăruse.
- Mami, vreau la doctorul stomatolog! Şi mama crocodil l-a dus pe Dil Crocodil la stomatologie.
S-a speriat puțin la început, dar când medicul stomatolog i-a zâmbit şi-a dat seama că nu are de ce să-i fie
teamă. I-a dat cu un spray magic ce l-a făcut să nu simtă mai nimic atunci când medicul a căutat-o pe Carie. A dat-o
afară cu un sfredeluş de care Caria se temea foarte tare. Apoi i-a refăcut măseaua cu un praf magic ce s-a transformat
într-o pastă care s-a întărit la fel ca măseaua. Nici nu se mai cunoştea că pe acolo a trecut Caria.
- Mulțumesc pentru că ați alungat Caria de la mine din măsea! a spus Dil Crocodil, fericit că odată cu Caria îi
trecuse şi durerea.
- Trebuie să te speli zilnic pe dinți!
- Da, ştiu! a răspuns Dil Crocodil gândindu-se că asta îi spusese şi Doctorul Aau. Dar nu voia să spună nimănui
că avusese o întâlnire cu el. A rămas secret până în ziua de astăzi când m-a rugat să vă povestesc întâmplarea ca să nu
pățiți şi voi la fel ca el. Şi mi-a mai spus că el se spală pe dinți în fiecare zi şi acum, când a crescut mare.

38
 Săptămâna 19
ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE
Tehnici simple care sprijină învă țarea
Ce a învă țat Sisi

Sisi era un păianjen căruia îi plăceau tare mult desenele animate. Dacă ar fi avut posibilitatea, toată ziua ar fi
stat în fața televizorului să privească nemaipomenitele aventuri ale personajelor din desenele animate. Dar nu putea,
pentru că mama şi tatăl său îi atrăgeau mereu atenția şi îi închideau televizorul.
Dimineața mergea la şcoală, apoi, când se întorcea, toată ziua şi-o petrecea în fața televizorului dacă părinții,
păianjenul şi păienjenița, nu erau acasă. Degeaba bunicuța păianjen îl ruga să iasă în parc la joacă, pentru că el nu şi
nu, voia doar desene animate. Când părinții se întorceau târziu de la serviciu, Sisi abia avea timp să mănânce şi să se
spele pe dinți. Seara adormea visând la ce-o să se mai întâmple în următoarele episoade ale desenelor animate.
Ca în fiecare dimineață, Sisi a ajuns la şcoală exersând pe drum figurile pe care tocmai le văzuse aseară la
unul din personajele desenelor animate.
A! Am uitat să vă spun că Sisi era elev în clasa pregătitoare.
Ei, şi cum vă spuneam, Sisi a ajuns la şcoală. Prima oră trebuia să fie foarte interesantă. Doamna învățătoare îi
anunțase de ieri că astăzi vor învăța cum să-şi construiască pânza şi în ce locuri este cel mai indicat să o țeasă.
În timpul orei, când toți colegii lui erau atenți, Sisi se visa personaj de desene animate. Se uita pe fereastră şi
fiecare frunză pe care o vedea şi-o imagina că este adversar de luptă sau aliatul său.
- Sisi, fii atent! l-a atenționat de câteva ori doamna învățătoare.
Dar Sisi s-a gândit că ştie să țeasă pânză, de la bunica lui. Doar toată ziua îl bătea cu acest lucru la cap.
S-a sunat pentru pauză. Toți colegii au ieşit de acestă dată în pauză împreună cu doamna învățătoare. S-a
mirat Sisi pentru că nu fusese atent la ceea ce se discutase şi nu ştia de ce doamna învățătoare a ieşit împreună cu ei în
curtea şcolii.
- Acum, să vedem ce ați înțeles din ceea ce v-am povestit la oră!
Toți colegii păienjeni s-au împrăştiat care încotro. Sisi nu înțelegea nimic.
- Hei, ce e de făcut? o întrebă Sisi pe colega lui de bancă, păienjenița Pia.
- Trebuie să țesem o pânză fiecare, i-a răspuns aceasta.
- Nu-i greu! Şi Sisi şi-a ales grăbit un loc unde să-şi înceapă lucrarea.
În curtea şcolii era zarvă mare, căci am uitat să vă spun că şcoala păienjenilor se afla în curtea şcolii pentru
copii. Şi ei erau în pauză. Sisi şi-a țesut îndată o pânză din câteva fire foarte lungi şi apoi a început să se joace făcând
mişcările unui personaj îndrăgit din desenele animate. Era atât de concentrat asupra jocului, că nici nu fusese atent când
o fetiță care sărea coarda era gata-gata să-l calce. Când pauza s-a terminat, toți păienjenii au încetat să mai lucreze. În
a doua pauză, doamna învățătoare a mers din nou în curtea şcolii cu ei, pentru a vedea pânza fiecăruia. Rând pe rând,
le-au văzut şi le-au admirat pe toate. A venit şi rândul lui Sisi. Dar surpriză: pânza lui era ruptă şi o flutura vântul. Uimit şi
furios în acelaşi timp, Sisi a încercat să dea vina pe colegii lui.
- Cineva mi-a rupt-o pentru că era cea mai mare! Avea un nod în gât şi abia se abținea să nu plângă.
- Cum am învățat în prima oră că trebuie să fie pânza? a întrebat doamna învățătoare.
- Mică, pentru a fi rezistentă! au răspuns aproape în cor colegii lui Sisi.
- Unde am învățat că trebuie să țesem pânza?
- În locuri cât mai ascunse şi mai ferite de locurile unde se joacă copiii! a răspuns Pia.
Lui Sisi i se făcu ruşine. Şi-a amintit că el la prima oră a privit pe fereastră şi se gândise doar la desenele
animate. Nu a fost atent la doamna învățătoare. Iar când şi-a țesut pânza nu s-a concentrat prea mult asupra lucrului.
Singura pânză care era ruptă era chiar pânza lui. S-a gândit apoi că probabil copiii care s-au jucat în pauză i-au rupt-o.
Parcă o fetiță sărea coarda aproape de pânza lui. În loc să se concentreze asupra lucrului, s-a concentrat asupra jocului.
A plecat dezamăgit în clasă. La următoarele ore a fost foarte atent. Se mira cât de multe poate învăța la şcoală şi ce
lucruri frumoase şi bune poate realiza dacă se concentrează la ceea ce are de făcut. A doua zi, în prima pauză, şi-a
căutat un loc ascuns şi ferit de copii unde şi-a țesut o pânză frumoasă. În fiecare pauză mergea să vadă dacă pânza lui
rezistase. Şi a rezistat multe zile.
Acum era mândru de el şi le-a povestit şi părinților şi bunicii ce mult contează să nu te laşi distras de alte
gânduri când ai ceva de făcut şi să te concentrezi la ceea ce ai de făcut. Sisi nu a mai privit toată ziua la desenele
animate. Şi-a găsit tot felul de preocupări printre care, bineînțeles, să iasă cu bunica lui în parc.

Săptămâna 20
ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE
Tehnici simple care sprijină învă țarea
Broscu ța Fifi
39
 Bili a primit de ziua lui o broscuță țestoasă pe nume Fifi. Era o broscuță bătrână care nu mai putea să se
îngrijească singură. Se rătăcise de familia ei şi a fost găsită pe plajă de bunicul lui Bili când venea de la pescuit.
Bili era foarte încântat de cadoul primit. Bunicul i-a spus că este o țestoasă fermecată. Seara a mângâiat-o pe
carapace şi s-a dus la culcare. A adormit cu gândul la țestoasa lui fermecată.
- Bili, îți voi îndeplini o dorință! i-a spus broscuța țestoasă la ureche pe la miezul nopții.
- Hai să mergem în lumea broaştelor țestoase. Vreau să merg la şcoala broaştelor țestoase, să văd şi eu cum
este acolo. Sunt foarte curios!
- Te voi duce doar dacă îmi vei spune cum învățați, ce învățați şi cu cine învățați voi, copiii, la şcoală. Bili s-a
gândit puțin şi apoi şi-a dat seama că acestor întrebări nu le putea răspunde decât cu ajutorul elevilor din toată țara.
- Nu sunt pregătit să-ți răspund. Dar de îndată ce voi şti răspunsul complet, îți voi spune.
Fifi s-a aşezat la locul ei, în acvariu, iar Bili a adormit cu gândul la şcoala broaştelor țestoase.
A doua zi, Bili i-a povestit doamnei învățătoare întâmplarea din timpul nopții, iar doamna învățătoare a scris o
scrisoare către toate clasele pregătitoare din țară, în care a povestit întâmplarea lui Bili. Vreți să-l ajutăm să meargă la
şcoala broaştelor țestoase? Atunci, la treabă!
Cadrul didactic va purta discu ții cu elevii despre:
- cum învățăm la şcoală (cu ajutorul jocului, cântecului, poeziilor, poveştilor, exercițiilor, din experiență, cu
ajutorul discuțiilor etc.)
- ce învățăm la şcoală (să comunicăm, să numărăm, să ne comportăm, să cântăm, să povestim, să facem
jucării, cum să ne facem prieteni, cum să respectăm regulile, să ne păstrăm sănătatea etc.)
- cu cine învățăm la şcoală ( cu doamna învățătoare, cu profesorul de limbă străină, cu cel de educație fizică,
cu ceilalți colegi de clasă, cu medicul şcolii, cu psihologul şcolii, cu alte cadre didactice etc)

După încheierea discu țiilor, elevii vor completa fişa din auxiliarul didactic.

Săptămâna 21
ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE
Reguli de organizare a învă țării
Greierele Mişu Şi Nica Furnica

Greierele Mişu şi Nica Furnica erau colegi de bancă. Mergeau împreună la şcoală şi se întorceau împreună
acasă pentru că erau şi vecini.
Greierele Mişu era vesel şi glumeț în fiecare dimineață. Dar Nica Furnica nu râdea la glumele lui. Era obosită
mai tot timpul dimineața şi cu greu îşi revenea din oboseală la şcoală.
Ca şi în alte dimineți, şi în această dimineață, Greierele Mişu era vesel şi mergea țopăind spre şcoală însoțit de
Nica Furnica.
- Vrei să-ți spun rolul meu? a întrebat vesel Greierele Mişu. Nica Furnica era prea obosită ca să-l audă.
"Haideți, viteji, să mergem să eliberăm Zânele din castelul Zmeului!"
- Ce spui tu acolo? îngăimă Nica Furnica.
- Rolul meu de prinț.
Brusc, Nica Furnica s-a oprit pentru un moment încremenită. Vai, uitase că astăzi aveau repetiție pentru
serbarea de ziua Pământului. Dar cum a putut să uite aşa ceva?
Să vă povestesc!
În fiecare zi după ce vine de la şcoală, Nica Furnica se duce repede se spală, se schimbă de uniformă şi
mănâncă. Pe toate le face în grabă, şi, uneori, o doare burtica din cauza asta. Apoi se duce direct în fața televizorului.
Bunica Furnica mereu o îndeamnă să meargă să doarmă puțin şi apoi să privească la desenele animate. Dar Nica
Furnica nu vrea. Când se plictiseşte de desenele animate, Nica Furnica se duce la joacă afară. Sare şotronul, sare
coarda, se joacă de-a prinselea, de-a vați ascunselea şi oboseşte. Vine în casă, se aşează lângă Bunica Furnica la
televizor şi urmăreşte telenovela. Apoi mănâncă în grabă şi iar iese în fața blocului. Se joacă până seara când vine
Mămica furnica de la serviciu. Cu greu o convinge să se aşeze în pat la ora 9. Dar Nica Furnica se mai joacă şi în pat. Şi
uite aşa, dimineața ajunge să fie tot obosită chiar dacă noaptea doarme. La şcoală pare că oboseala îi trece. Dar e doar
o impresie, deoarece nu este aşa atentă la ore şi lucrările ei nu sunt întocmai cum ar trebui. Ieri, după ce a mâncat de
prânz, Bunica Furnica a întrebat-o dacă are ceva de făcut pentru şcoală, dar nu şi-a amintit. Era prea ocupată să afle
noutățile din episodul doisprezece al desenului animat. Nici aseară nu şi-a amintit, când a întrebat-o tăticul ei.
- Nu am învățat rolul, a spus Nica Furnica cu vocea stinsă, încât doar ea s-a auzit.
La şcoală toți colegii au spus rolul. Doar ea nu l-a ştiut. S-a simțit tare ruşinată.
La întoarcere, spre casă, Greierele Mişu i-a povestit colegei sale ce program are zilnic.
40
 - Este foarte important să te odihneşti după ce vii de la şcoală. Apoi trebuie să te gândeşti dacă ai ceva
important de făcut pentru a doua zi, cum ar fi o temă, de exemplu, şi după ce ai făcut-o, te po ți juca în voie. De
asemenea, este important să respecți orele de servit masa şi de somn.
- Da... îngăimă Nica Furnica.
Ajunsă acasă, Nica Furnica a respectat programul despre care îi vorbise Greierele Mişu pe drum şi părinții ei de
atâtea ori. S-a spălat, s-a schimbat, a mâncat, a dormit două ore, a învățat cu bunica rolul pentru serbare, chiar
neaşteptat de repede, a ieşit la joacă în fața blocului, seara a privit la televizor şi la ora nouă era deja în pat. A adormit
repede.
- Bună dimineața! Vrei să-ți spun rolul meu? I-a spus veselă Nica Furnica Greierului Mişu pe drumul spre
şcoală.

Săptămâna 23
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emo ții de bază – bucurie, triste țe
Uriaşul şi Pitica

Zuzu, bondarul uriaş, mergea adeseori în parc. Tot de atâtea ori se întorcea însă acasă foarte trist.
Şi astăzi, ca de obicei, s-a aşezat pe banca din fața toboganului. Nu se putea da pe tobogan. Era prea mare şi
râdeau toți de el. Într-o zi, un gândac i-a strigat cu răutate că este cel mai urât uriaş. Şi de atunci Uriaşul i-a rămas
porecla. A fost mai trist ca niciodată în ziua aceea.
Privea îndelung cum toate insectele se joacă vesele. Ofta gândindu-se că nimeni nu dorea să se joace cu el. La
un moment dat, o libelulă străvezie s-a aşezat lângă el pe bancă.
- Uf, ce-am obosit! Şi ce tare îmi e sete! vorbea libelula singură.
Zuzu a întins mâna deasupra capului său şi a luat o picătură de rouă de pe frunza de trandafir. I-a întins-o
libelulei.
- Poftim!
Speriată, pentru că nu se aştepta sau poate că nici nu l-a observat pe Zuzu sau l-a confundat cu vreo plantă,
libelula a tresărit puțin, dar a acceptat picătura de rouă.
- Mulțumesc!
- Cu plăcere! Şi colțul gurii a început să-i tremure uşor a zâmbet. Dar n-a zâmbit. Era prea trist!
Libelula s-a foit puțin pe bancă, apoi a îndrăznit să-l întrebe:
- Tu eşti Uriaşul?
Dar bondarul Zuzu nu a putut să-i răspundă. Avea ochii plini de lacrimi şi dacă ar fi scos un sunet, sigur că
lacrimile ar fi început să-i curgă şiroaie pe obraz.
- Eu sunt Pitica, a spus într-un târziu libelula.
- Vrei să ne jucăm?
Uriaşul Zuzu a ridicat privirea din pământ. L-a cuprins dintr-o dată bucuria. Libelula îi zâmbea. I-a zâmbit şi el.
- Da, hai să ne jucăm!
Veseli au început să se joace.
Din ziua aceea, Zuzu nu a mai plecat trist acasă. Se întâlnea în fiecare zi cu pitica, o libelulă care nu era pitică,
şi despre care între timp a aflat că o cheamă Zeni.

Săptămâna 24
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emo ții de bază – bucurie, triste țe
Masca

Îl vedeau colegii lui venind cu capul plecat în fiecare dimineață. Când se apropia de şcoală, băiatul scotea o
mască din buzunar şi o punea pe față. Era o mască din cele de teatru, care înfățişa un chip vesel. Când se îndepărta de
şcoală, îşi scotea masca de pe față şi o punea înapoi în buzunar. La şcoală, stătea tot timpul cu masca veselă pe față.
Se juca, învăța, în pauze, la ore, avea tot timpul masca veselă pe față.
Într-o zi, ajuns la şcoală, şi-a dat seama că înghesuise atât de tare masca în buzunar, încât nu a putut să o mai
scoată. Fără mască, colegii lui nici nu l-au recunoscut. De aceea nu l-au băgat în seamă şi nici nu s-au jucat cu el,
întrebându-se unii pe alții cine este. În ziua aceea a stat singur. A fost trist. Gândurile lui erau undeva departe de şcoală.
Colegilor lui le părea rău că băiatul cu masca nu venise la şcoală. Ei nu ştiau că era chiar el băiatul cu mască.

41
 În ziua aceea, doamna învățătoare i-a anunțat pe copii că după amiază vor merge la Circ. S-au întâlnit cu toții la
şcoală şi de acolo au mers la circ. Băiatul tot nu reuşise să-şi scoată masca din buzunar şi a apărut fără ea. În
continuare, colegii lui se întrebau cine este.
Circul a început. Copiii aplaudau veseli. Băiatul nu schița niciun gest. Parcă era cu gândul în altă parte. O
colegă ce se afla aproape de el, l-a observat.
Au apărut doi ursuleți care mergeau pe biciclete şi făceau tumbe. Copiii râdeau în hohote. Băiatul zâmbea uşor
doar. Colega din apropiere s-a uitat iar la el. I se părea că parcă l-ar cunoaşte.
Un clown a apărut din culise. După ce a făcut câteva jonglerii cu mingi de ping-pong, pe una şi-a pus-o drept
nas, a început să caute cu privirea printre copii. "Oare pe cine va alege astăzi?" se întrebau în mintea lor copiii. Toți şi-ar
fi dorit să fie chemați de clown în arena Circului. Dar clown-ul l-a chemat tocmai pe băiat. Aproape că nici nu observase
băiatul, dar colega din apropiere l-a îndemnat să meargă.
- Hai, du-te, pe tine te cheamă!
La încept, băiatul s-a simțit stingher în arena Circului. Dar pe măsură ce clown-ul îi arăta ce să facă, s-a lăsat
purtat în lumea Circului şi parcă a uitat de tot gândurile dinainte. Copiii râdeau la toate giumbuşlucurile pe care cei doi le
făceau împreună. Băiatul râdea şi el. Abia acum l-au recunoscut colegii lui şi au început să-l aplaude şi mai tare. Prima
care l-a recunoscut şi l-a strigat a fost colega din apropiere.
După ce spectacolul s-a terminat, colega din apropiere a stat de vorbă cu băiatul. Au mers împreună apoi la
doamna învățătoare şi au discutat. Nu ştiu despre ce a fost vorba, nici ce a discutat colega cu băiatul, nici ce a discutat
băiatul cu doamna învățătoare, dar, din următoarea zi, băiatul şi-a aruncat masca la gunoi.
Şi cu fiecare zi ce trecea devenea vesel. Iar dacă uneori era trist, discuta cu colega lui din apropiere sau cu
doamna învățătoare şi tristețea îi trecea.

Săptămâna 25
TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emo ții de bază – frică, furie
Prin țul Întunericului

Arici Ciufulici şi Iepuraş Poznaş se jucau împreună la marginea pădurii.

- Să nu vă îndepărtați! le-a spus iepuroaica mamă.
- Să nu întârzialți la cină! le-a strigat şi mama arici.
Jucându-se ba de-a prinselea, ba de-a ascunselea, ba şotronul, ba "Găseşte un lucru...", Arici Ciufulici şi
Iepuraş Poznaş s-au afundat tot mai mult în pădure.
Se apropia ora cinei, dar s-au gândit că merită să întârzie puțin, pentru încă o rundă din jocul "Găseşte un
lucru...". Fără să-şi dea seama, cei doi prieteni au ajuns în cealaltă margine de pădure. Începuse să se întunece.
- Unde suntem? a întrebat speriat Iepuraş Poznaş.
- Nu cunosc locul! i-a răspuns Arici Ciufulici.
În timp ce au stat cei doi prieteni să-şi dea seama unde se află, uitându-se când în dreapta, când în stânga,
afară s-a întunecat bine. Au pornit pe o cărare înapoi în pădure. Dar în pădure era şi mai întuneric. Mergeau cei doi
prieteni ținându-se de mână, şi tremurau atât de tare, încât abia se mai țineau pe picioare.
Deodată, în întunericul nopții se auziră nişte paşi.
- Mi-e frică de întuneric, a spus în şoaptă Arici Ciufulici.
- Şi mie! a spus abia respirând Iepuraş Poznaş.
Şi fără să mai stea pe gânduri, au rupt-o la fugă şi mai adânc în pădure.
- Stați! S-a auzit o voce în urma lor. Dar cei doi fugeau şi mai tare.
Iepuraş Poznaş avea picioarele mai lungi şi fugea mai repede. Arici Ciufulici se străduia şi el cât putea de tare
să țină pasul. La un moment dat, s-a împiedicat de un ciot şi a căzut. Când şi-a ridicat boticul din iarbă, a fost foarte uimit
să descopere că în fața sa stătea un prinț. I-a întins mâna să-l ajute să se ridice.
- Eu sunt prințul Întunericului!
- Eu sunt Arici Ciufulici!
- Am auzit că vă e frică de Întuneric. Haideți să vă arăt împărăția Întunericului, tatăl meu.
Arici Pogonici ar fi vrut să-i ceară părerea lui Iepuraş Poznaş, dar el era departe, nici nu-l mai auzea. Cu inima
bătându-i foarte tare, se hotărî să–l urmeze pe Prințul Întunericului. O lumină pală s-a făcut în jurul lor şi Arici Ciufulici a
42
putut să-l vadă mai bine pe Prințul Întunericului. Ținea în mână o baghetă cu lumină în capăt. A îndreptat-o către o tufă
de care Arici Ciufulici s-a speriat foarte tare.
- Vezi, nu e decât o tufă! Toate lucrurile arată noaptea la fel cum arată şi ziua. Şi l-a purtat prin țul pe Arici
Ciufulici peste tot şi i-a arătat toate lucrurile pe care a dorit să le vadă, ca să se convingă că sunt la fel ca ziua, şi că
întunericul nu e înspăimântător.
- Unele lucruri sunt mai fascinante în întuneric decât în lumină! i-a spus Prințul Întunericului.
- Priveşte aceşti licurici, ce frumos luminează în întuneric!
- Priveşte stelele pe cer! Ele se văd şi luminează doar când este întuneric.
Din noaptea aceea, lui Arici Ciufulici nu i-a mai fost frică de întuneric. Îi păruse rău că nu a putut să vadă şi
Iepuraş Poznaz Împărăția Întunericului. De altfel, Iepuraş Poznaş a alergat aproape toată noaptea şi de oboseală s-a
ascuns să doarmă într-un tufiş, dar dormea cu ochii deschişi de frică şi tresărea la orice zgomot. Dimineața, când s-a
luminat, cei doi prieteni s-au întâlnit şi şi-au dat seama ce aproape fuseseră de casă, dar că, din cauza întunericului li s-
a părut că este foarte departe casa lor.
Arici Ciufulici le-a povestit întâmplarea lui părinților, dar Iepuraş Poznaş nu a îndrăznit să povestească cât de
frică i-a fost. Până la urmă, Arici Pogonici a petrecut o noapte frumoasă în întuneric.

Săptămâna 26
TRĂIRE ȘI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ, STAREA DE BINE
Emo ții de bază – bucurie, triste țe, frică, furie

Piatra strălucitoare

Roli și Coco sunt doi căluți de mare, prieteni și colegi de clasă. Astăzi s-au întâlnit la cules de pietricele pe
fundul mării. Vor decora cu ele sala pentru carnaval. Caută de zor amândoi pietricelele strălucitoare, pentru că este
după-amiază târziu, iar dacă se va întuneca, acestea sunt greu de observat.
Deodată, o lumină strălucitoare a apărut de sub nisipul auriu. Este o lumină cum nu au mai văzut până acum.
Strălucește în toate culorile curcubeului. Se apropie în fugă amândoi. Aproape în același timp pun mâna pe piatra rară,
care strălucește atât de frumos.
- Eu am văzut-o primul!
- Dar eu am pus primul mâna pe ea!
Cei doi prieteni au început să se certe. Roli se înfurie. Încruntat, își privește prietenul. Ține cu putere piatra
strălucitoare. Nu i-ar fi dat drumul cu niciun chip. Cei doi încep să se smucească unul pe celălalt. De furie, au aruncat
unul în altul cu pietricelele pe care le-au adunat până atunci.
- Dă-i drumul! Eu am găsit-o! a spus printre dinți Coco, încleștându- și maxilarul. Scrâșnea din dinți și din ochi
parcă-i ieșeau flăcări.
- Ba tu să-i dai drumul! a strigat Roli, și, cât ai clipi, pumnul lui a lovit cu putere nasul lui Coco.
De durere, Coco a dat drumul pietrei strălucitoare, nu înainte de a-l lovi pe Roli, încât i-a făcut pe loc un cucui.
Roli a prins piatra cu amândouă mâinile și a luat-o la fugă spre casă. Aproape se întunecase, dar nu-i mai păsa de
prietenul său, Coco. Acesta a rămas în urmă, deși nu știa foarte bine drumul către casă. Cu nasul umflat și fără
pietricele, într-un târziu, Coco a ajuns acasă.
Dimineață nu s-a mai întâlnit, ca de fiecare dată, cu Roli, ca să meargă împreună la școală. Roli a mers pe alt
drum, de teamă ca nu cumva Coco să vrea piatra strălucitoare și să-i mai facă vreun cucui.
La școală, Roli a arătat cu mândrie piatra colegilor. Coco l-a privit furios și s-a repezit asupra lui. Roli a scăpat
piatra din mână. Într-o clipă, piatra s-a sfărâmat în mii de bucățele. Erau atât de mici, că ai fi crezut că e numai nisip
acolo. Cei doi prieteni continuau să se bată și erau atât de furioși, încât dacă ceilalți căluți de mare nu se adunau mira ți
în jurul lor, nici nu ar fi observat că piatra strălucitoare se sfărâmase.
S-au oprit din trântă. Au privit piatra sfărâmată, cu uimire și cu dezamăgire în același timp.
"Ce păcat!" a gândit Roli.
"Ce folos de nasul meu umflat și de cucuiul lui Roli dacă nu ne mai putem bucura de strălucirea pietrei!" și-a
spus în minte Coco.
Parcă s-au înțeles din priviri și amândoi au început să strângă cu mâinile fărâmele de piatră rară, strălucitoare.
Le-au strâns cu grijă pe toate și le-au pus într-un bol de sticlă. Le-a părut rău că s-au lăsat conduși de furie. Și-au dat
seama că înțelegerea poate să rezolve orice situație și s-au hotărât să țină cu rândul bolul acasă. O zi bolul stătea la
Roli, iar în cealaltă zi, bolul stătea la Coco.
Cu fiecare zi ce a trecut, piatra rară s-a dovedit a fi una fermecată, pentru că s-a refăcut din ce în ce mai bine.
Când piatra a fost refăcută în întregime, cei doi căluți de mare au dus-o într-un loc de unde putea fi admirată de toată
lumea acvatică.
43
 Odată cu refacerea pietrei fermecate, s-a refăcut și prietenia dintre Roli și Coco.

Săptămâna 27
INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI OBIECTE FAMILIARE
Persoane preferate şi caracteristicile acestora

Prin țesa din turn

Un împărat își ținea fiica în turnul cel mai înalt al împărăției. Ziua, mica prințesă se juca în turn cu tot felul de
jucării frumoase și interesante. Uneori se uita pe fereastra la copiii din împărăție cum se jucau. Dintre toți, i-ar fi plăcut să
se joace cu un băiețel. Era preferatul ei. Părea mai mic decât ea și era vesel mai tot timpul. De multe ori renunța la
jucăria lui și o dăruia altui copil să se joace cu ea. Nu era îmbrăcat cu haine scumpe, dar era mereu curat, deși avea o
ținută cam dezordonată. De cele mai multe ori îi împăca pe copiii care se certau, deși, alteori, era el cel implicat în
ceartă. Cu bune și cu rele, mica prințesă îl îndrăgise pe băiatul simplu îmbrăcat.
Când a mai crescut, împăratul s-a hotărât să o lase și pe mica prințesă să se joace în curtea palatului. A invitat
toți micii prinți și micile prințese din împărățiile vecine. În fiecare zi ei se jucau împreună cu mica prințesă. Din când în
când, mica prințesă fugea în turn ca să privească la copiii din afara palatului cum se jucau. Îl căuta cu privirea de fiecare
dată pe băiatul simplu îmbrăcat.
Într-o zi, băiatul simplu îmbrăcat nu a mai fost de găsit. În ziua aceea, mica prințesă nu a mai coborât din turn și
a stat toată ziua să vadă dacă nu cumva printre copiii care se jucau nu apare și el. Dar nu a apărut.
Se apropia ziua de naștere a micii prințese. Împăratul a invitat toți fiii și fiicele de împărați să sărbătorească
împreună. Au venit îmbrăcați frumos, cu haine scumpe și i-au adus fel și fel de cadouri, care mai de care mai scumpe.
Ca în fiecare an, și în anul acesta împăratul și împărăteasca au întrebat-o pe mica prințesă ce dorință să-i
îndeplinească.
- Te rog să-l inviți pe băiatul simplu îmbrăcat, la ziua mea!
Împăratul și împărăteasa au trimis slujitorii să-l invite pe băiat la ziua fiicei lor.
Băiatul a acceptat cu greu invitația, iar împăratul i-a dat haine noi ca să poată merge la petrecere. Ajuns acolo,
mica prințesă l-a recunoscut cu greu îmbrăcat în hainele cele noi. Băiatul stătea stingher. Mica prințesă l-a luat de mână
și l-a invitat în jocul lor. Dar băiatul a rugat-o să-l lase să se schimbe în hainele lui, pentru că nu se simțea bine în cele
care nu erau ale lui. Mica prințesă l-a așteptat nerăbdătoare și când a apărut, l-a luat din nou de mână și l-a dus în
mijlocul celorlalți copii invitați.
- Vai, ce simplu e îmbrăcat!
- Nu e un fiu de împărat! au început să facă observații copiii de împărați. Dar mica prințesă nu i-a luat în seamă.
În toate jocurile pe care le jucau, era preferatul ei. A sosit timpul pentru tort. Era un obicei de ziua micii prințese, ca ea să
aleagă o persoană preferată care să fie servită prima din tort. Fiecare spera ca el să fie cel preferat de mica prințesă.
Dar mica prințesă l-a ales pe băiatul simplu îmbrăcat. Toți au rămas uimiți. Împăratul însă, i-a îndemnat la continuarea
petrecerii. S-au jucat toți foarte frumos și și-au dat seama de ce mica prințesă l-a preferat pe băiatul simplu îmbrăcat.

Săptămâna 29
INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Animale preferate și caracteristicile acestora

Pisoiul
de Lev Tolstoi

Vasia şi Katia erau fraţi şi aveau o pisică. Primăvara, pisica s-a pierdut. Copiii au căutat-o peste tot, dar n-au
putut-o găsi. Odată se jucau lângă hambar, şi au auzit, de undeva de sus, un mieunat subţire. Vasea s-a urcat pe scară,
în podul hambarului, iar Katia sta jos şi întreba mereu:
- Ai găsit-o? Ai găsit-o? O bucată de vreme Vasea nu i-a răspuns. În sfârşit, i-a strigat:
- Am găsit-o! E pisica noastră... şi are pisoi. Sunt aşa de frumoşi! Vino încoace repede!
Katia a alergat în casă, a făcut rost de lapte şi i-a dus pisicii. Erau cinci pisoi. După ce au mai crescut puţin şi au
început să se mişte din colţul lor, copiii şi-au ales un pisoi cenuşiu cu lăbuţe albe, şi l-au luat acasă. Pe ceilalţi pisoi
mama i-a dăruit, iar pe acesta l-a lăsat copiilor. Copiii îl hrăneau, se jucau cu el, şi-l culcau în pat cu dânşii.
Într-un rând au ieşit să se joace în drum şi au luat pisoiul cu ei. Vântul spulbera paiele de pe drum şi pisoiul se
juca cu firele de paie, iar copiii făceau haz privindu-l. Mai apoi, au găsit pe marginea drumului măcriş, s-au apucat să-l
culeagă şi-au uitat de pisoi.

44
 Deodată au auzit pe cineva strigând tare: "Înapoi, înapoi!" şi au văzut un vânător venind în goana calului.
Înaintea lui, doi câini alergau să apuce pisoiul. Prostuţ cum era, pisoiul, în loc să fugă, s-a lăsat la pământ, şi-a încovoiat
spinarea şi privea ţintă către ei.
Katia s-a speriat de câini, a început să ţipe şi a fugit. Vasea s-a repezit într-un suflet spre pisoi şi a ajuns lângă
el odată cu câinii. Când câinii erau cât pe ce să înşface pisoiul, Vasea s-a trântit cu burta peste el şi l-a acoperit.
Tocmai atunci s-a apropiat şi vânătorul şi a alungat câinii, iar Vasea a dus pisoiul acasă şi de atunci nu l-a mai
luat la câmp.

Săptămâna 30
INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Animale preferate și caracteristicile acestora

Câinele lui Iacov

de Lev Tolstoi

Un paznic avea o nevastă şi doi copii: un băieţel şi o fetiţă. Băieţelul era de şapte ani şi fetiţa, de cinci. Aveau un
câine lăţos cu botul alb şi nişte ochi mari.
Odată, paznicul a plecat în pădure şi i-a poruncit neveste-sii să nu lase copiii să plece de-acasă fiindcă toată
noaptea au umblat lupi în jurul casei şi s-au dat la câine.
— Copii, să nu vă duceţi cumva în pădure! a spus femeia, apoi s-a apucat să coasă.
Îndată ce mama s-a aşezat la lucru, băiatul a îndemnat-o pe surioara lui:
— Hai în pădure, ieri am văzut un măr plin de mere coapte.
Fetiţa s-a învoit:
— Hai! Şi au fugit amândoi în pădure.
După ce mama şi-a sfârşit lucrul, a chemat copiii, dar ei n-au răspuns. Mama a ieşit pe prispă şi a început să-i
strige. Copiii, nicăieri. Bărbatul a venit acasă şi a întrebat:
— Unde-s copiii?
Nevastă-sa a răspuns că nu ştie.
Atunci paznicul s-a supărat pe nevastă şi a alergat să-şi caute copiii.
Deodată a auzit câinele schelălăind. S-a repezit într-acolo şi i-a văzut pe copii stând sub un tufiş şi
plângând, iar lupul se încleştase cu câinele să-l sfâşie. Paznicul a înşfăcat toporul şi a omorât lupul. Apoi a luat copiii în
braţe şi a fugit cu ei în casă.
După ce au ajuns acasă, mama a închis uşa şi s-au aşezat cu toţii la masă. Deodată au auzit cum scheaună
câinele la uşă. Au ieşit în curte şi au vrut să-i dea drumul în casă, însă câinele era însângerat şi nu putea umbla. Copiii i-
au adus apă şi pâine. Dar el n-a vrut nici să mănânce, nici să bea, ci numai le lingea mâinile. Pe urmă s-a întins pe o
parte şi n-a mai scheunat. Copiii au crezut că a adormit, dar câinele murise.

Săptămâna 31
INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ȘI OBIECTE FAMILIARE
Obiecte preferate și caracteristicile acestora

Ursule țul Bulinu ță

La școală este Ziua obiectelor preferate. Toți elevii și-au adus de acasă un obiect preferat despre care vor
povesti colegilor.
Joni l-a adus pe Ursulețul Bulinuță. Este jucăria lui preferată. A petrecut multe împreună cu Bulinuță. Când
mama a vrut să i-l spele în mașina de spălat, Joni s-a opus, deși ursulețul lui era murdar și mirosea urât.
Rând pe rând, colegii lui Joni și-au prezentat obiectele preferate: păturica, periuța de dinți, cana cu muzicuță,
păpușa cu păr roz, inorogul, sabia și scutul, cartea cu sclipici, enciclopedia, jucăriile din oul de ciocolată, agrafa cu
pietricele strălucitoare și tot felul de obiecte despre care se spune că sunt preferatele copiilor.
A venit și rândul lui Joni. Ținând ursulețul strâns la piept, Joni a început să povestească despre Bulinuță.
- Mi l-a dăruit mămica atunci când am fost internat la spital. I-am pus numele Bulinuță pentru că are pe tot
corpul buline. De atunci l-am luat cu mine peste tot. Dorm cu el, mănânc cu el, mă joc cu el. Doar la școală nu mă
însoțește.
- Dar Bulinuță e trist, Joni! a spus Rita, ridicând din sprâncene.
L-a privit și Joni și, într-adevăr, i s-a părut și lui că Bulinuță este trist. Acasă i-a povestit mamei despre Bulinuță.

45
 - E trist pentru că este murdar, miroase urât și a obosit să te tot însoțească peste tot. Este și el doar o biată
jucărie, i-a spus mama lui Joni.
- Te rog să-l speli!
Și mămica l-a spălat pe Bulinuță, apoi l-a așezat în raftul cu jucării.
Când Joni a venit de la școală, din raftul cu jucării i-a zâmbit un ursuleț decolorat. Târziu și-a dat seama că era
Bulinuță. Se decolorase tare și nu mai semăna cu Bulinuță. Joni s-a gândit să-l ia la masă. S-a îndreptat către raftul cu
jucării. A întins mâna spre Bulinuță, dar acesta se împingea tot mai tare în celelalte jucării.
- Mămico, ce are Bulinuță?
- Probabil crede că ești destul de mare ca să poți mânca fără el. Se simte bine între celelalte jucării.
Pentru prima dată, Joni a mâncat fără Bulinuță. I-a fost greu, dar s-a gândit și el că era mare, acum era la
școală. Și s-a gândit și la Bulinuță. Era o jucărie care trebuia să stea între jucării.
Cu fiecare zi care a trecut, Joni s-a obișnuit să-și petreacă timpul fără Bulinuță. S-a mai jucat cu el atunci când
se juca cu toate jucăriile. Într-o zi, a venit pe la el un verișor mai mic ce s-a împrietenit cu Bulinuță și i l-a dăruit lui. Și
verișorul și Bulinuță au fost foarte veseli.

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ-planificare anuală

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Curriculum nucleu
Număr de ore: 5 ore/săptămână

PLANIFICARE ANUALĂ

Nr. Săptă- TEMA Con ținuturile Nr.

crt. mâna ore
1. I EVALUARE Evaluare predictivă a achizițiilor dobândite în grădiniță 5
INIŢIALĂ 1. Denumirea obiectelor din imagini şi alcătuirea de propoziţii despre
acestea
2. Formularea de enunţuri din 3-4 cuvinte după imagini
3. Identificarea obiectelor a căror denumire începe cu acelaşi sunet
2 II BUN VENIT 1. Salutul 5
LA ŞCOALĂ! 2. Prezentarea şi solicitarea
3. Identificarea mijloacelor de comunicare
4. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat,
prin mesaje scurte
5. Elemente grafice
3 III ÎN LUMEA 1. Ascultarea unei poveşti. Numirea personajelor din poveste 5
ANIMALELOR Lectură după benzi desenate
2. Citirea după imagini. Povestirea
3. Formularea unei descrieri elementare a unui personaj
4. Repovestirea unui text, respectând succesiunea momentelor
prezentate
Cuvinte cu sens asemănător
5. Elemente grafice
4 IV LUMEA 1.Convorbirea 5
46
 PLANTELOR 2. Memorarea. Recitarea
3. Formularea întrebărilor şi răspunsurilor
4. Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
5. Elemente grafice
5 V MEDII DE 1. ”Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii 5
VIAŢĂ 2. Memorizare (Pădurea/ Livada)
3.Formularea/oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri care
vizează informaţii din text
4. Recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un
mesaj audiat anterior
5. Elemente grafice
6 VI TOAMNA 1. Formularea de propoziţii după imagini 5
2. Formularea de propoziţii (lectură) după mai multe benzi desenate
3. Memorizare
4. Completare de versuri/propoziţii după imagini şi rime. Realizarea unui
desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.
Elemente grafice
7 VII CORPUL 1. Numărarea (delimitarea) cuvintelor dintr-un enunţ 5
MEU 2. Poziţia cuvintelor în enunţuri
3. Punerea în corespondenţă a imaginilor din aceeaşi categorie şi
denumirea lor
4. Dramatizare. Povestirea unor experienţe trecute sau prezente.
Elemente grafice
8 VIII ENERGIE ŞI 1. Indicarea silabelor percepute dintr-un cuvânt/rostirea unei silabe 5
MIŞCARE 2. Poziţia silabelor în cuvinte (iniţială/finală)
3. Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte
4. Construirea de rime pornind de la cuvinte date
Elemente grafice
9 IX LUMEA 1. Confecţionarea de mini-cărticele 5
CĂRŢII 2. Poziţia sunetelor în cuvinte (iniţial/final)
3. Identificarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet/ unei
silabe
4. Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau
prin simboluri.
Elemente grafice
10 X ROMÂNIA, 1. Indicarea de imagini reprezentând obiecte din mediul familiar, 5
ŢARA MEA! după diferite criterii (sunet iniţial/final, silabă)
2. Formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă
3. Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
4. Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor ( prin
colorare, haşurare, trasare peste linia punctată)
Elemente grafice
11 XI IARNA 1.Memorizare. Completare de ghicitori după desene 5
2. Dialoguri în diferite contexte
3. Numirea personajelor şi oferirea de răspunsuri referitoare la textul
audiat
4.Utilizarea formulelor specifice unor situaţii concrete
(invitaţie, urare, prezentarea unor scuze)
Utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii
variate
Elemente grafice
12 XII TRADIŢII ŞI 1. Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri 5
OBICEIURI 2. Iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes
DE IARNĂ Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imagini potrivite

47
 3. Crearea unei poveşti prin desen
4. Crearea unei felicitări de Crăciun
Elemente grafice
13 XIII JOCURI ŞI 1. Sunetul a. Literele a şi A 5
JUCĂRII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul a
2. Sunetul a. Literele a şi A
Selectarea unei imagini dintr-un set pentru a indica despre ce este vorba
în mesaj
3. Sunetul a. Literele a şi A
Oferirea de răspunsuri scurte referitoare la fragmente din poveste
4. Sunetul a. Literele a şi A
Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează
înţelegerea globală a textului
Elemente grafice
14 XIV CU CE 1. Sunetul m. Literele m şi M 5
CIRCULĂM? Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul m
2. Sunetul m. Literele m şi M
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui text
3. Sunetul i. Literele i şi I
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul i
4. Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe preferate, dintr-un text audiat
15 XV MESERII 1. Sunetul r. Literele r şi R 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul r
2. Sunetul r. Literele r şi R
Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate;
cântece cu onomatopee
3. Sunetul r. Literele r şi R
Numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
4. Sunetul r. Literele r şi R. Joc de rol: Ce vreau să devin?
16 XVI PE STRADĂ 1. Sunetul o. Literele o şi O 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul o
Propoziţia enunţiativă
2. Sunetul o. Literele o şi O
Sortarea imaginilor după anumite criterii (sunet iniţial/final; număr de
silabe)
3. Sunetul s. Literele s şi S
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul s
Propoziţia exclamativă
4. Sunetul s. Literele s şi S
Desenarea unor obiecte/fiinţe cu relevanţă pentru copii a căror denumire
conţine
(în poziţie iniţială/finală) sunetul specificat
17 XVII EVALUARE 1. Formularea de enunţuri. Sunetul, silaba, cuvântul 5
SUMATIVĂ 2. Identificarea poveştilor şi personajelor. Învăţături
3. Litere şi sunete
4. Realizarea unei lucrări decorative
18 XVIII EVALUARE 1. Poziţia sunetelor în cuvinte 5
INIŢIALĂ 2. Formularea de enunţuri. Sunetul. Silaba. Cuvântul
3. Personaje din poveşti
4. Identificarea sunetelor şi literelor. Realizarea corespondenţei.
19 XIX ANOTIMPURI 1. Sunetul t. Literele t şi T 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul t
Audierea unei poveşti
2. Sunetul t. Literele t şi T. Propoziţia interogativă. Formularea de
răspunsuri la ghicitori

48
 3. Sunetul n. Literele n şi N.
Lectură după una sau mai multe ilustraţii/benzi desenate
4. Sunetul n. Literele n şi N.
Formularea descrierii elementare a unor activităţi
20 XX VESTITORII 1. Sunetul u . Literele u şi U 5
PRIMĂVERII Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul u
2. Sunetul u . Literele u şi U. Audierea unei poveşti
3. Sunetul c. Literele c şi C
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul c
4. Sunetul c. Literele c şi C. Lectură după una sau mai multe ilustraţii.
21 XXI PRIMĂVARA 1. Sunetul e . Literele e şi E 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul e
Confecţionarea de felicitări cu litere de tipar decupate
2. Sunetul e. Literele e şi E.
Scrierea de bileţele cu mesaje diverse prin desene/simboluri.
3. Sunetul e . Literele e şi E.
Transcrierea prin fotografiere vizuală a unor cuvinte
4. Sunetul e . Literele e şi E.
Realizarea unui poster din desene/cuvinte/simboluri

22 XXII MEDII DE 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă 5

VIAŢĂ Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ă
2. Sunetul ă. Literele ă şi Ă.
Punerea în corespondenţă a cuvintelor cu imagini
3. Sunetul l. Literele l şi L . Lectură după imagini
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul l.
4. Sunetul l. Literele l şi L. Colaj din desene/cuvinte/simboluri
23 XXIII JOCUL CU 1. Sunetul d. Literele d şi D. 5
MAŞINUŢE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul d
2. Sunetul d. Literele d şi D
Modificarea unei poveşti audiate (modificarea succesiunii evenimentelor)
3. Sunetul d. Literele d şi D
Recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre
caracteristicile acestuia
4. Sunetul d. Literele d şi D
Punerea în corespondenţă a cuvintelor din 1-2 silabe cu imagini
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1. Sunetul f. Literele f şi F. 5
CREAŢIE Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul f
2. Sunetul f. Literele f şi F
Scrierea de bileţele cu litere de tipar decupate
3. Sunetul f. Literele f şi F
4. Sunetul f. Literele f şi F. Corespondenţa cuvânt-imagine
25 XXV SĂRBĂTOAR 3. Sunetul â. Literele â şi  5
EA PAŞTELUI Comportamentul personajelor. Evidenţierea unor modele de
comportament.
Folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere
4. Sunetul â. Literele â şi Â. Joc de rol: La biserică
26 XXVI SĂ OCROTIM 1. Sunetul h. Literele h şi H 5
NATURA! Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul h
2. Sunetul h. Literele h şi H
Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea
intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă de evenimente, persoane, lucruri cunoscute
3. Sunetul p. Literele p şi P
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul p
4. Sunetul p. Literele p şi P

49
 Modificarea unei poveşti audiate (modificarea finalului)
27 XXVII UNIVERSUL 1. Sunetul g. Literele g şi G 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul
g.
2. Sunetul g. Literele g şi G. Audierea unei poveşti
3. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ţ
4. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ. Repovestirea unui text audiat
28 XXVIII TIMPUL 1. Sunetul j. Literele j şi J. 5
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul j
2. Sunetul j. Literele j şi J. Ştirile zilei (întâmplări povestite de
colegi/adulţi)
3. Sunetul j. Literele j şi J. Jurnalul clasei
4. Sunetul j. Literele j şi J.
Invitaţie pentru ziua mea
29 XXIX TIMPUL 1. Sunetul z. Literele z şi Z 5
LIBER Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul z
2. Sunetul z. Literele z şi Z. Sortarea imaginilor după diferite criterii
3. Sunetul v . Literele v şi V
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul v
4. Sunetul v . Literele v şi V. Reguli de comunicare eficientă, civilizată.
Joc de rol
30 XXX CUM 1. Sunetul x. Literele x şi X 5
FOLOSESC Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul x
APARATELE 2. Sunetul x. Literele x şi X. Joc de rol: La cumpărături
ELECTRICE? 3. Sunetul î. Literele î şi Î
Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul î.
4. Sunetul î. Literele î şi Î
Etichetarea originală a unor obiecte personale
31 XXXI MUZICA ŞI 1. Sunetul ş. Literele ş şi Ş. 5
NATURA Identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se termină cu sunetul ş
2. Sunetul ş. Literele ş şi Ş
Exerciţii joc de dicţie, cântece, numărători ritmate
3. Sunetul k. Literele k şi K.
Interpretarea unor cântece cu onomatopee
4. Sunetul k. Literele k şi K
Transcrierea prin ”fotografiere vizuală” a unor cuvinte
32 XXXII VARA 1. Sunetul q. Literele q şi Q. 5
Confecţionarea unui bileţel
2. Sunetul w. Literele w şi W.
Joc de rol: La cumpărături
3. Sunetul y. Literele y şi Y
Construirea de rime pornind de la cuvinte date
4. Corespondenţa dintre imagini şi cuvinte
33 XXXIII SUNT Recapitulare 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
34 XXXIV SUNT Evaluare finală 5
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
35 HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI-planificare anuală

50
Nr. Săptă- TEMA Con ținuturi Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE 4
INIŢIALĂ
2. II BUN VENIT 1. În drum spre şcoală – orientare spaţială şi localizări în spaţiu 4
LA ŞCOALĂ! 4. Rechizitele şcolarului
3. Rechizitele şcolarului – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
2. Clasa mea – orientare spaţială şi localizări în spaţiu
3. III ÎN LUMEA 4. Animale (mod de hrănire) – grupare de obiecte şi formare de mulţimi 4
ANIMALELOR după criterii diferite
2. Animale domestice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi după
criteriul formă
3. Animale sălbatice – grupare de obiecte şi formare de mulţimi după
criteriul culoare
5. Animale – condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) – formare de
mulţimi după criterii variate
1. Animale (părţi componente) – grupare de obiecte şi formare de mulţimi
după criteriul mărime
4. IV LUMEA 1. Plante (părţi componente)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau a 4
PLANTELOR mulţimilor după criterii variate
2. Plante (mod de hrănire)–sortarea şi clasificarea obiectelor sau a
mulţimilor după criterii variate
3. Cereale - sortarea şi clasificarea obiectelor sau a mulţimilor după
criterii variate .
5. V MEDII DE 1. Pădurea – aprecierea globală 4
VIAŢĂ 2. Livada – compararea numărului de elemente a două mulţimi prin
procedee variate (punere în corespondenţă)
3. Grădina de legume – relaţii, regularităţi
4. Mediul acvatic – apreciere globală, compararea numărului de elemente
a două mulţimi prin procedee variate; relaţii, regularităţi
6. VI TOAMNA 1. Fructe de toamnă – numărul şi cifra 1 4
4. În cămară – Numărul şi cifra 2
3. Fenomene în anotimpul toamna – numărul şi cifra 2
2. Legume de toamnă – numărul şi cifra 1
7. VII CORPUL 1. Corpul omenesc (părţile componente şi rolul lor) – numărul şi cifra 3 4
MEU 2. Corpul omenesc (simţurile) – numărul şi cifra 3
3. Hrana ca sursă de energie. Importanţa hranei pentru creştere şi
dezvoltare. Numărul şi cifra 4
4. Igiena corpului - numărul şi cifra 4
5. Igiena alimentaţiei – numărul şi cifra 5
8. VIII ENERGIE ŞI 1. Energia soarelui şi a apei – numărul şi cifra 5 4
MIŞCARE 2. Energia vântului – numărul şi cifra 0
3. Energia electrică – numărul şi cifra 0
9. IX LUMEA 1. Drumul cărţii – numărul şi cifra 6 4
CĂRŢII 2. La bibliotecă – numărul şi cifra 6
3. În lumea poveştilor – numărul şi cifra 7 .
4. Să ocrotim pădurea, reciclând hârtia – numărul şi cifra 7
10. X ROMÂNIA, 1. Locuinţa mea – numărul şi cifra 8 4
ŢARA MEA! 2. Localitatea, domiciliul – numărul şi cifra 8
3. Instituţii din localitate – numărul şi cifra 9
4. 1 Decembrie – Ziua României – numărul şi cifra 9
11. XI IARNA 1. Fenomene în anotimpul iarna – numărul 10 4
2. Jocurile copiilor iarna – numărul 10
3. Transformările apei în natură – numerele naturale în concentrul 0 – 10
4. Moş Nicolae – numerele naturale în concentrul 0 – 10
12. XII TRADIŢII ŞI 1. Colindul – recapitulare 4

51
 OBICEIURI 2. Moş Crăciun – recapitulare
DE IARNĂ 3. Capra şi steaua – recapitulare
4. Sorcova – recapitulare
13. XIII JOCURI ŞI 1. Jucăriile şi vârsta-Adunarea cu 1 4
JUCĂRII 2. Jocurile şi vârsta- Adunarea cu 1
3. Jocuri sportive- Scăderea cu 1
4. Cum îmi place să mă joc- Scăderea cu 1
14. XIV CU CE 1. Mijloace de transport terestru- Adunarea cu 2 4
CIRCULĂM? 2. Mijloace de transport subteran -Adunarea cu 2
3. Mijloace de transport aerian- Scăderea cu 2
4. Mijloace de transport naval –Scăderea cu 2
15. XV MESERII 1. Agricultură, industrie, comerţ-Rezolvarea de probleme cu operaţii de 4
adunare
2. Arte (muzică, pictură, sculptură, dans, actorie)-Rezolvarea de probleme
cu operaţii de adunare
3. Intelectuali-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
4. Alte meserii-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
16. XVI PE STRADĂ 1. Semaforul-Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1-2 4
unităţi
2. Semne de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu
1-2 unităţi
3. Reguli de circulaţie-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere cu
1-2 unităţi
4. Preţuieşte viaţa!-Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere cu 1-2
unităţi

17. XVII EVALUARE 4

SUMATIVĂ
18. XVIII EVALUARE 4
INIŢIALĂ
19. XIX ANOTIMPURI 1. Toamna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare 4
2. Iarna-Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare
3. Toamna-iarna (fenomene)- Adunarea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi
prin numărare
4. Toamna-iarna (activităţile oamenilor)- Adunări repetate în concentrul 0-
10
20. XX VESTITORII 1. Mărţişorul-Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin numărare 4
PRIMĂVERII 2. Păsările călătoare -Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-5 unităţi prin
numărare
3. Procese ale Pământului (fenomene)-Scăderea în concentrul 0-10 cu 1-
5 unităţi prin numărare
4. Flori de primăvară-Scăderi repetate în concentrul 0-10
21. XXI PRIMĂVARA 1. 8 Martie- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu 1-5 unităţi 4
2. Muncile oamenilor- Rezolvarea de probleme cu operaţii de adunare cu
1-5 unităţi
3. Legume de primăvară- Rezolvarea de probleme cu operaţii de scădere
cu 1-5 unităţi
4. Procese ale Pământului (fenomene, flori)- Rezolvarea de probleme cu
operaţii de scădere cu 1-5 unităţi
22. XXII MEDII DE 1. Jungla-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date 4
VIAŢĂ 2. Deşertul-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
3. Polii-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
4. Subterestru-Alcătuirea şi rezolvarea de probleme după imagini date
23. XXIII JOCUL CU 1. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea)-Alcătuirea unor probleme prin 4
MAŞINUŢE schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
2. Efecte ale forţelor (împingerea, tragerea) )-Alcătuirea unor probleme
52
 prin schimbarea numerelor dintr-o problemă rezolvată
3. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea unor probleme prin schimbarea
întrebării dintr-o problemă rezolvată
4. Mişcarea corpurilor-Alcătuirea şi rezolvarea unor probleme prin
schimbarea componentelor acesteia
24. XXIV FANTEZIE ŞI 1. Schimbarea formei corpurilor (deformare)-Schimbarea componentelor 4
CREAŢIE unei probleme fără ca tipul de probleme să se schimbe
2. Schimbarea formei corpurilor (rupere) Schimbarea componentelor unei
probleme fără ca tipul de probleme să se schimbe
3. Schimbarea formei corpurilor.Transformarea unei probleme prin
extinderea numărului de operaţii
4. Schimbarea formei corpurilor. Transformarea unei probleme prin
reducerea numărului de operaţii
25. XXV SĂRBĂTOAR 1.Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în 4
EA PAŞTELUI problemă de scădere şi invers
2. Obiceiuri de Paşte-Transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers
3. Paştele-sărbătoarea sufletului -Transformarea unei probleme de
adunare în problemă de scădere şi invers
4. Creştere şi dezvoltare. Aflarea unui termen necunoscut folosind
metoda balanţei
26. XXVI SĂ OCROTIM 1. Efecte pozitive ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la 20 4
NATURA! 2. Efecte negative ale acţiunii omului-Numerele naturale de la 0 la 20.
3. Reguli de ocrotire a naturii!-Numerele naturale de la 0 la 20
4. Preţuieşte natura!-Compararea numerelor în concentrul 0 - 20
27. XXVII UNIVERSUL 1. Pământul- Numerele naturale de la 20 la 31 4
2. Soarele- Numerele naturale de la 20 la 31.
3. Luna- Numerele naturale de la 20 la 31
4. Planetele- Numerele naturale de la 20 la 31
28. XXVIII TIMPUL 1. Unităţi de măsură a timpului-anul, luna, săptămâna, ziua 4
2. Ziua şi noaptea-ordonarea cronologică..
3. Calendarul-marcarea unei săptămâni pe calendar
4. Date importante-durata unei activităţi
29. XXIX TIMPUL 1. În excursie-Unităţi de măsură pentru valoare (banii) 4
LIBER 2. La munte -Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
3. La mare- Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
4. Aniversarea-Unităţi de măsură pentru valoare (banii)
30. XXX CUM 1. Aparate care utilizează electricitatea-Unităţi de măsură nonstandard 4
FOLOSESC pentru lungime
APARATELE 2. Aparate care utilizează electricitatea-Ordonarea şi compararea unor
ELECTRICE? obiecte după criteriul lungime
3. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice- Ordonarea şi
compararea unor obiecte după criteriul înălţime
4. Reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice -Ordonarea şi
compararea unor obiecte după criteriul grosime
31. XXXI MUZICA ŞI 1. Sunete produse de fenomene ale naturii-Figuri geometrice (cercul şi 4
NATURA dreptunghiul)
2. Sunete produse de animale- Figuri geometrice (Triunghiul şi pătratul)
3. Sunete produse de instrumente muzicale-Corpuri geometrice (cubul şi
sfera)
4. Vorbirea şi alte sunete-Cuboidul
32. XXXII VARA 1.1 Iunie-Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31 4
2. Fructe şi legume de vară- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31
3. Vara-primăvara (fenomene)- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-31
4. Vara-primăvara (flori şi insecte)- Exerciţii şi probleme în concentrul 0-
31
53
33. XXXIII SUNT Recapitulare 4
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
34. XXXIV SUNT Evaluare finală 4
ŞCOLAR
ÎNVINGĂTOR!
35. HAI SĂ NE Jocuri
DISTRĂM !....

DEZVOLTARE PERSONALĂ-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Con ținuturile Nr.

crt. mâna ore
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 2
2 II RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
3 III RUTINE ŞI SARCINI DE LUCRU Reguli elementare ale noilor rutine 2
specifice activității clasei pregătitoare
4 IV AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Cine sunt eu? 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
5 V AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Cine sunt eu? 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
6 VI AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Schema corporală 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
7 VII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Schema corporală 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
8 VIII AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Trăsături fizice 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
9 IX AUTOCUNOAŞTERE ŞI ATITUDINE Trăsături fizice 2
POZITIVĂ FAȚĂ DE SINE ŞI FA ȚĂ DE
CEILAL ȚI
10 X COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2
şcolară
11 XI COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Reguli de comunicare în activitatea 2
şcolară
12 XII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu colegii şi cadrul 2
didactic
13 XIII COMUNICARE ŞCOLARĂ EFICIENTĂ Comunicarea cu cadrele didactice 2
14 XIV IGIENA PERSONALĂ Obiecte de igienă personală 2
15 XV IGIENA PERSONALĂ Activități zilnice de igienă personală 2
16 XVI IGIENA PERSONALĂ Obiecte şi activități zilnice de igienă 2
personală
17 XVII EVALUARE SUMATIVĂ 2
18 XVIII EVALUARE INI ȚIALĂ 2
19 XIX ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2
20 XX ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE Tehnici simple care sprijină învățarea 2
21 XXI ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE Reguli de organizare a învățării 2
22 XXII ABILITĂ ȚI ŞI ATITUDINI DE ÎNVĂ ȚARE Reguli de organizare a învățării 2
23 XXIII TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2

54
24 XXIV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
25 XXV TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ Emoții de bază – frică 2
26 XXVI TRĂIRE ŞI MANIFESTARE EMO ȚIONALĂ Emoții de bază – bucurie 2
27 XXVII INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI Persoane preferate şi caracteristicile 2
OBIECTE FAMILIARE acestora
28 XXVIII INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI Obiecte preferate şi caracteristicile 2
OBIECTE FAMILIARE acestora
29 XXIX INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI Animale preferate şi caracteristicile 2
OBIECTE FAMILIARE acestora
30 XXX INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI Animale preferate şi caracteristicile 2
OBIECTE FAMILIARE acestora
31 XXXI INTERAC ȚIUNI SIMPLE CU FIIN ȚE ŞI Persoane preferate şi caracteristicile 2
OBIECTE FAMILIARE acestora
32 XXXII EXPLORAREA MESERIILOR Hobby-uri şi activități preferate 2
33 XXXIII RECAPITULARE 2
34 XXXIV EVALUARE SUMATIVĂ 2

LIMBA ENGLEZĂ-planificare anuală

Întocmit: prof. Maria-Magdalena Nicolescu

Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular ore

Crt.
1. Greetings-Hi! Hello! Hi, hello, goodbye How are you? 1
I’ m fine, thank you!
2. Classroom commands- Stand up, sit down, show, listen, Stand up! 1
Stand up, please! draw, say, colour, come here Sit down!
Say!
Come here!
3. Poster of September Hello, good bye, come here, draw, 1
colour
4. School objects Desk, chair, book, pen, pencil, Give me the…. 1
pencil case, schoolbag
5. It’ s Halloween time! Pumpkin, mask, witch Pumpkin, pumpkin… 1
Happy Halloween!
6. Numbers One, two, three, four, five, six, Count… 1
seven, eight, nine, ten One book, two books….
Draw…..
7. Poster of October Desk, book, mask, ten, pumpkin, 1
pencil, chair, witch
8. Toys Doll, robot, toy car, teddy bear, ball What’ s this? 1
A…..
9. What is your name? name What is your name? 1
My name is…
How are you?
I’ m fine, thank you!
10. Poster of November Toy car, robot, teddy bear, doll 1
11. Stories Snow White, Little Mermaid, What is your name? 1
prince, witch, Cinderella, pirate My name is…..
12. Persons Boy, girl, man, women I am a…. 1
My name is….
What is your name?
How are you?
13. It’ s Christmas time! Santa Clause, bells, present, Knock, knock…. 1
Christmas tree Merry Christmas!
14. Farm animals Dog, cat, pig, horse, cow What is it? 1
55
 It is a……
15. What do animals say? Woof, meow, moo, oink Old Mac Donald had a 1
farm……
16. Poster of January Farm, dog, cat, horse, pig, cow 1
17. Evaluation 1
18. Pets Parrot, fish, dog, cat What is it? 1
It is a ……
19. Fruits Apple, pear, grapes, banana, What’ s this? 1
lemon, orange It’ s a…..
This is a…….
20. Poster of February Cat, dog, moo, banana, orange, 1
apple, oink, lemon
21. It’ s my birthday! Present, cake, ballon, crown, paper How old are you? 1
hat, birthday card I am…….
Happy birthday!
Thank you!
22. Actions Read, jump, run, sleep, wash up Silly sentences: cats fly 1
,wake up, eat ,fly, take pictures
23. My house Roof, window, door, floor What’ s this? 1
This is a…….
24. Poster of March House, sleep, fly, paper hat, read, 1
window, cake
25. The rooms of the house Living room, badroom, kitchen, What room is it? 1
bathroom It is the…….
Go to the……..
26. It’ s Easter time! Egg, Easter, lamb, Easter egg, What is it? 1
Easter rabbit It is a…….
Bunny, bunny……
Happy Easter!
27. In the park Bench, tree, bike, butterfly, slide, What is it? 1
swing It is a….
The sun is up….
28. Poster of April Bike, Easter, lamb, Easter egg, 1
butterfly, tree
29. My body Head, arm, leg, shoulders, hand, What is it? 1
foot It is a…
Show me the….
My head/ my arm
30. Which words rhyme? Boy, toy, doll, ball, fly, sky, ten, Boy- toy 1
man, house, mouse
31. Spot the difference! Boy, girl, cat, dog, car, house, How many balloons? 1
balloon, door, window How many windows?
32. Poster of May Boy, girl, leg, hand, shoulders 1
33. Bring your toys to school! Robot, doll, toy car, ball, teddy bear What is it? 1
It is a…..
Give me the….
34. My Page Name, boy, girl, fruits, pet, toy, like What is your name? 1
My name is…
How old are you?
I am..
What fruits do you like?
I like…..
35. Evaluation 1

56
 LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală
Întocmit: prof. Cristina Voican și Cristina Bolbose

Nr. Unitatea de Conţinuturi Vocabular ore

Crt. învăţare
1. Bonjour ! Formules de salut Saluer/ Bonjour/ Bonsoir, Bonne nuit M, Mme ; Salut/ Au 1
répondre au salut ; revoir/ A bientô / Bonne journée!
2. Merci! Remercier/ répondre aux Merci/ merci beaucoup; Merci Madame/ Monsieur! 1
remerciements Merci mon ami! De rien! Viens avec moi! Avec
plaisir!
3. Comment ça Formules de politesse Comment ça va? ça va bien/ ça va comme ci, 1
va? comme ça,/ ça va mal
Poésie
4. Comment tu Se présenter/ répondre aux Comment tu t’appelles? Je m’appelle … 1
t’appelles? présentations Chanson Frère Jacques
5. Quel âge as- Dire son âge Quel âge as-tu? J’ai …... ans. Et toi? Tu as quel 1
tu ? âge? Moi, j’ai … ans.
6. Révision/ Saluer/ se présenter Jeu de coloriage. Jeu du ballon 1
Évaluation 1
7. Mes objets Identifier les objets de l’écolier Ecoute et répète : Voilà un crayon/ une gomme/ un 1
d’écolier livre/ un cahier/ un stylo/ un cartable/ un plumier.
Prends un crayon! Donne –moi une gomme! …….

8. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1

travail 1
9. Les nombres Identifier les nombres de 1 à Ecoute et répète: un, deux, trois, …. Compte 1
de 1 à 10 10 jusqu'à 5/10. Dessine trois/cinq …..
crayons/gommes/stylos. Colorie trois/cinq/…..
fleurs. Chanson « Un, deux, trois»
10. Les couleurs Identifier les couleurs Ecoute et répète : Bleu, vert, noir, jaune, rouge, 1
orange, blanc
Colorie le dessin! Dessine un crayon rouge et un
stylo noir. Dessine trois fleurs rouges et deux
fleurs jaunes.
11. Révision/ Les objets de la classe, les Qu’est-ce que c’est? Dessine trois crayons rouges. 1
Évaluation 2 couleurs, les nombres Dessine quatre gommes bleues. Colorie les
de 1 à 10 ballons. Relie le nombre à l’image. Colorie le
dessin.
12. Les jouets Identifier les jouets Ecoute et répète : un ourson, un ballon, une 1
voiture, une poupée
Colorie la poupée, dessine un ourson gris ; Trouve
et colle l’image.
Poésie
13. Personnages Identifier des personnages de Qui est-ce? C’est La Blanche Neige, Le Petit 1
de BD BD Chaperon Rouge, Astérix, Obélix, un prince, une
princesse, une sorcière. Qui parle ?
14. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 2
15. Le sapin de Mots et expressions Ecoute et répète: Le père Noël, le cadeau, le sapin 1
Noël spécifiques de Noël, les cloches
Joyeux Noël! Dessine un sapin de Noël! Colorie le
57
 dessin! (Le père Noël)
Trouve et colle l’image.
Chanson «Mon beau sapin»
16. S’il te plait … Identifier des ordres / imiter Assieds-toi, s’il te plaît!/ lève-toi, s’il te plaît! Viens 1
ici, s’il te plait! Va au tableau!/ Va à ta place !
Regarde-moi!/ Regardez au tableau! Regardez
l’image! Dessine dans ton cahier!/ Dessine au
tableau ! Attention ! Ecoutez –moi!
17. Révision/ Les jouets, le Noël, les ordres Qu’est-ce que c’est? Trouve l’étiquette. Cherche le 1
Évaluation 3 père Noël. Colorie le dessin.
Donne-moi la poupée/ l’ourson/le ballon…
18. Fille ou Identifier les personnes Voilà un garçon/ une fille. Tu es un garçon/ une 1
garçon? fille ? Oui/ Non. Je suis … (un garçon/ une fille)
19. Ma salle de Identifier les objets de la classe Ecoute et répète : Voilà un tableau. Voici un 1
classe bureau. Voici une fenêtre. Voici un pupitre. Voilà
une porte. Voilà une armoire. Voilà une chaise.
20. Bon Vœux d’anniversaire Bon anniversaire! Joyeux anniversaire! 1
anniversaire! Un gâteau d’anniversaire/ les bougies, souffle les
bougies/ un cadeau. Quel âge as-tu ? compte les
bougies.
Chanson
21. La leçon de Le corps humain Voilà la tête/ la main/…. 1
gymnastique Montre-moi la tête/ la main…. Lève la main;
Colorie la tête en jaune, la main en rouge
22. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 3
23. Fais des Sensibilisation pour les mots Cherche le mot qui rime! Colorie le dessin! 1
rimes! qui riment
24. Que disent Identifier les sons des animaux Les sons des animaux domestiques 1
les animaux? domestiques
25. Les Pâques La fête de Pâques Un œuf en chocolat, un lapin de Pâques, un 1
arrivent agneau, Joyeuses Pâques!
26. Dans le parc Le monde des enfants: le parc Un parc, un arbre, un papillon, le soleil, le ciel, les 1
jeux des enfants
27. Mon animal Les animaux de compagnie Le chien, le chat, le poisson, le perroquet 1
de compagnie
28. Ma maison La maison Voilà une maison, une fenêtre, une porte, un toit. 1
29. La ferme des Les animaux domestiques Le chat, le chien, la vache, le mouton, le cheval. 1
animaux Colorie le cheval/ la vache. Dessine un chien/ un
chat. Trouve les animaux domestiques.
30. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante ! 1
travail 4
31. Les fruits Identifier les fruits Ecoute et répète : une pomme/ une poire/ une 1
banane/ une orange/ un citron.
Qu’est-ce que c’est ? C’est une pomme. Dessine
une pomme/ une poire. Trouve les fruits. Trouve
une poire. Indique le nombre.
32. Révision/ Les animaux domestiques et Entoure les animaux! Ecris le nombre! Colorie les 1
Évaluation 4 les fruits fruits!
33. Révision/ Identifier, dessiner, colorier, Imagine le dialogue! Dessine, colorie, entoure… 1
Evaluation entourer
58
 finale
34. Atelier de Identifier des mots connus Trouve et colle l’image correspondante! 1
travail 5
35. Des jeux pour Identifier, entourer, écouter la Trouve les mots cachés dans la grille! 1
toi! chanson Dans la ferme à Trouve les animaux de la chanson! Chante la
Mathurin chanson! Entoure les objets du Père Noël!

LIMBA GERMANĂ– Planificare anuală

Întocmit: prof. Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fuscel

Nr. Unitatea de învăţare Conţinuturi Vocabular Ore

Crt.
1. SICH BEGEGNEN – HALLO! AUF WIEDERSEHEN! WIE GEHT`S? DANKE, GUT! 1
HALLO! SERVUS
2. WER BIST DU? NAME WER BIST DU? ICH BIN….WIE IST 1
DEIN NAME? MEIN NAME IST… . WIE
GEHT`S? DANKE, GUT!
3. POSTER DES HALLO!, TSCHÜSS!, GUTEN TAG!, 1
MONATS: GUTEN MORGEN!, GUTEN ABEND!,
SEPTEMBER BALL
4. STEH BITTE AUF! STEH AUF! SETZ DICH! ZEIG MAL! HÖR STEH AUF! SETZ DICH! 1
ZU! ZEICHNE! MALE AUS!
5. SCHULSACHEN DAS LINEAL, DER SPITZER , DAS GIB MIR BITTE DER/ DIE/DAS…. 1
BUCH, DAS HEFT, DER FÜLLER, DER
BLEISTIFT, DAS MÄPPCHEN, DIE
SCHULTASCHE
6. POSTER DES FANGEN, BUCH, KOMM HER!, 1
MONATS: OKTOBER BLEISTIFT, HÖR ZU! VERSTECKEN
7. ZAHLEN UND EINS, ZWEI, DREI, VIER, FÜNF, SECHS, MALE AUS! ZEICHNE! 1
FARBEN SIEBEN, ACHT, NEUN, ZEHN, ROT,
GELB, BLAU, BRAUN, GRÜN, ORANGE,
GRAU, LILA, ROSA, SCHWARZ
8. SPIELZEUGE DIE PUPPE, DER ROBOTER, DER WAS IST DAS? EIN/ EINE… . 1
TEDDYBÄR, DER BALL, DAS AUTO,
DER LUFTBALLON
9. MARTINSTAG LATERNE, DER STERN, DER MOND, SCHAU HER! MALE AUS! 1
DIE KINDER
10. MÄRCHEN SCHNEEWITTCHEN, ROTKÄPPCHEN, WER IST DAS? DAS IST….WER BIST 1
DIE HEXE, ASCHENPUTTEL, HÄNSEL DU? ICH BIN….
UND GRETEL
11. POSTER DES AUTO, LATERNE, STERN, 1
MONATS: NOVEMBER ROTKÄPPCHEN, HEXE, PUPPE

59
12. JUNGEN UND DER JUNGE, DAS MÄDCHEN, DIE WIE GEHT`S?DANKE, GUT!, WIE 1
MÄDCHEN FRAU, DER MANN GEHT ES DIR? DANKE, SEHR GUT!
13. NIKOLAUS BONBONS UND SCHOKOLADE, DIE 1
SOCKEN, DER SACK, NIKOLAUS
14. WEIHNACHTSZEIT DER WEIHNACHTSMANN, DIE SCHMÜCKE DEN TANNENBAUM 1
GLOCKEN, DAS GESCHENK, DER
TANNENBAUM
15. POSTER DES JUNGE, BONBONS, SACK, SOCKEN, 1
MONATS: DEZEMBER TANNENBAUM, GLOCKEN, MÄDCHEN,
GESCHENK
16. HAUSTIERE DER HUND, DIE KATZE, DAS SCHWEIN, KREISE DIE HAUSTIERE EIN! 1
DAS PFERD, DIE KUH
17. WIE SPRECHEN DIE WAU-WAU!, MIAU-MIAU!, MMUUH- ZEICHNE! HÖR ZU UND SPRICH 1
TIERE AUF DEUTSCH MMUUH!, GRUNZ-GRUNZ! NACH!
18. POSTER DES TIERE, HUND, KATZE, KUH, PFERD, 1
MONATS: JANUAR SCHWEIN
19. EVALUATION 1
20. MEIN LIEBLINGSTIER DER PAPAGEI, DER FISCH, DER HUND, ORDNE! MALE AUS! 1
DIE SCHILDKRÖTE, DER HAMSTER
21. FRÜCHTE DER APFEL, DIE BIRNE, DIE APRIKOSE, SCHAU HER! HÖR ZU! SPRICH 1
DIE ORANGE, DIE ZITRONE, DIE NACH! WAS IST DAS?
TRAUBEN, DIE PFLAUME, DIE BANANE
22. POSTER DES SCHILDKRÖTE, WAU-WAU!, PFLAUME, 1
MONATS: FEBRUAR PAPAGEI, ORANGE, APFEL, FISCH,
APRIKOSE
23. ES IST MEIN DAS GESCHENK, DER KUCHEN, DER WIE ALT BIST DU? ICH BIN….JAHRE 1
GEBURTSTAG LUFTBALLON, DER PAPIERHUT, DIE ALT
KERZEN, DIE GEBURTSTAGSKARTE
24. TÄTIGKEITEN LESEN, LAUFEN, SPRINGEN, 1
SCHLAFEN, SPÜLEN, AUFWACHEN,
ESSEN, FLIEGEN, FOTOGRAFIEREN
25. MEIN HAUS DIE TÜR, DAS DACH, DAS FENSTER, 1
DIE WAND
26. POSTER DES HAUS, SCHLAFEN, FLIEGEN, ESSEN, 1
MONATS: MÄRZ PAPIERHUT, LESEN, FENSTER,
KUCHEN
27. DIE ZIMMER IM HAUS BADEZIMMER, SCHLAFZIMMER, 1
WOHNZIMMER, KÜCHE, SICH
WASCHEN, FERNSEHEN

60
28. OSTERN DAS EI, DAS LAMM, DER OSTERHASE, VERBINDE DIE PUNKTE! FROHE 1
FROHE OSTERN! OSTERN!
DER BAUM, DER SCHMETTERLING,
29. IM PARK DIE BANK, DIE BLUME, DIE SCHAUKEL,
DIE RUTSCHE, DAS FAHRRAD

30. POSTER DES OSTERN, FAHRRAD, OSTEREI, LAMM, 1

MONATS: APRIL KÜCHE, BAUM, SCHMETTERLING,
BADEZIMMER
31. MEIN KÖRPER DER KOPF, DIE SCHULTER, DER ARM, 1
DAS BEIN,
32. WELCHE WÖRTER HAUS, EI, TASCHENTUCH, ZEHN, 1
REIMEN BUCH, PUPPE, AUF WIEDERSEHEN,
MAUS, TULPE, GLOCKEN, SOCKEN,
DREI
33. FINDE
UNTERSCHIEDE
34. POSTER DES TULPE, KOPF, MAUS, SCHULTER, BEIN, 1
MONATS: MAI HAND
35. BRINGE DEINE ROBOTER, PUPPE WAS IST DAS? DAS IST EIN / EINE….. 1
SPIELSACHEN MIT IN GIB MIR DER/DIE/DAS….
DIE SCHULE
36. MEINE SEITE WER BIST DU? ICH BIN…, WIE ALT BIST 1
DU? ICH BIN….JAHRE ALT,
LIEBLINGSTIER, LIEBLINGSSPIELZEUG
37. KREUZWORTRÄTSEL PFERD, KÜCHE, ROBOTER, PUPPE,
APFEL, BALL, HAUS, OSTERN

38. EVALUATION 1

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI PRACTICE-planificare anuală

Nr. Săptă- Unitatea de învă țare Nr.
Con ținuturi/Tema plastică
crt. mâna ore
1. Iată ce știu! (materiale și instrumente de lucru) 2
1. I EVALUARE INI ȚIALĂ
2. Compoziție liberă
BUN VENIT 1. Cu ce voi lucra? (materiale și instrumente de lucru) 2
2. II
LA ȘCOALĂ! 2. În natură (materiale și instrumente de lucru)
1. Motanul încălțat (colorare-culori primare) 2
3. III ÎN LUMEA ANIMALELOR
2. Ursul păcălit de vulpe (decupare-lipire)
1. Simfonia culorilor (pensulație, lipire, stropire) 2
4. IV ÎN LUMEA PLANTELOR
2. Fructe haioase-culori primare
1. Cuibul păsărelelor (pensulație, lipire-pata) 2
5. V MEDII DE VIA ȚĂ
2. Peștișorul norocos (rupere, lipire, colorare)
1. Bogățiile toamnei (dactilopictură-culori calde) 2
6. VI TOAMNA
2. Covorul toamnei (pensulație, amprentare-culori binare)
61
 1. Cei cinci prieteni veseli (trasare după contur-desen) 2
7. VII CORPUL MEU
2. Chipul meu-colaj (tăiere, răsucire, decupare, împletire)
1. Morișca (origami) 2
8. VIII ENERGIE ȘI MI ȘCARE
2. Barca (origami)
1. Cărticica mea-confecționare 2
9. IX LUMEA CĂR ȚII
2. Tablou de toamnă – o filă din jurnalul meu -colaj
1. Tricolorul-confecționare (pensulație, pliere, lipire) 2
10. X ROMÂNIA, ȚARA MEA!
2. Covorașul tradițional (bobinare, răsucire)
1. Bucuriile iernii-colaj 2
11. XI IARNA 2. Cizmulița cu surprize-confecționare
(decupare, perforare, șnuruire, desen)
1. Ornamente pentru brad –globulețul, clopoțelul (decupare, lipire, 2
TRADI ȚII ȘI OBICEIURI
12. XII rupere, mototolire)
DE IARNĂ
2. Sorcova (tăiere, rulare, mototolire, răsucire)
1. Moş Crăciun-confecționare 2
13. XIII JOCURI ȘI JUCĂRII (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
2. Puzzle (colorare, decupare, asamblare)
MIJLOACE DE 1. Avionul (origami) 2
14 XIV
TRANSPORT 2. Trenulețul distractiv (hașurare)
1. Astăzi sunt cofetar! (modelare) 2
15. XV MESERII
2. Croitorașul priceput (croire, coasere, decorare, lipire)
16. XVI PE STRADĂ Pe stradă-colaj 2
2
17. XVII EVALUARE SUMATIVĂ Compoziție liberă-colaj
1. Băiatul și fata (modelare) 2
18. XVIII COPILĂRIA 2. Căsuța piticilor-confecționare
(decupare, asamblare, lipire)
1. Crizanteme (pensulație, linie, culori calde) 2
19. XVIX ANOTIMPURI
2. Iarna ( pensulație, linie, punct- culori reci)
1. Mărțișoare-confecționare (decupare, asamblare, lipire) 2
20. XX VESTITORII PRIMĂVERII 2. Colier pentru mama-confecționare (decupare, asamblare,
lipire, mototolire, răsucire)
1. Fluturele-pata spontană prin presare 2
21. XXI PRIMĂVARA
2. Coronița primăverii (tăiere, decupare, asamblare, lipire)
1. Pinguinul (pensulație-nonculori) 2
22. XXII MEDII DE VIA ȚĂ
2. Vulpea (origami)
1. Mașinuțe (desen-linia) 2
23. XXIII JOCUL CU MA ȘINU ȚE
2. Remorca-confecționare (decupare, îndoire, lipire)
1. Ariciul (asamblare) 2
24. XXIV FANTEZIE ȘI CREA ȚIE
2. Măști (decupare, asamblare, lipire, decorare)
1. Felicitarea (decupare, lipire, desen) 2
SĂRBĂTOAREA
25. XXV 2. Suport pentru ou (tăiere, decupare, lipire, asamblare,
PAȘTELUI
desenare, pensulație)
1. Câmp cu maci-colaj (decorare, lipire, pensulație) 2
26. XXVI SĂ OCROTIM NATURA! 2. Cutiuța pentru agrafe/nasturi (decupare, îndoire, lipire,
colorare, desenare)
1. Ziua și noaptea (tăiere, lipire) 2
27. XXVII UNIVERSUL
2. Planetele (pensulație)
28. XXVIII TIMPUL Ceasul-confecționare (pensulație, decupare, asamblare, lipire) 2

1. Aparatul foto 2
29. XXIX TIMPUL LIBER 2. Porumbelul-confecționare (pensulație, decupare, pliere,
asamblare)

62
 CUM FOLOSESC 1. Televizorul 2
30. XXX
APARATELE ELECTRICE 2. Suport pentru creioane-confecționare (asamblare, lipire)
1. Compoziție liberă 2
31. XXXI MUZICA ȘI NATURA
2. Desene animate
1. Flori (decupare, colorare, asamblare, lipire) 2
32. XXXII VARA
2. Cireș (pensulație, decupare, asamblare, lipire)
1. Jucării-modelaj 2
33. XXXIII JUCĂRII
2. Brățară-înșirare
34. XXXIV VINE VACAN ȚA! Pietricele colorate pentru decor (pensulație, decorare) 2

MUZICĂ ȘI MI ȘCARE-planificare anuală

Nr. Săptă- Tema Con ținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I EVALUARE 1.Cântece cunoscute de la grădiniță 2
INIŢIALĂ 2.Jocuri muzicale cunoscute de la grădiniță
2 II BUN VENIT LA 1.Cântarea vocală 2
ŞCOALĂ! Cântarea în colectiv-poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală
2. Cântarea vocală
Cântarea în grup poziția, emisia naturală, tonul
semnalul de început, dicția, sincronizarea/ Cântec: La școală
3 III ÎN LUMEA 1.Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător 2
ANIMALELOR Cântec: Cocoșelul meu isteț
2. Timbrul/ Sunete din mediul înconjurător
Cântec: Cocoșelul meu isteț
4 IV LUMEA 1.Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate) 2
PLANTELOR Cântec: Îmi place să mă joc
2. Timbrul/ Sunete vocale (vorbite sau cântate)
Cântec: Îmi place să mă joc
5 V MEDII DE VIAŢĂ 1.Timbrul/ Sunete muzicale instrumentale 2
Cântec:Toba
2 .Timbrul/ Sunete muzicale instrumentale
Cântec:Toba
6 VI TOAMNA 1.Cântarea vocală 2
Cântarea în colectiv și în grup: poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
Cântec: Acum e toamnă. da!
2. Cântarea vocală
Cântarea în grup și individual-poziția, emisia
naturală,tonul,semnalul de început, dicția, sincronizarea
Cântec: Acum e toamnă. da!
7 VII CORPUL MEU 1.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe 2
bancă, etc.) Cântec: Dacă vesel se trăiește
2.Ritmul/ Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe
bancă, etc.) Cântec: Dacă vesel se trăiește
8 VIII ENERGIE ŞI 1. Ritmul/ Sunete lungi/ scurte 2
MIŞCARE Cântec: Fluturaș, fluturaș
9 IX LUMEA CĂRŢII 1. Jocuri muzicale-Chițibuș 2
2. Jocuri muzicale-Chițibuș
10 X ROMÂNIA, ŢARA 1.Recapitulare 2
MEA! 2.Evaluare
11 XI IARNA 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Cântec: Steaua 2

63
 2. Melodia / Audiție-Cântec:Zorile-s dalbe
12 XII TRADIŢII ŞI 1.Melodia / Genuri muzicale: colinde, Sorcova 2
OBICEIURI DE 2.Cântarea cu acompaniament de jucării muzicale realizat de
IARNĂ copii

13 XIII JOCURI ŞI JUCĂRII 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor/ Cântec: Ariciul 2
2. Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor
Cântec: Lună nouă
14 XIV CU CE CIRCULĂM? 1.Melodia / Genuri muzicale: folclorul copiilor-colinde 2
2. Melodia /Genuri muzicale: Jocuri din folclorul copiilor (Trenul)
15 XV MESERII 1.Jocuri muzicale-Tâmplarul 2
2. Audi ție- Cântec: Eu sunt numai un copilaș
16 XVI PE STRADĂ 1.Recapitulare 2
2.Jocuri
17 XVII EVALUARE 1.Evaluarea cantecelor învățate 2
SUMATIVĂ 2.Jocuri cu și despre muzică
18 XVIII EVALUARE 1.Cântarea vocală-Cântarea în colectiv (cântece din semestrul I) 2
INIŢIALĂ 2. Audi ție- Jocuri populare: Hora
19 XIX ANOTIMPURI 1. Interpretarea/ Nuanţe – Tare -Cântec: Tâmplarii 2
2. Audi ție: Iarnă să te duci
20 XX VESTITORII 1.Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn ușor 2
PRIMĂVERII 2. Interpretarea/ Nuanţe – încet/ Cântec de leagăn-Somn ușor
21 XXI PRIMĂVARA 1.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele 2
2.Interpretarea/ Nuanţe – mediu/ Cântec: Soarele
22 XXII MEDII DE VIAŢĂ 1.Interpretarea- Cântec vesel-În poiană 2
2.Cântarea cu acompaniament instrumental-Cântec vesel-În
poiană
23 XXIII JOCUL CU 1.Interpretarea -Cântec trist-Mașinuța dragă 2
MAŞINUŢE 2.Interpretarea- Cântec vesel- Cântec trist-În poiană-Mașinuța
dragă
24 XXIV FANTEZIE ŞI 1.Jucării muzicale improvizate-confecționare 2
CREAŢIE 2.Jucării muzicale improvizate- Mânuirea jucăriilor muzicale-
Cântec:Toba
25 XXV SĂRBĂTOAREA 1.Recapitulare 2
PAŞTELUI Cântec: Puii
26 XXVI SĂ OCROTIM 1.Mi șcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului 2
NATURA! Cântec: Umblă ursul
2. Mi șcare pe muzică/ Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Umblă ursul
27 XXVII UNIVERSUL 1.Mi șcare pe muzică / Mişcări sugerate de textul cântecului 2
Cântec: Piticii
2.Mi șcare pe muzică /Mişcări sugerate de textul cântecului
Cântec: Piticii
28 XXVIII TIMPUL 1.Mi șcare pe muzică 2
Mişcări libere pe muzică Schumann-Scene pentru copii
2. Cântare vocală: La moară la Dorohoi
29 XXIX TIMPUL LIBER 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
muzicale realizat de copii-Ghiocelul
2. Audi ție : Cu mingea
30 XXX CUM FOLOSESC 1.Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării 2
APARATELE muzicale realizat de copii-Primăvara
ELECTRICE? 2. Cântarea cu acompaniament/ Acompaniament de jucării
muzicale realizat de copii-Primăvara
31 XXXI MUZICA ŞI Audi ție muzical ă: Muzica și natura 2
NATURA Jocuri muzicale: Țăranul e pe câmp
64
32 XXXII VARA Recapitulare 2
Greierașul
33 XXXIII RECAPITULARE- Recapitulare 2
EVALUARE Jocuri-Chiț-chiț
34 XXXIV EVALUARE Evaluare 2
SUMATIVĂ Jocuri cu și despre muzică

PARTITURI

65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
 PLANIFICARE INTEGRATĂ A MATERIEI PE UNITĂŢI DE CONŢINUT

Săptă Tema Disci Domeniul Conţinuturile Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse
ore
mâna pline tenţe

CLR Comunicare Evaluare predictivă a Evalua -selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica 5 a. materiale: fișa de lucru, caiet,
orală (ascultare, achiziţiilor dobândite în despre ce este vorba în mesaj planșe cu imagini din poveŞti.
vorbire, grădiniţă rea
interacţiune) a. b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ 1. Denumirea obiectelor din Compe explicaţia, exerciţiul, munca
redactare independentă
imagini şi alcătuirea de
Elemente de tenţelor b. c. forme de organizare a
propoziţii despre acestea
construcţie a dobân colectivului: frontală,
comunicării individuală, evaluare orală și
2. Formularea de enunţuri
dite în scrisă
din 3-4 cuvinte după imagini
grădiniţă
3. Identificarea obiectelor a
căror denumire începe cu
acelaşi sunet

73
 MEM Numere 1. Gruparea de elemente Evaluarea - exerciţii de grupare a elementelor după 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
după criterii date; competen- criterii date; fişe de evaluare
Ştiinţele vieţii 2. Orientarea în spaţiu;
ţelor - exerciţii de formare a unor mulţimi după criterii b.procedurale :
dobândite date;
la conversaţia, explicaţia, exerciţiul
I EVALUARE - exerciţii de orientare în spaţiu;
grădiniţă
c.forme de organizare a
INIŢIALĂ - exerciţii de corespondenţă dintre numărul de colectivului:
elemente dintre o mulţime şi cifra corespunzătoare
acesteia; activitate frontală, activitate
individuală (proba orală şi scrisă)
- exerciţii de numeraţie;

DP 1.1 - jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,

rechizite
1.2 fizice (culoarea ochilor, lungimea părului,
b. procedurale:
2.1 înălţimea, greutatea) conversaţia euristică, exerciţiul,
muncă independentă,
2.2 - realizarea de desene de tip autoportret, colaje problematizarea, simularea, joc
despre propria persoană de rol, joc didactic
2.3
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza
enumerării trăsăturilor fizice relevante activitate frontală, activitate
individuală.

74
 AVAP Colaj
2.1
1. Iată ce Ştiu! (materiale Şi
instrumente de lucru)
2. Compoziţie liberă
1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple;
- exprimarea de mesaje orale simple despre:
textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea
şi utilitatea unor obiecte.
2 a.materiale: caietul de arte
vizuale şi abilităţi practice,
foarfecă, lipici, creioane.
b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MM Cântarea vocală 1.Cântece cunoscute de la 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite 2

grădiniță intuitiv, pronunţând corect cuvintele
2.2
2.Jocuri muzicale -jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
cunoscute de la grădiniță potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)

CLR Comunicare 1. Salutul 1.1. -oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de 5 a. materiale:
orală (ascultare, informaţii:
vorbire, 2. Prezentarea şi solicitarea 1.2. imagini cu diverse situaţii de
interacţiune) -participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– comunicare,fişa de lucru,caiet
3. Identificarea mijloacelor 1.3. ascultător
Scriere/ de comunicare b. procedurale:
2.2. - formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,
redactare
4. Transmiterea unor adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, conversaţia, explicaţia, munca
informaţii referitoare la sine 2.3. independentă, exerciţiul
Elemente de culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
construcţie a şi la universul apropiat, prin
4.1. c. forme de organizare a
comunicării mesaje scurte - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate
de colegi, pe teme de interes pentru copii colectivului: frontală individuală,
5. Elemente grafice evaluare orală
- prezentarea unor evenimente semnificative din
viaţa proprie

- discuţii privind comportamentul unor personaje;

BUN VENIT evidenţierea unor modele de comportament

LA ŞCOALĂ!

75
 MEM Figuri şi corpuri 1. În drum spre şcoală - 2.1 - colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
orientarea spaţială şi care o ocupă faţă de un anumit reper într-un desen; planşe, rechizite
geometrice localizări în spaţiu;
2. Clasa mea – orientare jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport b.procedurale:
spaţială şi localizări în cu alte obiecte precizate; conversaţia,explicaţia,
spaţiu;
demonstraţia,
3. Rechizitele şcolarului – - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
orientare spaţială şi
obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
localizări în spaţiu;
4. Rechizitele şcolarului. prin descoperire, problematizarea,
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea munca independentă c.forme de
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe organizare a colectivului:
care o au faţă de un reper;
activitate frontală, activitate
II - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia individuală
din clasă şi prin raportarea la ceilalţi colegi;
activitate în grup
- utilizarea unui program simplu de calculator
pentru vizualizarea unor deplasări în plan;

- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale

orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;

- reprezentarea prin desene a unor modele

decorative simple, folosind linii orizontale, verticale,
oblice;

- exerciţii de orientare în raport cu un reper dat;

- exerciţii de plasare şi desenare a unor obiecte în

spaţiu;

76
 DP Aspecte Reguli elementare ale noilor 3.1 - discuţii la începutul anului şcolar despre noile 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
specifice rutine specifice activităţii rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe rechizite
RUTINE ŞI clasei pregătitoare etc.)
ale organizării b. procedurale: conversaţia
II SARCINI - discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar euristică, exerciţiul, muncă
învăţării şi independentă, problematizarea,
DE LUCRU - discuţii de explorare a intereselor şi a simularea, joc de rol, joc didactic
pregătirii pentru
experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul c. forme de organizare a
viaţă la şcolarul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de colectivului:
dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor
mic
extraşcolare) activitate frontală, activitate
individuală.
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu
prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare
personală afişate pe mese/bănci, construirea în
echipă a simbolului, expunerea produselor

activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi

vizualizate

- interpretarea unor melodii preferate pentru

anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să
suneclopoţelul în şcoala mea?”

- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare

77
 AVAP 1. Cu ce voi lucra? 1.1 - formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
(materiale Şi instrumente vizuale şi abilităţi practice,
de lucru) 1.3. - explorarea mediului înconju foarfecă, lipici, creioane,acuarele,
pensulă.
2. În natură (materiale Şi 2.1 rător pentru a identifica forme, culori, materiale,
instrumente de lucru) obiecte artistice; b. procedurale: conversaţia,
2.3
explicaţia, exerciţiul.
-sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în
c. forme de organizare a
funcţie de proprietăţi/utilizări ; depozitarea în
BUN VENIT colectivului: activitate frontală,
spaţii special amenajate şi etichetarea . activitate individuală.
LA ŞCOALĂ!

78
MM Cântarea vocală 1.Cântarea vocală
Cântarea în colectiv-poziția,
emisia naturală, tonul
semnalul de început, dictia,
sincronizarea
2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite 2 a. materiale:
intuitiv, pronunţând corect cuvintele
2.2 casetofon, cd-uri, laptopul,
-jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
3.1 potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, b. procedurale: conversaţia,
personaje) explicaţia, demonstraţia,
3.4 exerciţiul, jocul
-desenarea unor imagini sugerate de textele
cântecelor c. forme de organizare a
colectivului:
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn frontală, individuală, evaluare
-Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment orală
incipient)
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica
audiată - Exemple de audiţii: George Enescu -
„Impresii din copilărie” (fragment)
acompanierea cântecelor cu jucării muzicale
- exersarea mişcării spontane pe cântec
-desenarea unor imagini sugerate de textele
cântecelor
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
- Cântec: La școală
79
 CLR Comunicare 1. Ascultarea unei poveşti. 1.1. -oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce 5 a. materiale:
orală (ascultare, Numirea personajelor din este vorba (în acest fragment de poveste)?”
vorbire, poveste 1.2 - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri imagini din povesti, caiet, fişe de
interacţiune) scurte care testează înţelegerea textului audiat lucru, imagini cu personaje
Scriere/ Lectură după benzi 1.3 - formularea unor răspunsuri la întrebări despre negative şi pozitive
redactare conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
desenate
Elemente de 1.4 - reformularea unor mesaje b. procedurale:
construcţie a - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
2. Citirea după imagini.
comunicării 1.5 audiat conversaţia, explicaţia,
Povestirea - observarea, recunoaşterea, executarea unor
demonstraţia,exerciţiul, munca în
2.1 comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)
3. Formularea unei descrieri - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi echipă, problematizarea,
elementare a unui personaj 3.2 manifestarea reacţiilor corespunzătoare
-identificarea sensului unui cuvănt rostit de cadru jocul
ÎN LUMEA 4. Repovestirea unui text, 4.1 didactic-colegi
respectând succesiunea c. forme de organizare a
ANIMALELOR
momentelor prezentate 4.2 colectivului:

Cuvinte cu sens frontală, activitate individuală/pe

asemănător echipe,evaluare orală şi scrisă

5. Elemente grafice

80
III MEM Ştiinţele vieţii 1. Animale (părţi
componente) – grupare de
obiecte şi formare de
mulţimi după criteriul
mărime;
2. Animale
domestice – grupare de
obiecte şi formare de
mulţimi după criteriul formă;
3. Animale sălbatice
– grupare de obiecte şi
formare de mulţimi după
criteriul culoare;
4. Animale (mod de
hrănire) – grupare de
obiecte şi formare de
mulţimi
după criterii diferite;
5. Animale - condiţii
de viaţă (apă, aer, lumină,
căldură) – formare de
mulţimi după criterii variate.
3.1 - exerciţii de recunoaştere a caracteristicilor unor 4 a.materiale: caiet, fişe de lucru,
animale; planşe, mulaje
5.1
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit b.procedurale:
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust,
utilitate, naturale/prelucrate etc.); conversaţia,
- gruparea materialelor după caracteristici explicaţia, demonstraţia,
observate: transparenţă, duritate, flexibilitate,
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
utilizare etc.;
prin descoperire, problematizarea,
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu munca independentă
gust dulce/acru etc.;
c.forme de organizare a
colectivului:
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi
activitate frontală, activitate
etc.);
individuală
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit
activitate în grup
element;
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de
picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire
81
RUTINE ŞI DP Aspecte Reguli elementare ale noilor 2.2 - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de
SARCINI DE specifice rutine specifice activităţii la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate lucru, rechizite
LUCRU ale organizării clasei pregătitoare de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ,
învăţării şi b. procedurale: : conversaţia
respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne
pregătirii pentru euristică, exerciţiul, muncă
viaţă la şcolarul solicită sprijinul, adresămîntrebări etc.
independentă, problematizarea,
mic
- jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi simularea, joc de rol, joc didactic
pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică:
se ajută unii cu ceilalţi, se lovesc, se împing etc.), c. forme de organizare a
se exprimă politicos (te rog, mulţumesc, cu colectivului: activitate frontală,
plăcere). activitate individuală.

82
 AVAP Desen 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj vizuale şi abilităţi practice,şablon,
2.3 - exprimarea de mesaje orale simple creioane colorate, carioca,
despre:textura, culoarea, dimensiunea, forma, foarfecă, lipici.
2.4 grosimea
b. procedurale conversaţia,
2.6 şi utilitatea unor obiecte; explicaţia, demonstraţia,
1. Motanul încălţat observaţia, exerciţiul,
-colorarea în contur cu respectarea limitelor
(colorare-culori primare) problematizarea.
acestuia;
ÎN LUMEA
ANIMALELOR 2. Ursul păcălit de vulpe c. forme de organizare a
-utilizarea unor tehnici simple de decupare după
(decupare-lipire) colectivului: activitate frontală,
contur;
activitate individuală.
-asamblare Şi lipire pe suport,formularea de
întrebări simple Şi răspunsuri despre cele
observate;

-realizarea unui tablou-colaj,reprezentativ pentru

III poveste.

MM Elemente de Timbrul 1.2 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:

limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical Sunete din mediul 2.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
înconjurător
2.2 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
3.1 exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
3.4 c. forme de organizare a
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi
recunosc auditiv colectivului:

- acompanierea cântecelor cu percuţie frontală, individuală, evaluare

orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

- Cântec:Coco șelul meu iste ț

83
 ÎN LUMEA CLR Comunicare 1.Convorbirea 1.1 - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din 5 a. materiale:
PLANTELOR orală (ascultare, propoziţii orale de 3-4 cuvinte
IV vorbire, 2. Memorarea. Recitarea 1.2 -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt caiet, fişe de lucru,imagini cu
interacţiune) -formulare de întrebări şi răspunsuri într-un context diverse obiecte
Scriere/ 3. Formularea întrebărilor şi 1.3 dat
redactare răspunsurilor -reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea b. procedurale:
1.4 intonaţiei, în funcţie de intenţia de
Elemente de 4. Crearea unui orar pe un comunicare)aserţiune, întrebare, exclamaţie, conversaţia, explicaţia,
construcţie a cod de culori sau simboluri 1.5 supărare, bucurie) demonstraţia, exerciţiul,
comunicării -iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de
problematizarea, învăţarea prin
5. Elemente grafice 2.2 interes
-conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat descoperire, munca independentă
2.4 –poezia,,Vine ploaia,, de George Coşbuc
-citirea orarului clasei)activităţile sunt reprezentate c. forme de organizare a
3.2 prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) colectivului:
-crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri
4.1 frontală,individuală,evaluare
orală, activitate în grup/în perechi
4.2

84
 MEM Ştiinţele vieţii 1. Plante (părţi
componente)–sortarea şi
ÎN LUMEA clasificarea obiectelor sau a
PLANTELOR mulţimilor după criterii
variate;
2. Plante (mod de hrănire)–
sortarea şi clasificarea
obiectelor sau a mulţimilor
după criterii variate;
3. Cereale - sortarea şi
clasificarea obiectelor sau a
mulţimilor după criterii
variate.
IV
2.1 - observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor planşe, plante, imagini
3.1 comune;
b.procedurale:
5.1 - numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar
în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii conversaţia,explicaţia,
creşterii acesteia; demonstraţia,
- urmărirea creşterii unei plante ţinând sub exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa; prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- observarea directă în mediul natural a unor plante,
insecte etc.; c.forme de organizare a
colectivului:
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit
activitate frontală, activitate
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust,
utilitate, naturale/prelucrate etc.); individuală
- gruparea materialelor după caracteristici activitate în grup
observate: transparenţă, duritate, flexibilitate,
utilizare etc.;
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale,
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu
gust dulce/acru etc.;
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
categorii (plante, animale, figuri geometrice, mulţimi
etc.);
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit
element;
85
AUTOCUNOAŞ DP Autocunoaştere Cine sunt eu? 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI şi stil de viaţă să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
ATITUDINE sănătos colegul/colega, jucăria preferată, animalul preferat,
POZITIVĂ FAŢĂ activităţi preferate b. procedurale: conversaţia
DE SINE ŞI euristică, exerciţiul, muncă
FAŢĂ DE - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi independentă, problematizarea,
CEILALŢI simularea, joc de rol, joc didactic
prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate c. forme de organizare a
împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate
prietenilor”

-Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret”

AVAP Pictură 1. Simfonia culorilor 1.1 -formularea de răspunsuri la 2 a. materiale: caietul de arte
(pensulaţie, lipire, stropire) vizuale şi abilităţi practice
Desen 1.2 întrebări simple; acuarele,şablon, pensulă, lipici,
2. Fructe haioase-culori seminţe floarea-soarelui, seminţe
primare 2.2 -identificarea punctului,culorilor primare în mediul
piper, carioca.
înconjurător;
ÎN LUMEA
b. procedurale: conversaţia,
PLANTELOR -realizarea unor compoziţii individuale folosind
explicaţia, demonstraţia,
culori adecvate Şi tehnici de lucru
observaţia, exerciţiul.
diferite(pensulaţia, stropirea, punctarea) .
c. forme de organizare a
colectivului:activitate frontală,
activitate individuală.

86
IV MM Elemente de Timbrul 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical Sunete vocale (vorbite sau 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
cântate)
2.3 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec: Îmi place să mă joc

87
V MEDII DE CLR Comunicare 1. ”Citirea” simbolurilor 1.1 -sortarea unor semne, simboluri grafice identice 5
VIAŢĂ orală (ascultare, pentru vreme şi a
vorbire, calendarului naturii 1.2 -,,citirea,, simbolurilor pentru vreme şi a
interacţiune) calendarului naturii
Elemente de 2. Memorizare (Pădurea/ 1.3
construcţie a -- aprecierea ca adevărate sau false a unor
Livada)
comunicării 1.4 enunţuri scurte care testează înţelegerea textului
3.Formularea/oferirea de audiat
2.1 -oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri
replici afirmative/negative la
enunţuri care vizează
scurte care vizează diverse informaţii din text –
2.2 Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect
informaţii din text
în care se petrece acţiunea
2.4
MEDII DE 4. Recunoaşterea unor
enunţuri care nu se
-selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a
VIAŢĂ 1.4.
potrivesc ca sens cu un
indica despre ce este vorba în mesaj
mesaj audiat anterior 4.1
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce
5. Elemente grafice
este vorba în mesaj

-discuţii privind comportamentul unor personaje;

evidenţierea unor modele de comportament

88
 MEM Ştiinţele vieţii 1. Pădurea – aprecierea 2.1
globală;
3.1
2. Livada – compararea
numărului de elemente a 5.1
două mulţimi prin procedee
V - exercitii de identificare si descriere a unor medii de
variate (punere în
corespondenţă);
3. Grădina de legume –
relaţii, regularităţi;
4. Mediul acvatic –
apreciere globală,
compararea numărului de
elemente a două mulţimi
prin procedee variate;
relaţii, regularităţi.
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
elementele celeilalte mulţimi şi regula de planşe, atlas
corespondenţă dintre acestea;
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: b.procedurale:
păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, ploaie-
umbrelă, pătrat-linie etc.); conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
viata familiar;
- exercitii de enumerare a unor plante si animale din exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
medii de viata cunoscute;
prin descoperire, problematizarea,
- clasificarea plantelor şi animalelor în funcţie de
mediul de viaţă; munca independentă
- observarea directă în mediul natural a unor plante,
animale, insecte etc.; c.forme de organizare a
- - scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, colectivului:
orizontale, oblice, separat şi în combinaţii;
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în grup

89
AUTOCUNOAŞ DP Autocunoaştere Cine sunt eu? 2.3 - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI şi stil de viaţă rechizite
ATITUDINE sănătos prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează
POZITIVĂ FAŢĂ prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate b. procedurale: conversaţia
DE SINE ŞI împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte euristică, exerciţiul, muncă
FAŢĂ DE ataşat independentă, problematizarea,
CEILALŢI simularea, joc de rol, joc didactic
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre”,
„Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor” c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
-Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret” activitate individuală, activitate în
grup

MEDII DE AVAP Pictură 1. Cuibul păsărelelor 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
VIAŢĂ Colaj (pensulaţie, lipire-pata) vizuale şi abilităţi practice,şablon,
1.2 - descrierea materialelor folosind drept criteriu acuarele, pensulă, lipici, paie,
2. PeŞtiŞorul norocos creioane colorate, creioane
(rupere, lipire, colorare) 1.3 proprietăţile lor;
cerate, carioca, hârtie colorată,
2.2 - exerciţii de identificare a valorilor estetice hârtie creponată verde.

2.3 din mediul înconjurător b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
2.4 -realizarea lucrarilor folosind tehnicile de lucru observaţia, exerciţiul.
MEDII DE cerute folo
VIAŢĂ c. forme de organizare a
sindu-se de spontaneitate(pata-norul,ruperea colectivului: activitate frontală,
hârtiei-solzii peŞtilor…). activitate individuală.

90
 MM Elemente de Timbrul 1.2 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical Sunete muzicale 2.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
instrumentale
2.2 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
3.1 exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
3.4 c. forme de organizare a
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi
recunosc auditiv colectivului:

Cântec:Toba frontală, individuală, evaluare

orală

91
 CLR Comunicare 1. Formularea de propoziţii 1.1 -formulare de propoziţii pe baza unei imagini-set de 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, după imagini imagini lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 1.2 imagini din povestire
interacţiune) 2. Formularea de propoziţii -descrierea unor elemente din imagini date
Scriere/ (lectură) după mai multe 1.3 b. procedurale: conversaţia,
redactare -reprezentarea grafică a numărului de cuvinte a
benzi desenate explicaţia, demonstraţia,
Elemente de 1.4 unor propoziţii
construcţie a exerciţiul, problematizarea,
3. Memorizare învăţarea prin descoperire, munca
comunicării 2.2 -exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite
independentă
4. Completare de în scrierea literelor de mână
TOAMNA 2.3
versuri/propoziţii după c. forme de organizare a
imagini şi rime. Realizarea - construirea de rime pornind de la cuvinte date
2.4 colectivului: frontală, activitate
unui desen pentru a indica individuală/pe echipe,evaluare
–realizarea unui desen pe baza textului audiat
despre ce este vorba în 4.1 orală şi scrisă
mesaj.Elemente grafice
4.2

92
VI MEM Ştiinţele vieţii 1. Fructe de toamnă – 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
-Numere numărul şi cifra 1; planşe, jetoane, riglete,
1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; numărători, fructe şi legume
2. Legume de toamnă –
numărul şi cifra 1; 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator b.procedurale:

3. Fenomene în anotimpul 3.1 sau ale altor resurse digitale; conversaţia,explicaţia,

toamna –numărul şi cifra 2; demonstraţia,
- reprezentarea numerelor cu ajutorul
4. În cămară – Numărul şi exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
cifra 2; prin descoperire, problematizarea,
semne (cerculeţe, linii etc.); munca independentă

- citirea numerelor; c.forme de organizare a

colectivului:
- scrierea numerelor;
activitate frontală, activitate
- numărarea înainte şi înapoi; individuală

- explorarea mediului înconjurător pentru a activitate în grup

identifica şi număra fiinţe şi lucruri;

- gruparea unor jetoane reprezentând animale,

legume, fructe, etc. după numărul unor

elemente specifice;

- colorarea unor planşe în care codul culorilor este

dat de numere;

- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii

date;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

93
VI AUTOCUNOAŞ DP Autocunoaştere Schema corporală - Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI şi stil de viaţă fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, rechizite
ATITUDINE sănătos greutatea)
POZITIVĂ FAŢĂ b. procedurale: conversaţia
DE SINE ŞI - desenarea conturului corpului în mărime euristică, exerciţiul, muncă
FAŢĂ DE independentă, problematizarea,
naturală, colorarea conturului astfel încât să simularea, joc de rol, joc didactic
CEILALŢI
semene cât mai bine cu sine (culoarea părului,
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea c. forme de organizare a
produselor colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi grup
denumirea acestora

- realizarea de desene de tip autoportret, colaje

despre propria persoană

AVAP Pictură 1. Bogăţiile toamnei 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj (dactilopictură-culori calde) vizuale şi abilităţi practice,şablon,
1.3 -- explorarea mediului înconjurător pentru a acuarele, pensulă, frunze de
2. Covorul toamnei diferite tipuri şi dimensiuni.
TOAMNA 2.2 identifica forme, culori;
(pensulaţie, amprentare- b. procedurale: conversaţia,
culori binare) -folosirea tehnicilor de lucru
explicaţia, demonstraţia,
menţionate(dactilopictura, amprentarea,
VI observaţia, exerciţiul.
pensulaţia)combinate cu iniţiativa spontană.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

94
MM Cântarea vocală Cântarea în colectiv, în
grup și individual-poziția,
emisia
naturală,tonul,semnalul de
început, dicția,
sincronizarea
1.1 jocuri de audiere alternativă şi comparată a 2 a. materiale:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: ascultarea
1.3 unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec casetofon, cd-uri, laptopul,
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi
recunosc auditiv exerciţiul, jocul
-exersarea asimilării integrale a cântecului sau pe c. forme de organizare a
strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se colectivului:
însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu
frontală, individuală, evaluare
se despart
orală
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite
intuitiv, pronunţând corect cuvintele
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)
-acompanierea cântecelor cu jucării muzicale
- exersarea mişcării spontane pe cântec
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează
mişcarea liberă, spontană
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor
Cântec: Acum e toamnă. da!
95
 CLR Comunicare 1. Numărarea (delimitarea) 1.1 -numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, cuvintelor dintr-un enunţ lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 1.2 -stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din imagini din povestire
interacţiune) 2. Poziţia cuvintelor în propoziţii orale de 3-4 cuvinte
Scriere/ enunţuri b. procedurale: conversaţia,
redactare -punerea în corespondenţă aunui cuvănt rostit cu explicaţia, demonstraţia,
CORPUL MEU Elemente de 3. Punerea în 1.3 imaginea potrivită
construcţie a exerciţiul, problematizarea,
corespondenţă a imaginilor învăţarea prin descoperire, munca
comunicării -indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne:
din aceeaşi categorie şi independentă, jocul
denumirea lor bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect,
2.1
jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: c. forme de organizare a
VII 4. Dramatizare. Povestirea 2.2 „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit” colectivului:
unor experienţe trecute sau
prezente. 2.3 -reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea frontală, activitate individuală/pe
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare echipe,evaluare orală şi scrisă
Elemente grafice 2.4 (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
3.2
-exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite
4.1 în scrierea literelor de mână

-povestirea unor experienţe trecute sau prezente

- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe

baza unor experienţe posibile sau a unora
imaginare

-simularea unor situaţii care presupun verbalizarea

unor trăiri diferite

- jocuri de rol

- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate,

cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul
didactic, actori etc.)

- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme

audiate

96
MEM Şţiinţele vieţii - 1. Corpul omenesc (părţile 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
Numere componente şi rolul lor) – planşe, jetoane, mulaje, riglete,
numărul şi cifra 3; 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; numărători

2. Corpul omenesc 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator b.procedurale:

(simţurile) – numărul şi cifra sau ale altor resurse digitale;
3.1 conversaţia,explicaţia,
3;
- reprezentarea numerelor cu ajutorul demonstraţia,
4.2
3. Hrana ca sursă de
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
energie. Importanţa hranei
sausemne (cerculeţe, linii etc.); prin descoperire, problematizarea,
pentru creştere şi
dezvoltare. Numărul şi cifra munca independentă
- citirea numerelor;
4;
c.forme de organizare a
- scrierea numerelor;
4. Igiena corpului - numărul colectivului:
şi cifra 4; - numărarea înainte şi înapoi;
activitate frontală, activitate
5. Igiena alimentaţiei – - explorarea mediului înconjurător pentru a individuală activitate în grup
numărul şi cifra 5. identifica şi număra fiinţe şi lucruri;

- gruparea unor jetoane reprezentând animale,

legume, fructe, etc. după numărul unor

elemente specifice;

- colorarea unor planşe în care codul culorilor este

dat de numere;

- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii

date;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat;

97
VII AUTOCUNOAŞ DP Autocunoaştere Schema corporală 1.1 - desenarea conturului corpului în mărime 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI şi stil de viaţă rechizite
ATITUDINE sănătos naturală, colorarea conturului astfel încât să
POZITIVĂ FAŢĂ semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, b. procedurale: conversaţia
DE SINE ŞI culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea euristică, exerciţiul, muncă
FAŢĂ DE produselor independentă, problematizarea,
CEILALŢI simularea, joc de rol, joc didactic
- realizarea de desene de tip autoportret, colaje
despre propria persoană c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup

AVAP Desen 1. Cei cinci prieteni veseli 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj vizuale şi abilităţi practice,şablon,
(trasare după contur-desen) 1.2 -punerea în corespondenţă a mesajului transmis de creion, carioca, creioane
titlu cu conţinutul lucrărilor; colorate,hârtie colorată, fire de
2. Chipul meu-colaj 2.2
lână, mohair, lipici, foarfecă,
-precizarea tipului, trăsăturilor personale(culoare
(tăiere, răsucire, decupare, 1.3 diverse imagini cu autoportrete în
piele, păr…);
împletire) creion, acuarelă...
2.4 - folosirea liniei cu scop de contur;
b. procedurale: conversaţia,
-observarea modului diferit de ilustrare a explicaţia, demonstraţia,
autoportretului(prin desen, pictură, colaj..); observaţia, exerciţiul.
CORPUL MEU
-tăierea, răsucirea, împletirea firelor(formularea de c. forme de organizare a
întrebări Şi răspunsuri despre cele observate). colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

98
 MM Elemente de Ritmul 1.2 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
limbaj
Percuţia corporală (bătăi 1.4 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical din palme, cu degetul pe
bancă, etc.) 2.1 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
2.2 exerciţiul, jocul
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
3.1 c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:
VII 3.3
-exersarea asimilării integrale a cântecului – frontală, individuală, evaluare
Exemplu: „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor), sau orală
pe strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul
se însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care
nu se despart

- reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări

potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

- exersarea mişcării spontane pe cântec -

Exemplu: „Fluturaş, fluturaş” (din folclorul

copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa”
(din folclorul copiilor), cu balansul braţelor, „Umblă
ursul”, (din folclorul copiilor)

- desenarea unor imagini sugerate de textele

cântecelor

99 - audierea unor creaţii muzicale care declanşează

VIII ENERGIE ŞI CLR Comunicare 1. Indicarea silabelor 1.1 - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ 5 a. materiale: caiet, fişe de
MIŞCARE orală (ascultare, percepute dintr-un se termină cu un anumit sunet lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, cuvânt/rostirea unei silabe 1.2
interacţiune) - construirea de rime pornind de la cuvinte date b. procedurale:
Scriere/ 2. Poziţia silabelor în
redactare -rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau conversaţia, explicaţia,
cuvinte (iniţială/finală)
Elemente de numărători ritmate demonstraţia, exerciţiul,
construcţie a
3. Discriminarea sunetelor problematizarea, învăţarea prin
comunicării - audierea unor înregistrări cu sunete din mediul
din natură şi a sunetelor din descoperire, munca
cuvinte înconjurător independentă, jocul
1.3
4. Construirea de rime - discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor c. forme de orga
2.1
pornind de la cuvinte date din cuvinte
2.2 nizare a colectivului:
Elemente grafice - interpretarea unor cântece care conţin
2.3 onomatopee frontală, activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
2.3 -exerciţii de trasare a unor elemente grafice folosite
în scrierea literelor de mână
2.4
-indicarea silabelor percepute prin diferite semne:
3.1 bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect,
jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu:
4.1 „Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit”
4.2

100
MEM Ştiinţele Fizicii 1. Energia soarelui şi a apei
– numărul şi cifra 5;
2. Energia vântului –
numărul şi cifra 0;
3. Energia electrică –
numărul şi cifra 0.
1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
planşe, jetoane, numărătoare,
1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; riglete
1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator
sau ale altor resurse digitale; b.procedurale:
- reprezentarea numerelor cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
semne (cerculeţe, linii etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- citirea numerelor;
munca independentă
- scrierea numerelor;
c.forme de organizare a
- numărarea înainte şi înapoi; colectivului:
- explorarea mediului înconjurător pentru a activitate frontală, activitate
individuală
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
activitate în grup
- gruparea unor jetoane reprezentând animale,
legume, fructe, etc. după numărul unor
elemente specifice;
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este
dat de numere;
-compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
date;
- identificarea „vecinilor” unui număr;
101 - selectarea unor numere după un criteriu dat;
VIII AUTOCUNOAŞ DP Autocunoaştere Trăsături fizice 1.1 - vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI şi stil de viaţă denumirea acestora rechizite
ATITUDINE sănătos 1.2
POZITIVĂ FAŢĂ - realizarea de desene de tip autoportret, colaje b. procedurale: conversaţia
DE SINE ŞI despre propria persoană euristică, exerciţiul, muncă
FAŢĂ DE independentă, problematizarea,
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite simularea, joc de rol, joc didactic
CEILALŢI
- discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza c. forme de organizare a
desenelor şi poveştilor create de fiecare colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
persoană despre părţile corpului şi rolul acestora
grup/ pe perechi
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza
enumerării trăsăturilor fizice relevante

VIII ENERGIE ŞI AVAP Confecţii şi 1.Morişca (origami) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
MIŞCARE jucării vizuale şi abilităţi practice,şablon,
2. Barca (origami) 2.2 -folosirea liniei Şi punctului cu scop foarfecă, piuneză, lipici, beţe
decorativ(decorarea bărcuţei Şi moriŞtii); frigărui, carioca, creioane
2.3
colorate, adeziv cu sclipici.
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de
2.5 îndoire a hârtiei; b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
-formularea de întrebări Şi răspunsuri despre
observaţia, exerciţiul.
utilitatea Şi aspectul obiectelor confecţionate.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

102
 MM Elemente de Ritmul 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
Sunete lungi/ scurte 3.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical
3.2 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec:Flutura ș, flutura ș

IX LUMEA CĂRŢII CLR Comunicare 1. Confecţionarea de mini- 1.1 -indicarea sunetelor percepute prin diferite semne: 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, cărticele bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, 1.2 jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: mini-cărticele,
interacţiune) 2. Poziţia sunetelor în „Pune pe masă atâtea jetoane câte sunete ai auzit
cuvinte (iniţial/final) 1.3 b. procedurale: conversaţia,
Scriere/
redactare -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ explicaţia, demonstraţia,
3. Identificarea sensului 2.1
se termină cu un anumit sunet exerciţiul, problematizarea,
Elemente de unui cuvânt prin învăţarea prin descoperire, munca
2.2
construcţie a schimbarea unui sunet/ -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului a independentă, jocul
comunicării unei silabe 2.3 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
imagini c. forme de organizare a
4. Exprimarea răspunsului 3.1 colectivului:
la anumite întrebări cu - desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru
ajutorul desenului sau prin 3.2 copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială frontală, activitate individuală, în

103
simboluri. 4.1 sau finală) sunetul specificat grup/ pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
Elemente grafice -observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme,
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.

- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-

bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.

- observarea şi stabilirea unor asemănări şi

diferenţe între suporturi de lectură variate –
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

- observarea amplasării imaginilor în raport cu

textul

-exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu

ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e
primăvara?”

-confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în

care se vor folosi limbaje neconvenţionale

-identificarea sensului unui cuvânt prin schimbarea

unui sunet/ unei silabe

-rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete

stabilite anterior

104
IX LUMEA CĂRŢII MEM Numere 1. Drumul cărţii – numărul şi 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale :
cifra 6;
1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
2. La bibliotecă – numărul şi jetoane, numărătoare, riglete,
cifra 6; 1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator cărţi
sau ale altor resurse digitale;
3. În lumea poveştilor – 4.2 b.procedurale:
numărul şi cifra 7; - reprezentarea numerelor cu ajutorul
conversaţia,explicaţia,
4. Să ocrotim pădurea, unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau demonstraţia,
reciclând hârtia – numărul semne (cerculeţe, linii etc.);
şi cifra 7. exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- citirea numerelor; prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- scrierea numerelor;
c.forme de organizare a
- numărarea înainte şi înapoi;
colectivului:
- explorarea mediului înconjurător pentru a
activitate frontală, activitate
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; individuală

- gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate în grup

legume, fructe, etc. după numărul unor

elemente specifice;

- colorarea unor planşe în care codul culorilor este

dat de numere;

-compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii

date;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat;

105
AUTOCUNOAŞ DP Trăsături fizice 1.1 - Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
TERE ŞI rechizite
ATITUDINE Autocunoaştere fizice (culoarea ochilor, lungimea părului,
POZITIVĂ FAŢĂ b. procedurale: : conversaţia
şi stil de viaţă înălţimea, greutatea) euristică, exerciţiul, muncă
DE SINE ŞI
FAŢĂ DE independentă, problematizarea,
sănătos - desenarea conturului corpului în mărime
CEILALŢI simularea, joc de rol, joc didactic
naturală, colorarea conturului astfel încât să
c. forme de organizare a
semene cât mai bine cu sine (culoarea părului,
colectivului: activitate frontală,
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea
activitate individuală, activitate în
produselor
grup/ pe perechi

AVAP Confecţii şi 1. Cărticica mea- 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
confecţionare vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Jucării 2.3 -confectionarea cărticelei folosind tehnici simple de lipici, carioca, creioane oloratem
2. Tablou de toamnă – o filă îndoire a hârtiei; frunze şi flori presate, hârtie
Colaj din jurnalul meu -colaj 2.5
reciclabilă, lipici.
-realizarea unei compoziţii libere, spontane sub
forma unui colaj cu îmbinarea materialelor din b. procedurale: conversaţia,
natură cu cele reciclabile; explicaţia, demonstraţia,
LUMEA CĂRŢII
observaţia, exerciţiul.
-formularea de întrebări Şi răspunsuri despre
utilitatea Şi aspectul obiectului confecţionat. c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

106
MM Mişcare pe Jocuri muzicale- 1.4 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
muzică
2.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,

2.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,

uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
3.3 exerciţiul, jocul
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:

-exersarea asimilării integrale a cântecului –sau pe frontală, individuală, evaluare

strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se orală
însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu
se despart

- reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări

potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

- exersarea mişcării spontane pe cântec

- desenarea unor imagini sugerate de textele

cântecelor

- audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn
-Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment
incipient)

- organizarea unor jocuri inspirate de muzica

107
X ROMÂNIA, CLR Comunicare 1. Indicarea de imagini - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ 5 a. materiale: : caiet, fişe de
ŢARA MEA! orală (ascultare, reprezentând obiecte din se termină cu un anumit sunet lucru,imagini cu diverse obiecte
vorbire, mediul familiar, 1.1 din mediul familial
interacţiune) - sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din
după diferite criterii (sunet 1.2 mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ b. procedurale: conversaţia,
Scriere/
redactare iniţial/final, silabă) final, număr de silabe etc.) explicaţia, demonstraţia,
1.3
exerciţiul, problematizarea,
Elemente de 2. Formularea de - desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru învăţarea prin descoperire, munca
2.2
construcţie a răspunsuri ce presupun copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială independentă, jocul
comunicării alegere duală/ multiplă 2.3 sau finală) sunetul specificat
c. forme de organizare a
3. Recunoaşterea unui 2.4 -recunoaşterea unui obiect, prin formularea de colectivului: frontală, activitate
obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de individuală, în grup/ pe
întrebări despre 3.1 tipul:,,Cine conduce institu’ia?’’etc echipe,evaluare orală şi scrisă
caracteristicile acestuia
3.2 - jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte
4. Exersarea musculaturii şi denumirea acestora
fine a mâinii şi a coordonării 3.3
mişcărilor ( prin colorare, - răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi
4.1 „citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului
haşurare, trasare peste linia
punctată) didactic
4.2
ROMÂNIA, -formularea unor răspunsuri ce presupun alegere
Elemente grafice
ŢARA MEA! duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este
reprezentată o casă de locuit sau o instituţie?’’

-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a

coordonării mişcărilor ( prin colorare, haşurare,
trasare peste linia punctată)

- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite

în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I -
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de
pietoni, semafor etc

108
 MEM Numere 1.Locuinţa mea – numărul
şi cifra 8;
2. Localitatea, domiciliul –
numărul şi cifra 8;
3. Instituţii din localitate –
numărul şi cifra 9;
4. 1 Decembrie – Ziua
X semne (cerculeţe, linii etc.);
României – numărul şi cifra
9;
1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale :
1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
jetoane, numărătoare, riglete,
1.4 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator imagini cu instituţii
sau ale altor resurse digitale;
3.2 b.procedurale:
- reprezentarea numerelor cu ajutorul
conversaţia,explicaţia,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau demonstraţia,
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- citirea numerelor; prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- scrierea numerelor;
c.forme de organizare a
- numărarea înainte şi înapoi;
colectivului:
- explorarea mediului înconjurător pentru a
activitate frontală, activitate
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; individuală
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate în grup
legume, fructe, etc. după numărul unor
elemente specifice;
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este
dat de numere;
-compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
date;
- identificarea „vecinilor” unui număr;
- selectarea unor numere după un criteriu dat;
109
COMUNICARE DP Dezvoltare Reguli de comunicare în - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de
ŞCOLARĂ activitatea şcolară la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate lucru, rechizite
EFICIENTĂ emoţională şi de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ,
respectăm programul şcolar b. procedurale: : conversaţia
socială euristică, exerciţiul, muncă
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da independentă, problematizarea,
(comunicare eficientă)/ Nu (comunicare simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

AVAP Pictură 1. Tricolorul-confecţionare 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
(pensulaţie, pliere, lipire) vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Confecţii şi 1.3 -expunerea, observarea, analiza unor lucrări acuarelă, pensulă, lipici, beţişor,
2. CovoraŞul tradiţional valoroase ale culturii româneŞti fire de lână, beţe de chibrit, filme
jucării (bobinare, răsucire) 2.3 tradiţionale(observarea portului popular, a documentar despre ziua
drapelului); naţională.
2.4
-vizionarea unor filme documentare; b. procedurale: conversaţia,
2.5
explicaţia, demonstraţia,
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de
ROMÂNIA, observaţia, exerciţiul,
îndoire a hârtiei;
ŢARA MEA! problematizarea.
-rasucirea Şi bobinarea firelor textile;
c. forme de organizare a
-decorarea sălii de clasă cu steguleţele obţinute. colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

110
 MM Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau 2 a. materiale:

Evaluare 3.1 scurte, emise tare sau încet de obiecte casetofon, cd-uri, laptopul,

3.2 cunoscute b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
-exersarea mişcării spontane pe cântec exerciţiul, jocul

organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată c. forme de organizare a

colectivului:
-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe frontală, individuală, evaluare
X vârfuri etc.) orală

XI IARNA CLR Comunicare 1.Memorizare. Completare
orală (ascultare, de ghicitori după desene
vorbire,
interacţiune) 2. Dialoguri în diferite
contexte
Scriere/
redactare
3. Numirea personajelor şi
oferirea de răspunsuri
Elemente de
referitoare la textul audiat
construcţie a
comunicării
4.Utilizarea formulelor
specifice unor situaţii
concrete
(invitaţie, urare,
prezentarea unor scuze)
Utilizarea şi interpretarea
tonului folosit în vederea
exprimării unor emoţii
variate
Elemente grafice
1.1 - formularea unor răspunsuri la întrebări despre 5 a. materiale: caiet, fişe de
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat lucru,imagini cu diverse obiecte,
1.2 ghicitori,planşe-formule specifice
- formulare de răspunsuri la ghicitori în situaţii concrete:invitaţie, urare,
1.3
prezentare, solicitare
-decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
2.1
b. procedurale: conversaţia,
- numirea personajului/ personajelor dintr-un
2.2 explicaţia, demonstraţia,
fragment de poveste audiat
exerciţiul, problematizarea,
2.3 - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de învăţarea prin descoperire, munca
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” independentă, jocul
2.4
c. forme de organizare a
-simularea unor situaţii care presupun verbalizarea
4.1 colectivului: frontală, activitate
unor trăiri diferite
individuală, în grup/ pe
3.3
- recitarea unor poezii, cu reproducerea intonaţiei echipe,evaluare orală şi scrisă
3.4 interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)
-sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor
scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri,
sentimente etc.

111

XI IARNA MEM Ştiinţele 1.Fenomene în anotimpul
Pământului - iarna – numărul 10;
Numere
2. Jocurile copiilor iarna –
numărul 10;
3. Transformările apei în
natură – numerele naturale
în concentrul 0 – 10;
4.Moş Nicolae – numerele
naturale în concentrul 0 –
10.
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
- exersarea unor formule de salut, de adresare,
prezentare şi solicitare, adecvate contextului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate,
pe teme de interes
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune
şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile
vorbitoare” etc.
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” etc.
1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale :
1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
jetoane, numărătoare, riglete,
1.3 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator imagini
sau ale altor resurse digitale;
1.4 b.procedurale:
- reprezentarea numerelor cu ajutorul
3.1 conversaţia,explicaţia,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau demonstraţia,
semne (cerculeţe, linii etc.);
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- citirea numerelor; prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- scrierea numerelor;
c.forme de organizare a
- numărarea înainte şi înapoi;
colectivului:
- explorarea mediului înconjurător pentru a
activitate frontală, activitate
112
 identifica şi număra fiinţe şi lucruri; individuală

- gruparea unor jetoane reprezentând animale, activitate în grup

legume, fructe, etc. după numărul unor

elemente specifice;

- colorarea unor planşe în care codul culorilor este

dat de numere;

- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii

date;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat;

- ordonarea unor numere date, crescător sau

descrescător;

- completarea unor serii numerice;

- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,

în situaţia în care se dau două numere;

- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de

obiecte având drept cardinal un număr de elemente
mai mic decât 10;

- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru

recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);

- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în

113
 funcţie de caracteristicile specifice observate

- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună

cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri - nori, soare, vânt etc.;

- observarea unor modificări apărute în viaţa

omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;

XI COMUNICARE DP Dezvoltare Reguli de comunicare în 2.2 - exerciţii de identificare a regulilor de comunicare 2 a. materiale: : caiet, fişe de
ŞCOLARĂ activitatea şcolară în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea lucru, rechizite
EFICIENTĂ emoţională şi rândului; completarea răspunsurilor colegilor
b. procedurale: : conversaţia
socială după ce aceştia au încheiat; exprimarea euristică, exerciţiul, muncă
opinieipersonale; criticarea ideii, nu a colegului independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

AVAP Pictură 1. Bucuriile iernii-colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Desen 2. Cizmuliţa cu surprize- 1.3 -mototolirea hârtiei pentru umplerea conturului; acuarele, pensulă, pastă de dinţi,
confecţionare hârtie creponată, lipici, foarfecă,
Colaj 2.3 -observarea modului diferit de ilustrare a
perforator, şnur, creioane
(decupare, perforare, temei,,Iarna’’;
2.4 colorate.
Şnuruire, desen)
-realizarea cizmuliţei ca obiect decorativ.
b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
IARNA activitate individuală.

114
 MM Elemente de 1.Melodia 1.1 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
Genuri muzicale: colinde 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical
2. Melodia 1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
Audiție: Zorile-s dalbe exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
XI
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec: Steaua

Cântec: Zorile-s dalbe

115
 CLR Comunicare 1. Discriminarea textului de 1.1 -realizarea unui desen pentru a indica despre ce 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, imagini sau de alte este vorba în mesaj lucru,imagini cu diverse obiecte,
vorbire, simboluri 1.2 planşe-cuvinte formate din1-2
interacţiune) - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce silabe, modele de felicitări pentru
2. Iniţierea şi menţinerea 1.3 este vorba (în acest fragment de poveste)?
Scriere/ Crăciun, modele de poveşti
redactare unei discuţii pe o temă de ilustrate
2.1 -punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate
interes
Elemente de din 1-2 silabe cu imagini potrivite b. procedurale: conversaţia,
TRADIŢII ŞI 2.2
construcţie a Punerea în corespondenţă explicaţia, demonstraţia,
OBICEIURI DE - formularea unor răspunsuri la întrebări adresate
comunicării a unor cuvinte formate din 2.3 exerciţiul, problematizarea,
IARNĂ de colegi, pe teme de interes pentru copii
1-2 silabe cu imagini învăţarea prin descoperire, munca
potrivite 2.4 independentă, jocul
- prezentarea unor evenimente semnificative din
3. Crearea unei poveşti prin 4.1 viaţa proprie
c. forme de organizare a
desen colectivului: frontală, activitate
XII 3.3 - confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. individuală, în grup/ pe
4. Crearea unei felicitări de
3.4 (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care echipe,evaluare orală şi scrisă
Crăciun
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Elemente grafice Martie”)

-decorarea şi completarea după model, cu litere de

tipar, a unor enunţuri scurte din cuprinsul unei
felicitări

116
MEM Numere 1.Colindul – recapitulare; 1.1 - recunoaşterea cifrelor ca simboluri 4 a.materiale :

2.Moş Crăciun – 1.2 convenţionale ale numerelor mai mici decât 10; caiet, fişe de lucru, planşe,
recapitulare; jetoane, numărătoare, riglete
1.3 - recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator
3.Capra şi steaua – sau ale altor resurse digitale; b.procedurale:
recapitulare; 1.4
- reprezentarea numerelor cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
4.Sorcova – recapitulare. demonstraţia,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau
semne (cerculeţe, linii etc.); exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- citirea numerelor; munca independentă

- scrierea numerelor; c.forme de organizare a

colectivului:
- numărarea înainte şi înapoi;
activitate frontală, activitate
- explorarea mediului înconjurător pentru a
individuală
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
activitate în grup
- gruparea unor jetoane reprezentând animale,
legume, fructe, etc. după numărul unor

elemente specifice;

- colorarea unor planşe în care codul culorilor este

dat de numere;

- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,

puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii

date;

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat;

117
XII COMUNICARE DP Dezvoltare Comunicarea cu colegii 2.2 - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ şi cadrul didactic rechizite
EFICIENTĂ emoţională şi pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică:
se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, b. procedurale: conversatia
socială mulţumesc)se întrerup, se lovesc, se împing etc. euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

AVAP Confecţii şi 1. Ornamente pentru brad – 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
globuleţul, clopoţelul vizuale şi abilităţi practice, şablon,
TRADIŢII ŞI jucării (decupare, lipire, rupere, 2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici foarfecă, lipici, creioane colorate,
OBICEIURI DE mototolire) diverse(decupare, tăiere, mototolire, răsucire, hârtie creponată, folie aluminiu,
XII IARNĂ 2.4 îndoire a hârtiei); foarfecă, aţă, sârmă, băţ.
2. Sorcova (tăiere, rulare,
2.5 -realizarea obiectelor finite;
mototolire, răsucire) b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
-formularea de întrebări Şi răspunsuri cu privire la
observaţia, exerciţiul.
utilitatea obiectelor obţinute.
TRADIŢII ŞI
c. forme de organizare a
OBICEIURI DE
colectivului: activitate frontală,
IARNĂ
activitate individuală.

118
 MM Elemente de 1.Melodia 1.1 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
Genuri muzicale: colinde 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical
2.Cântarea cu 1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
acompaniament de jucării emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
muzicale realizat de copii exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
XII
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec: Sorcova

119
 CLR Comunicare
orală (ascultare,
vorbire, 1. Sunetul a. Literele a şi A
interacţiune) Identificarea, dintr-un şir, a
Citire/ lectură cuvintelor care încep/se
Scriere/ termină cu sunetul a
redactare 2. Sunetul a. Literele a şi A
Elemente de
construcţie a Selectarea unei imagini
comunicării dintr-un set pentru a indica
despre ce este vorba în
mesaj
3. Sunetul a. Literele a şi A
Oferirea de răspunsuri
scurte referitoare la
fragmente din poveste
4. Sunetul a. Literele a şi A
JOCURI ŞI
JUCĂRII Aprecierea ca adevărate
sau false a unor enunţuri
scurte care testează
înţelegerea globală a
textului
Elemente grafice
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului a 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă a/A, imagini diverse,
1.2 imagini imagini din poveşti
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor aşi A b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor a şi A
exerciţiul, problematizarea,
2.1 învăţarea prin descoperire, munca
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
independentă, jocul
aude sunetul a
2.2
c. forme de organizare a
-oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri
2.3 colectivului: frontală, activitate
scurte care vizează diverse informaţii din text –
individuală, în grup/ pe echipe,
4.1 Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect
evaluare orală şi scrisă
în care se petrece acţiunea
4.2
-selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica
despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce
este vorba în mesaj
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
este vorba (în acest fragment de poveste)?”
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
scurte care testează înţelegerea textului audiat
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
120
 MEM Numere 1.Jucăriile şi vârsta- 1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale :
Adunarea cu 1;
1.5 -folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, numărătoare,
2.Jocurile şi vârsta- adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul riglete, planşe, jetoane, jucării
XIII Adunarea cu 1; obiectelor;

3.Jocuri sportive- Scăderea - crearea unor probleme simple după imagini date;
cu 1; b.procedurale:
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
4. Cum îmi place să mă joc- de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ conversaţia,explicaţia,
Scăderea cu 1. acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; demonstraţia,

exerciţiul, jocul didactic, învăţarea

prin descoperire, problematizarea,
munca independentă

c.forme de organizare a
colectivului:

activitate frontală, activitate

individuală

activitate în grup

COMUNICARE DP Dezvoltare Comunicarea cu cadrele 2.2 - exprimarea prin desen a regulilor de comunicare 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ŞCOLARĂ emoţională şi didactice la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate rechizite
EFICIENTĂ socială de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ,
respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne b. procedurale: conversatia
solicită sprijinul, adresăm întrebări etc. euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

121
 AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 1. Moş Crăciun- 2.2 -realizarea compoziţiei folosind pensulaţia: acuarele, pensulă, foarfecă, lipici,
confecţionare rolă de carton, creioane colorate.
2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple
(pensulaţie, decupare, (decupare, asamblare a hârtiei); b. procedurale: conversaţia,
2.5
asamblare, lipire) explicaţia, demonstraţia,
-participarea la o expoziţie cu tema ,,Crăciunul’’.
observaţia, exerciţiul.
2. Puzzle (colorare,
decupare, asamblare) c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MM Cântare 1.Melodia 1.4 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:

instrumentală sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
Genuri muzicale: folclorul 2.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
copiilor
2.2 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
2. Melodia emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
3.3 exerciţiul, jocul
Genuri muzicale: folclorul cunoscute
copiilor c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
JOCURI ŞI sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
JUCĂRII frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

XIII -observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care
uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec:Ariciul

Cântec: Lună nouă

122
 CLR Comunicare 1. Sunetul m. Literele m şi
orală (ascultare, M înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
vorbire, Identificarea, dintr-un şir, a
interacţiune) cuvintelor care încep/se
XIV CU CE Citire/ lectură termină cu sunetul m
Scriere/ 2. Sunetul m. Literele m şi
CIRCULĂM? redactare M 1.4
Elemente de
construcţie a Formularea de răspunsuri
comunicării la întrebări despre
conţinutul unui text
3. Sunetul i. Literele i şi I
Identificarea, dintr-un şir, a
cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul i
4. Sunetul i. Literele i şi I
Repovestirea unei secvenţe
preferate, dintr-un text
audiat
XIV
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului m 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
planşă a/A, imagini diverse,
1.2 imagini imagini din poveşti, planşă m/M
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor m şi M b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
-exerciţii de scriere după contur a literelor m şi M
exerciţiul, problematizarea,
2.1 învăţarea prin descoperire, munca
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
independentă, jocul
aude sunetul m
2.2
c. forme de organizare a
-exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr-
2.3 colectivului: frontală, activitate
un cuvânt
individuală, în grup/ pe
4.1 echipe,evaluare orală şi scrisă
--exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului i
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
4.2
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor i şi I
-exerciţii de scriere după contur a literelor i şi I
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul i
-exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr-
un cuvânt
-formularea de răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui text audiat
-repovestirea unor secvenţe preferate
-numirea personajelor din textul audiat
123
 CU CE MEM Numere 1. Mijloace de transport 1.4
CIRCULĂM? terestru- Adunarea cu 2;
1.5
2. Mijloace de transport
subteran -Adunarea cu 2;
3. Mijloace de transport
aerian- Scăderea cu 2;
4. Mijloace de transport
naval –Scăderea cu 2 în
concentrul;
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale :
-folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, numărătoare,
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul riglete, planşe, jetoane, machete
obiectelor;
b.procedurale:
-crearea unor probleme simple după imagini date;
conversaţia,
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ explicaţia, demonstraţia,
acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată;
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
munca independentă

c.forme de organizare a
colectivului:

activitate frontală, activitate

individuală

activitate în grup

XIV IGIENA DP Autocunoaştere Obiecte de igienă personală 1.2 - jocuri de identificare a obiectelor de igienă 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PERSONALĂ şi stil de viaţă personală şi explicarea modului de folosire a rechizite
sănătos acestora
b. procedurale: conversaţia
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă euristică, exerciţiul, muncă
personală independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic
- vizionarea unor filme scurte despre igiena
c. forme de organizare a
personală colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

MIJLOACE DE AVAP Desen 1. Avionul (origami) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
TRANSPORT vizuale şi abilităţi practice, şablon,
2. Trenuleţul distractiv 2.2 -realizarea decorării trenuleţului, prin haşurare, creioane colorate, carioce,

124
 folosind culori şi poziţii ale liniilor la alegere. markere, stilou, creion.

XIV b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
(haŞurare) observaţia, exerciţiul

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală;

MM Elemente de 1.Melodia 1.1 --jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:

limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical Genuri muzicale: folclorul 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
copiilor-colinde
1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
2. Melodia emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
Genuri muzicale: Jocuri din cunoscute
folclorul copiilor (Trenul) c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
CU CE ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală
CIRCULĂM?
XIV
audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Colinde

Trenul

125
 MESERII CLR Comunicare 1. Sunetul r. Literele r şi R 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului r 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă r/R, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini cântece cu onomatopee,
interacţiune) termină cu sunetul r
numărători ritmate
XV Citire/ lectură 2. Sunetul r. Literele r şi R 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor r şi R
Scriere/
b. procedurale: conversaţia,
redactare Rostirea cuvintelor pe 1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor r şi R
Elemente de explicaţia, demonstraţia,
silabe, în jocuri, cântece
construcţie a 2.1 exerciţiul, problematizarea,
sau numărători ritmate; -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării învăţarea prin descoperire, munca
cântece cu onomatopee aude sunetul r
2.2 independentă, jocul
3. Sunetul r. Literele r şi R -exerciţii de identificare a numărului de silabe dintr-
Numărarea cuvintelor dintr- 2.3 c. forme de organizare a
un cuvânt
un enunţ colectivului: frontală, activitate
4. Sunetul r. Literele r şi R. 4.1 individuală, în grup/ pe
-numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
Joc de rol: Ce vreau să -exerciţii de scriere a literelor r, R echipe,evaluare orală şi scrisă
4.2
devin?

126
 MEM Numere 1. Agricultură, industrie,
comerţ-Rezolvarea de
probleme cu operaţii de
adunare;
2. Arte (muzică, pictură,
sculptură, dans, actorie)-
Rezolvarea de probleme cu
operaţii de adunare;
3.Intelectuali-Rezolvarea de
probleme cu operaţii de
scădere;
4. Alte meserii-Rezolvarea
de probleme cu operaţii de
scădere.
IGIENA DP Autocunoaştere Activităţi zilnice de igienă
PERSONALĂ şi stil de viaţă personală
sănătos
XV
1.4 - rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale :
1.5 - folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, planşe,
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul jetoane, numărătoare, riglete,
obiectelor; imagini
- crearea unor probleme simple după imagini date; b.procedurale:
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind conversaţia,explicaţia,
de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ demonstraţia,
acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată;
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală
1.2 - activităţi practice de exersare a acţiunilor 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
denîmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, rechizite
spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după
utilizarea toaletei, b. procedurale: conversaţia
ordonareahainelor,aranjarea/împachetarea euristică, exerciţiul, muncă
hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în independentă, problematizarea,
vederea dezvoltări independenţei faţă de adult simularea, joc de rol, joc didactic
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.
127
MESERII AVAP Desen 1. Astăzi sunt cofetar! 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj (modelare) vizuale şi abilităţi practice, şablon,
1.2 -descrierea materialelor de lucru folosind drept plastilină, planşetă modelaj,
2. CroitoraŞul priceput criteriu proprietăţile acestora(plastilina); canafas sau altă pânză, foarfecă,
1.3
ac, aţă colorată, carioca, lucrări
(croire, coasere, decorare, -expunerea ,observarea şi analiza unor
2.4 cu imaginea unor costume
lipire) lucrări(costume tradiţionale româneşti);
tradiţionale.
-confecţionarea unui obiect simplu, prin croire şi
b. procedurale: conversaţia,
coasere;
explicaţia, demonstraţia,
-modelarea plastilinei –formularea de întrebări observaţia, exerciţiul
simple şi răspunsuri despre cele observate.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală;

128
MM Elemente de 1.Jocuri muzicale 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical 2. Audi ție 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,

1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Joc muzical: Tâmplarul

Audi ție: Eu sunt numai un copilaș

129
XVI PE STRADĂ CLR Comunicare 1. Sunetul o. Literele o şi O
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a
vorbire, cuvintelor care încep/se
interacţiune) termină cu sunetul o
Citire/ lectură Propoziţia enunţiativă
Scriere/ 2. Sunetul o. Literele o şi O
redactare
Elemente de Sortarea imaginilor după
construcţie a anumite criterii (sunet
comunicării iniţial/final; număr de silabe)
3. Sunetul s. Literele s şi S
Identificarea, dintr-un şir, a
cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul s
Propoziţia exclamativă
4. Sunetul s. Literele s şi S
Desenarea unor
obiecte/fiinţe cu relevanţă
pentru copii a căror
denumire conţine
(în poziţie iniţială/finală)
sunetul specificat
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului o 5 a. materiale: : caiet, fişe de
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de lucru, planşă o/O, imagini diverse,
1.2 imagini planşe cu exemple de propoziţii
enunţiative, exclamative, planşă
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor o şi O
s/S
1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor o şi O
b. procedurale: conversaţia,
2.1 explicaţia, demonstraţia,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
exerciţiul, problematizarea,
aude sunetul o
2.2 învăţarea prin descoperire, munca
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului s independentă, jocul
2.3
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
c. forme de organizare a
4.1 imagini
colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
4.2 -exerciţii de recunoaştere a literelor s şi S
echipe,evaluare orală şi scrisă
-exerciţii de scriere după contur a literelor s şi S
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul s
-exerciţii de scriere a literelor o, O, s, S
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/
se termină cu sunetul studiat
- sortarea imaginilor care reprezentă obiecte din
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/
final, număr de silabe etc.)
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială
sau finală) sunetul specificat
-discuţii despre reguli de circulaţie, mijloace de
transport
130
 MEM Numere 1.Semaforul-Rezolvarea de 1.4
probleme cu operaţii de
adunare cu 1-2 unităţi; 1.5
2. Semne de circulaţie- 5.2
Rezolvarea de probleme cu
operaţii de adunare cu 1-2
XVI unităţi;
3. Reguli de circulaţie-
Rezolvarea de probleme cu
operaţii de scădere cu 1-2
unităţi;
4. Preţuieşte viaţa!-
Rezolvarea de probleme cu
operaţii de scădere cu 1-2
unităţi.
PE STRADĂ
131
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere; 4 a.materiale :
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de caiet, fişe de lucru, planşe,
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul jetoane, numărătoare, riglete,
obiectelor; semne de circulaţie
- crearea unor probleme simple după imagini date; b.procedurale:
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind conversaţia,explicaţia,
de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ demonstraţia,
acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată;
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare prin descoperire, problematizarea,
sau scădere cu 1-2 unităţi (ex.: „La cumpărături”, munca independentă
„În parc” etc.)
c.forme de organizare a
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt colectivului:
date obiectual sau figurate prin semne simple:
activitate frontală, activitate
puncte, cerculeţe, linii etc.
individuală
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: activitate în grup
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare;
- folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme;
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date;
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării
unei probleme;
 DP Autocunoaştere Obiecte şi activităţi zilnice 1.2 - exercitii de reprezentare grafică a unor obiecte, 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
şi stil de viaţă de igienă personală activităţi şi reguli simple de igienă personală rechizite
sănătos
b. procedurale: : conversaţia
euristică, exerciţiul, muncă
IGIENA independentă, problematizarea,
XVI
PERSONALĂ simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

AVAP Colaj Pe stradă-colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
vizuale şi abilităţi practice, şablon,
1.2 -descrierea materialelor folosite; acuarele, pensulă, foarfecă, lipici,
planşe sau imagini cu situaţii de
1.3 -explorarea unor situaţii concrete (Cum
traversare a străzii.
traversăm),pentru a identifica corectitudinea
PE STRADĂ 2.3 situaţiei create, a culorilor folosite; b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, demonstraţia,
-realizarea lucrării respectând cerinţele.
observaţia, exerciţiul

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală;

132
MM 1.Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
2.Jocuri sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
3.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,

3.2 - exersarea mişcării spontane pe cântec b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
- desenarea unor imagini sugerate de textele exerciţiul, jocul
cântecelor
c. forme de organizare a
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează colectivului:
mişcarea liberă, spontană
frontală, individuală, evaluare
orală

133
 CLR Comunicare 1. Formularea de enunţuri. 1.1 - recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, Sunetul, silaba, cuvântul tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de lucru, imagini din poveşti
vorbire, 1.2 jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
interacţiune) 2. Identificarea poveştilor şi b. procedurale: conversaţia,
XVII EVALUARE Citire/ lectură personajelor. Învăţături 1.3 - asocierea unor litere şi sunete explicaţia,, exerciţiul, munca
SUMATIVĂ Scriere/ independentă,
redactare 3. Litere şi sunete 1.4 - punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând c. forme de organizare a
Elemente de 4. Realizarea unei lucrări 2.1
obiecte din universul apropiat colectivului: frontală, activitate
construcţie a decorative
2.2 individuală, în grup/ pe
comunicării - lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi echipe,evaluare orală şi scrisă
2.3 desenate

3.1 - prezentarea unor albume personale cu fotografii

sau imagini
4.1
- formularea unor enunţuri despre anumite obiecte
4.2 reprezentate în imagini

numirea personajului/ personajelor dintr-un

fragment de poveste audiat

- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de

informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

-decorarea unei imagini folosind toate semnele

grafice învăţate

134
 MEM 1.4 - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de 4 a.materiale : fişe de evaluare,
obiecte având drept cardinal un număr de elemente jetoane, numărătoare, riglete
1.5 mai mic decât 10;
b.procedurale:
5.1 - numărare cu pas dat din 2 în 2, din 3 în 3, cu
suport intuitiv; conversaţia,explicaţia,
5.2 demonstraţia,
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
crescător şi descrescător; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit munca independentă
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust,
utilitate, naturale/prelucrate etc.); c.forme de organizare a
colectivului:
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt
dateobiectual sau figurate prin semne simple: activitate frontală, activitate
puncte, cerculeţe, linii etc. individuală
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date; (probă orală, probă scrisă)

DP 1.1 jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
enumerării trăsăturilor fizice relevante rechizite
1.2
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte deigienă b. procedurale: conversaţia
2.2 personală euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
2.3 -formule de politeţe simularea, joc de rol, joc didactic
XVII EVALUARE
SUMATIVĂ 3.1
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală (probă orală
Şi scrisă).

135
AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Colaj vizuale şi abilităţi practice,
2.2 -realizarea unor compoziţii individuale folosind acuarele, pensulă, creioane
culori şi tehnici la alegere . colorate, carioca, hârtie de
diverse tipuri, aţă de diverse tipuri
Compoziţie liberă-colaj şi culori, lipici, foarfeca, e.t.c.

b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul.

c. forme de organizare a
colectivului:activitate individuală.

MM Evaluare 1.Evaluarea cantecelor 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor 2 a. materiale:

sumativă învățate
2.2 însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele casetofon, cd-uri, laptopul,
2.Jocuri muzicale
3.1 - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale b. procedurale: conversaţia,
(tobe, lemne etc.) explicaţia, demonstraţia,
3.4 exerciţiul,jocul
-organizarea unor jocuri inspirate de muzica
audiată c. forme de organizare a
colectivului:
-crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
silabe onomatopeice, însoţite de mişcare frontală, individuală, evaluare
orală
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece

- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor

136
 EVALUARE CLR Comunicare 1. Poziţia sunetelor în 1.1 -formulare de enunţuri pe baza unor ilustraţii 5 a. materiale: caiet, fişe de
INIŢIALĂ orală (ascultare, cuvinte lucru,planşe cu literele învăţate,
vorbire, 1.2 -recunoaşterea literelor studiate imagini cu diverse obiecte
interacţiune) 2. Formularea de enunţuri.
Citire/ lectură Sunetul. Silaba. Cuvântul 1.3 -identificarea scrierii corecte a unui cuvânt sugerat b. procedurale: conversaţia,
Scriere/ de o imagine explicaţia,, exerciţiul, munca
redactare 3. Personaje din poveşti 1.4
Elemente de independentă
- scrierea
construcţie a 4. Identificarea sunetelor şi 2.1
comunicării c. forme de organizare a
literelor. Realizarea elementelor graficecare intră în componenţa
2.2 colectivului: frontală, activitate
corespondenţei. literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale,
individuală, în grup/ pe
bucle, semiovale, ovale, noduleţe
2.3 echipe,evaluare orală şi scrisă
-desenarea literelor de tipar
XVIII 3.1
-numirea personajului/ personajelor dintr-un
4.1
fragment de poveste audiat
4.2
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

-exerciţii de sesizare a poziţiei unui sunet în

pronunţarea unui cuvânt

-recunoaşterea literelor studiate

137
 MEM 1.4 - compunerea şi descompunerea unor mulţimi de 4 a.materiale :
obiecte având drept cardinal un număr de elemente
1.5 mai mic decât 10; b.procedurale:

5.1 - numărare cu pas dat din 2 în 2, din 3 în 3, cu conversaţia,explicaţia,

suport intuitiv; demonstraţia,
5.2
- numărare cu pas indicat prin desen sau exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
obiecte, crescător şi descrescător; prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- gruparea obiectelor/corpurilor după un
anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, c.forme de organizare a
gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.); colectivului:

- rezolvarea de probleme în care numerele activitate frontală, activitate

sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: individuală
puncte, cerculeţe, linii etc.
(probă orală, probă scrisă)
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în
imagini date;

DP 1.1 -harta regulilor ce trebuie urmată la şcoală 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
rechizite
1.2 -reguli de comunicare eficientă
b. procedurale: conversaţia
2.2 euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
2.3
simularea, joc de rol, joc didactic
3.1
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală (probă orală
Şi scrisă).

COPILĂRIA AVAP 1. Băiatul şi fata (modelare) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Modelaj vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Confecţii şi 2. Căsuţa piticilor- 1.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple plastilină, planşetă de lucru,
jucării confecţionare (decupare, asamblare a hârtiei); foarfecă, lipici, film animat.

138
 (decupare, asamblare, 2.3 --modelarea plastilinei –formularea de întrebări b. procedurale: conversaţia,
lipire) simple şi răspunsuri despre cele observate; explicaţia, demonstraţia,
2.4 observaţia, exerciţiul.
-vizionarea unui film animat despre pitici şi căsuţele
XVIII acestora(Ştrumfii). c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MM Cântarea vocală 1. Cântarea în colectiv 2.1 -reproducerea în colectiv a cântecelor 2 a. materiale:

(cântece din semestrul I)
2.2 însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele casetofon, cd-uri, laptopul,
2. Audi ție- Jocuri populare:
Hora 3.1 - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale b. procedurale: conversaţia,
(tobe, lemne etc.) explicaţia, demonstraţia,
3.4 exerciţiul, jocul
-organizarea unor jocuri inspirate de muzica
audiată c. forme de organizare a
colectivului:
EVALUARE -crearea spontană a unor combinaţii ritmice de
INIŢIALĂ silabe onomatopeice, însoţite de mişcare frontală, individuală, evaluare
XVIII
orală
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece

- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor

Audi ție- Jocuri populare: Hora

139
 CLR Comunicare 1. Sunetul t. Literele t şi T 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului t 5 a. materiale: : caiet, fişe de
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de lucru, planşă t/T, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini planşe cu exemple de propoziţii
interacţiune) termină cu sunetul t
enunţiative, exclamative,
Citire/ lectură Audierea unei poveşti 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor t şi T
Scriere/ 2. Sunetul t. Literele t şi T. interogative planşă n/N
redactare Propoziţia interogativă. 1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor t şi T
Elemente de b. procedurale: conversaţia,
Formularea de răspunsuri
construcţie a 2.1 explicaţia, demonstraţia,
la ghicitori -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării exerciţiul, problematizarea,
aude sunetul t
3. Sunetul n. Literele n şi N. 2.2 -exerciţii de scriere a literelor t, T, n, N învăţarea prin descoperire, munca
Lectură după una sau mai -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului n independentă, jocul
multe ilustraţii/benzi 2.3 înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
desenate imagini c. forme de organizare a
4. Sunetul n. Literele n şi 3.1 colectivului: frontală, activitate
N. -exerciţii de recunoaştere a literelor n şi N individuală, în grup/ pe
XIX ANOTIMPURI 4.1
echipe,evaluare orală şi scrisă
Formularea descrierii -exerciţii de scriere după contur a literelor n şi N
4.2
elementare a unor activităţi
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul n
-selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a
indica despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce
este vorba în mesaj

- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce

este vorba (în acest fragment de poveste)?”

- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri

scurte care testează înţelegerea textului audiat

- formularea unor răspunsuri la întrebări despre

conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat

- reformularea unor mesaje

- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text

audiat

- observarea, recunoaşterea, executarea unor

140
 MEM Numere 1. Toamna-Adunarea în
concentrul 0-10 cu 1-5
unităţi prin numărare.
2. Iarna-Adunarea în
concentrul 0-10 cu 1-5
unităţi prin numărare.
3.Toamna-iarna
(fenomene)- Adunarea în
concentrul 0-10 cu 1-5
unităţi prin numărare.
XIX 4.Toamna-iarna (activităţile
oamenilor)- Adunări
repetate în concentrul 0-10.
ANOTIMPURI
1.4 - adăugarea de elemente dintr-o mulţime de 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea planşe, jetoane, numărătoare,
1.5 obiectelor; riglete, imagini
- rezolvarea de exerciţii de adunare 1-5 unităţi în
concentrul 0-10 şi verificarea operaţiilor efectuate
prin numărare de obiecte/prin desene; b.procedurale:
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de conversaţia,explicaţia,
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul demonstraţia,
obiectelor;
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, prin descoperire, problematizarea,
crescător şi descrescător munca independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în grup
141
 DP Aspecte Tehnici simple care sprijină 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
specifice învăţarea învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
ale organizării
învăţării şi materialelor, concentrarea asupra b. procedurale: conversaţia
pregătirii pentru rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de euristică, exerciţiul, muncă
viaţă la şcolarul
perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc. independentă, problematizarea,
mic
simularea, joc de rol, joc didactic
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, activitate individuală, activitate în
elemente grafice artistice grup/ pe perechi

- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la

ABILITĂŢI ŞI
şcoală?”
ATITUDINI DE
ÎNVĂŢARE - desenarea momentelor specifice unei zile

obişnuite de şcoală

- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă

(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,
inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)

- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria

profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,

cabinet stomatologic etc.)

142
 ANOTIMPURI AVAP Pictură 1. Crizanteme (pensulaţie, 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
linie, culori calde) vizuale şi abilităţi practice, şablon
1.2 -precizarea culorilor ce vor fi folosite; acuarele, pensulă, alte lucrări
2. Iarna ( pensulaţie, linie, artistice.
punct- culori reci) 1.3 -recunoaşterea diferitelor tipuri de linii, puncte, în
mediul familiar şi aplicarea cunoştinţelor în cele b. procedurale: conversaţia,
2.2 două tablouri(linia modulată); explicaţia, demonstraţia,
2.6 observaţia, exerciţiul.
-expunerea şi analiza unor lucrări artistice cu teme
asemănătoare; c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
-realizarea compoziţiilor individuale pe baza
XIX activitate individuală.
indicaţiilor şi a iniţiativei spontane;

-asocierea compoziţiilor realizate cu povestiri

legate de cele două anotimpuri redate în lucrări.

143
 MM Elemente de 1. Interpretarea/ Nuanţe – 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj Tare -Cântec: Tâmplarii sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
2. Audi ție: Iarnă să te duci
1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi c. forme de organizare a
recunosc auditiv colectivului:

- acompanierea cântecelor cu percuţie frontală, individuală, evaluare

orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

-jocuri de recunoaştere auditivă a unor

sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor

folosind onomatopee

Cântec: Tâmplarii

Audi ție: Iarnă să te duci

VESTITORII CLR Comunicare 1. Sunetul u . Literele u şi U 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului u 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PRIMĂVERII orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă u/U, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini poveşti audio, lecturi ilustrate,
interacţiune) termină cu sunetul u
planşă c/C
Citire/ lectură 2. Sunetul u . Literele u şi 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor u şi U
Scriere/ U. Audierea unei poveşti b. procedurale: conversaţia,
redactare 1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor u şi U
Elemente de explicaţia, demonstraţia,
3. Sunetul c. Literele c şi C
construcţie a 2.1 exerciţiul, problematizarea,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării Identificarea, dintr-un şir, a învăţarea prin descoperire, munca
aude sunetul u
cuvintelor care încep/se 2.2 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului c independentă, jocul
termină cu sunetul c înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
4. Sunetul c. Literele c şi C. 2.3 c. forme de organizare a
imagini
Lectură după una sau mai colectivului: frontală, activitate
multe ilustraţii. individuală, în grup/ pe
144
 4.1 -exerciţii de recunoaştere a literelor c şi C echipe,evaluare orală şi scrisă

4.2 -exerciţii de scriere după contur a literelor c şi C

-desenarea unor obiecte în a căror denumire se

aude sunetul c
-exerciţii de scriere a literelor u, U, c, C

-recunoaşterea literelor u, U,c, C

XX -audierea unei poveşti

-numirea personajelor care participă la intămplare

-identificarea de însuşiri specifice fiecărui personaj

-formularea întrebări şi răspunsuri pe baza

mesajului audiat

- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de

răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea
imaginilor

145
VESTITORII MEM Ştiinţele 1. Mărţişorul-Scăderea în
PRIMĂVERII Pământului - concentrul 0-10 cu 1-5
Numere unităţi prin numărare.
2. Păsările călătoare
-Scăderea în concentrul 0-
10 cu 1-5 unităţi prin
numărare.
3.Procese ale Pământului
(fenomene)-Scăderea în
concentrul 0-10 cu 1-5
unităţi prin numărare.
4. Flori de primăvară-
Scăderi repetate în
concentrul 0-10.
146
- extragerea de elemente dintr-o mulţime de 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea planşe, jetoane, numărătoare,
obiectelor; riglete, flori de primăvară
- rezolvarea de exerciţii de scădere cu 1-5 unităţi în b.procedurale:
concentrul 0-10 şi verificarea operaţiilor efectuate
prin numărare de obiecte/prin desene; conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de
scădere şi verificarea rezultatelor cu ajutorul exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
obiectelor; prin descoperire,
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr c.forme problematizarea,
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii munca independentă de
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 organizare a colectivului:
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
activitate frontală, activitate
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
individuală
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
activitate în grup
crescător şi descrescător
 DP Aspecte Tehnici simple care sprijină 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
specifice învăţarea învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
ale organizării materialelor, concentrarea asupra
învăţării şi
rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.
b. procedurale: conversaţia
mic euristică, exerciţiul, muncă
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură,
elemente grafice artistice c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi
şcoală?”

- desenarea momentelor specifice unei zile

obişnuite de şcoală

- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă

(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ABILITĂŢI ŞI ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,
ATITUDINI DE inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
ÎNVĂŢARE
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria
profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,

XX cabinet stomatologic etc.)

147
 AVAP Desen 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Pictură vizuale şi abilităţi practice, şablon,
Confecţii şi 1. Mărţişoare-confecţionare 1.3 - audierea ,,Legendei ghiocelului’’ şi discuţii pe foarfecă, lipici, carioca, hârtie
jucării baza acestei teme; creponată, prezentare power
(decupare, asamblare, 2.2
-point ,,Legenda ghiocelului’’.
lipire) -realizarea cadourilor pentru mama;
XX 2.3
b. procedurale: conversaţia,
2. Colier pentru mama- -confectionarea jucăriilor folosind tehnici
2.5 explicaţia, demonstraţia,
confecţionare (decupare, simple( decupare, asamblare răsucire a hârtiei);
observaţia, exerciţiul.
asamblare, lipire,
-exprimarea utilităţii obiectelor realizate(Mărţişoare,
mototolire, răsucire) c. forme de organizare a
Cadoul pentru mama). colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MM Elemente de Interpretarea 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:

limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical Nuanţe - încet 1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
VESTITORII
PRIMĂVERII 1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi c. forme de organizare a
recunosc auditiv colectivului:

- acompanierea cântecelor cu percuţie frontală, individuală, evaluare

orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

-jocuri de recunoaştere auditivă a unor

sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor

folosind onomatopee

Cântec de leagăn-Somn u șor

PRIMĂVARA CLR Comunicare 1. Sunetul e . Literele e şi E 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului e 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă e/E, imagini diverse,

148
 vorbire, cuvintelor care încep/se
interacţiune) termină cu sunetul e
Citire/ lectură Confecţionarea de felicitări
Scriere/
cu litere de tipar decupate
redactare
Elemente de
2. Sunetul e. Literele e şi E.
construcţie a
comunicării
Scrierea de bileţele cu
mesaje diverse prin
desene/simboluri.
3. Sunetul e . Literele e şi
E.
Transcrierea prin
fotografiere vizuală a unor
cuvinte
4. Sunetul e . Literele e şi
XXI E.
Realizarea unui poster din
desene/cuvinte/simboluri
1.2 imagini modele de felicitări cu litere de
tipar decupate, lecturi ilustrate,
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor e şi E modele de bileţele, postere din
desene,simboluri, cuvinte
1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor e şi E
b. procedurale: conversaţia,
2.1 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
explicaţia, demonstraţia,
aude sunetul e
2.2 -exerciţii de scriere a literelor e, E exerciţiul, problematizarea,
învăţarea prin descoperire, munca
2.3 -recunoaşterea literelor e, E independentă, jocul
4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului e în c. forme de organizare a
pronunţarea unui cuvânt colectivului: frontală, activitate
4.2
individuală, în grup/ pe
-exerciţii-joc de decorare a unor felicitări cu litere de echipe,evaluare orală şi scrisă
tipar decupate
-confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1
Martie”)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne
grafice
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului
-completarea după model a unor bileţele cu mesaje
diverse pri desene-simboluri
-realizarea unui postere, pe diferite teme,din
desene-cuvinte-simboluri
-transcrierea prinfotografiere vizuală a unor cuvinte
-organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine
149
 realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

PRIMĂVARA MEM Ştiinţele 1. 8 Martie- Rezolvarea de 3.1 - crearea unor probleme simple după imagini date; 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
Pământului - probleme cu operaţii de planşe, jetoane, numărătoare,
Numere adunare cu 1-5 unităţi. 5.2 - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind riglete, imagini, legume
de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/
2.Muncile oamenilor- acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; b.procedurale:
Rezolvarea de probleme cu
operaţii de adunare cu 1-5 - jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare conversaţia,explicaţia,
unităţi. sau scădere cu 1-5 unităţi (ex.: „La cumpărături”, demonstraţia,
„În parc” etc.)
3. Legume de primăvară- exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
Rezolvarea de probleme cu - rezolvarea de probleme în care numerele sunt prin descoperire, problematizarea,
operaţii de scădere cu 1-5 date obiectual sau figurate prin semne simple: munca independentă
unităţi. puncte, cerculeţe, linii etc.
c.forme de organizare a
4.Procese ale Pământului - identificarea situaţiilor contextuale care impun colectivului:
(fenomene, flori)- rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:
am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, activitate frontală, activitate
Rezolvarea de probleme cu
pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi individuală
operaţii de scădere cu 1-5
unităţi. asocierea lor cu operaţia corespunzătoare;
activitate în grup
- folosirea unor reprezentări simbolice simple
pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme;

- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini

date;

XXI - recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării

unei probleme;

jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru

recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);

- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în

funcţie de caracteristicile specifice observate;

150
 - completarea unui calendar pe o săptămână/ lună
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri - nori, soare, vânt etc.;

- observarea unor modificări apărute în viaţa

omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;

151
 ABILITĂŢI ŞI DP Aspecte Reguli de organizare a 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ATITUDINI DE specifice învăţării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea rechizite
ÎNVĂŢARE ale organizării materialelor, concentrarea asupra
învăţării şi
rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.
b. procedurale: conversaţia
mic euristică, exerciţiul, muncă
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură,
elemente grafice artistice c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi
şcoală?”

- desenarea momentelor specifice unei zile

obişnuite de şcoală

- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă

XXI
(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,

inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)

- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria

profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,

cabinet stomatologic etc.)

152
PRIMĂVARA AVAP Pictură 1. Fluturele-pata spontană 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi prin presare vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 1.2 -identificarea unor forme, culori ale diverselor specii acuarele, pensulă, foarfecă,
2. Coroniţa primăverii de fluturi, în spaţiul înconjurător, atlase zoologice; planşe imagini, atlas zoologic,
2.2
hârtie creponată, lipici.
(tăiere, decupare, -realizarea lucrării prin aplicarea culorilor pentru
asamblare, lipire) 2.3 obţinerea unor pete spontane; b. procedurale: conversaţia,
2.6 explicaţia, demonstraţia,
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple( de
observaţia, exerciţiul.
cupare, tăiere, asamblare a hârtiei);
c. forme de organizare a
-realizarea coroniţei pentru folosirea în serbări
colectivului: activitate frontală,
tematice, decoruri diverse.
activitate individuală.

153
 MM Elemente de Interpretarea 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
limbaj emise tare sau încet de obiecte
Nuanţe – mediu 1.3 casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical cunoscute
1.4 b. procedurale: conversaţia,
-observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, jocul
jucăriilor muzicale
2.2 c. forme de organizare a
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, colectivului:
2.3
respectiv executarea percuţiei corporale, frontală, individuală, evaluare
3.1
orală
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
3.2
- audiţie: A. Vivaldi ,,Anotimpurile
3.4
- audierea cântecului demonstrat de
XXI
propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

-acompanierea cântecelor cu percuţie

PRIMĂVARA
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

-audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană

-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin

asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)

-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor

154 Cântec: Soarele

 CLR Comunicare 1. Sunetul ă. Literele ă şi Ă
orală (ascultare,
vorbire, Identificarea, dintr-un şir, a
interacţiune) cuvintelor care încep/se
XXII MEDII DE Citire/ lectură termină cu sunetul ă
Scriere/ 2. Sunetul ă. Literele ă şi Ă.
VIAŢĂ
redactare
Elemente de Punerea în corespondenţă
construcţie a a cuvintelor cu imagini
comunicării
3. Sunetul l. Literele l şi L .
Lectură după imagini
Identificarea, dintr-un şir, a
cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul l .
4. Sunetul l. Literele l şi L.
Colaj din
desene/cuvinte/simboluri
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ă 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă ă/Ă, imagini diverse,
1.2 imagini imagini cu lecturi, colaje din
desene,simboluri, cuvint, planşă
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor ă şi Ă
l/L, planşe cu medii de viaţă
1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor ă şi Ă
b. procedurale: conversaţia,
2.1 explicaţia, demonstraţia,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
exerciţiul, problematizarea,
aude sunetul ă
2.2 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului l învăţarea prin descoperire, munca
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de independentă, jocul
2.3
imagini
c. forme de organizare a
4.1 colectivului: frontală, activitate
-exerciţii de recunoaştere a literelor l şi L
individuală, în grup/ pe
4.2
-exerciţii de scriere după contur a literelorle şi L echipe,evaluare orală şi scrisă
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul l
-exerciţii de scriere a literelor ă, Ă, l, L

-recunoaşterea literelor ă, Ă, l, L

-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetelor ă, l în

pronunţarea unor cuvinte

-punerea în corespondenţă a unor cuvinte cu

imagini date

-realizarea unui colaj din desene-cuvinte –simboluri

în care să ilustreze mediul de viaţă subterestru

XXII -organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine

realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

155
MEDII DE MEM Ştiinţele 1. Jungla-Alcătuirea şi
VIAŢĂ Pământului - rezolvarea de probleme
Numere după imagini date.
2. Deşertul-Alcătuirea şi
rezolvarea de probleme
după imagini date.
3.Polii-Alcătuirea şi
rezolvarea de probleme
după imagini date.
4. Subterestru-Alcătuirea şi
rezolvarea de probleme
după imagini date.
3.1 - crearea unor probleme simple după imagini date; 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
planşe, jetoane, numărătoare,
5.2 - folosirea unor reprezentări simbolice simple riglete, imagini, atlas
pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme;
b.procedurale:
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date; conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării
unei probleme; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- exerciţii de identificare si descriere a unor munca independentă
medii de viaţă;
- exerciţii de enumerare a unor plante şi animale c.forme de organizare a
din medii de viaţă;
colectivului:
- exerciţii de clasificare a plantelor şi animalelor;
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în grup
156
 DP Aspecte Reguli de organizare a 3.2 - exerciţii de identificare în imagini a organizării
specifice învăţării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea
ale organizării materialelor, concentrarea asupra rezolvării
învăţării şi
sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul atenţiei, momente de relaxare etc.
mic
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu
activităţile zilnice şi săptămânale

- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură,

elemente grafice artistice

- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la

ABILITĂŢI ŞI şcoală?”
ATITUDINI DE
ÎNVĂŢARE - desenarea momentelor specifice unei zile

obişnuite de şcoală

- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă

(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării,
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor,
inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)

- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria

profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical,

cabinet stomatologic etc.)

157
 AVAP Pictură 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi vizuale şi abilităţi practice, şablon,
jucării 1.3 -vizionarea de filme documentar cu medii de viaţă acuarele, pensulă, carioca
ale acestor animale; neagră, filme documentar.
1. Pinguinul (pensulaţie- 2.3
nonculori) -utilizarea corectă a instrumentelor de lucru şi a b. procedurale: conversaţia,
2.4 culorilor adecvate realizării lucrării; explicaţia, demonstraţia,
2. Vulpea (origami) observaţia, exerciţiul.
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de
îndoire a hârtiei. c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MEDII DE MM Elemente de 1.Interpretarea 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
VIAŢĂ limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical 2.Cântarea cu 1.3 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
acompaniament
instrumental 2.3 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
XXII exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi c. forme de organizare a
recunosc auditiv colectivului:

- acompanierea cântecelor cu percuţie frontală, individuală, evaluare

orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

Cântec vesel-În poiană

158
 JOCUL CU CLR Comunicare 1. Sunetul d. Literele d şi D.
MAŞINUŢE orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a
vorbire, cuvintelor care încep/se
interacţiune) termină cu sunetul d
Citire/ lectură 2. Sunetul d. Literele d şi D
Scriere/
redactare Modificarea unei poveşti
Elemente de
audiate (modificarea
XXIII construcţie a
succesiunii evenimentelor)
comunicării
3. Sunetul d. Literele d şi D
Recunoaşterea unui obiect,
prin formularea de întrebări
despre caracteristicile
acestuia
4. Sunetul d. Literele d şi D
Punerea în corespondenţă
a cuvintelor din 1-2 silabe
cu imagini
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului d 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă d/D, imagini diverse,
1.2 imagini imagini cu lecturi, poveşti audio,
modele de maşinuţe
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor d şi D
b. procedurale: conversaţia,
1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor d şi D
explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, problematizarea,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
învăţarea prin descoperire, munca
aude sunetul d
2.2 -exerciţii de scriere a literelor d, D independentă
2.3 -recunoaşterea literelor d, D c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului d în individuală, în grup/ pe
pronunţarea unui cuvânt echipe,evaluare orală şi scrisă
4.2
-punerea în corespondenţă a cuvintelor din 1-2
silabe cu imagini
recunoaşterea unui obiect, prin formularea de
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de
tipul „Cutiuţa fermecată”
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat
sau a unei imagini
- jocuri de modificare a poveştilor audiate:
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
finalului
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/
imagini date sau desene create de copii
159
 MEM Ştiinţele Fizicii – 1. Efecte ale forţelor
Numere (împingerea, tragerea)-
Alcătuirea unor probleme
prin schimbarea numerelor
dintr-o problemă rezolvată.
2. Efecte ale forţelor
(împingerea, tragerea) )-
Alcătuirea unor probleme
prin schimbarea numerelor
dintr-o problemă rezolvată.
3. Mişcarea corpurilor-
Alcătuirea unor probleme
prin schimbarea întrebării
dintr-o problemă rezolvată.
4. Mişcarea corpurilor-
Alcătuirea şi rezolvarea
unor probleme prin
schimbarea componentelor
acesteia.
DP Dezvoltare Emoţii de bază –
emoţională şi bucurie, tristeţe
socială
TRĂIRE ŞI
MANIFESTARE
EMOŢIONALĂ
XXIII
1.6 formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ planşe, jetoane, numărătoare,
4.2 acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată; riglete, minge, maşinuţe, sfoară
- schimbarea componentelor unei probleme (date b.procedurale:
numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de
problemă să se schimbe; conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
- transformarea unei probleme de adunare în
problemă de scădere şi invers; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- transformarea unei probleme prin extinderea/ munca independentă
reducerea numărului de operaţii
c.forme de organizare a
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra colectivului:
corpurilor;
activitate frontală, activitate
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a individuală
efectelor acestora: împingere, tragere;
activitate în grup
2.1 - vizionarea unor secvenţe din desene animate, 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
filme pentru copii, audierea unor poveşti rechizite
consacrate, pentru identificarea şi denumirea
emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: b. procedurale: conversaţia
cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina euristică, exerciţiul, muncă
curajoasă) independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi
160
JOCUL CU AVAP Desen 1. Maşinuţe (desen-linia) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple ; 2 a. materiale: caietul de arte
MAŞINUŢE Pictură Confecţii vizuale şi abilităţi practice, creion,
şi 2. Remorca-confecţionare 2.2 -realizarea desenului cu maşinuţe pe baza iniţiativei carioca, creioane colorate,
jucării (decupare, îndoire, lipire) spontane(alegerea tipului de maşină, culoarea…) creioane cerate, şablon, foarfecă,
2.5
lipici.
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări
2.3
b. procedurale: conversaţia,
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
explicaţia, demonstraţia,
mediul familiar; observaţia, exerciţiul

-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple c. forme de organizare a

colectivului: activitate frontală,
(decupare,îndoire a hârtiei) activitate individuală;

161
 MM Elemente de 1.Interpretarea -Cântec 1.1 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj trist sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
1.2 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.Interpretarea- Cântec
vesel 1.4 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte explicaţia, demonstraţia,
XXIII exerciţiul, jocul
cunoscute
c. forme de organizare a
-jocuri de audiere alternativă şi comparată a colectivului:
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu:
frontală, individuală, evaluare
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu orală

audierea unui cântec

-observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care

uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

Cântec vesel- Cântec trist-În poiană-Ma șinu ța

dragă

162
 FANTEZIE ŞI CLR Comunicare 1. Sunetul f. Literele f şi F. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului f 5 a. materiale: : caiet, fişe de
CREAŢIE orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de lucru, planşă f/F, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini imagini cu lecturi, poveşti audio,
termină cu sunetul f
interacţiune) modele de bileţele
2. Sunetul f. Literele f şi F 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor f şi F
Citire/ lectură b. procedurale: conversaţia,
Scrierea de bileţele cu 1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor f şi F
Scriere/ explicaţia, demonstraţia,
litere de tipar decupate
redactare 2.1 exerciţiul, problematizarea,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
3. Sunetul f. Literele f şi F învăţarea prin descoperire, munca
Elemente de aude sunetul f
4. Sunetul f. Literele f şi F. 2.2 -exerciţii de scriere a literelor f, F independentă
construcţie a Corespondenţa cuvânt-
comunicării imagine 2.3 -recunoaşterea literelor f, F c. forme de organizare a
colectivului: frontală, activitate
XXIV 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului f în individuală, în grup/ pe
pronunţarea unui cuvânt echipe,evaluare orală şi scrisă
4.2
-punerea în corespondenţă a cuvintelor cu imagini

-„scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind

litere de tipar

- confecţionarea unor bileţele cu litere de tipar

rupte sau decupate din reviste, ziare etc.
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care
trebuie scris

163
MEM Ştiinţele Fizicii – 1. Schimbarea formei
corpurilor (deformare)-
Numere Schimbarea componentelor
unei probleme fără ca tipul
de probleme să se
schimbe.
2. Schimbarea formei
corpurilor (rupere)
Schimbarea componentelor
unei probleme fără ca tipul
de probleme să se
schimbe.
3. Schimbarea formei
corpurilor.Transformarea
unei probleme prin
extinderea numărului de
operaţii.
4. Schimbarea formei
corpurilor. Transformarea
unei probleme prin
reducerea numărului de
operaţii.
1.6 - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ planşe, jetoane, numărătoare,
4.2 spargerea; riglete, plastilină
- schimbarea componentelor unei probleme (date
numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de b.procedurale:
problemă să se schimbe;
- transformarea unei probleme prin extinderea/ conversaţia,explicaţia,
reducerea numărului de operaţii;
demonstraţia,
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală
activitate în grup
164
 DP Dezvoltare Emoţii de bază – bucurie, 2.1 - completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
tristeţe simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un rechizite
emoţională şi desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart
b. procedurale: conversaţia
socială o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat astăzi euristică, exerciţiul, muncă
TRĂIRE ŞI
la ţară şi Monica este… (tristă)” etc independentă, problematizarea,
MANIFESTARE
simularea, joc de rol, joc didactic
EMOŢIONALĂ
XXIV
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

AVAP Desen 1. Ariciul (asamblare) 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
vizuale şi abilităţi practice, măr,
Pictură 2. MăŞti (decupare, 1.2 -joc de descoperire, recunoaştere, sortare a seminţe floarea+soarelui, cartof,
asamblare, lipire, decorare) diferitelor tipuri de material cu care se lucrează; scobitori, şablon, materiale din
Confecţii şi 2.3
natură, beţişor, creioane colorate,
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de
FANTEZIE ŞI jucării 2.5 carioca.
decorare,decupare a hârtiei;
CREAŢIE
2.6 b. procedurale: conversaţia,
-realizarea unei expoziţii cu animalele din legume şi
explicaţia, demonstraţia,
fructe;
observaţia, exerciţiul.
-realizarea măştilor şi folosirea lor pentru punerea
c. forme de organizare a
în scenă a unor serbări, baluri….
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

165
MM Elemente de 1.Jucării muzicale 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj improvizate-confecționare sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
1.3 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.Jucării muzicale
improvizate- Mânuirea 2.3 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
jucăriilor muzicale-Toba emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi c. forme de organizare a
recunosc auditiv colectivului:

- acompanierea cântecelor cu percuţie frontală, individuală, evaluare

orală
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în
bancă etc.)

-jocuri de recunoaştere auditivă a unor

sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor

folosind onomatopee audierea cântecului
demonstrat de

propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

-- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )

Cântec: Toba

166
 CLR 1.Sunetul b.Literele bşi B.
Comunicare Identificarea, dintr-un şir, a
orală (ascultare, cuvintelor care încep-se
vorbire, termină cu sunetul b
interacţiune) 2. Sunetul b.Literele bşi B.
Citire/ lectură Formule specifice pentru
Scriere/ urare. Felicitarea
3. Sunetul â. Literele â şi Â
redactare
Comportamentul
Elemente de personajelor. Evidenţierea
construcţie a unor modele de
comunicării
comportament.
Folosirea unor cuvinte
descriptive pentru a
îmbogăţi o descriere
4. Sunetul â. Literele â şi Â.
Joc de rol: La biserică
XXV
1.1 - confecţionarea unor felicitări cu litere de tipar 5 a. materiale: : caiet, fişe de
rupte sau decupate din reviste, ziare etc. lucru, planşă b/B, imagini diverse,
1.2 (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care imagini cu lecturi, colaje din
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 desene,simboluri, cuvinte, planşă
1.3
Martie”) â/\Â, formule specifice pentru
1.4 urare, modele de felicitări,situaţii
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne de comportament
2.1 grafice
b. procedurale: conversaţia,
2.2 - exerciţii–joc de decorare a unor felicitări, în care explicaţia, demonstraţia,
sunt utilizate litere, cuvinte şi simboluri exerciţiul, problematizarea,
2.3 învăţarea prin descoperire, munca
-jocuri de exersare a modului în care faci o urare cu
independentă
4.1 ocazia sărbătorii Paştelui
c. forme de organizare a
4.2 - prezentarea unor evenimente semnificative din
colectivului: frontală, activitate
viaţa proprie
individuală, în grup/ pe
- discuţii privind comportamentul unor personaje; echipe,evaluare orală şi scrisă
evidenţierea unor modele de comportament

- formularea/ completarea unor enunţuri orale care

să conţină comparaţii între obiecte familiare

- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi

descrierea unor lucruri şi evenimente familiare

- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de

evenimente, persoane, lucruri cunoscute

SĂRBĂTOAREA - identificarea a cel puţin două trăsături ale unor

PAŞTELUI personaje de desene animate/ benzi desenate/
poveşti cunoscute

- formularea unor descrieri/ prezentări elementare

ale unor activităţi/ jocuri preferate

folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi

o descriere
167 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului b
 MEM Numere 1.Obiceiuri de Paşte- 1.6 - transformarea unei probleme de adunare în 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
Transformarea unei problemă de scădere şi invers; planşe, jetoane, numărătoare,
probleme de adunare în 6.1 riglete
problemă de scădere şi - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
invers. balanţei; b.procedurale:

2. Obiceiuri de Paşte- - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări conversaţia,explicaţia,

Transformarea unei succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, demonstraţia,
probleme de adunare în „mai înalt”, „cel mai lung” etc.);
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
problemă de scădere şi
prin descoperire,
invers.
c.forme problematizarea,
3. Paştele-sărbătoarea
munca independentă de
sufletului -Transformarea
organizare a colectivului:
unei probleme de adunare
în problemă de scădere şi activitate frontală, activitate
invers. individuală
SĂRBĂTOAREA 4. Creştere şi dezvoltare. activitate în grup
PAŞTELUI Aflarea unui termen
necunoscut folosind metoda
balanţei.

XXV

168
 DP Dezvoltare Emoţii de bază – frică 2.1 - jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi rechizite
socială emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am
simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii
colegi, când este încurajat/certat de părinţi,
sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou b. procedurale: conversaţia
TRĂIRE ŞI
membru în familie) euristică, exerciţiul, muncă
MANIFESTARE independentă, problematizarea,
EMOŢIONALĂ simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

SĂRBĂTOAREA AVAP Desen 1. Felicitarea (decupare, 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
PAŞTELUI Pictură lipire, desen) vizuale şi abilităţi practice,
Confecţii şi 1.3 -expunerea, observarea şi analiza unor lucrări pe şabloane, acuarele, pensulă,
jucării 2. Suport pentru ou (tăiere, această temă(Ouă încondeiate, desene, foarfecă, lipici, panglică, aţă,
decupare, lipire, asamblare, 2.2 felicitări…); carioca, creioane colorate,
desenare, pensulaţie) markere, adeziv cu sclipici,
2.3 -folosirea liniei şi punctului cu scop decorativ;
imagini cu ouă încondeiate, ou
2.5 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de fiert, o celulă di cofragul de ou,
îndoire, decupare a hârtiei; hârtie creponată verde.

-realizarea unei expoziţii cu tema dată(Paştele). b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

169
 MM Elemente de 1.Recapitulare 1.1 - jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
limbaj sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
muzical 1.3 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,

2.3 - jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, b. procedurale: conversaţia,
emise tare sau încet de obiecte cunoscute explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte
din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi c. forme de organizare a
recunosc auditiv colectivului:
XXV
Cântec:Puii frontală, individuală, evaluare
orală

170
 CLR Comunicare 1. Sunetul h. Literele h şi H
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a
vorbire, cuvintelor care încep/se
interacţiune) termină cu sunetul h
XXVI Citire/ lectură 2. Sunetul h. Literele h şi H
SĂ OCROTIM Scriere/
NATURA! redactare Repovestirea unor
Elemente de fragmente din poveşti
construcţie a audiate, cu reproducerea
comunicării
intonaţiei.
Exprimarea îngrijorării faţă
de evenimente, persoane,
lucruri cunoscute
3. Sunetul p. Literele p şi P
Identificarea, dintr-un şir, a
cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul p
4. Sunetul p. Literele p şi P
Modificarea unei poveşti
audiate (modificarea
finalului)
1.1 -exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
evenimente, persoane, lucruri cunoscute planşă h/H, imagini diverse,
1.2 imagini cu lecturi, colaje din
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor desene,simboluri, cuvinte, planşă
1.3 personaje de desene animate/ benzi desenate/
p/P, reguli de ocrotire a
poveşti cunoscute naturii,modificarea finalului unei
1.4
poveşti cunoscute
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare
2.1
ale unor activităţi/ jocuri preferate b. procedurale: conversaţia,
2.2 explicaţia, demonstraţia,
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat
exerciţiul, problematizarea,
2.3 sau a unei imagini
învăţarea prin descoperire, munca
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: independentă
4.1
schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea
c. forme de organizare a
4.2 finalului
colectivului: frontală, activitate
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
imagini date sau desene create de copii
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat
- reformularea unor mesaje
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text
audiat
-exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului h
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
imagini
-exerciţii de recunoaştere a literelor h şi H
-exerciţii de scriere după contur a literelor h şi H
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul h
-exerciţii de scriere a literelor h, H
171 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului p
 MEM Numere 1. Efecte pozitive ale
acţiunii omului-Numerele
naturale de la 0 la 20. 1.2
2. Efecte negative ale 1.3
acţiunii omului-Numerele
3.2
naturale de la 0 la 20.
3. Reguli de ocrotire a
naturii!-Numerele naturale
de la 0 la 20.
4. Preţuieşte natura!-
Compararea numerelor în
concentrul 0 - 20.
XXVI
SĂ OCROTIM
NATURA!
1.1 -reprezentarea numerelor de la o la 20 cu ajutorul 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau planşe, jetoane, numărătoare,
riglete, imagini
semne (cerculeţe, linii etc.);
- citirea numerelor de la 0 la 20;
b.procedurale:
- scrierea numerelor de la 0 la 20;
conversaţia,explicaţia,
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete demonstraţia,
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1,
cu/fărămanipularea obiectelor; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
- explorarea mediului înconjurător pentru a munca independentă
identifica şi număra fiinţe şi lucruri; c.forme de organizare a
colectivului:
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare,
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, activitate frontală, activitate
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea individuală
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;
activitate în grup
- „vecinilor” unui număr;
- selectarea unor numere după un criteriu dat;
- ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător;
- completarea unor serii numerice;
- identificarea numerelor lipsă dintr-un şir de
numere;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să
prezinte norme de comportare civilizată;
172
 DP Dezvoltare Emoţii de bază – bucurie 2.1 - jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor rechizite
socială
b. procedurale: conversaţia
euristică, exerciţiul, muncă
TRĂIRE ŞI
independentă, problematizarea,
MANIFESTARE
simularea, joc de rol, joc didactic
EMOŢIONALĂ
XXVI
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

SĂ OCROTIM AVAP Desen 1. Câmp cu maci-colaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
NATURA! Pictură (decorare, lipire, pensulaţie) vizuale şi abilităţi practice,hârtie
Confecţii şi 2.3 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări creponată roşie, foarfecă, lipici,
jucării 2. Cutiuţa pentru mălai, gris, spice de grâu,
agrafe/nasturi (decupare, 2.4 despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
acuarele, pensulă, şablon, hârtie
îndoire, lipire, colorare, reciclabilă, carioca.
2.5 mediul familiar;
desenare)
-confecţionarea jucăriilor folosind tehnici simple de b. procedurale: conversaţia,
îndoire, decupare, decorare a hârtiei; explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.
-transformarea şablonului într-un material util
(cutiuţă pentru depozitarea unor obiecte mici). c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

173
MM Mi șcare pe Mişcări sugerate de 1.4 jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
muzică textul cântecului sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
2.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,

2.2 - exersarea mişcării spontane pe cântec b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
3.3 - desenarea unor imagini sugerate de textele exerciţiul, jocul
cântecelor
c. forme de organizare a
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează colectivului:
mişcarea liberă, spontană
frontală, individuală, evaluare
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care orală
uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

cântecelor

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )

- Cântec:Umblă ursul

174
 CLR 1. Sunetul g. Literele g şi G
Comunicare Identificarea, dintr-un şir, a
orală (ascultare, cuvintelor care încep/se
vorbire, termină cu sunetul g.
interacţiune)
Citire/ lectură
Scriere/ 2. Sunetul g. Literele g şi G.
redactare Audierea unei poveşti
Elemente de 3. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ
construcţie a Identificarea, dintr-un şir, a
comunicării cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul ţ
4. Sunetul ţ . Literele ţ şi Ţ.
Repovestirea unui text
audiat
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului g 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă g/G, imagini diverse,
1.2 imagini imagini cu lecturi, colaje din
desene,simboluri, cuvinte, planşă
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor g şi G
ţ/Ţ, reguli de ocrotire a naturii,
1.4 repovestirea unui text
-exerciţii de scriere după contur a literelor g şi G
audiat,imagini cu planetele
2.1 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
b. procedurale: conversaţia,
aude sunetul g
2.2 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se explicaţia, demonstraţia,
termină cu sunetul g exerciţiul, problematizarea,
2.3 -exerciţii de scriere a literelor g, G învăţarea prin descoperire, munca
independentă
4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ţ
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de c. forme de organizare a
4.2
imagini colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
-exerciţii de recunoaştere a literelor ţ şi Ţ echipe,evaluare orală şi scrisă

-exerciţii de scriere după contur a literelor ţ şi Ţ

-desenarea unor obiecte în a căror denumire se

aude sunetul ţ
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
UNIVERSUL termină cu sunetul ţ
XXVII
-exerciţii de scriere a literelor ţ, Ţ

- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce

este vorba (în acest fragment de poveste)?”

- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri

scurte care testează înţelegerea textului audiat

- formularea unor răspunsuri la întrebări despre

conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat

- reformularea unor mesaje

- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text

audiat
175
MEM Ştiinţele 1. Pământul- Numerele 1.1 - reprezentarea numerelor de la 0 la 31 cu ajutorul 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
Pământului naturale de la 20 la 31. planşe, jetoane, numărătoare,
1.2 unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau riglete, imagini
2. Soarele- Numerele
naturale de la 20 la 31. 1.3 semne (cerculeţe, linii etc.); b.procedurale:

3. Luna- Numerele naturale 2.2 - citirea numerelor de la 20 la 31; conversaţia,explicaţia,

de la 20 la 31. demonstraţia,
- scrierea numerelor de la 20 la 31;
4. Planetele- Numerele exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete
naturale de la 20 la 31. prin descoperire, problematizarea,
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1,
munca independentă
cu/fărămanipularea obiectelor;
c.forme de organizare a
- explorarea mediului înconjurător pentru a
colectivului:
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
activitate frontală, activitate
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, individuală
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele,
activitate în grup
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea
în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor;

- „vecinilor” unui număr;

- selectarea unor numere după un criteriu dat;

- ordonarea unor numere date, crescător sau

descrescător;

- completarea unor serii numerice;

- identificarea numerelor lipsă dintr-un şir de

numere;

- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului

folosind imagini sau modele;

176
 DP Dezvoltare Persoane preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
socială colegul/colega
b. procedurale: conversaţia
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează simularea, joc de rol, joc didactic
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate
XXVII INTERACŢIUNI
împreună, fiinţele de carese simte ataşat c. forme de organizare a
SIMPLE CU
colectivului: activitate frontală,
FIINŢE ŞI - organizarea unor evenimente: „Ziua clasei activitate individuală, activitate în
OBIECTE noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate grup/ pe perechi
FAMILIARE Pictură prietenilor”
Colaj a. materiale: caietul de arte
- Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret” vizuale şi abilităţi practice, fire de
mohair galbene şi albastre,
-formularea de răspunsuri la întrebări simple;
foarfecă, lipici, acuarele, pensulă,
-descrierea materialelor folosite, după criterii filme documentar.
diferite;
b. procedurale: conversaţia,
-explorarea mediului înonjurător şi vizionarea unor explicaţia, demonstraţia,
1. Ziua şi noaptea (tăiere, filmuleţe cu privire la sistemul solar; observaţia, exerciţiul.
lipire) 1.1 2
-tăierea firelor mai scurte şi mai lungi, după c. forme de organizare a
AVAP 2. Planetele (pensulaţie) 1.2 indicaţii; colectivului: activitate frontală,
activitate individuală
2.3 --folosirea unor tehnici la alegere,pentru a realiza
planetele, folosind acuarele şi pensulă.
2.2

177
 MM Mi șcare pe Mişcări sugerate de 1.4 -jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor 2 a. materiale:
muzică textul cântecului sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi
2.1 distincte casetofon, cd-uri, laptopul,

2.2 - exersarea mişcării spontane pe cântec b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
3.3 - desenarea unor imagini sugerate de textele exerciţiul, jocul
cântecelor
c. forme de organizare a
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează colectivului:
mişcarea liberă, spontană
frontală, individuală, evaluare
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care orală
uşurează receptarea

- implicarea activă şi dirijată în receptarea

UNIVERSUL
cântecelor

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )

Cântec:Piticii

178
 CLR Comunicare 1. Sunetul j. Literele j şi J. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului j 5 a. materiale: : caiet, fişe de
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de lucru, planşă j/J, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini imagini cu lecturi, jurnalul clasei
interacţiune) termină cu sunetul j
din desene,simboluri, cuvinte, ,
Citire/ lectură 2. Sunetul j. Literele j şi J. 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor j şi J
Scriere/ modele-ştirea zilei, repovestirea
Ştirile zilei (întâmplări
redactare 1.4 unui text audiat,modele de
povestite de colegi/adulţi) -exerciţii de scriere după contur a literelor j şi J
Elemente de invitaţii, despre timp
construcţie a 3. Sunetul j. Literele j şi J. 2.1 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării Jurnalul clasei b. procedurale: conversaţia,
aude sunetul j
4. Sunetul j. Literele j şi J. 2.2 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se explicaţia, demonstraţia,
termină cu sunetul j exerciţiul, problematizarea,
Invitaţie pentru ziua mea 2.3 -exerciţii de scriere a literelor j, J învăţarea prin descoperire, munca
independentă
XXVII 4.1 -„citirea” simbolurilor pentru jurnalulu ilustrat al
I clasei c. forme de organizare a
4.2
colectivului: frontală, activitate
-exerciţii–joc de decorare a unor invitaţii în care individuală, în grup/ pe
sunt utilizate cuvinte, simboluri , desene, cifre echipe,evaluare orală şi scrisă

punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele

orale indicate

- codarea sau decodarea unor mesaje scrise –

TIMPUL Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care
prezintă reguli de comportament, aniversări ale
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic
etc.

completarea jurnalului clasei folosind desene,

fotografii, simboluri

- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat

„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi
simboluri

- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite

de adulţi/ copii
179
 MEM Măsurări 1. Unităţi de măsură a 6.2 - marcarea unei săptămâni pe calendar; 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
timpului-anul, luna, planşe, jetoane, numărătoare,
săptămâna, ziua. - ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor riglete, calendarul
săptămânii;
2. Ziua şi noaptea- b.procedurale:
ordonarea cronologică. - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul
desenelor şi simbolurilor; conversaţia,explicaţia,
3. Calendarul-marcarea demonstraţia,
unei săptămâni pe - aşezarea unor imagini în ordinea derulării
calendar. evenimentelor dintr-o zi; exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
prin descoperire, problematizarea,
4. Date importante-durata - plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere munca independentă
unei activităţi. cronologice (ieri, azi, mâine);
c.forme de organizare a
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine colectivului:
ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat
mai mult?”; activitate frontală, activitate
individuală

activitate în grup

DP Dezvoltare Obiecte preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşiprezintă rechizite
socială jucăria preferată
b. procedurale: conversaţia
INTERACŢIUNI
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
SIMPLE CU
independentă, problematizarea,
FIINŢE ŞI prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează simularea, joc de rol, joc didactic
OBIECTE prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate
XXVII FAMILIARE împreună, obiectele de care se simte ataşat c. forme de organizare a
I
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

180
 AVAP Desen Ceasul-confecţionare 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Pictură (pensulaţie, decupare, vizuale şi abilităţi practice,
TIMPUL LIBER asamblare, lipire) 2.3 -confecţionarea ceasului folosind materiale şi jumătate cutie brânză topită,
tehnici diferite; şabloane, pensulă, acuarele,
piuneze, pahar de unică folosinţă,
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări
2.5 hârtie creponată, foarfecă, lipici.
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
2.6 b. procedurale: conversaţia,
mediul familiar; explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.
-realizarea ceasului pentru folosirea sa ca décor
pentru diverse evenimente din viaţa şcolarilor. c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

181
 MM Mişcare pe 1.Mi șcare pe muzică 1.1 - audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
muzică
Cântare vocală Mişcări libere pe muzică 3.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,

2. Cântare vocală 3.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:

-exersarea asimilării integrale a cântecului –sau pe frontală, individuală, evaluare

strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se orală
însuşeşte ca un tot unitar - text şi melodie, care nu
se despart

- reproducerea în colectiv a cântecelor

XXIX
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări

potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni,
personaje)

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

- exersarea mişcării spontane pe cântec

- desenarea unor imagini sugerate de textele

cântecelor

- audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană -

-acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

182 (creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )
CLR Comunicare 1. Sunetul z. Literele z şi Z
orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a
vorbire, cuvintelor care încep/se
interacţiune) termină cu sunetul z
Citire/ lectură 2. Sunetul z. Literele z şi Z.
Scriere/
Sortarea imaginilor după
redactare
diferite criterii
Elemente de
construcţie a
3. Sunetul v. Literele v şi V
comunicării Identificarea, dintr-un şir, a
cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul v
4. Sunetul v. Literele v şi V.
Reguli de comunicare
eficientă, civilizată. Joc de
rol
1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului z 5 a. materiale: : caiet, fişe de
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de lucru, planşă z/Z, imagini diverse,
1.2 imagini imagini cu lecturi, colaje din
desene,simboluri, cuvinte, planşă
1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor z şi Z
v/V, reguli de comunicare
1.4 eficientă, civilizată,
-exerciţii de scriere după contur a literelor z şi Z
2.1 b. procedurale: conversaţia,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
explicaţia, demonstraţia,
aude sunetul z
2.2 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se exerciţiul, problematizarea,
termină cu sunetul z învăţarea prin descoperire, munca
2.3 -exerciţii de scriere a literelor z, Z independentă
4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului v c. forme de organizare a
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de colectivului: frontală, activitate
4.2
imagini individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
-exerciţii de recunoaştere a literelor v şi V
-exerciţii de scriere după contur a literelor v şi V
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
aude sunetul v
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul v
-exerciţii de scriere a literelor v, V
-identificarea unor norme de comportament civilizat
la o zi aniversară a unei persoane cunoscute
-exersarea unor reguli de comunicare eficientă,
civilizată
183
 MEM Măsurări 1. În excursie-Unităţi 6.3 - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
de măsură pentru valoare planşe, jetoane, numărătoare,
(banii). - confecţionarea „banilor” necesari pentru o riglete, monede, bancnote
activitate-joc
2. La munte Unităţi b.procedurale:
de măsură pentru valoare - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În
(banii). parcul de distracţii” etc.); conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
3. La mare Unităţi - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru
TIMPUL LIBER
de măsură pentru valoare excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
(banii). vizionarea unui film etc.; prin descoperire problematizarea,
XXIX munca independentă
4. Aniversarea-Unităţi de
măsură pentru valoare c.forme de organizare a
(banii). colectivului:

activitate frontală, activitate

individuală

INTERACŢIUNI DP Dezvoltare Animale preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul„Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SIMPLE CU emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
FIINŢE ŞI socială animalul preferat
OBIECTE b. procedurale: conversaţia
FAMILIARE euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
simularea, joc de rol, joc didactic

c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

184
 AVAP Foto-film 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi vizuale şi abilităţi practice, imagini
jucării 2.5 - formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări cu aparate fot, diverse aparate
electronice care pot imortaliza
1. Aparatul foto 2.3 despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
imagini, şablon, pensulă,
mediul familiar; acuarelă, foarfecă, lipici.
2. Porumbelul-
TIMPUL LIBER confecţionare (pensulaţie, b. procedurale: conversaţia,
-confectionarea jucăriilor folosind tehnici simple de
decupare, pliere, explicaţia, demonstraţia,
pliere a a hârtiei Şi de asamblare a componentelor;
asamblare) observaţia, exerciţiul.
-prezentarea unor tipuri de aparate foto.
c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

MM Cântarea 1.Cântarea cu 1.1 -audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:

instrumentală acompaniament
Acompaniament de jucării
muzicale realizat
de copii-Ghiocelul
XXIX 2. Audi ție : Cu mingea
3.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
3.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:

-reproducerea în colectiv a cântecelor frontală, individuală, evaluare

TIMPUL LIBER
orală
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap )

Cântec: Ghiocelul

Cântec: Cu mingea

185
 CUM CLR Comunicare 1. Sunetul x. Literele x şi X 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului x 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
FOLOSESC orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă x/X, imagini diverse,
APARATELE vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini imagini cu lecturi, modele de
interacţiune) termină cu sunetul x
ELECTRICE? aparate electrice, planşă î/Î, reguli
Citire/ lectură 2. Sunetul x. Literele x şi X. 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor x şi X
Scriere/ de folosire a unor aparate
Joc de rol: La cumpărături
redactare 1.4 electrice,etichete personale
-exerciţii de scriere după contur a literelor x şi X
Elemente de 3. Sunetul î. Literele î şi Î
construcţie a Identificarea, dintr-un şir, a 2.1 -desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării cuvintelor care încep/se aude sunetul x
termină cu sunetul î. 2.2 b. procedurale: conversaţia,
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
4. Sunetul î. Literele î şi Î termină cu sunetul x explicaţia, demonstraţia,
2.3 -exerciţii de scriere a literelor x, X exerciţiul, problematizarea,
Etichetarea originală a unor învăţarea prin descoperire, munca
obiecte personale 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului î independentă
înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de
4.2 c. forme de organizare a
imagini
colectivului: frontală, activitate
-exerciţii de recunoaştere a literelor î şi Î individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
-exerciţii de scriere după contur a literelor î şi Î

-desenarea unor obiecte în a căror denumire se

aude sunetul î
XXX
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul î
-exerciţii de scriere a literelor î, Î

- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea

intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)

simularea unor situaţii care presupun verbalizarea

unor situaţii diferite

-jocuri de rol ,,La cumpărături,,

- observarea etichetelor din clasă, plasate pe

dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe
186
 de plastic, nuiele sau carton (în care se
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se
realizează împreună cu copiii

- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe

dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la
panoul „Responsabilităţi” etc.

- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,

„Domino”, „Bingo”

- etichetarea originală a unor obiecte personale –

scriera pe etichetă cu litere, simboluri, desene
pentru a le recunoaşte

187
 CUM MEM Ştiinţele Fizicii 1. Aparate care utilizează
FOLOSESC electricitatea-Unităţi de
APARATELE măsură nonstandard pentru
ELECTRICE? lungime.
2. Aparate care utilizează
electricitatea-Ordonarea şi
compararea unor obiecte
după criteriul lungime.
3. Reguli de siguranţă în
mânuirea aparatelor
electrice- Ordonarea şi
compararea unor obiecte
după criteriul înălţime.
4. Reguli de siguranţă în
mânuirea aparatelor
electrice -Ordonarea şi
compararea unor obiecte
XXX după criteriul grosime.
3.1 - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii; planşe, jetoane, numărătoare,
6.1 riglete, imagini
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor
unităţi de măsură neconvenţionale; b.procedurale:
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi; conversaţia,explicaţia,
demonstraţia,
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări
succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
„mai înalt”, „cel mai lung” etc.); prin descoperire, problematizarea,
munca independentă
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe
baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai scurt/lung); c.forme de organizare a
colectivului:
- completarea unui desen prin realizarea unui
element asemănător cu unul dat, dar mai lung/mai activitate frontală, activitate
scurt; mai înalt/mai scund; individuală
- enumerarea unor aparate electrocasnice, activitate în grup
electronice care funcţionează cu ajutorul
electricităţii;
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine
electricitatea;
- identificarea unor surse de electricitate (baterii,
acumulatori) care asigură funcţionarea unor
obiecte;
- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi
neconvenţionale date;
188
 DP Dezvoltare Animale preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
socială animalul preferat
b. procedurale: conversaţia
INTERACŢIUNI
euristică, exerciţiul, muncă
SIMPLE CU
independentă, problematizarea,
FIINŢE ŞI
simularea, joc de rol, joc didactic
OBIECTE
FAMILIARE c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi

CUM AVAP Foto-film 1. Televizorul 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
FOLOSESC vizuale şi abilităţi practice,imagini
APARATELE Confecţii şi 2. Suport pentru creioane- 1.3 -realizarea unei consrucţii(suportul)din material cu aparate audio-video, şablon,
jucării confecţionare (asamblare, diverse;
ELECTRICE rolă carton, foarfecă, lipici, beţe,
lipire) 2.3
panglică, film animat.
-vizionarea unor filme de scurt metraj, desene
2.5 animate care să stimuleze curiozitatea copiilor în b. procedurale: conversaţia,
legătură cu artele vizuale; explicaţia, demonstraţia,
observaţia, exerciţiul.
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări
c. forme de organizare a
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în
colectivului: activitate frontală,
mediul familiar. activitate individuală.

189
 MM Cântare Cântarea cu 1.4 -audierea cântecului demonstrat de 2 a. materiale:
instrumentală acompaniament
2.1 propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice casetofon, cd-uri, laptopul,
Acompaniament de
XXX jucării muzicale realizat 2.2 - observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care b. procedurale: conversaţia,
uşurează receptarea explicaţia, demonstraţia,
de copii 3.3 exerciţiul, jocul
- implicarea activă şi dirijată în receptarea
c. forme de organizare a
cântecelor colectivului:

-reproducerea în colectiv a cântecelor frontală, individuală, evaluare

orală
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

- acompanierea liberă a cântecelor, cu

sonorităţi emise de obiecte din clasă

(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap)

Cântec: Primăvara

MUZICA ŞI CLR Comunicare 1. Sunetul ş. Literele ş şi Ş. 1.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului ş 5 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
NATURA orală (ascultare, Identificarea, dintr-un şir, a înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de planşă ş/Ş, imagini diverse,
vorbire, cuvintelor care încep/se 1.2 imagini imagini cu lecturi, cântece,
interacţiune) termină cu sunetul ş
numărători ritmate, planşă k/K,
Citire/ lectură 2. Sunetul ş. Literele ş şi Ş 1.3 -exerciţii de recunoaştere a literelor ş şi Ş
Scriere/ cântece cu onomatopee
redactare Exerciţii joc de dicţie, 1.4 -exerciţii de scriere după contur a literelor ş şi Ş
Elemente de b. procedurale: conversaţia,
cântece, numărători ritmate
XXXI construcţie a 2.1 explicaţia, demonstraţia,
-desenarea unor obiecte în a căror denumire se
comunicării 3. Sunetul k. Literele k şi K. exerciţiul, problematizarea,
aude sunetul ş
Interpretarea unor cântece 2.2 -identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se învăţarea prin descoperire, munca
cu onomatopee termină cu sunetul ş independentă
4. Sunetul k. Literele k şi K 2.3 -exerciţii de scriere a literelor ş, Ş
c. forme de organizare a
Transcrierea prin 4.1 -exerciţii de sesizare a poziţiei sunetului k colectivului: frontală, activitate
”fotografiere vizuală” a unor înpronunţarea diferitelor cuvinte sugerate de individuală, în grup/ pe
cuvinte 4.2
imagini echipe,evaluare orală şi scrisă

190
 -exerciţii de recunoaştere a literelor k şi K

-exerciţii de scriere după contur a literelor k şi K

-desenarea unor obiecte în a căror denumire se

aude sunetul k
-identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/se
termină cu sunetul k
-exerciţii de scriere a literelor k, K

- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a

actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă

- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate

- formulare de răspunsuri la ghicitori

- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul

meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult
sau copii)

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete

stabilite anterior

- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin

rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea
tonului, volumului sau vitezei vorbirii

- asocierea unor imagini sau obiecte, cu

onomatopeele corespunzătoare;

- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de

mişcare

-transcrierea prin ”fotografiere vizuală” a unor

cuvinte

191
 MEM Ştiinţele Fizicii 1. Sunete produse de
fenomene ale naturii-Figuri
geometrice (cercul şi
dreptunghiul).
2. Sunete produse de
animale- Figuri geometrice
(Triunghiul şi pătratul).
3. Sunete produse de
XXXI MUZICA ŞI
NATURA instrumente muzicale-
Corpuri geometrice (cubul
şi sfera).
4. Vorbirea şi alte sunete-
Cuboidul.
2.2 - descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
mediul apropiat; planşe, jetoane, numărătoare,
3.1 riglete, instrumente muzicale
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în
mediul înconjurător şi în materiale tipărite;
b.procedurale:
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul conversaţia,explicaţia,
unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu demonstraţia,
pătrăţele;
exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, prin descoperire, problematizarea
cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă,
c.forme de organizare a
robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele;
colectivului:
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
activitate frontală, activitate
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet);
individuală

activitate în grup

INTERACŢIUNI DP Dezvoltare Persoane preferate şi 2.3 - jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SIMPLE CU emoţională şi caracteristicile acestora să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă rechizite
FIINŢE ŞI socială colegul/colega
OBIECTE b. procedurale: conversaţia
FAMILIARE - realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează simularea, joc de rol, joc didactic
prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate
împreună, fiinţele de care se simte ataşat c. forme de organizare a
colectivului: activitate frontală,
- Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret activitate individuală, activitate în
grup/ pe perechi
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate
prietenilor

192
XXXI MUZICA ŞI AVAP Desen 1. Compoziţie liberă 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
NATURA Pictură vizuale şi abilităţi practice,
2. Desene animate 1.2 - vizionarea unor fragmente din filme de desene acuarele, pensulă,film animat.

1.3 animate, cu caracter educativ şi formularea de b. procedurale: conversaţia,

explicaţia, demonstraţia,
2.2 răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj;
observaţia, exerciţiul
-realizarea unei compoziţii libere punându-se la
c. forme de organizare a
dispoziţia
colectivului: activitate frontală,
elevilor acuarelele, pensula şi toate tehnicile de activitate individuală;
lucru învăţate.
MUZICA ŞI
NATURA

193
MM Audiţii Audi ție muzical ă: Muzica 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
și natura emise tare sau încet de obiecte
1.3 casetofon, cd-uri, laptopul,
Jocuri muzicale: Țăranul e cunoscute
pe câmp 1.4 b. procedurale: conversaţia,
-observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, jocul
jucăriilor muzicale
2.2 c. forme de organizare a
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, colectivului:
2.3
respectiv executarea percuţiei corporale, frontală, individuală, evaluare
3.1
orală
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
3.2
- audiţie: F. Mendelssohn-Bartholdy ,,Uvertura
3.4 laVisul unei nopti de vară,,

- audierea cântecului demonstrat de

propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

-audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană

-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin

asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)

-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor
194
 CLR Comunicare 1. Sunetul q. Literele q şi Q. 1.1 -recunoaşterea literelor q, Q, w, W, y, Y 5 a. materiale:caiet, fişe de
orală (ascultare, Confecţionarea unui bileţel lucru, planşe cu literele q, Q,
VARA vorbire, 2. Sunetul w. Literele w şi 1.2 -exerciţii de scriere a literelor q, Q, w, W, y, Y w, W, y, Y, BENZI DESENATE
interacţiune) W.
Citire/ lectură 1.3 -asocierea dintre imagini şi cuvinte b. procedurale:, conversaţia,
Scriere/ Joc de rol: La cumpărături explicaţia, demonstraţia,
redactare 1.4 -scrierea unui bileţel cu litere de tipar, desene,
Elemente de exerciţiul, problematizarea, învă
simboluri, adresat părinţilor
construcţie a 3. Sunetul y. Literele y şi Y 2.1
comunicării ţarea prin descoperire, munca
Construirea de rime pornind -exersarea unor formule de salut, de adresare,
de la cuvinte date 2.2 independentă jocul
prezentare şi solicitare, adecvate contextului
4. Corespondenţa dintre
2.3 c. forme de organizare a
imagini şi cuvinte - dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate,
colectivului: frontală, activitate
pe teme de interes
4.1 individuală, în grup/ pe
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare echipe,evaluare orală şi scrisă
XXXII 4.2
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune
şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, „Statuile
vorbitoare” etc.

- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,

„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări

195
 MEM Numere 1.1 Iunie-Exerciţii şi 1.4 - adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
probleme în concentrul 0- mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de planşe, jetoane, numărătoare,
31. 1.5 numărarea obiectelor; riglete, imagini

2. Fructe şi legume de vară- 1.6 - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o b.procedurale:

Exerciţii şi probleme în mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu
3.1 conversaţia,explicaţia,
concentrul 0-31.
- rezolvarea de exerciţii tot atâtea elemente”; de demonstraţia,
5.2
3.Vara-primăvara adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31
(fenomene)- Exerciţii şi şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de exerciţiul, jocul didactic, învăţarea
probleme în concentrul 0- obiecte/prin desene; prin descoperire, problematizarea,
31. munca independentă
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
4. Vara-primăvara (flori şi de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii c.forme de organizare a
insecte)- Exerciţii şi pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 colectivului:
probleme în concentrul 0-3. baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
activitate frontală, activitate
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
individuală
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
activitate în grup
decât 31;
XXXII
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.:
„La cumpărături”, „În parc” etc.)

- rezolvarea de probleme în care numerele sunt

date obiectual sau figurate prin semne simple:
puncte, cerculeţe, linii etc.

- folosirea unor reprezentări simbolice simple

pentru a reda înţelegerea enunţului unei problem;
VARA - rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
date

- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării

unei probleme

- identificarea situaţiilor contextuale care impun

196 rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:
 DP Aspecte Hobby-uri şi activităţi 3.3 - prezentarea în faţa grupului a unor obiecte 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
specifice preferate personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi rechizite
ale organizării place fiecăruia să facă, pentru valorizarea
învăţării şi
abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul b. procedurale: conversaţia
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi
mic euristică, exerciţiul, muncă
preferate: „Ce îmi place să fac?”
independentă, problematizarea,
XXXII
- „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor pe care simularea, joc de rol, joc didactic
fiecare le are acasă sau a
c. forme de organizare a
obiectului/jucăriei/activităţii preferate colectivului: activitate frontală,
activitate individuală, activitate în
- realizarea unor albume, agende speciale, grup/ pe perechi

portofolii care cuprind date personale

despreactivităţi preferate, aptitudini, realizări etc.
EXPLORAREA - jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor
MESERIILOR abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor în
diverse domenii: muzică, dans, sport, desen,

matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal

sau la un instrument, desenat, decupat, sărit
coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi
politicos, a răspunde la întrebări, calcul matematic
simplu etc.)

- realizarea unor expoziţii cu temă, care să

cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor

clasei

- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică

(construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.),

unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de

interese pe diferite teme

197
 AVAP Confecţii şi 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
jucării vizuale şi abilităţi practice,dopuri
1.2 -recunoaşterea diferitelor tipuri de plastic, plastilină, scobitori,
şabloane, creioane colorate,
2.3 de materiale folosite;
foarfecă, lipici, hârtie creponată,
2.5 -confectionarea jucăriilor folosind decuparea hârtie reciclabilă, material textil,
hârtiei Şi asamblarea elementelor; pensulă, acuarele, hârtie
creponată roşie.
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin
b. procedurale: conversaţia,
efort propriu. explicaţia, demonstraţia,
1. Flori (decupare, colorare, observaţia, exerciţiul
asamblare, lipire)
VARA c. forme de organizare a
2. CireŞ (pensulaţie, colectivului: activitate frontală,
decupare, asamblare, lipire) activitate individuală;

XXXII

198
 MM Recapitulare Recapitulare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
emise tare sau încet de obiecte
Greiera șul 1.3 casetofon, cd-uri, laptopul,
cunoscute
1.4 b. procedurale: conversaţia,
-observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, jocul
jucăriilor muzicale
XXXII 2.2 c. forme de organizare a
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, colectivului:
2.3
respectiv executarea percuţiei corporale, frontală, individuală, evaluare
3.1
orală
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
3.2
- audiţie: A. Vivaldi ,,Anotimpurile
3.4
- audierea cântecului demonstrat de

propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

VARA -reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

-audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană

-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin

asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)

-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor

199 Cântec: Greiera șul

 CLR Comunicare Recapitulare Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini 5 a. materiale: caiet, fişe de
orală (ascultare, sau obiecte lucru,planşe cu grupurile de
vorbire, literece, Ce, ci, Ci, planşe
interacţiune) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) diverse
Citire/ lectură
Scriere/ Formularea de propoziţii cu suport intuitiv b. procedurale: conversaţia,
redactare
Elemente de explicaţia, demonstraţia,
Ordonarea propoziţiilor pe baza u nui suport intuitiv
construcţie a exerciţiul, problematizarea, învă
comunicării Elemente grafice care intră în componenţa
ţarea prin descoperire, munca
literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale,
independentă jocul
bucle, semiovale, ovale, noduleţe
c. forme de organizare a
Desenarea literelor de tipar
colectivului: frontală, activitate
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea individuală, în grup/ pe
scrisă echipe,evaluare orală şi scrisă

Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

Felicitarea .Biletul

Vocabular

Cuvântul

Cuvinte cu sens asemănător

Cuvinte cu sens opus

SUNT ŞCOLAR
XXXII ÎNVINGĂTOR! Fonetică
I
Sunete specifice limbii române

Despărţirea cuvintelor în silabe

Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care

nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în
scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi,
ghe, ghi

200 Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a

 SUNT ŞCOLAR MEM Recapitulare 1.4 - adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o 4 a.materiale : caiet, fişe de lucru,
ÎNVINGĂTOR! mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de planşe, jetoane, numărătoare,
1.5 numărarea obiectelor; riglete

1.6 - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o b.procedurale:

mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea
3.1 conversaţia,explicaţia,
elemente”;
demonstraţia,
5.2
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-
5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor exerciţiul, jocul didactic, munca
efectuate prin numărare de obiecte/prin desene; independentă

- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr c.forme de organizare a

de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii colectivului:
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10
activitate frontală, activitate
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
individuală
colegi ai săi. Câte a dat în total?”);
activitate în grup
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici
decât 31;

- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare

sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – (ex.:
„La cumpărături”, „În parc” etc.)

- rezolvarea de probleme în care numerele sunt

date obiectual sau figurate prin semne simple:
puncte, cerculeţe, linii etc.
XXXII
I - folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru
a reda înţelegerea enunţului unei problem;

- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date

- recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării

unei probleme

- identificarea situaţiilor contextuale care impun

201
 rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am
primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat,
pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare;

-jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru

recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);

- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în

funcţie de caracteristicile specifice observate

- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună

cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor
simboluri - nori, soare, vânt etc.;

- observarea unor modificări apărute în viaţa

omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp;

RECAPITULAR DP 1.1 jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea 2 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
E emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am rechizite
1.2 simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii
colegi, când este încurajat/certat de părinţi, b. procedurale: conversaţia
2.1 euristică, exerciţiul, muncă
sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou independentă, problematizarea,
2.2
membru în familie simularea, joc de rol, joc didactic
2.3
- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot c. forme de organizare a
3.2 să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă colectivului: activitate frontală,
colegul/colega, jucăria preferată, animalul preferat, activitate individuală, activitate în
activităţi preferate grup/ pe perechi

- exerciţii de identificare în imagini a organizării

învăţării: întreruperea jocului, pregătirea
materialelor, concentrarea asupra
rezolvăriisarcinilor, eliminarea surselor de
perturbare a atenţiei, momente de relaxare

202
 - completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se
simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un
XXXII desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart
I
o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat

astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)” etc

-realizarea unui colaj care să înfăţişeze

personalitatea fiecăruia -înclinaţii,preferinţe,profesia
dorită

JUCĂRII AVAP Modelaj 1. Jucării-modelaj 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
Confecţii şi vizuale şi abilităţi practice,
jucării 2. Brăţară-înŞirare 2.3 -confectionarea jucăriilor folosind tehnici de plastilină, paste făinoase cu
modelare Şi de înŞirare; orificiu, mărgele, şnur, pensulă,
2.4
acuarele, pietre de diferite
-modelarea plastilinei –formularea de întrebări
2.5 dimensiuni, adeziv cu sclipici.
simple şi răspunsuri despre cele observate;
b. procedurale: conversaţia,
- înşirarea mărgelelor(paste făinoase)-formularea
explicaţia, demonstraţia,
de întrebări
XXXII observaţia, exerciţiul
I simple şi răspunsuri despre cele observate;
c. forme de organizare a
-decorarea sălii de clasă cu jucăriile modelate. colectivului: activitate frontală,
activitate individuală.

203
 MM Recapitulare Recapitulare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
emise tare sau încet de obiecte
Jocuri-Chi ț-chi ț 1.3 casetofon, cd-uri, laptopul,
cunoscute
1.4 b. procedurale: conversaţia,
-observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, jocul
jucăriilor muzicale
2.2 c. forme de organizare a
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, colectivului:
2.3
respectiv executarea percuţiei corporale, frontală, individuală, evaluare
3.1
orală
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
3.2
- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia
3.4
Jucăriilor

- audierea cântecului demonstrat de

RECAPITULAR
E propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice

-reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

-audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană
XXXII
I -jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)

-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

204 aprecierea lor

 CLR Comunicare Evaluare finală 1.1 -recunoaşterea poveştii, a personajelor, a 5 a. materiale: teste, fişe
orală (ascultare, elementelor de detaliu
XXXI vorbire, 1.2 b. procedurale: munca
V interacţiune) -asocierea unorînsuşiri fiecărui personaj independentă, jocul
Citire/ lectură 1.3
Scriere/ -ordonarea secvenţelor poveştii în ordinea în care c. forme de organizare a
redactare 1.4 se petrec, numerotarea lor colectivului: frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
Elemente de 2.1 -reprezentarea grafică a silabelor unor cuvinte după echipe,evaluare orală şi scrisă
construcţie a imagini date
comunicării 2.2
-povestirea unor secvenţe din poveşti cunoscute
2.3
-dialoguri în pereche sau în grupuri mici după
4.1
SUNT ŞCOLAR imagini date
ÎNVINGĂTOR! 4.2
-joc,,Eu spun una, tu spui multe,,

-reprezentarea grafică a silabelor şi sunetelor

cuvintelor care denumesc imagini date

-alcătuirea unor propoziţii cu 3-4 cuvinte despre

obiecte ilustrate în imagini date

-formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,

adresă), despre familie, colegi, animalul preferat,
culoarea preferată, mâncarea preferată,
şcoală,despre tot ce ai învăţat pănă acum

,,Eşti şcolar învingător!

205
 HAI SĂ NE Jocuri 1.1 a. materiale: jocuri
DISTRĂM !.... Citire/ lectură
Scriere/ 1.2 c. forme de organizare a
redactare colectivului: frontală, activitate
1.3 individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
1.4

XXXI 2.1
V
2.2

2.3

4.1

4.2

206
 MEM Evaluare finală 1.1 - numărarea elementelor unei mulţimi, pentru 4 a.materiale: fişe de evaluare,

1.2 evidenţierea faptului că numărul de elemente ale numărătoare, riglete

acesteia este dat de ultimul număr din
1.3 b.procedurale:
succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
2.2 conversaţia,explicaţia,
reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul
5.1 unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau exerciţiul,
semne (cerculeţe, linii etc.);
c.forme de organizare a
- citirea numerelor de la 0 la 31; colectivului:

- scrierea numerelor de la 0 la 31; activitate frontală, activitate

individuală
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete
(probă orala. Probă scrisă)
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
SUNT ŞCOLAR manipularea obiectelor;
ÎNVINGĂTOR!
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
mai mici decât 15”);

- identificarea „vecinilor” unui număr;

- completarea unor serii numerice;

recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:

pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în
mediul înconjurător şi în materiale tipărite;

- explorarea mediului înconjurător pentru a

identifica şi număra fiinţe şi lucruri;

- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de

picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire.

207
 DP 2 a. materiale: fiŞe de lucru

b. procedurale: conversaţia
euristică, exerciţiul, muncă
independentă, problematizarea,
EVALUARE
simularea, joc de rol, joc didactic
SUMATIVĂ
c. forme de organizare a
XXXI
colectivului: activitate frontală,
V
activitate individuală (probă orală
Şi scrisă).

VINE AVAP Confecţii şi Pietricele colorate pentru 1.1 -formularea de răspunsuri la întrebări simple; 2 a. materiale: caietul de arte
VACANŢA! jucării decor (pensulaţie, vizuale şi abilităţi practice,
decorare) 1.2 -gruparea materialelo folosite, după diferite
criterii(formă, grosime..); b. procedurale: conversaţia,
2.3 explicaţia, demonstraţia,
- confecţionarea jucăriilor folosind tehnici simple de observaţia, exerciţiul
2.5 decorare;
c. forme de organizare a
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin colectivului: activitate frontală,
activitate individuală;
efort propriu.

208
 MM Cântarea vocală Evaluare 1.1 -jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, 2 a. materiale:
emise tare sau încet de obiecte
Jocuri cu și despre 1.3 casetofon, cd-uri, laptopul,
muzică cunoscute
1.4 b. procedurale: conversaţia,
-observarea/familiarizarea cu aspectul explicaţia, demonstraţia,
2.1 exerciţiul, jocul
jucăriilor muzicale
2.2 c. forme de organizare a
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, colectivului:
2.3
respectiv executarea percuţiei corporale, frontală, individuală, evaluare
3.1
orală
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
3.2
- audierea cântecului demonstrat de
3.4
propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice
EVALUARE
SUMATIVĂ -reproducerea în colectiv a cântecelor

însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele

-acompanierea cântecelor cu percuţie

corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul în

bancă etc.)

-audierea unor creaţii muzicale care declanşează

mişcarea liberă, spontană

-jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin

asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe
vârfuri etc.)

-discuţii despre propriile creaţii, analiza şi

aprecierea lor

209
 LIMBA ENGLEZĂ- Planificare pe unităţi de conţinut

Întocmit: prof. Maria-Magdalena Nicolescu

Săptă Teme Vocabular Conţinuturi Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe or
e

I Greetings-Hi! Hi, hello, goodbye How are you? 1.1 - oferirea răspunsului familiar la salutul uzual 1 a. materiale: caiet
Hello!
I’ m fine, thank între prieteni („Bună!”, „Pa!”, formula „Ce mai b. procedurale:
you!
faci?”) metoda audio –linguală, metoda directă,
exerciţiul, jocul didactic

c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

II Classroom Stand up, sit down, show, Stand up! 1.1 -realizarea unei comenzi didactice simple; exemplu: 1 a. materiale:
commands- listen, draw, say, colour, „Vino aici!, „Ridică-te/ stai jos!”, „Arată-mi caiet, jetoane, creioane colorate
come here Sit down!
Stand up, cartea/ jucăria!”, „Atinge-ţi nasul!”(la fiecare comandă, b. procedurale:
please! Say! profesorul sprijină enunţul cu un gest care să faciliteze exerciţiul, metoda audio- linguală, metoda
înţelegerea – coborârea/ ridicarea braţului, a mâinii, direct, explicaţia,jocul didactic, munca
Come here! independentă
folosirea unui obiect)

c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală
III Poster of Hello, good bye, come here, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
September draw, colour conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi caiet, etichete, lipici, foarfece
simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu
imaginea b. procedurale:
exerciţiul, munca independentă

c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

IV School objects Desk, chair, book, pen, Give me the…. 1.2 -apucarea/ ridicarea unui obiect (exemplu: 1 a.materiale:
pencil, pencil case,

210
 schoolbag carte, caiet, penar, creion, jucărie), pentru a indica caiet, jetoane, creioane colorate
înţelegerea denumirii respective
b. procedurale:
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu: masă,
banană, scaun) metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă, jocul didactic
- realizarea unei comenzi didactice simple (exemplu:
“Give me the pencil! “ c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

V It’ s Halloween Pumpkin, mask, witch Pumpkin, 1.2 - apucarea/ ridicarea unui obiect 1 a.materiale:
time! pumpkin…
2.1 pentru a indica înţelegerea denumirii respective caiet, imagini cu obiecte specifice sărbătorii de
Happy Halloween, creioane colorate
Halloween! - indicarea obiectului cu degetul (exemplu:
dovleac,masca,vrajitoare) b. procedurale:

- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
corecte
-recitarea unei poezii scurte pentru copii
metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă
c.forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

VI Numbers One, two, three, four, five, Count… 1.2 - repetarea numerelor de la 1-10 1 a.materiale:
six, seven, eight, nine, ten
One book, two 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu caiet, jetoane cu numerele de la 1 la 10,
books…. individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei creioane colorate
2.2 corecte
Draw….. b. procedurale:
2.3 - desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si o
minge. Desenează-le!” metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, jocul didactic , munca independentă
-numărarea unor obiecte din clasă (creioane, caiete,
jucării) c.forme de organizare a colectivului:

-jocuri de atenţie şi de recunoaştere a numerelor frontală, individuală

învăţate

211
VII Poster of Desk, book, mask, ten, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
October pumpkin, pencil, chair, witch conţin diverse simboluri/ etichete cu
b. procedurale: exerciţiul, munca independentă
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi
asocierea lor cu imaginea c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

VIII Toys Doll, robot, toy car, teddy What’ s this? 1.2 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
bear, ball individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
A….. 2.1 corecte caiet, jetoane cu jucării, creioane colorate

2.3 - repetarea unei întrebări uzuale şi a b. procedurale:

răspunsului la această întrebare.; exemplu: „Ce este metoda directă, metoda audio- linguală,
aceasta? O jucărie.” exerciţiul, jocul didactic, munca independentă

- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o maşină, o c.forme de organizare a colectivului:

barcă şi o păpuşă. Desenează-le!
frontală, individuală
- recitarea unei poezii scurte pentru copii

-participarea la jocuri de atenţie

IX What is your name What is your 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
name? name? individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
2.2 corecte caiet
My name is…
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ b. procedurale:
How are you? numele meu e...” (profesorul oferind
metoda directă, metoda audio- linguală,
I’ m fine, thank sprijin prin completare sau prin reluare cu exerciţiul, jocul didactic
you!
pronunţie şi intonaţie corecte mesajul c.forme de organizare a colectivului:

respectiv) frontală, individuală

- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul 1 - „Eu

sunt ...., am... ani, ”.

212
 Elevul 2

- „Eu sunt..., am ... ani” etc.

- recitarea unor poezii scurte pentru copii

X Poster of Toy car, robot, teddy bear, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
November doll conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece

mesaje scurte şi simple; b. procedurale:

exerciţiul, munca independentă
-reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

XI Stories Snow White, Little Mermaid, What is your 1.3 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
prince, witch, Cinderella, name? individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
pirate 2.1 corecte caiet, imagini cu personaje din poveşti, film de
My name is….. desene animate, creioane colorate
2.2 - răspuns la întrebarea: ”Cine este aceasta/
b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând personajul)
metoda directă, metoda audio- linguală,
-vizionarea unor clip-uri de 2-3 minute din filme de exerciţiul, vizionarea de filme
desene animate în limba respectivă (fără traducere în
limba română) c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XII Persons Boy, girl, man, women I am a…. 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
My name is…. 2.2 corecte caiet, jetoane cu băiat, fată, bărbat, femeie

What is your -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ b. procedurale:

name? numele meu e...” (profesorul oferind
metoda directă, metoda audio- linguală,
How are you? sprijin prin completare sau prin reluare cupronunţie şi exerciţiul
intonaţie corecte mesajul
c.forme de organizare a colectivului:
respectiv)

213
 - participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul frontală, individuală

1 - „Eu sunt ...., am... ani, sunt fetiţă”. Elevul 2

- „Eu sunt..., am ... ani, sunt băiat” etc.

- recitarea unor poezii scurte pentru copii

XIII It’ s Christmas Santa Clause, bells, Knock, knock…. - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, imagini cu Moş Crăciun,
time! present, Christmas tree individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei bradul de Crăciun, CD-player, jucării muzicale,
Merry Christmas! corecte colinde in limba engleză, creioane colorate

- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, b. procedurale:

mimă sau acompaniament cu jucării muzicale metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XIV Farm animals Dog, cat, pig, horse, cow What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
It is a…… 2.2 corecte caiet, jetoane cu animale domestice, creioane
colorate
-răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/
b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând obiectul)
metoda directă, metoda audio- linguală,
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta exerciţiul, munca independentă

...?” (profesorul indicând obiectul) c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală
-recitarea unor poezii scurte pentru copii

XV What do Woof, meow, moo, oink Old Mac Donald 1.3 - repetarea după profesor a unor onomatopee 1 a.materiale:
animals say? had a farm…… individual/ în cor până la reuşirea
2.1 caiet, jetoane cu animale domestice, CD-player,
pronunţiei, intonaţiei corecte creioane colorate
1.2

214
 -ascultarea şi mimarea unor cântece simple b. procedurale:

pentru copii metoda directă, metoda audio- linguală,

exerciţiul, munca independentă
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare,
c.forme de organizare a colectivului:
mimă sau acompaniament cu jucării musicale
frontală, individuală
-desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si un
câine. Desenează-le!

XVI Poster of Farm, dog, cat, horse, pig, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
January cow conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece

mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi b. procedurale:

asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă

c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XVII Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,

b. procedurale: metoda directă, metoda

audio- linguală, exerciţiul, munca independentă
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, evaluare orală Şi scrisă

XVIII Pets Parrot, fish, dog, cat What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, imagini cu diverse animale
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei de companie, creioane colorate
It is a …… 2.3 corecte
b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
-gasirea corespondentului pentru cuvintele date linguală, exerciţiul, munca independentă

- recitarea unei poezii scurte pentru copii c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XIX Fruits Apple, pear, grapes, What’ s this? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, jetoane cu fructe
banana, lemon, orange individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
It’ s a….. 2.2 corecte b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
linguală, exerciţiul, munca independentă

215
 This is a……. 2.3 răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ c.forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
acesta?” (profesorul indicând obiectul)

- numărarea unor obiecte

-găsirea cuvintelor corespunzatoare (salata de fructe )

XX Poster of Cat, dog, moo, banana, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
February orange, apple, oink, lemon conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece

mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi b. procedurale:

asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă

c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XXI It’ s my Present, cake, ballon, How old are you? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
birthday! crown, paper hat, birthday individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
card I am……. 2.2 corecte b. procedurale:

Happy birthday! - răspuns la întrebări simple de identificare: „Câţi ania metoda directă, metoda audio- linguală,
ai ?;Eu am … ani . ” (profesorul oferind sprijin prin exerciţiul, munca independentă
Thank you!
completare sau prin reluare cu pronunţie şi intonaţie
c.forme de organizare a colectivului:
corecte mesajul respectiv)
frontală, individuală
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă

XXII Actions Read, jump, run, sleep, Silly sentences: 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, jetoane cu animale
wash up ,wake up, eat ,fly, cats fly individual/ în cor până la reuşirea domestice
take pictures 2.3
pronunţiei, intonaţiei corecte b. procedurale:

- construirea unor mesaje trăznite; exemple: metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul
„Pisicile zboară. Câinii citesc. Vacile fac poze.”
c.forme de organizare a colectivului:frontală,
individuală

XXIII My house Roof, window, door, floor What’ s this? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate, jetoane

216
 This is a……. individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
corecte
1.2 b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
repetarea unei întrebări uzuale şi a linguală, exerciţiul, jocul didactic , munca
2.1
independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu:
2.3
c.forme de organizare a colectivului:
„Ce este aceasta? Aceasta este o casă . ”
frontală, individuală
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu:

Acoperiş, fereastră, uşă )

- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o casă cu două

ferestre .”

Deseneaz-o !

-recitarea unei poezii scurte pentru copii

-executarea unor comenzi simple: ( exemplu : “Arată

spre uşă !“ )

XXIV Poster of House, sleep, fly, paper hat, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a.materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
March read, window, cake conţin diverse simboluri/ etichete cu b.procedurale:exerciţiul, munca independentă
c.forme de organizare a
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi colectivului:frontală, individuală
asocierea lor cu imaginea

XXV The rooms of Living room, badroom, What room is it? 2.1 - repetarea unei întrebări uzuale şi a 1 a.materiale:caiet, jetoane cu bucătărie,
the house kitchen, bathroom sufragerie, dormitor, baie
It is the……. 2.2 răspunsului la această întrebare ( exemplu:
b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Go to the…….. 2.3 „Ce cameră este aceasta? Aceasta este bucătăria.” linguală, exerciţiul, jocul didactic

- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu c.forme de organizare a colectivului:
individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei frontală, individuală
corecte

-găsirea cuvintelor corespondente-acţiune-locul

217
 desfăşurării acesteia

-jocuri de executare a unor comenzi

simple( exemplu-“Du-te la bucătărie !“

XXVI It’ s Easter Egg, Easter, lamb, Easter What is it? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
time! egg, Easter rabbit individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
It is a……. corecte b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
linguală, exerciţiul, munca independentă
Bunny, bunny…… - repetarea unei întrebări uzuale şi a
c.forme de organizare a colectivului:
Happy Easter! răspunsului la această întrebare.; exemplu: frontală, individuală

„Ce este acesta? Un ou de Paşte.”

-recitarea unei poezii scurte pentru copii

XXVII In the park Bench, tree, bike, butterfly, What is it? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
slide, swing individual/ în cor până la reuşirea
It is a…. b. procedurale:
pronunţiei, intonaţiei corecte
The sun is up…. metoda directă, metoda audio- linguală,
-recitarea unei poezii scurte pentru copii exerciţiul, munca independentă

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XXVIII Poster of April Bike, Easter, lamb, Easter 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale:
egg, butterfly, tree conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece

mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor b. procedurale:

exerciţiul, munca independentă
şi asocierea lor cu imaginea
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

XXIX My body Head, arm, leg, shoulders, What is it? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
hand, foot individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
218
 It is a… corecte b. procedurale:

Show me the…. -repetarea unei întrebări uzuale şi a metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, jocul didactic, munca independentă
My head/ my arm răspunsului la această întrebare.; exemplu:
c.forme de organizare a colectivului:
„Ce este aceasta? Este o mână. .”
frontală, individuală
-indicarea părţilor corpului

-desenarea corpului propriu sau al colegului

-executarea unor comenzi (exemplu: ”Arată-mi mâinile!

“)

XXX Which words Boy, toy, doll, ball, fly, sky, Boy- toy 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj simplu 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
rhyme? ten, man, house, mouse individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, intonaţiei
2.3 corecte b. procedurale:

- găsirea de cuvinte care rimează (exemplu:boy- doll ) metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă, jocul didactic

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XXXI Spot the Boy, girl, cat, dog, car, How many 2.3 -jocuri de pronunţie şi de atenţie 1 a.materiale:caiet
difference! house, balloon, door, balloons?
window b. procedurale:
How many
windows? metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, jocul didactic

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individual

XXXII Poster of May Boy, girl, leg, hand, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
shoulders conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi b. procedurale: exerciţiul, munca
219
 simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu independentă
imaginea c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
XXXIII Bring your toys Robot, doll, toy car, ball, What is it? 2.2 - răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ 1 a.materiale:caiet, creioane colorate, jucării
to school! teddy bear
It is a….. 3.1 acesta?” (profesorul indicând obiectul b. procedurale:

Give me the…. - aducerea la şcoala a jucăriei preferate şi
selectarea uneia dintre etichetele oferite de
profesor pentru a indica denumirea acesteia în limba
străină
metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, jocul didactic, munca independentă
c.forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

-desenarea jucăriei

XXXIV My Page Name, boy, girl, fruits, pet, What is your 2.2 -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ 1 a.materiale:caiet
toy, like name? numele meu e / eu am … ani / mie îmi place….”
b. procedurale:
My name is…
metoda directă, metoda audio- linguală,
How old are you? exerciţiul, munca independentă

I am.. c.forme de organizare a colectivului:

What fruits do frontală, individuală

you like?

I like…..

Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,

b. procedurale:
metoda directă, metoda audio- linguală,
exerciţiul, munca independentă
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, evaluare orală Şi scrisă

LIMBA FRANCEZĂ - PLANIFICARE PE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

220
 Întocmit: prof. Cristina Voican și Cristina Bolbose

Săptă Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

invăţare
mâna tenţe ore

I Bonjour ! Saluer – formules Bonjour / Bonsoir, Bonne nuit M, 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge
de salut Mme ; Salut / Au revoir / A bientôt /
Bonne journée! 2.1 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
asociere de imagini; Exerciţii de
simulare a unui dialog metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat

c. forme de organizare a colectivului: frontală, in

perechi

II Merci! Remercier/répondr Merci/ merci beaucoup ; Merci 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge
e aux Madame /Monsieur ! Merci mon
remerciements ami ! De rien ! Viens avec moi ! 1.2 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
Avec plaisir ! asocierea imaginii cu cuvântul;
2.2 Exerciţii de simulare; metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
dialogul dirijat
activitate ludică;
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi

III Comment ça Formules de Comment ça va ? ça va bien / ça 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, minge, CD Player
va ? politesse va comme ci, comme ça, /ça va
mal 2.2 Exerciţii de simulare; b. procedurale:

Poésie. Chanson Bonjour, bonjour, Activitate ludică; Audierea metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
comment ça va ? cântecului Bonjour, bonjour, dialogul dirijat, intonare de cântece
comment ça va ?
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi

IV Comment tu Se présenter / Comment tu t’appelles ? Je 1.1 Exerciţii de repetare după model ; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate CD Player
t’appelles ? répondre aux m’appelle … Exerciţii de pronunţie;

221
 présentations Chanson Frère Jacques 1.2 Exerciţii de colorare şi recitare; b. procedurale:
Audierea cântecului Frère Jacques
2.1 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
recitare de poezii, intonare de cântece

c. forme de organizare a colectivului: frontală, in

perechi, individuală

V Quel âge as- Dire son âge Quel âge as-tu ? J’ai …...ans. Et
tu ? toi ? Tu as quel âge ? Moi, j’ai …
ans.
Chanson Quel âge as-tu ?
1.1 Exerciţii de repetare după model ;
Exerciţii de pronunţie;
1.2
Exerciţii de colorare ; Audierea
2.1 cântecului Quel âge as-tu ?
1 a. materiale: caiet, creioane colorate CD Player
b. procedurale:
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
lucrul individual, intonare de cântece

c. forme de organizare a colectivului: frontală, in

perechi, individuală

VI Révision / Saluer / se Jeu de coloriage. Jeu du ballon 1.1 Exerciţii de identificare auditivă; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate
Évaluation 1 présenter
1.2 Exerciţii de identificare şi colorare; b. procedurale:
activitate ludică
3.1 Exerciţiul, joc didactic, lucrul individual

c. forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală

VII Mes objets Identifier les objets Ecoute et répète : Voilà un crayon/ 1.1 Exerciţii de repetare după 1 a. materiale: caiet, creioane colorate
d’écolier de l’écolier une gomme / un livre/un cahier/un model ;Exerciţii de performare a
stylo/un cartable/un plumier. 1.2 actului de vorbire (a identifica b. procedurale:
Prends un crayon ! Donne –moi obiecte, realizarea corespondenţei
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
une gomme ! ……. sunet /imagine)
lucrul individual, jocul didactic
Exerciţii de identificare a obiectelor
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
şcolare prin asocierea imaginii cu
individuală
cuvântul; Exerciţii de simulare;
activitate ludică

VIII Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
travail 1 connus correspondante ! proiectelor de grup care conţin
222
 3.1 diverse obiecte şcolare şi formule b. procedurale:
de salut/ etichete cu aceste mesaje;
reperarea etichetelor şi asocierea Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
lor cu imaginea didactic

c. forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală

IX Les nombres Identifier les Ecoute et répète : un, deux, trois, 1.1 Exerciţii de repetare a numerelor de 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jetoane cu nr
de 1 à 10 nombres de 1 à 10 …. Compte jusqu'à 5/10. Dessine la 1 la10, repetarea după profesor a de la 1 la 10, CD Player
trois/cinq ….. 1.2 unui cuvânt, mesaj simplu
Utiliser les crayons/gommes/stylos. Colorie individual/ în cor până la reuşirea b. procedurale:
nouveaux mots 2.1
trois/cinq/….. fleurs. Chanson Un, pronunţiei, intonaţiei corecte;
dans des phrases metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
deux, trois 2.2 Exerciţii de colorare a unui nr de
simples lucrul individual, intonare de cântece
obiecte;
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Exerciţii de numărare a unor obiecte
perechi, individuală
din clasă (creioane, caiete, jucării)

-jocuri de atenţie şi de recunoaştere

a numerelor învăţate

X Les couleurs Identifier et Ecoute et répète : Bleu, vert, noir, 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jetoane
nommer les jaune, rouge, orange, blanc repetarea după profesor a unui colorate, CD Player
couleurs 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
Colorie le dessin! Dessine un cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
Utiliser les crayon rouge et un stylo noir. 2.1
intonaţiei corecte: Le chat est noir /
nouveaux mots Dessine trois fleurs rouges et deux metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Le papillon est bleu etc. Exerciţii de
dans des phrases fleurs jaunes. lucrul individual, intonare de cântece
identificare a culorilor;
simples
Chanson L’arc-en-ciel c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Exerciţii de colorare;
perechi, individuală
Exerciţii de identificare a culorilor
unor obiecte din clasă (ex: Le stylo
est noir / le crayon est blanc etc.)

-jocuri de atenţie şi de recunoaştere

a culorilor învăţate

223
 Audierea cântecului L’arc-en-ciel

XI Révision / Les objets de la Qu’est-ce que c’est ? Dessine trois 1.1 Exerciţii de identificare auditivă; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
Évaluation 2 classe, les crayons rouges. Dessine quatre
couleurs, les gommes bleues. Colorie les 2.1 Exerciţii de identificare şi colorare b. procedurale:
nombres de 1 à 10 ballons. Relie le nombre à l’image.
3.1 Exerciţiul, lucrul individual
Colorie le dessin.
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XII Les jouets Identifier et Ecoute et répète : un ourson, un 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
nommer les jouets ballon, une voiture, une poupée repetarea după profesor a unui
1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
Utiliser les Colorie la poupée, dessine un cor până la reuşirea pronunţiei,
nouveaux mots ourson gris ; Trouve et colle 2.1 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte: C’est un
dans des phrases l’image. lucrul individual, recitare de poezii
ourson/C’est un ballon etc.. Exerciţii
simples de identificare a jucăriilor invăţate
Poésie c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi, individuală
Exerciţii de colorare;

Recitarea unei poezii simple

XIII Personnages Identifier et Qui est-ce ? C’est La Blanche 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
de BD nommer des Neige, Le Petit Chaperon Rouge, repetarea după profesor a unui reprezentând personaje de BD, imagini cu aceste
personnages de Astérix, Obélix, un prince, une 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în personaje
BD princesse, une sorcière. Qui cor până la reuşirea pronunţiei,
2.1 b. procedurale:
parle ? intonaţiei corecte: C’est la Blanche
Neige/C’est Astérix etc.. Exerciţii de
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
identificare a personajelor de BD
lucrul individual
invăţate
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Exerciţii de colorare;
perechi, individuală

XIV Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
travail 2 connus correspondante ! proiectelor de grup care conţin
3.1 diferite jucării şi numere/ etichete cu b. procedurale:
imagini reprezentând aceste
Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
224

XV Le sapin de Mots et Ecoute et répète : Le père Noël, le
Noël expressions cadeau, le sapin de Noël, les
spécifiques cloches
Joyeux Noël ! Dessine un sapin
de Noël ! Colorie le dessin ! (Le
père Noël)
Trouve et colle l’image.
Chanson « Mon beau sapin »
XVI S’il te plait Identifier des Assieds-toi, s’il te plaît!/ lève-toi, s’il
ordres / imiter te plaît! Viens ici, s’il te plait ! Va au
tableau !/ Va à ta place ! Regarde-
moi ! / Regardez au tableau !
Regardez l’image! Dessine dans
ton cahier ! / Dessine au tableau !
Attention ! Ecoutez –moi !
XVII Révision Les jouets, le Noël, Qu’est-ce que c’est ? Trouve
/Évaluation 3 les ordres l’étiquette. Cherche le père Noël.
Colorie le dessin. Donne-moi la
poupée/ l’ourson/le ballon…
XVIII Fille ou Identifier les Voilà un garçon/une fille. Tu es un
garçon ? personnes garçon / une fille ? Oui / Non. Je
suis … (un garçon / une fille)
cuvinte; reperarea etichetelor
asocierea lor cu imaginea
1.1 Exerciţii de repetare după model;
repetarea după profesor a unui
2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei,
intonaţiei corecte; Audierea
cântecului Mon beau sapin
1.1 Exerciţii de repetare după model;
repetarea după profesor a unui
1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei,
2.2
intonaţiei corecte; Activitate ludică
1.1 Exerciţii de identificare auditivă;
3.1 Exerciţii de identificare, asociere şi
colorare
1.1 Exerciţii de repetare după model;
repetarea după profesor a unui
1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei,
225
şi didactic
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
1 a. materiale: caiet, creioane colorate , jucării
reprezentând personaje şi obiecte de Crăciun,
imagini cu acestea
b. procedurale:
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
lucrul individual, audierea de cântece de Crăciun
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi, individuală
1 a. materiale: caiet
b. procedurale:
metoda audio –linguală, metoda ludică, exerciţiul,
dialogul dirijat
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi
1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
b. procedurale:
Exerciţiul, lucrul individual
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
1 a. materiale: caiet, jucării
b. procedurale:
 2.1 intonaţiei corecte: C’est une metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
fille/C’est un garçon etc.. Exerciţii lucrul individual, recitare de poezii
2.2 de asociere
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Recitarea unei poezii simple perechi, individuală

XIX Ma salle de Identifier et Ecoute et répète : Voilà un tableau. 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
classe nommer les objets Voici un bureau. Voici une fenêtre. repetarea după profesor a unui
de la classe Voici un pupitre. Voilà une porte. 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
Voilà une armoire. Voilà une cor până la reuşirea pronunţiei,
2.1 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
chaise. intonaţiei corecte: C’est une
lucrul individual, intonare de cântece
armoire/C’est un pupitre etc.
Chanson Dans ma salle de classe Exerciţii de identificare a obiectelor c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
din clasă; perechi, individuală
Exerciţii de colorare;

Exerciţii de identificare a obiectelor

din clasă (ex: Voilà le pupitre/ Voilà
la porte etc.)

-jocuri de atenţie şi de recunoaştere

a obiectelor invăţate

Audierea cântecului Dans ma salle

de classe

XX Bon Vœux Bon anniversaire ! Joyeux 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
anniversaire d’anniversaire anniversaire ! repetarea după profesor a unui
! 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
Un gâteau d’anniversaire/les cor până la reuşirea pronunţiei,
bougies, souffle les bougies/un 2.2 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte; Exerciţii de
cadeau. Quel âge as-tu ? compte lucrul individual, intonare de cântece
identificare şi asociere; Exerciţii de
les bougies. colorare; c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Chanson Joyeux anniversaire perechi, individuală
Audierea cântecului Joyeux
anniversaire

XXI La leçon de Le corps humain Voilà la tête/la main/…. 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate ,
226
 gymnastique Montre-moi la tête/la main…. Lève
la main ; Colorie la tête en jaune, la
main en rouge
repetarea după profesor a unui
cuvânt, mesaj simplu individual/ în
1.2 cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
intonaţiei corecte; Exerciţii de
identificare şi asociere; Exerciţii de metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
colorare; lucrul individual, jocul didactic

Activitate ludică c. forme de organizare a colectivului: frontală, in

perechi, individuală

XXII Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
travail 3 connus correspondante ! proiectelor de grup care conţin
3.1 diferite cuvinte învăţate/ etichete cu b. procedurale:
imagini reprezentând aceste
Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual, jocul
cuvinte; reperarea etichetelor şi
didactic
asocierea lor cu imaginea
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XXIII Fais des Sensibilisation Cherche le mot qui rime ! Colorie 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, jucării ( şoricel de jucărie),
rimes ! pour les mots qui le dessin ! repetarea după profesor a unui planşă: jucării
riment 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
intonaţiei corecte; Exerciţii de
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
identificare şi asociere a cuvintelor
lucrul individual, recitare de poezii
care rimează; Exerciţii de colorare
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Recitarea unei poezii simple
perechi, individuală

XXIV Que disent Identifier les sons Les animaux domestiques ; Les 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet, creioane colorate , CD Player
les des animaux sons des animaux domestiques ; repetarea după profesor a unui
animaux ? domestiques 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
Chanson Dans la ferme à cor până la reuşirea pronunţiei,
Mathurin 2.1 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte; Exerciţii de
lucrul individual, intonare de cântece
identificare şi asociere a animalelor
domestice; c. forme de organizare a colectivului: frontală, in

227
 Exerciţii de ascultare şi mimare a perechi, individuală
unor onomatopee

Ascultarea şi intonarea cântecului

Dans la ferme à Mathurin

XXV Les Pâques La fête de Pâques Un œuf en chocolat, un lapin de 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, jucării ( iepuraş
arrivent Pâques, un agneau, Joyeuses repetarea după profesor a unui de Paşte, miel, ou de Paşte)
Pâques ! 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei, b. procedurale:
intonaţiei corecte; Exerciţii de
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
identificare şi asociere a imaginii cu
lucrul individual, recitare de poezii
cuvântul; Exerciţii de colorare;
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
Recitarea unei poezii simple
perechi, individuală

XXVI Dans le parc Le monde des
enfants : le parc
Un parc, un arbre, un papillon, le
soleil, le ciel, les jeux des enfants
1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: parc
repetarea după profesor a unui
1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în b. procedurale:
cor până la reuşirea pronunţiei,
2.2 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte; Exerciţii de
lucrul individual, recitare de poezii
identificare şi asociere a imaginii cu
cuvântul; Exerciţii de colorare; c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi, individuală
Recitarea unei poezii simple

XXVII Mon animal Les animaux de Le chien, le chat, le poisson, le 1.1 Exerciţii de repetare după model; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă:
de compagnie perroquet repetarea după profesor a unui animale de companie, jucării reprezentând animale
compagnie 1.2 cuvânt, mesaj simplu individual/ în de companie
cor până la reuşirea pronunţiei,
2.1 b. procedurale:
intonaţiei corecte; Exerciţii de
identificare prin asocierea imaginii
metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
cu cuvântul; Exerciţii de colorare;
lucrul individual, recitare de poezii
Recitarea unei poezii simple
c. forme de organizare a colectivului: frontală, in
perechi, individuală

228
XXVII Ma maison La maison Voilà une maison, une fenêtre, une 1.1 Exerciţii de intuire a sensului unei 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: casa
I porte, un toit. propoziţii pe baza unei imagini (ex.
1.2 Voilà une maison.) b. procedurale:

2.1 Exerciţii de repetare după model; metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
Exerciţii de identificare prin lucrul individual
3.1
asocierea imaginii cu cuvântul;
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
Exerciţii de colorare
individuală

XXIX La ferme des Les animaux Le chat, le chien, la vache, le
animaux domestiques mouton, le cheval. Colorie le
cheval/la vache. Dessine un
chien/un chat. Trouve les animaux
domestiques.
1.1 Exerciţii de pronunţie; 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă:
animalele domestice
1.2 Exerciţii de repetare după model;
repetarea după profesor a unui b. procedurale:
2.1 cuvânt, mesaj simplu individual/ în
cor până la reuşirea pronunţiei, metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
intonaţiei corecte: C’est une lucrul individual
vache/C’est un coq etc. Exerciţii de
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
identificare a animalelor domestice;
individuală
Exerciţii de colorare;

XXX Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
travail 4 connus correspondante ! proiectelor de grup care conţin
3.1 diferite cuvinte învăţate/ etichete cu b. procedurale:
imagini reprezentând aceste
Exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul individual
cuvinte; reperarea etichetelor şi
asocierea lor cu imaginea c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XXXI Les fruits Identifier les fruits Ecoute et répète : une pomme /une
poire/une banane/une orange/un
citron.
Qu’est-ce que c’est ? C’est une
pomme. Dessine une pomme/une
poire. Trouve les fruits. Trouve une
1.1 Exerciţii de repetare după model: 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, planşă: fructele
C’est une pomme/ C’est une poire
1.2 etc. repetarea după profesor a unui b. procedurale:
cuvânt, mesaj simplu individual/ în
2.1 metoda audio –linguală, exerciţiul, dialogul dirijat,
cor până la reuşirea pronunţiei,
lucrul individual
3.1 intonaţiei corecte; Exerciţii de
identificare şi asociere a fructelor; c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
229
 poire. Indique le nombre. Exerciţii de colorare

XXXII Révision / Les animaux Entoure les animaux ! Ecris le 1.1 Exerciţii de identificare, asociere şi 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
Évaluation 4 domestiques et les nombre ! Colorie les fruits ! colorare
fruits 3.1 b. procedurale:
Exerciţiu de completare
Exerciţiul, lucrul individual

c. forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală

XXXII Révision Identifier, dessiner, Imagine le dialogue ! Dessine, 1.1 Joc de rol după imagini date 1 a. materiale: caiet, creioane colorate, fişe de lucru
I /Evaluation colorier, entourer colorie, entoure …
finale 2.1 Exerciţii de identificare şi colorare b. procedurale:

2.2 Exerciţiul, dialogul dirijat, conversaţia euristică, lucrul

individual
3.1
c. forme de organizare a colectivului: in perechi,
frontală, individuală

XXXI Atelier de Identifier des mots Trouve et colle l’image 1.1 Exerciţii de participare la expunerea 1 a. materiale: caiet, lipici, foarfecă
V travail 5 connus correspondante ! proiectelor de grup care conţin
3.1 diferite cuvinte învăţate/ etichete cu b. procedurale:
imagini reprezentând aceste
Exerciţiul, lucrul individual
cuvinte; reperarea etichetelor şi
asocierea lor cu imaginea c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XXXV Des jeux Identifier, entourer, Trouve les mots cachés dans la 1.1 Activitate ludică 1 a. materiale: caiet,creioane colorate, CD Player
pour toi ! écouter la chanson grille !
Dans la ferme à 1.2 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
Mathurin Trouve les animaux de la chanson ! asocierea imaginii cu cuvântul;
Chante la chanson ! Entoure les 3.1 jocul didactic, dialogul dirijat, lucrul individual şi pe
objets du Père Noël ! Audierea şi intonarea cântecului grupe, audiţii muzicale
Dans la ferme à Mathurin
c. forme de organizare a colectivului: frontală, pe
grupe, individuală

230
 LIMBA GERMANĂ- Planificare pe unităţi de conţinut

Întocmit: prof. Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fuscel

Săptă Teme Vocabular Conţinuturi Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore

I Sich begegnen Hallo! Servus! Auf Wie geht`s? 1.1 - oferirea răspunsului familiar la salutul uzual 1 a. materiale: caiet
- Hallo! wiedersehen! Danke, gut !
Servus! între prieteni („Bună!”, „Pa!”, formula „Ce mai b. procedurale:

faci?”) metoda audio –linguală, metoda directă, exerciţiul,

jocul didactic

c. forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală

II Wer bist du?! Name Wer bist du? Ich 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
bin….Wie ist simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
dein Name? 2.2 intonaţiei corecte caiet
Mein Name
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu b. procedurale:
ist…. Wie geht
´s? Danke, gut! sunt/ numele meu e...” (profesorul oferind
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
sprijin prin completare sau prin reluare cu jocul didactic

231
 pronunţie şi intonaţie corecte mesajul c.forme de organizare a colectivului:

respectiv) frontală, individuală

- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul 1 -

„Eu sunt ….

Elevul 2

- „Eu sunt..., etc.

- recitarea unor poezii scurte pentru copii

III Poster des Hallo!, Tschüss !, Guten 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Tag !, Guten Morgen!, conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi caiet, etichete, lipici, foarfece
September Guten Abend!, Ball simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu
imaginea e. procedurale:
exerciţiul, munca independentă

f. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

IV Steh bitte auf! Steh auf! Setz dich! Zeig Steh auf! Setz 1.1 -realizarea unei comenzi didactice simple; exemplu: 1 d. materiale:
mal! Hör zu !Zeichne! Male dich! Komm „Vino aici!, „Ridică-te/ stai jos!”, „Arată-mi caiet, jetoane, creioane colorate
aus! her!
cartea/ jucăria!” e. procedurale:
exerciţiul, metoda audio- linguală, metoda direct,
explicaţia,jocul didactic, munca independentă

f. forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală
V Schulsachen Das Lineal, der Spitzer, Gib mir , bitte 1.2 -apucarea/ ridicarea unui obiect (exemplu: 1 a.materiale:
das Buch, das Heft, der der/ die/ das…..
Füller, der Bleistift, das carte, caiet, penar, creion, jucărie), pentru a indica caiet, jetoane, creioane colorate
Mäppchen, die înţelegerea denumirii respective
b. procedurale:
Schultasche
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu: masă,
banană, scaun) metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă, jocul didactic
- realizarea unei comenzi didactice simple (exemplu:

232
 “Gib mir das Buch, bitte!! “ c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

VI Poster des Fangen, Buch, komm her!, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 a. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats Bleistift, hör zu!, conţin diverse simboluri/ etichete cu
Oktober Verstecken! b. procedurale: exerciţiul, munca independentă
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi
asocierea lor cu imaginea c. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

VII Zahlen und Eins, zwei, drei, vier, fünf, Male aus! 1.2 - repetarea numerelor de la 1-10 si a culorilor 1
Farben sechs, sieben, acht, neun,
zehn - rot, gelb, blau, Zeichne! 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj
grün, orange, braun, lila, simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
2.2 intonaţiei corecte
rosa, schwarz
2.3 - desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si o
minge. Desenează-le!”

-- numărarea unor obiecte din clasă (creioane,

caiete, jucării)

-jocuri de atenţie şi de recunoaştere a numerelor si

culorilor învăţate

VIII Spielzeuge Die Puppe, der Roboter, Was ist das….? 1.2 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
der Teddybär, der Ball, das Ein/ eine….. simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
Auto, der Luftballon 2.1 intonaţiei corecte caiet, jetoane cu jucării, creioane colorate

2.3 - repetarea unei întrebări uzuale şi a b. procedurale:

răspunsului la această întrebare.; exemplu: „Ce este metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
aceasta? O jucărie.” jocul didactic, munca independentă

- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o maşină, un c.forme de organizare a colectivului:

robot şi o păpuşă. Desenează-le!
frontală, individuală

233
 - recitarea unei poezii scurte pentru copii

-participarea la jocuri de atenţie

IX Martinstag Laterne, der Stern, der Schau her! 1.2 - apucarea/ ridicarea unui obiect 1 a.materiale:
Mond, die Kinder Male aus!
2.1 pentru a indica înţelegerea denumirii respective caiet, imagini cu obiecte specifice sărbătorii deSf.
Martin, creioane colorate
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu:
copii,felinar,vrajitoare) b. procedurale:

- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, munca independentă
intonaţiei corecte
c.forme de organizare a colectivului:
-recitarea unei poezii scurte pentru copii
frontală, individuală

X Märchen Schneewittchen, Wer ist das? 1.3 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Rotkäppchen, Hexe, Das ist……Wer simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
Aschenputtel, Hänsel und bist du? Ich 2.1 intonaţiei corecte caiet, imagini cu personaje din poveşti, film de
Gretel bin…. desene animate, creioane colorate
2.2 - răspuns la întrebarea: ”Cine este aceasta/
b. procedurale:
acesta?” (profesorul indicând personajul)
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
-vizionarea unor clip-uri de 2-3 minute din filme de vizionarea de filme
desene animate în limba respectivă (fără traducere
în limba română) c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

X Poster des Auto, Laterne, Stern, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Rotkäppchen, Hexe, conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
November Puppe
mesaje scurte şi simple; e. procedurale:
exerciţiul, munca independentă
-reperarea etichetelor şi asocierea lor cu imaginea
f. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

234
XII Jungen und Der Junge, das Mädchen, Wie geht´s ? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Mädchen der Mann, die Frau Danke, gut! Wie simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
geht es dir? 2.2 intonaţiei corecte caiet, jetoane cu băiat, fată, bărbat, femeie
Sehr gut,
-răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ b. procedurale:
danke!
numele meu e...” (profesorul oferind
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul
sprijin prin completare sau prin reluare cupronunţie şi
c.forme de organizare a colectivului:
intonaţie corecte mesajul
frontală, individuală
respectiv)

- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul

1 - „Eu sunt ...., sunt fetiţă”. Elevul 2

- „Eu sunt..., , sunt băiat” etc.

-- recitarea unor poezii scurte pentru copii

XIII Nikolaus Bonbons, Schokolade, die - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, imagini cu Moş Crăciun si Mos
Socken, der Sack, simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, N0icolae, bradul de Crăciun, CD-player, jucării
Nikolaus intonaţiei corecte muzicale, colinde in limba engleză, creioane colorate

- intonarea unor cântece însoţite de mişcare, b. procedurale:

Der Weihnachtsmann, die Schmücke den mimă sau acompaniament cu jucării muzicale metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
Glocken, das Geschenk, Tannenbaum! munca independentă
XIV Weihnachtszeit
der Tannenbaum
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XV Haustiere Der Hund, die Katze, das Was ist das? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:
Schwein, das Pferd, die Kreise die simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
Kuh Haustiere ein! 2.2 intonaţiei corecte caiet, jetoane cu animale domestice, creioane
colorate
-răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/

235
 acesta?” (profesorul indicând obiectul) b. procedurale:

- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta
...?” (profesorul indicând obiectul)
-recitarea unor poezii scurte pentru copii
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XVI Wie sprechen Wau-wau!, miau-miau!, Zeichne! Hör zu 1.3 - repetarea după profesor a unor onomatopee 1 a.materiale:
die Tiere auf mmuuh-mmuuh!, grunz- und sprich individual/ în cor până la reuşirea
Deutsch? grunz ! nach! 2.1 caiet, jetoane cu animale domestice, CD-player,
pronunţiei, intonaţiei corecte creioane colorate
1.2
-ascultarea şi mimarea unor cântece simple b. procedurale:

pentru copii metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,

munca independentă
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare,
c.forme de organizare a colectivului:
mimă sau acompaniament cu jucării musicale
frontală, individuală
-desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si un
câine. Desenează-le!

XVII Poster des Tiere, Hund, Katze, Kuh, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Januar Pferd, Schwein conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece

mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor şi e. procedurale:

asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă

f. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XVIII Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,

b. procedurale: metoda directă, metoda audio-

linguală, exerciţiul, munca independentă
c. forme de organizare a colectivului: frontală,

236
 individuală, evaluare orală Şi scrisă

XIX Mein Der Papagei, der Fisch, Ordne! Male 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, imagini cu diverse animale de
Lieblingstier der Hund, die Schildkröte, aus! simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, companie, creioane colorate
der Hamster 2.3 intonaţiei corecte
b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
-gasirea corespondentului pentru cuvintele date linguală, exerciţiul, munca independentă

- recitarea unei poezii scurte pentru copii c.forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală

XX Früchte Der Apfel, die Birne, die Schau her! Hör 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, jetoane cu fructe
Aprikose, die Orange, die zu! Sprich nach! simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
Zitrone, die Trauben, die Was ist das? 2.2 intonaţiei corecte b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
Pflaume, die Banane linguală, exerciţiul, munca independentă
2.3 răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
acesta?” (profesorul indicând obiectul) individuală

- numărarea unor obiecte

-găsirea cuvintelor corespunzatoare (cosul de fructe )

XXI Poster des Schildkröte, wau-wau!, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats Pflaume, Papagei, Orange, conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
Februar Apfel, Fisch, Aprikose
mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi e. procedurale:
asocierea lor cu imaginea exerciţiul, munca independentă

f. forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

XXII Es ist mein Das Geschenk, der Wie alt bist 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Geburtstag! Kuchen, der Luftballon, du…? Ich bin simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
der Papierhut, die Kerzen, …..Jahre alt! 2.2 intonaţiei corecte b. procedurale:
die Geburtstagskarte
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Câţi ani metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
ai?; Eu am … ani . ” (profesorul oferind sprijin prin munca independentă
completare sau prin reluare cu pronunţie şi intonaţie
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
corecte mesajul respectiv)

237
 - intonarea unor cântece însoţite de mişcare, mimă individuală

XXIII Tätigkeiten Lessen, laufen, springen, Bilde komische 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, jetoane cu animale domestice
schlafen, spülen, Sätze! simplu individual/ în cor până la reuşirea
aufwachen, essen, fliegen, 2.3 b. procedurale:
fotografieren pronunţiei, intonaţiei corecte
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul
- construirea unor mesaje trăznite; exemple:
c.forme de organizare a colectivului:frontală,
„Pisicile zboară. Câinii citesc. Vacile fac poze.” individuală

XXIV Mein Haus Die Tür, das Dach, das Was ist das….? 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate, jetoane
Fenster, die Wand Das ist…. simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
1.2 intonaţiei corecte b. procedurale: metoda directă, metoda audio-
linguală, exerciţiul, jocul didactic , munca
2.1 repetarea unei întrebări uzuale şi a independentă

2.3 răspunsului la această întrebare.; exemplu: c.forme de organizare a colectivului: frontală,

individuală
„Ce este aceasta? Aceasta este o casă . ”

- indicarea obiectului cu degetul (exemplu:

Acoperiş, fereastră, uşă )

- desenarea obiectelor; exemplu: „Am o casă cu

două ferestre .”

Deseneaz-o !

-recitarea unei poezii scurte pentru copii

-executarea unor comenzi simple: ( exemplu : “Arată

spre uşă !“ )

XXV Poster des Haus, schlafen, fliegen, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d.materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats März essen, Papierhut, lessen, conţin diverse simboluri/ etichete cu e.procedurale:exerciţiul, munca independentă
Fenster, Kuchen f. forme de organizare a colectivului:frontală,
individuală
238
 mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelorşi
asocierea lor cu imaginea

XXVI Die Zimmer im Badezimmer, Schau her, hör 2.1 - repetarea unei întrebări uzuale şi a 1 a.materiale:caiet, jetoane cu bucătărie, sufragerie,
Haus Schlafzimmer, zu und sprich dormitor, baie
Wohnzimmer, Küche, sich nach! 2.2 răspunsului la această întrebare ( exemplu:
waschen, fernsehen b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Welche Zimmer 2.3 „Ce cameră este aceasta? Aceasta este bucătăria.” linguală, exerciţiul, jocul didactic
ist das?
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj c.forme de organizare a colectivului: frontală,
Das ist…… simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei, individuală
intonaţiei corecte

-găsirea cuvintelor corespondente-acţiune-locul

desfăşurării acesteia

-jocuri de executare a unor comenzi

simple( exemplu-“Du-te la bucătărie !“

XXVII Ostern Das Ei, das Lamm, der Verbinde die 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Osterhase, frohe Ostern! Punkte! simplu individual / în cor până la reuşirea pronunţiei,
intonaţiei corecte b. procedurale:metoda directă, metoda audio-
Frohe Ostern! linguală, exerciţiul, munca independentă
- repetarea unei întrebări uzuale şi a
c.forme de organizare a colectivului: frontală,
răspunsului la această întrebare.; exemplu: individuală

„Ce este acesta? Un ou de Paşte.”

-recitarea unei poezii scurte pentru copii

XXVIII Im Park Der Baum, der Was ist das….? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale: caiet, creioane colorate
Schmetterling, die Bank, Das ist…… simplu individual/ în cor până la reuşirea
die Blume, die Schaukel, b. procedurale:
die Rutsche, das Fahrrad pronunţiei, intonaţiei corecte
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
-recitarea unei poezii scurte pentru copii munca independentă

c.forme de organizare a colectivului:

239
 frontală, individuală

XXIX Poster des Ostern, Fahrrad, Osterei, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale:
Monats April Lamm, Küche, Baum, conţin diverse simboluri/ etichete cu caiet, etichete, lipici, foarfece
Schmetterling,
Badezimmer mesaje scurte şi simple; -reperarea etichetelor e. procedurale:
exerciţiul, munca independentă
şi asocierea lor cu imaginea
f. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală

XXX Mein Körper Der Kopf, die Schulter, der Was ist das….? 2.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
Arm, das Bein Das ist… simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
intonaţiei corecte b. procedurale:

-repetarea unei întrebări uzuale şi a metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
jocul didactic, munca independentă
răspunsului la această întrebare.; exemplu:
c.forme de organizare a colectivului:
„Ce este aceasta? Este o mână. .”
frontală, individuală
-indicarea părţilor corpului

-desenarea corpului propriu sau al colegului

-executarea unor comenzi (exemplu: ”Arată-mi

mâinile! “)

XXXI Welche Wörter Haus, Ei, Taschentuch, Haus - Maus 2.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj 1 a.materiale:caiet, creioane colorate
reimen? Zehn, Buch, Puppe, auf simplu individual/ în cor până la reuşirea pronunţiei,
wiedersehen!, Maus, 2.3 intonaţiei corecte b. procedurale:
Tulpe, Glocken, Socken,
- găsirea de cuvinte care rimează (exemplu:Haus - metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
drei
Maus munca independentă, jocul didactic

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individuală

240
XXXII Finde 2.3 -jocuri de pronunţie şi de atenţie 1 a.materiale:caiet
Unterschiede!
b. procedurale:

metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,

jocul didactic

c.forme de organizare a colectivului:

frontală, individual

XXXIII Poster des Tulpe, Kopf, Maus, 3.1 -participarea la expunerea proiectelor de grup care 1 d. materiale: caiet, etichete, lipici, foarfece
Monats Mai Schulter, Bein, Hand conţin diverse simboluri/ etichete cu mesaje scurte şi e. procedurale: exerciţiul, munca independentă
simple; -reperarea etichetelor şi asocierea lor cu f. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală
imaginea

XXXIV Bringe deine Roboter, Puppe, Was ist das…? 2.2 - răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ 1 a.materiale:caiet, creioane colorate, jucării
Spielsachen Gib mir, bitte,
mit in die …. 3.1 acesta?” (profesorul indicând obiectul b. procedurale:
Schule
- aducerea la şcoala a jucăriei preferate şi metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
jocul didactic, munca independentă
selectarea uneia dintre etichetele oferite de
c.forme de organizare a colectivului:
profesor pentru a indica denumirea acesteia în limba
străină frontală, individuală

-desenarea jucăriei

XXXV Meine Seite Wer bist du? Ich bin…. 2.2 -răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu sunt/ 1 a.materiale:caiet
numele meu e / eu am … ani / mie îmi place….”
Wie alt bist du? Ich b. procedurale:
bin….Jahre alt!,
Lieblingstier metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă

c.forme de organizare a colectivului:

241
 frontală, individuală

XXXVI Evaluation 1 a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,

b. procedurale:
metoda directă, metoda audio- linguală, exerciţiul,
munca independentă
c. forme de organizare a colectivului: frontală,
individuală, evaluare orală Şi scrisă

242