Lucrarea de față face parte din setul Școala colorată.

Redactor‑șef: Roxana Jeler

Redactori: Izabella Tilea, Alexandra Florescu, Mihaela Preda, Diana Șerban
Tehnoredactori: Ionuț Bănuță, Crenguța Rontea
Ilustrația copertei: Anca Smărăndache

Editura Art Klett

C.P. 12, O.P. 63, cod 014880, sector 1, București
Telefoane: 021 796 73 83; 021 796 73 80
Fax: 021 369 31 99
Comenzi online: www.art‑educational.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă,
sub nicio formă (electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel),
fără acordul prealabil scris al Editurii Art Klett.

© Editura Art Klett, 2023

 CUPRINS

Care este filozofia care a stat la baza conceperii setului Școala colorată . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Câteva cuvinte despre învățarea de tip blended learning . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Ce cuprinde setul Școala colorată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Sugestii de abordare a materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Explorarea textelor‑suport care precedă unitățile de învățare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Cum să folosiți planșa ilustrată din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Activități de conștientizare a noțiunilor de propoziție, cuvânt, silabă, literă, sunet . . . . . . . 19
Activități de dezvoltare a auzului fonematic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Înainte de a folosi creionul grafic pe foaie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Explicarea liniaturii de scriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

LUNA MARTIE
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni, conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . 21
Repere de proiectare a unității tematice „Iepurașul care voia să fugă de acasă” . . . . . . . . . . . 22
Textul‑suport al lunii martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Abordarea textului‑suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
O cerință, mai multe posibilități de explorare
sau ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Proiectul lunii martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Personajul care îi va însoți pe copii la școala colorată este Colo, un papagal simpatic, viu colorat.
 CARE ESTE FILOZOFIA CARE A STAT LA BAZA
CONCEPERII SETULUI ȘCOALA COLORATĂ

Setul Școala colorată își propune să aducă un suflu nou în activitatea didactică desfășurată la nivelul clasei pregăti‑
toare, la 10 ani de la introducerea acesteia în sistemul de învățământ românesc. În conceperea materialelor, autoarele
au avut în vedere, permanent, câteva aspecte adesea ignorate în practica de la clasă:
• Respectarea scopului pentru care a fost creată clasa pregătitoare. Introducerea clasei pregătitoare s‑a făcut pen‑
tru a asigura o tranziție ușoară și treptată a copiilor de la grădiniţă sau de la viaţa de familie la viaţa şcolară. Clasa
pregătitoare are un dublu rol: pe de o parte, de consolidare a cunoştinţelor deja dobândite şi, pe de altă parte, de
socia­li­zare şi adaptare la noul mediu, pentru un start bun în viaţa şcolară. Primul contact cu şcoala trebuie, de aceea,
să fie unul natural şi plăcut. Deviza Școlii colorate este: La școală, cu plăcere! Și este valabilă atât pentru copii, cât
și pentru profesorii lor.
• Respectarea curriculumului școlar, printr‑o citire foarte atentă a programelor școlare. Nu o dată, citirea superficială
a programelor adresate acestui nivel de vârstă a generat activități care depășesc puterea de înțelegere a copiilor de
6 ani, abordând conținuturi specifice clasei I, ori activități prea numeroase, care nu țin cont de durata orei de curs
a copiilor (35 de minute, alternate cu 15 minute de activități recreative). Școala colorată pune accent pe dezvolta‑
rea competențelor copilului, nu doar pe bifarea unor conținuturi din programă. Învățarea treptată a scris‑cititului și
socotitului este un instrument de mare importanță, dar, dacă elevii nu văd sensul/scopul pentru care deprind aceste
instrumente, atunci învățarea nu este una de calitate și de durată.
• Respectarea recomandării programelor de a desfășura activități integrate. Activitățile din setul Școala colorată sunt
cu adevărat integrate. Acestea sunt concepute pe marginea textelor‑suport și sunt legate între ele la nivel tematic.
• Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale copiilor de 6 ani. Școala colorată le propune celor mici poe‑
zii și povești contemporane, cu umor și cu semnificații importante pentru devenirea lor, texte apropiate de interesele
specifice vârstei. Activitățile sunt menite să‑i provoace pe copii să se exprime prin cuvânt și prin desen și‑i încurajează
să facă lucrurile într‑o manieră proprie, fără șabloane.
• Integrarea resurselor digitale în activitatea didactică. Rolul acestor resurse este, astăzi, indiscutabil, iar contribuția lor
la formarea competențelor prevăzute de programele școlare este, de asemenea, substanțială. Este timpul ca folosirea
lor în școală să fie asociată cu folosirea materialelor tipărite, iar Școala colorată este un proiect care asigură predarea
mixtă prin metoda blended learning (print + digital), cu numeroase efecte benefice pentru dezvoltarea celor mici.

CINE SUNT AUTOARELE

Colectivul de autoare este alcătuit din profesoare cu o bogată experiență la clasă, dobândită atât în mediul șco‑
lii publice, cât și în mediul școlii private, unele dintre ele fiind autoare ale unor auxiliare școlare îndrăgite de copii.
Formatori naționali, cu o solidă pregătire profesională, ele au luat ce este mai bun din școlile de limbă engleză și ger‑
mană și au făcut din Școala colorată un instrument de lucru perfect adaptat școlii românești, atractiv și stimulant atât
pentru elevi, cât și pentru profesori.
• Andreea Boca are o experiență foarte valoroasă în pre‑ • Ioana Camelia Iovănaș a parcurs numeroase cursuri de
darea la clasa pregătitoare, lucrând patru ani consecutivi formare, vizând calitatea predării științelor la ciclul pri‑
doar la acest nivel de școlarizare. mar, învățarea centrată pe copil, instruirea diferențiată.
• Liliana Clițan are în portofoliu numeroase cursuri de for‑ • Bianca Sabou este mentor pentru învățământul primar,
mare vizând eficiența în comunicare, platformele digitale cu o îndelungată experiență în predarea limbii materne
de învățare sau educația outdoor. germane.
• Rodica Gavriș‑Pascu este formator național pentru pro‑ • Marinela Scripcariu are peste 30 de ani de experiență
fesorii care predau la nivelul clasei pregătitoare și a fost la catedră, este formator pentru dezvoltarea gândirii cri‑
desemnată profesor MERITO în anul 2020. tice și expert în literație la Fundația Noi Orizonturi.
5
 CÂTEVA CUVINTE DESPRE
ÎNVĂȚAREA DE TIP BLENDED LEARNING

Blended learning, cunoscută și sub denumirea de învățare mixtă, hibridă, instruire mediată de tehnologie sau
instruire îmbunătățită cu ajutorul mijloacelor digitale, este o abordare modernă a educației care combină materialele
educaționale digitale și oportunitățile de interacțiune online dintre profesor și elevi cu metodele tradiționale de la clasă.
Prin această metodă de învățare, care îmbină materialele clasice, printate, cu cele digitale, procesul de predare‑învă­
țare‑evaluare devine mult mai eficient și mai atractiv, cu beneficii majore în ceea ce privește motivarea elevilor pentru
instruire. Mijloacele moderne digitale permit, în plus, un management integrat al activităților didactice, prin intermediul
sistemelor de management al învățării (LMS – Learning Management System), care permit unui profesor să‑și creeze
propriile clase virtuale, să construiască și să administreze diferite categorii de teste, să urmărească, prin intermediul
bazelor de date și al rapoartelor de analiză (Learning analytics), progresul fiecărui elev în parte.
La orice nivel al instruirii, cu atât mai mult dacă este abordată încă din clasa pregătitoare, învățarea mixtă aduce
beneficii evidente în întregul proces educațional, prin faptul că nu încurajează simpla acumulare de cunoștințe, ci con‑
tribuie substanțial la dezvoltarea de competențe, la motivarea elevilor spre a cunoaște și a descoperi, la încurajarea
lucrului autonom, individual, la dezvoltarea capacității de autoevaluare și la creșterea motricității fine la copii.
Necesitatea dezvoltării unor soluții integrate de învățare, care să îmbine metodele și resursele clasice, printate
cu resursele digitale, este evidentă. Pandemia de Covid 19 și obligativitatea desfășurării orelor online a arătat cât se
poate de clar că, în lipsa unor metode mixte bine articulate și coerent aplicate, rezultatele învățării au fost mult sub
așteptări. În situa­ția actuală însă, odată cu dotarea școlilor și a elevilor cu mijloacele tehnice necesare – table inteligente
(smartboards), tablete, laptopuri și softuri educaționale – și odată cu pregătirea cadrelor didactice pentru instruirea
mediată de tehnologie, este de așteptat ca interesul elevilor pentru învățare să fie din ce în ce mai crescut, iar rezultatele
lor să devină din ce în ce mai bune.

Aplicarea metodelor de învățare de tip blended learning încă de la clasa pregătitoare are numeroase beneficii
pentru elevi, dintre care merită amintite următoarele:
• prin utilizarea mouse‑ului și a tastaturii unui compu‑
ter/laptop sau a tabletelor și smartphone‑urilor, copilul
își dezvoltă motricitatea fină; un exercițiu interactiv digi‑
tal cu o cerință precum „Observă mulțimea de obiecte;
câte obiecte sunt în fiecare mulțime? Trage pe spațiul
liber cifra potrivită”, îi dezvoltă elevului de clasă pregăti‑
toare atenția, coordonarea și abilitatea de a realiza sar‑
cini simple, de tip „drag and drop”;
• parcurgerea activităților digitale susține dezvoltarea
competențelor prevăzute de programa școlară pentru
clasa pregătitoare:
1.1. Înțelegerea semnificației unui mesaj scurt, ros‑
tit clar și rar
1.2. Identificarea unor informații variate dintr‑un
mesaj scurt, rostit clar și rar

• prin intermediul unui număr mare de aplicații digitale 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
de tip learning and memory games, copiilor li se soli‑ mesaje orale și/sau vizuale (prin audierea unor povești
cită să asculte anumite cerințe, apoi să realizeze diferite în lectura unei actrițe profesioniste, prin vizio­narea
tipuri de activități: să bifeze, să selecteze, să asocieze, să unor filme educative, prin ascultarea unor cântece)
unească prin săgeți, să completeze spații libere, să par‑ 3.2. Identificarea semnificației unei/unor imagini
curgă traseul unui labirint, să urmărească un videoclip, care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
să asculte un text literar, un cântec sau alte materiale familiare
audio; 3.3. Identificarea semnificației unor simboluri care
transmit mesaje de necesitate imediată;
• integrarea resurselor digitale și multimedia – de tipul
filmelor, al animațiilor realizate pe baza unui text‑su‑
port, al cântecelor însoțite de negativ, al modelelor 3D,
al galeriilor foto – completează suportul printat și oferă
o gamă bogată și diversă de mijloace de transmitere a
informației, menținând atenția copiilor și motivându‑i
pentru explorare și descoperire.

6
 Beneficii pentru profesori:
• diversificarea metodelor și a resurselor oferă posibili‑
tatea realizării unor ore mai atractive, în care, prin inter‑
mediul mijloacelor multimedia, copiilor le este captată
mult mai ușor atenția și le este menținut interesul;
• utilizarea integrată a resurselor clasice și a celor digi‑
tale nu necesită schimbarea modului de predare‑învă‑
țare‑evaluare în situația trecerii forțate de la învățarea
față‑în‑față, în clasă, la învățarea hibridă sau online;
metoda blended learning oferă continuitate chiar și în
cazul trecerii la învățarea 100% online;
• platforma iZZi, de exemplu, prin sistemul integrat
de management al învățării (Learning Management
System – LMS) le oferă profesorilor posibilitatea să‑și
creeze propriile clase virtuale; elevii au conturi indivi‑
duale, securizate, rezultatele lor după realizarea unor
sarcini, aplicații, jocuri fiind disponibile în timp real pen‑
tru profesor;
• profesorul are permanent controlul asupra a ceea ce
accesează elevii, rapoartele analitice fiind generate indi‑
vidual, la finalizarea fiecărei sarcini;
• utilizarea cu succes în predare a aplicațiilor multime‑
dia îi conferă profesorului o imagine mai bună în fața
copiilor, atrași, după cum se știe, de tehnologie și de
mijloacele moderne.

Utilizarea metodelor moderne de predare devine cu atât mai importantă cu cât, în noile fișe de evaluare pentru
inspecțiile de grad didactic, valabile pentru anul școlar 2022 – 2023, conform Ordinului de ministru nr. 4151/29 iunie
2022, este prevăzută, ca noutate, punctarea profesorilor pentru utilizarea resurselor digitale. Lecțiile vor fi evaluate,
astfel, și după criterii precum: „selectarea responsabilă a resurselor pentru predare și învățare, inclusiv a resurselor de
tehnologie digitală, cu respectarea normelor privind confidențialitatea și drepturile de autor”; „utilizarea diferitelor
tehnici și instrumente de evaluare pentru a monitoriza procesul de învățare și pentru a obține informații despre
progresul elevilor, inclusiv aplicații informatice”; „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți strategiile de
evaluare și pentru a crea instrumente de evaluare adaptate obiectivelor”.

7
 CE CUPRINDE SETUL ȘCOALA COLORATĂ

PENTRU ELEV

Activități integrate: 5 caiete cu fișe de lucru

• Modulul 1. Caietul mov • Modulul 4. Caietul verde
• Modulul 2. Caietul portocaliu • Modulul 5. Caietul galben
• Modulul 3. Caietul albastru

8
Caracteristici
• Caietele sunt structurate pe luni calendaristice, de
exemplu: Caietul mov cuprinde activități pentru lunile
septembrie și octombrie, Caietul galben cuprinde acti‑
vități pentru lunile mai și iunie.
• Fiecare caiet cuprinde activități centrate în jurul texte‑
lor‑suport (câte un astfel de text în fiecare lună).
• Cele 5 caiete de activități cuprind fișe de lucru care
asigură materialul necesar acoperirii tuturor orelor
din planul‑cadru pentru disciplinele: Comunicare în
limba română, Matematică și explorarea mediului,
Dezvoltare personală, Arte vizuale și abilități practice
și Muzică și mișcare.
• Fiecare fișă vizează competențe dintr‑o anumită disci‑
plină, semnalizată distinct printr‑o steluță mare aso­
ciată titlului, dar, datorită temei comune, multe dintre
fișe dezvoltă competențe și pentru o a doua sau chiar
a treia disciplină (steluță mai mică). Fiecare fișă se par‑
curge, de regulă, într‑o oră. Fișele integrate, precum
și cele de AVAP și de Muzică și mișcare se parcurg,
în general, în 2 ore.
• Cerințele fișelor sunt așezate în baza paginii, pentru
a nu încărca spațiul de lucru al copilului.
• Toate activitățile sunt semnalizate prin pictograme intui­
tive, astfel încât elevul să înțeleagă sarcina de bază (colo‑
rează, decupează, rostește, ascultă etc.).
• Cele mai multe dintre fișe au și activități digi‑
tale, semnalizate printr‑un desen semni‑
ficativ, așezat în partea de sus a paginii (un
șoricel).
• Fiecare lună se termină cu o zi dedicată recapitulării
conținuturilor abordate și rezolvării unei misiuni din
Caietul de evaluare a performanțelor (un test vizând
mai cu seamă competențe de CLR și de MEM), iar
ultima vineri din lună este în întregime dedicată unui
proiect inter‑ și transdisciplinar, care vizează dezvolta‑
rea competențelor din toate disciplinele, cu transfer al
acestora în viața reală.
• Fiecare caiet are alt ilustrator, copiii putând să observe
astfel stiluri diferite de desen și de colorare.

disciplina
principală
disciplina
secundară

pictogramă
semnalizând
activități digitale
pictograme
desemnând
sarcinile
de lucru

cerințele
fișei

9
 Arte vizuale și activități practice
Caietul cuprinde materiale necesare desfășurării orelor de AVAP: autocolante și decupabile, pentru activități care
încurajează copiii să lucreze în propria manieră, nu după șabloane care duc la același rezultat în întreaga clasă de elevi.

10 misiuni pentru un supererou.

Caiet de evaluare a performanțelor
Descriptori de performanță
1. Numără de la 1 la 3, recunoscând grupele de obiecte
DA NU PARȚIAL
și cifrele corespunzătoare.

2. Distinge sunetele inițiale ale cuvintelor. DA NU PARȚIAL

3. Realizează corespondența între grupe de obiecte. DA NU PARȚIAL

4. Percepe și discriminează diverse tipuri de conținuturi

DA NU PARȚIAL
(litere, cifre).

5. Realizează serieri de figuri geometrice pe baza unui

DA NU PARȚIAL
criteriu dat.

6. Cunoaște reguli simple de igienă personală. DA NU PARȚIAL

7. Cunoaște diferența dintre mediul familial și mediul

DA NU PARȚIAL
școlar.

8. Face diferența dintre desen, cuvânt și literă. DA NU PARȚIAL

Eș� elev de aproape

o lună de zile. Am observat
că în luna septembrie
te-ai descurcat foarte bine.
Iată părerea mea:

123
Copyright © Editura Art Klett

ȘCOALĂ

EȘTI PUNCTUAL/ RIDICI MÂNA. EȘTI ATENT/ATENTĂ. EȘTI ORDONAT/ EȘTI PRIETENOS/
PUNCTUALĂ. ORDONATĂ. PRIETENOASĂ.

Chiar dacă nu putem vorbi despre teste la clasa pregătitoare, este necesar totuși să cunoaștem evoluția copilului în
ceea ce privește stadiul formării competențelor prevăzute de programe. Intitulate prietenos misiuni, testele vizează mai
ales competențe de CLR și de MEM și au un nivel de dificultate ponderat, propunând sarcini de lucru similare cu cele rea‑
lizate de copii pe parcursul unei unități tematice. Cerințele exercițiilor se citesc de către cadrul didactic. Copiii se pot auto­
evalua după fiecare sarcină, colorând emoticonul care indică gradul lor de mulțumire față de activitatea realizată. Misiunile
trebuie precedate de recapitulări.
Fiecare misiune este însoțită de aprecierea de către profesor a gradului în care au fost îndepliniți descriptorii de perfor‑
manță și de aprecierea felului cum s‑au format anumite atitudini și rutine școlare (dacă elevul este atent, ordonat, politicos
etc.). Aceste informații sunt de real folos pentru discuțiile cu părinții, dar și pentru întocmirea raportului final de evaluare.
10
Jocuri și activități suplimentare (ideal pentru afterschool),
caiet realizat în parteneriat cu National Geographic
„Doamna învățătoare, am terminat! Ce fac acum?” se
aude de multe ori în clasă. Școala colorată vine cu solu‑
ția potrivită: un caiet‑resursă pentru copiii cu ritm alert de
lucru sau pentru după școală, fie că se parcurge acasă, fie
că se parcurge în programul de afterschool.
Caietul pentru afterschool suplimentează oferta caie‑
telor de fișe cu exerciții care înclină spre joc și recreere,
pe care copiii să le parcurgă cu plăcere, într‑o manieră
relaxată. Pentru fiecare lună, sunt prevăzute 4 pagini de
activități din toate disciplinele și 2 pagini de activități cu
tematică de științe. Spectaculoase și incitante, paginile de
științe sunt realizate împreună cu National Geographic,
una dintre cele mai mari organizații nonprofit din dome‑
niul științei și al educației, al cărei crez este acela că știința,
explorarea și poveștile au puterea de a schimba lumea.
Folosind acest material didactic, contribuiți la îndeplinirea
acestei misiuni importante.

Resurse digitale
Pentru fiecare lună, în pachetul de bază:
• planșa ilustrată a textului‑suport • p
 este 30 de activități digitale asociate activităților din
caiete
• t extul‑suport înregistrat, în lectura model a unei
actrițe • 1
 filmuleț educațional cu tematică de științe, marca
Twigg.
• 1 filmuleț animat realizat pe baza planșei ilustrate
• 1 cântecel, însoțit de negativ

11
• Iată un exemplu de activitate digitală (cum a fost transformat exercițiul din fișă în activitate digitală): în fișa din caiet
este semnalizat faptul că în versiunea digitală există o activitate. Exercițiul respectiv se poate rezolva în caiet, dar este
digitalizat, așadar se poate rezolva și pe platforma iZZi.

pagina din caiet

transpunere în versiunea digitală

12
 Suplimentar, în pachetul premium:
• alte activități digitale, deosebit de atractive, asociate conținuturilor din programă
• jocuri pe calculator, pentru toate disciplinele din caiete
• filme educaționale cu tematică de științe, marca Twigg și Lifeliqe

Varianta digitală este disponibilă pe platforma iZZi (ro.izzi.digital) și poate fi accesată folosind codul de acces primit
odată cu setul de materiale. Se asigură suport cu privire la utilizare, contactând support01@smart‑klett.ro
Combinând materialele tipărite cu cele digitale, Școala colorată vine și în sprijinul profesorilor care urmează să pri­
mească inspecții la clasă pentru acordare de grad didactic. Reamintim că, prin dispoziții recente (vezi Ordinul de minis‑
tru nr. 4151/29 iunie 2022), aceste inspecții speciale vor urmări explicit, în fișa de observare a lecției, cum integrează
profesorii mediul virtual în activitatea didactică și cum integrează diferitele resurse digitale în activitățile educaționale
desfășu­rate la clasă. Nu în ultimul rând, inclusiv pentru inspecțiile curente sunt prevăzute, în fișa de evaluare a lecției,
aspecte care țin de folosirea mijloacelor digitale în predare, de utilizarea de platforme educaționale și de resurse în for‑
mat electronic/digital (vezi Ordinul de ministru nr. 4136/28 iunie 2022).

13
 PENTRU PROFESOR

Calendar ilustrat.
Planșe și resurse didactice

Ilustrație: Cristina Dandu

Calendarul cuprinde planșe cu ilustrații ale textelor‑su‑
port, textele propriu‑zise și numeroase resurse necesare
desfășurării activităților (întrebări ajutătoare, ghicitori,
cântece, recomandări de lectură etc.).
Textele‑suport sunt contemporane, din lumea de astăzi
a copiilor, unele dintre acestea fiind scrise special pentru
Școala colorată. Poveștile au final deschis, punând la treabă
imaginația copiilor. Sunt reciclate povești clasice, pe care
copiii le știu deja de la grădiniță. Unele sunt în versuri, altele
în proză, altele sunt povești în imagini; sunt texte scrise cu
umor, conținând mesaje importante pentru devenirea copi‑
ilor, nu doar învățăminte de bună purtare.
Planșele ilustrate aparțin unora dintre cei mai talen‑
tați ilustratori români: Dan Ungureanu, Maria Brudașcă,
Amandine Bănescu, Cristina Dandu. Planșa lunii iunie,
de exemplu, face parte din cartea Nara și insula, de Dan
Ungureanu, care a fost nominalizată în 2017 pentru
Medalia Kate Greenaway, un prestigios premiu din Marea
Britanie acordat ilustrației de carte.

Iepurașul care voia să fugă de acasă ex. 1

MARTIE

A fost odată un iepuraș care voia să
fugă de acasă. Așa că i-a spus mamei
lui:
— Eu fug de-acasă.
— Dacă fugi de-acasă, i-a spus
mama, o să vin după tine. Pentru că tu
ești iepurașul meu.
— Dacă vii după mine, a spus iepu-
rașul, eu mă prefac în pește într-un râu
de munte și-o să înot departe de tine.
— Dacă te prefaci în pește într-un
râu de munte, i-a spus mama, eu mă
fac pescar și-am să te pescuiesc.
— Dacă te faci pescar, a spus
iepurașul, atunci eu mă prefac într-o
piatră pe munte, sus, departe de tine.
— Dacă te prefaci într-o piatră pe
munte, sus, departe de mine, a spus
mama, eu mă fac alpinistă și-o
să mă cațăr până la tine.
— Dacă te faci alpinistă, a
spus iepurașul, atunci eu o să
fiu brândușă într-o grădină se-
cretă.
Întrebări
S1: Înainte de poveste – predicții pe baza
planșei ilustrate
1. Ce activități preferi să faci împreună cu
mama ta?
2. Care sunt sentimentele pe care le ai
față de mama ta?
3. Dacă ai putea să te preschimbi în orice
lucru, obiect sau ființă, în ce ai dori să
te preschimbi? De ce?
4. Observă personajele. Ce poți să spui
despre ele?
5. În ce povești ai mai întâlnit iepurele ca
personaj?
6. Ce crezi că se va întâmpla în poveste?
Recomandare de carte
Ziua când au plecat creioanele colorate
Drew Daywalt, desene de Oliver Jeffers
Editura Vlad și Cartea cu Genius
traducere din engleză de Elena Morariu
— Dacă tu o să fii brândușă într-o
grădină secretă, i-a spus mama, eu mă
fac grădinar. Și-am să te găsesc.
— Dacă te faci grădinar și-ai să mă
găsești, a spus iepurașul, eu mă prefac
în pasăre și-o să zbor departe de tine.
— Dacă te prefaci în pasăre și-o să
zbori departe de mine, i-a spus mama,
eu o să fiu un copac în care-ți vei face
cuib.
— Dacă tu o să fii un copac, a spus
iepurașul, eu mă prefac în corabie și-o
să navighez departe de tine.
— Dacă te prefaci în corabie și-o
să navighezi departe de mine, i-a spus
S2: În poveste
1. De ce mama îi spune iepurașului că va
merge după el dacă va fugi de acasă?
2. Ce îi răspunde mama iepurașului când
acesta îi spune că se va preschimba în
pește?
3. Dacă mama va fi alpinistă, în ce se va
schimba iepurașul?
4. Ce va fi mama, dacă iepurașul va fi
pasăre?
5. Când iepurașul va fi băiat, în ce se va
preschimba mama lui?
6. Ce hotărăște iepurașul să facă, în final?
Iepurele de catifea ─ Margery Williams
Ilustrații de Dan Ungureanu
Editura Arthur
de Margaret Wise Brown,
mama, eu mă preschimb în vânt și-o să
suflu corabia încotro voi vrea.
— Dacă te preschimbi în vânt și-o să
sufli corabia, a spus iepurașul, eu mă
duc la circ și-o să zbor departe, pe un
trapez.
— Dacă o să zbori departe, pe un
trapez, i-a spus mama, atunci eu mă fac
acrobat și-o să merg pe sârmă până la
tine.
— Dacă te faci acrobat și-o să mergi
pe sârmă, a spus iepurașul, eu mă fac
băiețel și-o să fug într-o casă.
— Dacă te faci băiețel și-o să fugi
într-o casă, i-a spus mama, eu mă pre-
fac în mama ta și-o să te prind și-o să
te strâng în brațe.
— Măi, măi, măi! a spus iepurașul,
atunci aș putea să rămân aici și
să fiu iepurașul tău.
Și chiar așa a făcut.
— Ia un morcov, i-a spus
mama.
S3: Dincolo de poveste
1. A fugit de acasă iepurașul cu adevărat?
De ce crezi că nu a fugit?
2. De ce și-ar dori un iepuraș să plece de
acasă?
3. Cum crezi că se simte o mamă când
copilul dorește să se îndepărteze de
ea? De ce?
4. Dacă ai putea să te prefaci într-unul
dintre lucrurile în care spune iepurașul
că se va preschimba, care ar fi acela?
5. Ce parte din poveste ți-a plăcut cel mai
mult?
6. Ce culoare ai da acestei povești?
p. 30 Jocuri (fragment)
de Ana Blandiana
Am putea să ne jucăm de-a căpșunile
Și jocul ar ține cu lunile,
Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, să facem frunze
Sub care să putem sta ascunse
Până când
Creștem și ne roșim de plăcere
Descoperind ce de mistere
Mișună prin aer și prin pământ.
p. 40 JOC: Dirijorul
ORGANIZARE:
• elevii sunt așezați în cerc, pe scaune sau
în picioare;
• se alege un elev care va sta departe de
grupul mare, cu spatele, astfel încât să nu
audă ce se discută și se decide în grup;
• un alt elev va fi ales dirijor.
INSTRUCȚIUNILE JOCULUI:
• elevul ales dirijor le propune celorlalți să
execute anumite mișcări și să emită anu-
mite sunete, pe care le alege;
• elevul din afara grupului (cercului) este
chemat înapoi; el va trebui să ghicească
cine a fost ales dirijor;
• toți elevii fac mișcările și scot su-
netele propuse de dirijor, astfel
încât elevul care a fost în afara
grupului să nu își dea seama
cu ușurință cine a fost no-
minalizat dirijor;
• dacă jucătorul reușește
să-l ghicească în timpul
dat (2 minute), dirijo-
p. 35
JOC: Vrăjitorii
ORGANIZARE:
• elevii vor fi împărțiți în două echipe (pot alege ca emblemă o
culoare: vrăjitorii naturii – verde și vrăjitorii apelor – albastru);
• se alege un vrăjitor-maestru, care va fi conducătorul de joc;
• cele două echipe se plasează în dreapta și în stânga vrăjitorului-
maestru.
INSTRUCȚIUNILE JOCULUI:
• o echipă (vrăjitorii naturii –
verde) trimite un coechipier
vrăjitorului-maestru;
• jucătorul trimis de prima echipă îi
șoptește vrăjitorului-maestru la ure-
che numele unui jucător din echipa
adversă (echipa albastră);
• echipa adversă (albastră) trimite
și ea un coechipier
vrăjitorului-maestru;
• dacă jucătorul din echipa albas-
tră, trimis la vrăjitor de către
coechipieri, se nimerește să fie
cel al cărui nume a fost șoptit de
jucătorul din echipa verde, vrăjito-
rul-maestru va rosti formula magică
„ABRACADABRA, JAAAM!
JIIIM! JUUUM! EȘTI PRIZONIER ACUM!”,
iar acel copil rămâne prizonierul vrăjitorului;
• în continuare, rolurile se inversează, iar jocul
continuă până când una din echipe devine în
totalitate prizonieră a vrăjitorului-maestru.
p. 68 Cântecul lunii martie
PRIMĂVARA
(versuri din folclorul copiilor)
Mii de albine, sute de fluturi,
Zeci de copii aleargă pe câmp;
Mii de culori, sute de flori,
Doar una e primăvara!
copyright © Editura Art Klett

rul va fi trimis în afara Soarele-apare, iarba răsare,

cercului pentru a ghici în Câmpu-nverzește, pomu-nflorește;
Proiec tul următoarea rundă; Pasărea cântă, copilul zburdă,
l
se află în Ghidu Ziua-i mai lungă și noaptea-i mai scurtă.
profes orului . • jocul se joacă până când
toți elevii reușesc să aibă rol Mii de albine, sute de fluturi,
de dirijor. Zeci de copii aleargă pe câmp;
Ilustrație: Cristina Dandu Mii de culori, sute de flori,
Doar una e primăvara!

14
 Diversitatea de stiluri abordate în planșe este un exce‑ Ilustrațiile sunt bogate în detalii, concepute astfel încât
lent mijloc de educație vizuală pentru copii, mai ales că să îi facă pe copii să studieze îndelung personajele și să
una dintre disciplinele lor de studiu se referă nu doar la descopere ceva nou de fiecare dată când vor privi fiecare
abilitățile practice, ci și la artele vizuale. planșă. Acestea îi vor ajuta pe copii să înțeleagă mai bine
textul‑suport audiat și îi vor face curioși să lucreze activită‑
Din acest motiv, primele planșe sunt realizate în stilul țile din caiete. Compoziția ilustrațiilor este concepută astfel
filmelor de desene animate, foarte familiar copiilor. Cei încât să fie evidențiate momentele‑cheie ale textului, ceea
mici sunt expuși astăzi unei mari diversități de tehnici de ce îi ajută pe copii să înțeleagă mai ușor firul celor povestite.
desen în aceste filme; dacă școala le‑ar arăta doar desene
clasice, s‑ar crea o mare fisură între ce se vede acasă ori Planșele didactice ilustrate sunt dispuse într‑un calendar
pe stradă și ce se vede în clasă. Programa școlară chiar de format A3, de tipul celor de birou, cu spirală, care poate
recomandă explicit: „expunerea, observarea şi analizarea fi așezat în orice punct al clasei, pe care învățătoarea îl con‑
unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale sideră potrivit. Poate fi adus mai aproape de copii, poate fi
şi contemporane”. Din altă perspectivă, copiii vor putea purtat cu ușurință în mână, poate fi așezat pe catedră, fără
observa în planșe, de exemplu, că unele desene au con‑ a ocupa mult loc. Pe o parte copiii vor vedea planșa, iar pe
tur negru, iar altele au contur colorat, în timp ce unele nu partea cealaltă a calendarului sunt puse la dispoziția învă‑
au deloc contur. Vor putea să vadă chiar o bandă dese‑ țătoarei textele poveștilor și alte resurse utile pentru des‑
nată, povestea fiind spusă în imagini de un mare grafician fășurarea activităților. Învățătoarea poate consulta aceste
englez, Raymond Briggs. informații cu ușurință, chiar în timp ce le prezintă copiilor
ilustrația, fără a apela la mai multe surse.

Ghidul profesorului (disponibil în versiunea digitală)

Ghidul cuprinde informații despre:
• autorii setului
• concepția metodei blended learning Școala colorată
• structura și caracteristicile fiecărui element com‑
ponent al pachetului
• modul de utilizare a elementelor din set

De asemenea, ghidul cuprinde:

• proiectarea unităților de învățare
• sugestii metodologice pentru majoritatea fișelor
din caiete
• proiectele inter‑ și transdisciplinare ale fiecărei luni

Carduri didactice Stickere motivaționale

vion
a
• litere a
• cifre
• anotimpuri N
• lunile anului
A AV I O
• zilele săptă­mânii
1
Klett
ra Art
© Editu

BRAVO
EXCELE
NT
SU PE
R
Art Klett

NA
TO AM BRAVO
© Editura

EXCELE
NT
SU PE
R
BRAVO
EXCELE
NT
SU PE
R

APRIL
MIERCUR IE
I
a Art Klett

Art Klett
© Editur

© Editura
Art Klett
© Editura

15
 SUGESTII DE ABORDARE A MATERIALELOR
EXPLORAREA TEXTELOR-SUPORT
CARE PRECEDĂ UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE

Înainte de a citi textul – prelectura

Predicții:
• elevii intuiesc subiectul poveștii pornind de la ima‑
ginea din Calendarul ilustrat (Despre ce crezi că va fi
vorba în această poveste/poezie?);
• se sondează cunoștințele latente ale elevilor în raport
cu tema/subiectul textului (Ce știi/cunoști despre …?
Cum ai aflat despre …? Ce poți să ne împărtășești des‑
pre …?);
• se adresează întrebările din Calendarul ilustrat pre‑
văzute pentru această etapă și semnalizate cu titlul
„Înainte de poveste”.
interior/cu interesele lor/cu orizontul lor de așteptare,
de exemplu:
– Mă aștept ca această poveste să fie o provocare
pentru mine, deoarece … .
– Mă aștept ca această poveste să îmi ofere informa‑
ții despre … .
– Mă aștept ca din această poveste să aflu cum … .
• Introduceți și definiți cuvintele/expresiile care au ne­
voie de explicații pentru ca elevii să înțeleagă textul.

• Propoziții lacunare, folosite înainte de prelectură, • Introduceți cuvintele‑cheie din text, în selecția dum­
pe care elevii le pot dezvolta, în acord cu universul lor nea­voastră.

În timpul audierii textului – lectura

Întrebările pot stimula gândirea la diferite niveluri și din
diferite perspective, conducându‑l pe elev spre înțelegerea
textului citit. A asculta și a răspunde la întrebări înseamnă,
pentru elevi, că aceștia se implică în diferite activități de
înțelegere, că își cresc gradul de angajare în procesul de
învățare, că interpretează informații „traducând” și recon‑
struind imagini.
Pe parcursul primei lecturi a unui text, opriți‑vă după
câte un fragment pentru a cere copiilor să facă predicții.

După audierea textului – postlectura

• Folosiți metoda cubului pentru a adresa întrebări care vizează înțelegerea textului: CINE …?; CE …?; UNDE …?;
CÂND …?; CUM …?; DE CE …? Propuneți activități care să completeze întrebările din postlectură, de exemplu:
– Realizați un desen potrivit textului. personaj la altul/de la un obiect la altul doar atunci
– Confecționați o carte pentru textul audiat. când copiii încheie de spus detaliile despre respec­tivul
– Ilustrați o copertă pentru cartea confecționată. personaj/obiect.
– Creați o bancă de „cuvinte ilustrate” la finalul fie‑ – Pregătiți o dioramă.
cărei unități de învățare (pe foi de dimensiune A6). – Pregătiți o pantomimă sau un dans care „relatează”
Lăsați elevii să aleagă orice cuvânt din text care le‑a o parte din textul audiat.
stârnit interesul dintr‑un motiv sau altul. Folosiți ulte‑ – Costumați‑vă într‑un personaj și interpretați o scenă
rior această resursă creată de copii pentru: jocuri de (puteți folosi doar măscuțe simple sau simboluri puse
mimă, jocuri de memorie, formulare de propoziții, în piept, pentru personaje).
creare de scurte povești orale, colaje, activități de – Compuneți un cântec care „spune” textul.
artă. – Confecționați o păpușă care reprezintă personajul
– Folosiți părți din planșa propusă în Calendarul ilus‑ principal al textului.
trat astfel: puneți degetul pe diferite personaje/ – Faceți un teatru de păpuși/teatru de lumini și
obiecte și cereți‑le elevilor să spună tot ce își amin‑ umbre/teatru de masă cu figurine din plastilină, cu
tesc despre fiecare dintre ele; mutați degetul de la un scene din text.
16
Încurajați elevii:
• să exprime într‑o propoziție mesajul dedus din text: • să formuleze, într‑un cuvânt, esența textului:
Despre ce este vorba în poezia/povestea pe care ați
ascultat‑o? • să aleagă o culoare care consideră că i se potrivește
textului: Alegeți culoarea care credeți că i se potrivește
• să vorbească despre mesajul textului; poeziei/poveștii cel mai bine. Spuneți de ce ați ales‑o.
Precizare: textul‑suport se poate asculta, ori de câte ori este necesar, în lectura model a unei actrițe, înregistrarea fiind
disponibilă în varianta digitală. De asemenea, animația realizată pe baza planșei ilustrate, disponibilă în varianta digi­tală,
poate fi vizionată de copii imediat după audierea textului, dar și la povestirea sau repovestirea acestuia, la momente de
descriere a personajelor sau pentru formularea de propoziții despre text.

Precauții luate de profesor în adresarea întrebărilor

• Deoarece profesorul pune întrebările, elevii au ten­
din­ța de a‑i răspunde direct acestuia. Pentru a avea un
dialog real cu clasa, este nevoie ca profesorul să renunțe
la poziția sa de comentator care îl obligă să răspundă fie‑
cărui elev în parte. Mai eficient este rolul de moderator
al discuției dintre elevi, context în care profesorul încu‑
rajează clasa ca, la răspunsurile elevilor, să aducă infor‑
mații în plus, să emită opinii asupra acelor răspunsuri,
să construiască idei pornind de la răspunsurile celor‑
lalți. De exemplu: Cine vrea să continue ideea pe care
tocmai am ascultat‑o?, Ce alte păreri aveți?, Ce părere
aveți despre opinia lui  …?, Puteți aduce argumente în
plus pentru a susține opinia lui …? etc. Scopul acestora
este de a diminua caracterul evaluativ al contextului,
oferindu‑le elevilor o mai mare libertate de exprimare
și un mediu favorabil dezvoltării exprimării orale coe‑
rente. De altfel, asemenea contexte de învățare for‑
mează un mediu propice pentru coeziunea grupu­lui.
Profesorul poate interveni, însă mai degrabă ca partici‑
pant la discuție și mai puțin ca figură centrală.
• Asigurați‑vă că elevii răspund întotdeauna în pro­­po­ziții.
• V‑ați pus vreodată întrebarea dacă elevul a avut sufi‑
cient timp să gândească înainte să vorbească? O  pro‑
ble­mă importantă de care trebuie să ținem seama atunci
când adresăm întrebări clasei este timpul de așteptare
pe care îl oferim elevilor înainte de a asculta primul răs‑
puns. Studiile arată că, dacă acest timp de așteptare
crește la 3 secunde, nivelul de gândire al școlarului mic
(și nu numai) crește semnificativ.
• Cadrul didactic are datoria de a încuraja toți elevii
să răspundă la întrebări, nominalizându‑i pe cei timizi,
reducând frecvența de ascultare a celor care doresc să
răspundă tot timpul. Astfel, creștem încrederea în reu‑
șită a fiecărui elev și, implicit, pregătim terenul pentru
succesul școlar al tuturor elevilor dintr‑un colectiv.

17
CUM SĂ FOLOSIȚI PLANȘA ILUSTRATĂ
DIN CALENDAR

18
• Prima utilizare a desenului se face în momentul pre‑
dicțiilor din etapa de prelectură: se arată desenul și se
adresează întrebările predictive (vezi sugestiile anteri‑
oare).
• În timpul lecturii, când adresați întrebările predic­
tive, orientați atenția elevilor spre părți din desen, pen‑
tru a sprijini gândirea anticipativă.
• Reorientați atenția elevilor ori de câte ori lucrați pe
sugestiile date pentru etapa de postlectură.
• Când faceți repovestirea textului (recomandat: a doua
sau a treia zi după prima întâlnire cu povestea), mer‑
geți cu degetul pe desenul din Calendarul ilustrat ca pe
o hartă, în timp ce adresați întrebările specifice.
• În cazul în care optați pentru o activitate adiacentă
de memorizare (recomandat: în prima sau a doua zi
ACTIVITĂȚI DE CONȘTIENTIZARE A NOȚIUNILOR DE
PROPOZIȚIE, CUVÂNT, SILABĂ, LITERĂ, SUNET
• Faceți constant activități de segmentare a propo­
zițiilor în cuvinte (oral).
• Exersați săptămânal despărțirea cuvintelor în silabe,
pe bază de imagini/obiecte/cuvinte ascultate.
• Faceți exerciții de identificare și numărare a silabelor
dintr‑un cuvânt (oral).
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A AUZULUI FONEMATIC
• Izolarea fonemelor: exersați cu elevii recunoașterea
sunetelor individuale într‑un cuvânt (ex.: Care este pri‑
mul sunet din cuvântul „sat”? Dar ultimul? Câte sunete
are cuvântul? Rostește‑le în ordinea în care le auzi.).
• Foneme identice: exersați cu elevii recunoașterea
aceluiași sunet în cuvinte diferite (ex.: Care este sune‑
tul pe care îl auzi în fiecare din aceste cuvinte/care se
repetă în fiecare dintre aceste cuvinte: „sat, soc, sub”?).
• Gruparea fonemelor: faceți exerciții de recunoaștere
a cuvântului care are sunet inițial diferit dintr‑o serie de
trei sau patru cuvinte date (ex.: Care este cuvântul care
începe cu alt sunet decât celelalte: „cap”, „coș”, „moș”?).
• Sintetizarea fonemelor: propuneți‑le copiilor cât mai
des exerciții de ascultare a fonemelor pronunțate sepa‑
rat și cereți‑le să spună ce cuvinte s‑au format (ex.: Când
spun [f] [o] [c], tu spui … – copiii rostesc cuvântul: „foc”).
19
după prima întâlnire cu poezia), plimbați degetul pe
acele părți din desen prin intermediul cărora este ilus‑
trat cel mai bine un vers/o strofă/o secvență din text.
• Calendarul ilustrat, cu desenul orientat înspre elevi,
trebuie să fie vizibil acestora ori de câte ori se lucrează
exercițiile din caiet, pentru a facilita și antrena auto‑
nomia în lucru, respectiv pentru a activa memoria de
scurtă durată și pentru a exersa memoria de lungă
durată a elevilor.
• Încurajați elevii să‑și adreseze unii altora întrebări pe
baza desenului din Calendar (după ce modelați 1‑2 exem­
ple). Opțional, puteți folosi o minge: elevul care ține min‑
gea adresează întrebarea; elevul care prinde mingea
este cel care răspunde la întrebare.
• Încurajați elevii să formuleze întrebări pe care i le‑ar
adresa ilustratorului dacă l‑ar întâlni.
• Încurajați copiii să găsească cât mai multe cuvinte
care încep cu aceeași silabă (ex.: ca‑să; ca‑nă; ca‑pac;
ca‑le).
• Propuneți de câteva ori pe săptămână activități
scurte de identificare a rimelor (oral).
• Realizați corespondențe sunet‑literă cât mai frecvent.
• Segmentare fonemică: cereți‑le copiilor să segmen­
teze cuvinte date în sunetele componente, rostind fie‑
care sunet și numărându‑le pe degete (ex.: Câte sunete
avem în cuvântul „mere”? Rostește‑le pe rând.).
• Pierderea unui fonem: faceți exerciții de recunoaș‑
tere a cuvântului care rezultă atunci când un sunet se
pierde din cuvântul dat inițial – oral (ex.: Ce rămâne
dacă „sare” îl pierde pe [s]? ).
• Adăugarea unui fonem: faceți exerciții de recu­noaș­
tere a unui cuvânt nou format, ce rezultă din adăuga­rea
unui sunet la un cuvânt inițial dat (ex.: Ce cuvânt obți‑
nem dacă adăugăm un [t] la începutul lui „are”?).
• Substituirea unui fonem: cereți‑le copiilor să înlo­
cuiască un sunet cu altul pentru a forma un cuvânt
nou (ex.: Avem cuvântul „sat”. În loc de [t], spunem [r].
Ce cuvânt obținem?).
 ÎNAINTE DE A FOLOSI CREIONUL GRAFIC PE FOAIE
Înainte de activitățile de scriere, se face întotdeauna încălzirea mușchilor mici ai mâinii (prin joc, numărători etc.).
Iată un exemplu de joc ritmat:
Plouă ușor, să auzim, Tună departe, tună acum:
Cu vârf de degete, banca lovim. Batem cu pumnii: bum! bum! bum! bum!
Plouă mai tare, ploaia tot vine, Vreme frumoasă s‑a făcut,
Lovim cu degetele bine. Un curcubeu a apărut.
Cad pietricele pe trotuare, Noi brațele ușor rotim
Să ciocănim și noi mai tare! Și de scris ne pregătim!

EXPLICAREA LINIATURII DE SCRIERE

Căsuța. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă dacă elementele grafice care le compun sunt pe un singur
spațiu, pe cel format din liniile continue în caietele clasice de scriere. Ex.: a, c, r, u etc.
Căsuța și subsolul. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă și pe spațiul de sub aceasta, dacă elemen‑
tele grafice ocupă două spații – rândul format din liniile continue și rândul de sub acesta în caietele clasice de scriere.
Ex.: g, j, p etc.
Căsuța și podul. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă și pe spațiul de deasupra acesteia, dacă elemen‑
tele grafice ocupă două spații – rândul format din liniile continue și rândul aflat deasupra lui în caietele clasice de scri‑
ere. Ex.: b, f, l etc.
Literele mari de tipar se scriu pe banda galbenă și pe rândul de deasupra.
Utilizarea simbolului căsuței îi ajută pe copii să își ia mai ușor repere atunci când scriu și să‑și formeze mai ușor
deprinderea de a scrie pe liniatura specială, în clasa I.
Recunoașterea și trasarea literelor mari și mici de tipar se va face pe baza conturului dat, pe liniatură, în vederea:
‒ exersării musculaturii fine a mâinii și a coordonării mișcărilor în spațiul scrierii;
‒ întipăririi în memorie a formei literelor, pentru a anticipa lectura emergentă;
‒ confecționării ulterioare a unor elemente ce anticipează scrierea funcțională (felicitări, bilete).
Se recomandă ca, înainte de trasarea literelor mici și mari de tipar pe liniatură, să se dea elevilor posibilitatea de
a exersa desenarea acestora liber, pe o foaie velină, folosind diferite instrumente de scris.

20
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE
Text‑suport
„Iepurașul care voia
CLR MEM AVAP MM DP
să fugă de acasă”,
de Margaret Wise Brown
pag. 6 Descoperirile iepurașului pag. 9 Numerele de la 0 la 20 pag. 8 Sunetul și pag. 7 Iepuraș pag. 7 Iepuraș
pag. 8 Sunetul și literele p, P (1) pag. 11 O luăm la fugă literele p, P (1) drăgălaș drăgălaș
SĂPTĂMÂNA 1 pag. 10 Sunetul și literele p, pag. 13 Mama pregătește tort pag. 17 Masa pag. 14 Ce pot
P (2) de morcovi e gata! face mamele?
(pp. 6 – 17) pag. 12 Înapoi la poveste pag. 16 Pregătiri de călătorie pag. 15 Mama
pag. 14 Ce pot face mamele?
pag. 15 Mama
pag. 18 Sunetul și literele g, G (1) pag. 18 Sunetul și literele g, G pag. 22 Cine pag. 29 La școala pag. 21 Ce pot
pag. 20 Sunetul și literele g, G (2) (1) crește mai iepurașilor face copiii?
SĂPTĂMÂNA 2 pag. 21 Ce pot face copiii pag. 19 Grădinărim. Plantează repede?
pag. 23 Bilet pentru mama o panseluță! Joc în doi
(pp. 18 – 29) pag. 25 Literele â, Â (1) pag. 24 Prin poveste (1)
pag. 27 Literele â, Â (2) pag. 26 Prin poveste (2)
pag. 29 La școala iepurașilor pag. 28 Numerele 21 și 22
pag. 30 Jurnal de jocuri pag. 31 Numerele 23 și 24 pag. 30 Jurnal de pag. 41 Dirijorul pag. 37 Câte flori

21
pag. 33 Sunetul și literele j, J (1) pag. 32 Buchet de morcovei jocuri ai numărat?
SĂPTĂMÂNA 3 pag. 35 Sunetul și literele j, J (2) pag. 34 Numerele 25 și 26 pag 32 Buchet
pag. 37 Câte flori ai numărat? pag. 36 Jocul de-a măsuratul de morcovei
(pp. 30 – 41)
Text‑suport:

pag. 38 Sunetul și literele j, J (3) pag. 39 Numerele 27 și 28 pag. 35 Sunetul și

pag. 40 Joc și joacă literele j, J (2)
pag. 41 Dirijorul
LUNA MARTIE

pag. 42 Primăvara pag. 42 Primăvara pag. 42 Primăvara pag. 44 Primăvara pag. 53 Peter
pag. 44 Primăvara Vivaldi pag. 43 Numerele 29 și 30 pag. 48 Fluturi Vivaldi Iepurașul
pag. 45 Sunetul și literele f, F (1) pag. 46 Numărul 31
SĂPTĂMÂNA 4 pag. 47 Sunetul și literele f, F (2) pag. 47 Sunetul și literele f, F (2)
(pp. 42 – 55) pag. 49 Sunetul și literele î, Î (1) pag. 48 Fluturi
pag. 51 Sunetul și literele î, Î (2) pag. 50 Înălțimi și lungimi
pag. 53 Peter Iepurașul pag. 52 Roșii și căpșuni
pag. 54 Dacă aș fi… pag. 55 Dacă aș fi un fluture…
pag. 57 Sunetul și literele h, H (1) pag. 58 Dacă aș fi… pag. 56 Cărticica pag. 60 Hora pag. 79
SĂPTĂMÂNA 5 pag. 59 Sunetul și literele h, H (2) mea cu flori Crăciunul
(pp. 56 – 60) pag. 60 Hora pag. 59 Sunetul și în familie
literele h, H (2)
ZI DE RECAPITULARE
„Iepurașul care voia să fugă de acasă”, de Margaret Wise Brown

Misiunea 7 (Caiet de eva­luare a performanțelor)

ȘI EVALUARE
ZI DE PROIECT Un puzzle uriaș de primăvară (Ghidul profesorului)
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................
REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „IEPURAȘUL CARE VOIA SĂ FUGĂ DE ACASĂ”
Perioada: Martie. Săptămânile 1 – 5
Text‑suport: „Iepurașul care voia să fugă de acasăˮ, de Margaret Wise Brown
Săptămâna 1 (pp. 6 – 17)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI  MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare
Ø „Descoperirile iepurașului”, pag. 6 1.1 Ø „Numerele de la 0 la 20”, pag. 9 1.1 Ø „Sunetul și 1.1 Ø „Iepuraș drăgă‑ 1.4 Ø „Iepuraș dră‑ 2.1
– audiția textului‑suport în lectura model 1.2 – scrierea cardinalului corespun­zător 1.3 literele p, P (1)”, 1.2 laș”, pag. 7 2.1 gălaș”, pag. 7
a învățătoarei sau a textului‑suport 2.1 numărului de elemente pentru fiecare pag. 8 2.4 – receptarea unor 3.1 – recunoașterea
înregistrat, din varianta digitală 3.1 mulțime reprezentată – redarea mesa‑ sunete diferite 3.2 emoțiilor în
– repovestirea unor fragmente din text 3.2 – completarea șirurilor cu numerele jului dintr‑un ca durată sau ca contexte fami‑
– identificarea imaginilor care nu fac parte 3.4 potrivite desen intensitate liare
din poveste – folosirea – desenarea ima‑

22
– formularea de întrebări care vizează Evaluare: observarea sistematică corectă a ginilor sugerate 2.2
Ø „Ce pot face
înțelege­rea textului audiat: Cine? Ce? a comportamentului materialelor de cântec 2.3
mamele?”,
Unde? Cum? de lucru pag. 14 3.3
– numirea personajelor din textul audiat Ø „O luăm la fugă”, pag. 11 1.1 – marcarea ele‑ Evaluare: observa‑
– identificarea
Text‑suport: „Iepurașul care voia să fugă – efectuarea de adunări și scăderi prin 1.3 mentelor unei rea sistematică a
meseriilor din
de acasăˮ, de Margaret Wise Brown adăugarea/extragerea de 2, 3, 4, 5 1.4 mulţimi după comportamentului
imaginile pre‑
elemente dintr‑o mulțime dată, folosind 5.2 culoare zentate
Evaluare: observarea sistematică a axa numerelor – denumirea
comportamentului – asocierea reprezentărilor grafice cu Evaluare:
diferitelor
exercițiul potrivit și cu rezul­tatul corect observarea
locuri de
Ø „Sunetul și literele p, P (1)”, pag. 8 1.3 sistematică a
muncă
– trasarea literelor p, P în conturul dat, 3.2 Evaluare: observarea sistematică com­portamen­
folosind degetul arătător, un creion 3.4 a comportamentului tului Evaluare: obser‑
grafic, un creion colorat, o cariocă 4.1 varea sistematică
– decorarea ramei tabloului cu literele p, P a comportamen‑
– trasarea literelor p, P și elementelor tului
grafice după model
– identificarea propozițiilor adevărate
din textul suport
– numărarea cuvintelor unei propoziții
– recunoașterea literelor p, P
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
 Ø „Sunetul și literele p, P (2)” pag. 10 2.1 Ø „Mama pregătește tort de morcovi”, 1.1 Ø „Masa e 2.2 Ø „Mama”, 2.3
– combinarea silabelor pentru a forma 2.2 pag. 13 1.3 gata!”, pag. 17 2.4 pag. 15
cuvinte ilustrate 3.1 – efectuarea de scăderi cu trecere peste 1.4 – discutarea 2.5 – identi­ficarea
– „citirea” etichetelor ordin, folosind axa numerelor 1.6 despre utilita‑ preferințelor
– asocierea propozițiilor cu imaginile – scrierea exercițiului corespunzător 5.2 tea şi aspectul mamelor
corespunzătoare desenelor obiectelor – discuții des‑
– efectuarea operațiilor de scădere, întâlnite în pre situațiile
Evaluare: observarea sistematică asocierea fiecărui rezultat cu o literă mediul fami‑ familiare în
a comportamentului – descifrarea cuvântului format liar (aranjatul care mamele
– asocierea scăderilor cu rezultatele corecte mesei) și‑au exprimat
Ø „Înapoi la poveste”, pag. 12 1.2 – lipirea iubirea față de
– oferirea de informații legate de 1.3 Evaluare: observarea sistematică autocolantelor copiii lor
personajele din text 2.1 a comportamentului pe suportul
– recunoașterea unor cuvinte din text 2.2 de hârtie
– recunoașterea cuvintelor care au la Ø „Pregătiri de călătorie”, pag. 16 – realizarea unei
început literele p și b – efectuarea de adunări cu trecere peste 1.4 compoziţii,
ordin, prin numărare pe axa numerelor individual,
Evaluare: observarea sistematică a – aflarea numărului necunoscut, folosind culori
comportamentului la adunare, prin numărare pornind de la la alegere
numărul cunoscut şi tehnici
Ø „Ce pot face mamele”, pag. 14 2.1 – efectuarea de adunări folosind axa improvizate
– asocierea cuvintelor citite cu imaginile 2.2 numerelor

23
corespunzătoare 3.1 – colorarea rezultatelor obținute după Evaluare:
– formularea de propoziții după imagini un cod dat observarea
sistematică
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică a compor­
a comportamentului a comportamentului tamentului

Ø „Mama”, pag. 15 1.3

– formularea de propoziții clare, logice 2.4
formate din trei sau patru cuvinte 3.1
– completarea unui cuvânt cu silaba 3.3
potrivită
– recunoașterea cuvintelor care rimează,
în imagini date
– recunoașterea sunetului p în cuvintele
citite
– identificarea poziției sunetului p
în cuvinte illustrate
– crearea unei povești pe baza imaginilor
date
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
 Săptămâna 2 (pp. 18 – 29)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI PRAC‑ C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
TICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități Activități Activități
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele g, G (1)”, pag. 18 1.3 Ø „Sunetul și literele g, G (1)”, pag. 18 1.1 Ø „Cine crește 2.1 Ø „La școala iepura‑ 1.4 Ø „Ce pot face 1.1
– asocierea propozițiilor citite cu imaginile 2.4 – identificarea lucrărilor de grădinărit 3.1 mai repede? Joc 2.3 șilor”, pag. 29 2.1 copiii?”, pag. 21 2.3
corespunzătoare 3.1 – scrierea numărului cuvintelor din în doi”, pag. 22 – receptarea unor 3.1 – identificarea 3.3
– crearea unei povești pe baza propozițiile ilustrate – identificarea sunete diferite hobby‑urilor
propozițiilor ilustrate materialelor ca durată sau ca copiilor
– numirea cuvintelor în care nu se aude Evaluare: observarea sistematică necesare rea‑ intensitate
sunetul g a comportamentului lizării lucrării – interpretarea cân‑ –  
j oc de identi‑
– identificarea poziției sunetului g în propuse tecelor în colectiv, ficare a unor
cuvinte ilustrate, marcarea sunetului Ø „Grădinărim. Plantează o panseluță!”, 3.1 – utilizarea unor pe strofe, integral abilităţi, a
prin colorare pag. 19 tehnici simple – exersarea mişcării predispoziţiilor
– recunoașterea uneltelor necesare de tăiere, libere, spontane native/talen‑
Evaluare: observarea sistematică a plantării unui răsad lipire, colorare pe cântec telor copiilor
comportamentului

24
– identificarea elementelor necesare în diverse
creșterii unei plante Evaluare: obser‑ Evaluare: observa‑
varea sistema‑ rea sistematică a domenii:
Ø „Sunetul și literele g, G (2)”, pag. 20 1.1 – observarea și consemnarea prin desene
– trasarea literelor g, G în conturul dat, 1.2 a stadiilor dezvoltării unei plante tică a comporta‑ comportamentului muzică, dans,
folosind degetul arătător, un creion 1.3 mentului sport, desen
grafic, o cariocă 3.1 Evaluare: observarea sistematică etc.
– trasarea celor două litere, pe rând, în 3.2 a comportamentului
palmă, în făină, în nisip 4.1 Evaluare: obser‑
– trasarea literelor și elementelor grafice Ø „Prin poveste (1)”, pag. 24 1.1 varea sistematică
după modelul dat – identificarea operațiilor de adunare 1.2 a comportamen‑
– identificarea propozițiilor adevărate/ false și scădere în reprezentările grafice 1.3 tului
– recunoașterea literei g în propozițiile date – a socierea desenului cu exercițiul 1.5
corespunzător, aflarea rezultatului
Evaluare: observarea sistematică 5.2
prin numărare
a comportamentului – compararea mulțimilor de flori, semințe,
reprezentate în imagini
– scrierea exercițiului corespunzător
imaginii
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
 Ø „Ce pot face copiii”, pag. 21
– povestirea după imagini
– alegerea cuvintelor potrivite pentru
descrierea unor activități preferate
– inițierea și menținerea unei discuții pe o
temă de interes
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Bilet pentru mama”, pag. 23
– asocierea unui cuvânt cu imaginea
potrivită
– despărțirea cuvintelor în silabe,
identificarea numărului de silabe
– realizarea unui desen conform cerinței
– sesizarea utilizării formulelor specifice
unui bilet
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
25
Ø „Literele â, Â (1)”, pag. 25
– desenarea literelor â, Â în contur,
folosind: degetul arătător, o cariocă,
un creion colorat, un creion grafic
– desenarea literei  pentru a deveni
un personaj
– recunoașterea literelor â, Â
– trasarea literelor și a semnelor grafice
după model
– identificarea silabelor în care se găsește
litera â
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
2.1 Ø „Prin poveste (2)”, pag. 26 5.2
2.4 – rezolvarea problemelor de adunare și
scădere, pe baza reprezentărilor grafice
– realizarea unui desen potrivit textelor
problemelor
Evaluare: observarea sistematică a
comportamentului
Ø „Numerele 21 și 22”, pag. 28 1.1
1.1 – formarea numerelor 21 și 22 prin 1.2
1.3 compunere și numărare 1.3
2.1 – completarea unor șiruri crescătoare
4.2 cu numerele care lipsesc
– reprezentarea numerelor 21 și 22 prin
desene
– compararea celor două numere pe baza
desenelor
– evidențierea numărului mai mare
– realizarea corespondenței mulțimea de
obiecte/ cardinalul corespunzător
– poziționarea pe axa numerelor a celor
1.3 care lipsesc
4.1 – scrierea numerelor 21 și 22 după
modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
 Ø „Literele â, Â (2)”, pag. 27 1.3
– denumirea imaginilor 2.1
– recunoașterea literei â în cuvintele
ilustrate
– despărțirea în silabe a cuvintelor
ilustrate
– rostirea cuvintelor cu prelungirea
sunetelor
– identificarea cuvintelor care rimează
– recunoașterea cuvintelor în care se aude
sunetul î
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului

Ø „La școala iepurașilor”, pag. 29 2.1

– exerciții‑joc de dicție, cântece,
numărători ritmate
– rostirea cuvintelor cu prelungirea unor
sunete stabilite anterior
Evaluare: observarea sistematică

26
a comportamentului

Săptămâna 3 (pp. 30 – 41)

ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Jurnal de jocuri”, pag. 30 1.1 Ø „Numerele 23 și 24”, pag. 31 1.1 Ø „Jurnal de 1.1 Ø „Dirijorul”, 1.1 Ø „Câte flori 2.1
– audierea unui fragment din poezie (vezi 1.4 – scrierea cardinalului mulțimii 1.2 jocuri”, pag. 30 1.2 pag. 41 1.3 ai numărat?”, 2.2
Calendarul ilustrat) 2.4 reprezentate 1.3 – desenarea 2.3 – audierea unor 3.1 pag. 37 2.3
– conversații scurte în grup, pe baza textului – compararea și identificarea numărului unui joc folosind sunete emise de – identificarea
audiat mai mic materiale și obiecte cunoscute, 3.1
unor activități
– realizarea unui desen pentru a indica – completarea șirurilor date cu numerele tehnici simple cu sonorităţi dis‑ 3.3
plăcute desfășu‑
despre ce este vorba în mesaj care lipsesc tincte (joc)
– memorarea unui fragment de poezie – reprezentarea grafică a numerelor date Evaluare: obser‑ rate în familie
– Joc – șotron de masă, identificarea – identificarea numărului mai mare și cu varea sistema‑ – recunoașterea
cuvintelor cu sens opus cât este mai mare tică a comporta‑ emoțiilor în con‑
mentului texte familiare
 – joc de mimă, cu utilizarea cuvintelor care – realizarea corespondenței mulțime Ø „Buchet 2.3 – exersarea mişcării
rimează de elemente/cardinalul corespunzător de morcovei”, 2.4 libere, spontane
– poziționarea pe axă a numerelor care pag. 32 pe cântec sau
Resurse: poezia „Jocuri” de Ana Blandiana lipsesc – decuparea a acompania­
Evaluare: observarea sistematică – scrierea numerelor 23 și 24 după morcoveilor mentului cu jucării
a comportamentului modelul dat – prinderea muzicale alese
cu capse de copii
Ø „Sunetul și literele j, J (1)”, pag. 33 1.3 Evaluare: observarea sistematică – numerotarea
– descrierea unui joc preferat 1.4 a comportamentului acestora Evaluare: obser‑
– Joc: „Pălăriile vrăjitorului”, identificarea 2.1 varea sistematică
denumirilor imaginilor în care se aude 2.3 Ø „Buchet de morcovei”, pag 32 1.3 Evaluare: a comporta­
sunetul j 2.4 – ordonarea numerelor crescător/ observarea mentului
– identificarea sunetelor din cuvintele descrescător sistematică
ilustrate a compor­
– rostirea sunetelor cu intonații diferite Ø „Numerele 25 și 26”, pag. 34 1.1 tamentului
– asocierea imaginilor cu jocurile – recunoașterea numărului reprezentat 1.2
desfășurate grafic 1.3 Ø „Sunetul și 1.1
– evidențierea numărului mai mare/ mic literele j, J (2)”, 1.2
Evaluare: observarea sistematică a pag. 35 2.3
– completarea șirurilor date cu numerele
comportamentului – transformarea
care lipsesc
– reprezentarea prin desene a numerelor literei j într‑un
Ø „Sunetul și literele j, J (2)”, pag. 35 1.1 date vrej de fasole,

27
– desenarea literelor j, J folosind degetul 1.3 – realizarea corespondenței mulțime iar a literei J
arătător, o cariocă, un creion colorat, 4.1 de elemente/ cardinal corespunzător într‑un obiect
un creion grafic – completarea axei numerelor cu cele care sau o ființă
– trasarea literelor j, J și semnelor grafice, lipsesc – realizarea unui
după model – scrierea după model a numerelor desen con‑
– identificarea literelor care lipsesc 25 și 26 form cerinței
din cuvintele ilustrate
Evaluare: observarea sistematică Ø „Dirijorul”, 2.2
Evaluare: observarea sistematică a comportamentului
a comportamentului pag. 41
– utilizarea unor
tehnici simple
Ø „Câte flori ai numărat?”, pag. 37 2.2 de colorare
– formularea de mesaje despre sine, 3.2
despre familie, colegi 3.3
– prezentarea unor evenimente
semnificative din viața proprie
– completarea unor propoziții cu ajutorul
cuvintelor potrivite, conform imaginilor
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
 Ø „Sunetul și literele j, J (3)”, pag. 38
– dentificarea literei inițiale din cuvintele
date
– realizarea unui desen pentru două
cuvinte, la alegere
– completarea cuvintelor ilustrate cu silabe
potrivite
– formulare de propoziții cu ajutorul
cuvintelor ilustrate
– asocierea propozițiilor cu imaginile date
– joc „Cu mașinile”, formulare de întrebări
potrivite
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Joc și joacă”, pag. 40
– „citireaˮ propozițiilor în grup cu ajutorul 3.2 – realizarea corespondenței repezentare/
cadrului didactic
– „citirea” etichetelor fără ajutor
– asocierea cuvintelor ascultate cu
imaginea corespunzătoare
28
– identificarea prin colorare a literelor g și j
în cuvintele date
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
1.1 Ø„Jocul de‑a măsuratul”, pag. 36 6.1
1.3 – alegerea potrivită a unor unități
2.1 neconvenționale (palma, creionul etc.)
2.2 pentru măsurarea lungimii unor obiecte
2.3 – precizarea lungimii unui obiect cu
3.1 ajutorul unor unități neconvenționale
(ex: agrafa de birou, talpa piciorului)
– exerciții‑joc de comparare a unor
lungimi
– ordonarea unor obiecte după lungime,
comparări succesive și exprimarea
rezultatelor („mai lung”, „mai scurt”)
Evaluare: observarea sistematică a
comportamentului
1.3 Ø „Numerele 27 și 28”, pag. 39 1.1
1.2
3.3 număr 1.3
– recunoașterea numerelor 27 și 28 și
evidențierea lor prin colorare
– completarea șirurilor date cu numerele
care lipsesc
– evidențierea (prin colorare) numerelor
pe axă
– scrierea numerelor 27 și 28 după model
Evaluare: observarea sistematică a
comportamentului
 Săptămâna 4 (pp. 42 – 55)
ARTE VIZUALE ȘI 
MATEMATICĂ ȘI  MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ABILITĂȚI PRAC‑ C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
TICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de în‑ Activități de învă‑ Activități de în‑
Activități de învățare Activități de învățare
vățare țare vățare
Ø „Primăvara”, pag. 42 1.1 Ø „Primăvara”, pag. 42 3.1 Ø „Primăvara”, 2.2 Ø „Primăvara 3.1 Ø „Peter iepura‑ 1.1
– completarea propozițiilor ilustrate 1.2 – denumirea anotimpurilor pag. 42 Vivaldi”, pag. 44 3.4 șul”, pag. 53 2.1
folosind cuvinte potrivite 2.2 – evidențierea caracteristicilor fiecărui – utilizarea unor – activitate – identificarea
2.3
– ilustrarea propozițiilor în desene proprii 3.1 anotimp tehnici simple integrată emoțiilor de
– identificarea caracteristicilor de colorare desen‑muzică bază 3.3
– diferențierea anotimpurilor două
anotimpurilor – audierea unor – identificarea
câte două creaţii muzicale regulilor de
Ø „Fluturi”, 1.1
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică de facturi diferite, comunicare
pag. 48 1.3
a comportamentului care să le declan­ cu persoanele
a comportamentului – lipirea auto‑ 2.1
colantelor 2.5 şeze copiilor apropiate
Ø „Primăvara Vivaldi”, pag. 44 1.1 pe suport de mişcarea liberă, – activităţile
– povestirea după imagini Ø „Numerele 29 și 30”, pag. 43 1.1
4.1 hârtie spontană preferate
– selectarea unei imagini dintr‑un set, – realizarea corespondenței repezentare/ 1.2
număr – colorarea unui adecvată desfăşurate

29
pentru a respecta cerința 1.3 împreună
– completarea șirurilor date cu numerele desen dat
– colorarea pe contur a literelor Evaluare: cu fiinţele
care lipsesc respectând
din cuvintele date observarea apropiate
– colorarea unui desen respectând codul culorile
sistematică a
Evaluare: observarea sistematică dat – punerea
comportamentului Evaluare:
a comportamentului – evidențierea numerelor prin colorare, în cores­
observarea
pe axa numerelor, după cerințe date pondenţă
sistematică
– scrierea numerelor 29 și 30 după a desenelor
Ø „Sunetul și literele f, F (1)”, pag. 45 1.1 a comporta­
modelul dat – explorarea
– identificarea numărului de cuvinte din 1.2 mentului
mediului
propozițiile ascultate 1.3 Evaluare: observarea sistematică înconjurător
– realizarea corespondenței propoziție/ 3.1 a comportamentului pentru a iden‑
imagine corespunzătoare 4.1 tifica forme,
– denumirea cuvintelor ilustrate Ø „Numărul 31”, pag. 46 1.1 culori
– identificarea sunetului f în cuvintele – reprezentarea grafică a zilelor fiecărei 1.2
rostite luni a anului Evaluare:
– desenarea literelor f, F în contur, 1.3
– realizarea corespondenței reprezentare observarea
folosind: degetul arătător, o cariocă, grafică/număr corespunzător
3.1 sistematică
un creion colorat, un creion grafic – completarea axei numerelor cu numerele a compor­
care lipsesc tamentului

Evaluare: observarea sistematică

a comportamentului
 – decorarea literelor f și F cu elemente
de primăvară, după model.
– trasarea literelelor f, F și a semnului
grafic, după model
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Sunetul și literele f, F (2)”, pag. 47
– identificarea literei f în cuvinte date
– recunoașterea silabelor cuvintelor date
– asocierea etichetei cu imaginea
corespunzătoare
– recunoașterea în propozițiile date
a cuvintelor colorate
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Sunetul și literele î, Î (1)”, pag. 49
– audierea textului citit
(vezi Ghidul profesorului)
– denumirea imaginilor și identificarea
30
sunetului î
– desenarea literelor î, Î în contur, folosind 4.1
degetul arătător, o cariocă, un creion
colorat, un creion grafic
– trasarea celor două litere în făină, nisip
sau zahăr, pe o tavă sau o farfurie
– transformarea literelor î, Î în personaje
fantastice, din povești
– trasarea literelor î, Î și a semnelor grafice,
după model
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Sunetul și literele î, Î (2)”, pag. 51
– recunoașterea literelor î, Î
– despărțirea cuvintelor ilustrate în silabe
și identificarea numărului lor
– identificarea literelor î, Î în propozițiile date
– numărarea cuvintelor din propoziții
– continuarea poveștii cu câteva propoziții
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Sunetul și literele f, F (2)”, pag. 47 3.1
– numărarea silabelor cuvintelor ilustrate
Ø „Fluturi”, pag. 48 3.1
– identificarea părților componente
ale fluturilor
– recunoașterea denumirilor unor fluturi
foarte cunoscuți
1.3
– colorarea desenelor după modelul dat
3.1
3.2 Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
Ø „Înălțimi și lungimi”, pag. 50 5.2
– precizarea înălțimii unui obiect cu 6.1
ajutorul unor unități neconvenționale
– exprimarea lungimii unor obiecte cu
ajutorul unor unități neconvenționale
1.1 – rezolvarea unor probleme cu sprijin
1.3 în imagini date
3.1
3.2 Evaluare: observarea sistematică
3.4 a comportamentului
Ø „Roșii și căpșuni”, pag. 52 3.1
– identificarea părților componente
ale plantelor
– folosirea autocolantelor pentru
a completa părțile componente, într‑un
desen cu roșie și căpșuni
– compararea și evidențierea asemănărilor
și deosebirilor dintre cele două plante
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului
1.3 Ø „Dacă aș fi un fluture…”, pag. 55 1.1
3.2 – colorarea unui desen respectând codul 1.2
culorilor pentru intervale de numere date
Evaluare: turul galeriei
 Ø „Peter Iepurașul”, pag. 53 1.1
– vizionarea unor fragmente din filmul 1.2
„Peter Iepurașulˮ și completarea 1.4
cadranelor cu desenarea informațiilor 2.2
din film, conform cerințelor
– identificarea a cel puțin două trăsături
ale personajului principal
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului

Ø „Dacă aș fi…”, pag. 54 1.1

– completarea propozițiilor folosind 1.2
cuvinte care rimează 1.3
– formularea de propoziții după scheme 2.1
date 2.2
– repovestirea textului „Iepurașul care voia
să fugă de acasă”, cu ajutorul suportului
ilustrat
– completarea desenelor cu unul care
reprezintă finalul poveștii

31
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului

Săptămâna 5 (pp. 56 – 60)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele h, H (1)”, pag. 57 1.3 Ø „Dacă aș fi… ”, pag. 58 3.1 Ø „Cărticica 1.1 Ø „Hora”, pag. 60 1.4
– discutarea comportamentelor 2.2 – observarea unor modificări apărute 3.2 mea cu flori”, 2.1 – executarea unor 2.1
personajului principal și exprimarea 4.1 în viața plantelor în funcție de anotimp pag. 56 2.2 mişcări sugerate 2.2
părerilor personale despre – denumirea părților componente ale unei – denumirea 2.3 de text, prin joc 3.2
comportamente potrivite/ nepotrivite plante florilor din 2.4 – a ctivitate 3.4
– identificarea poziției sunetului h – denumirea anotimpurilor imagini integrată
în cuvintele ilustrate desen‑muzică
 – desenarea literelor h, H în contur, – denumirea anotimpurilor 3.1 – îndoirea – audierea unor
folosind: degetul arătător, o cariocă, – identificarea condițiilor necesare pentru 3.2 și tăierea creaţii muzicale
un creion colorat, un creion grafic dezvoltarea unei plante hârtiei pentru de facturi
– modelarea celor două litere din – discutarea menținerii mediului a obține diferite, care să
plastilină, apoi construirea lor din fire înconjurător nepoluat o cărticică le declanşeze
de ață copiilor mişcarea
– trasarea literelor h, H și a semnelor grafice, Evaluare: observarea sistematică Evaluare: expo‑ liberă, spontană
după model a comportamentului ziție de cărți adecvată
Evaluare: observarea sistematică Ø „Sunetul și 2.2 Evaluare:
a comportamentului literele h, H (2)”, 2.3 observarea
pag. 59 2.5 sistematică a
Ø „Sunetul și literele h, H (2)”, pag. 59 1.3 – denumirea comporta­mentului
– completarea cuvintelor illustrate cu litera 3.1 florilor din
care lipsește 3.2 desen
– desenarea cuvintelor în plastilină 3.3 – colorarea
– ascultarea textului citit și încercuirea folosind
cuvântului hai, după modelul dat diferite
– citirea textului în cor materiale și
– citirea cuvintelor marcate prin culoare tehnici simple
– compunerea silabelor date pentru de lucru
a forma cuvinte

32
– descoperirea și trasarea unui cuvânt
respectând cerințele date
Evaluare: observarea sistematică
a comportamentului

Ø „Hora”, pag. 60 3.2

– identificarea imaginii care reprezintă 3.3
o horă
– recunoașterea imaginilor care nu se
potrivesc cu propozițiile citite
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 7 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Un puzzle uriaș de primăvară” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII MARTIE
Iepurașul care voia să fugă de acasă
de Margaret Wise Brown
Traducere de Elena Morariu

A fost odată un iepuraș care voia să fugă de acasă. Așa că i‑a spus mamei lui:
— Eu fug de‑acasă.
— Dacă fugi de‑acasă, i‑a spus mama, o să vin după tine. Pentru că tu ești iepurașul meu.
— Dacă vii după mine, a spus iepu­rașul, eu mă prefac în pește într‑un râu de munte și‑o să înot departe de tine.
— Dacă te prefaci în pește într‑un râu de munte, i‑a spus mama, eu mă fac pescar și‑am să te pescuiesc.
— Dacă te faci pescar, a spus iepurașul, atunci eu mă prefac într‑o piatră pe munte, sus, departe de tine.
— Dacă te prefaci într‑o pia­tră pe munte, sus, departe de mine, a spus mama, eu mă fac alpinistă și‑o să mă cațăr
până la tine.
— Dacă te faci alpinistă, a spus iepurașul, atunci eu o să fiu brândușă într‑o grădină secretă.
— Dacă tu o să fii brândușă într‑o grădină secretă, i‑a spus mama, eu mă fac grădinar. Și‑am să te găsesc.
— Dacă te faci grădinar și‑ai să mă găsești, a spus iepurașul, eu mă prefac în pasăre și‑o să zbor departe de tine.
— Dacă te prefaci în pasăre și‑o să zbori departe de mine, i‑a spus mama, eu o să fiu un copac în care‑ți vei face cuib.
— Dacă tu o să fii un copac, a spus iepurașul, eu mă prefac în corabie și‑o să navighez departe de tine.
— Dacă te prefaci în corabie și‑o să navighezi departe de mine, i‑a spus mama, eu mă preschimb în vânt și‑o să suflu
corabia încotro voi vrea.
— Dacă te preschimbi în vânt și‑o să sufli corabia, a spus iepurașul, eu mă duc la circ și‑o să zbor departe, pe un
trapez.
— Dacă o să zbori departe, pe un trapez, i‑a spus mama, atunci eu mă fac acrobat și‑o să merg pe sârmă până la tine.
— Dacă te faci acrobat și‑o să mergi pe sârmă, a spus iepurașul, eu mă fac băiețel și‑o să fug într‑o casă.
— Dacă te faci băiețel și‑o să fugi într‑o casă, i‑a spus mama, eu mă prefac în mama ta și‑o să te prind și‑o să te strâng
în brațe.
— Măi, măi, măi! a spus iepurașul, atunci aș putea să rămân aici și să fiu iepurașul tău.
Și chiar așa a făcut.
— Ia un morcov, i‑a spus mama.

33
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Luna martie poate fi luna provocărilor, a transformărilor, a schimbărilor – „Ce‑ar fi dacă…?”

Copiii vor fi provocați să‑și imagineze, să gândească, să găsească răspunsuri la întrebări, să exploreze, să se minuneze.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Adresați întrebarea: „Dacă te‑ai putea micșora cât un iepuraș, unde te‑ai duce?ˮ
• Lanțul ideilor. Fiecare copil dă un răspuns, fără a repeta răspunsurile date deja.
• Înainte de anunțarea titlului poveștii, folosiți întrebările din calendar.
• Predicții: Se anunță titlul textului.
• Investigația:
– adresați întrebarea: „Unde ar putea fugi iepurașul?” – lanțul ideilor – tehnică orală – fiecare elev, în ordinea
locurilor din clasă, formulează un posibil răspuns;
– creativitate ghidată printr‑o imagine – se prezintă imaginea din calendar, se discută detaliile și li se cere elevi‑
lor să spună ce cred ei în legătura cu ceea ce simt cele două personaje din imagine;
– citiți câte un fragment din poveste și lăsați copiii să anticipeze care sunt acțiunile următoare – metoda
predicțiilor.

B. În timpul audierii textului – lectura

• P
 e parcursul primei lecturi a textului, explicați eventualele cuvinte necunoscute de copii (bazați‑vă pe ceea ce ei
știu, intuiesc, deduc din text) – metoda lecturii explicative.
• Se vor adresa întrebările din calendar (întrebările din poveste).
 e parcursul celei de‑a doua lecturi, se poate realiza „Drumul poveștii” – în timp ce se citește din nou textul, copiii
• P
realizează un desen în creion grafic, în care sunt reprezentate transformările celor două personaje din poveste
(Iepurașul se transformă în pește… Mama se transformă în pescar…).

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

34
C. După audierea textului – postlectura
• Adresați întrebările din calendar – „Dincolo de poveste”.
• Încercați să aflați ce au învățat elevii din această poveste.
• Sugestie: joc de asociere „Mama și puiul ei” – piese cu imagini (animale) sub formă de puzzle.
Pe parcursul lecțiilor, utilizați (de 3‑4 ori pe săptămână) metoda fonetică și analitico‑sintetică, care presupun analiza
pornind de la textul‑suport.
– propoziție (de 3, 4 cuvinte) – cuvânt – silabă – sunet/literă corespunzătoare;
– reprezentați grafic propoziția, silabele, sunetele, evidențiați sunetul nou prin colorare (poziția în cuvânt)
__________________________________________ .
________ _______________ _________________
Ori de câte ori este nevoie, introduceți în lecții jocuri de mișcare pentru stimularea, înviorarea elevilor și pentru
diversificarea activităților de învățare.
Exemple:
• „— Gâște, gâște! • C u mâna dreaptă, bateți ușor creștetul capului, iar în
— Ga, ga, ga! (dialog între învățătoare și copii) același timp, cu palma stângă lipită de burtă, faceți
— Vreți la baltă? mișcări circulare, în sensul acelor ceasornicului, apoi
— Da, da, da! schimbați mișcările.
— Rațe, rațe! • Prindeți‑vă vârful nasului cu mâna dreaptă și urechea
— Mac, mac, mac! dreaptă cu mâna stângă, apoi schimbați mâinile.
— Vreți la baltă?
— Da, da, da!” • „Știu un gânsac,
Sâsâie‑n sac.
• „Plouă ușor, să auzim! Ssss! Ssss! Ssss!
Cu vârf de degete banca lovim. Ssss! Spune gânsacul
Plouă mai tare, ploaia tot vine, Hârșșș! Hârșșș! Hârșșș! Se rupe sacul!”
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricele pe trotuare, • „Zzzz! Zzzz! Zzzz!
Să ciocănim și noi mai tare, Zboară albinele.
Tună departe, tună acum, Ssss! Ssss! Ssss!
Batem cu pumnii, bum, bum, bum! Liniște! Liniște!
Vreme frumoasă s‑a făcut, Mârrr! Mârrr! Mârrr!
Un curcubeu a apărut. Mârâie Azor.
Noi brațele ușor lovim Ffff! Ffff! Ffff!
Și norii grei acum gonim.” Suflăm ușor.
Vâjjj! Vâjjj! Vâjjj!
• „Trenul fuge, trenul zboară, Vântul se înfurie
Se apropie de gară. Ssss! Ssss! Ssss!
Uf, ce bine! Uf, ce bine! Liniște! Liniște!”
Spun vagoanele pe șine.”
(copiii stau în șir și merg prin clasă/coridor/ • „Batem palmele ușor,
curtea școlii) Batem palmele de zor.
Un, doi, trei!
• Graiul animalelor Un, doi, trei!
„Miau, miau, miau, șoricei vreau! La pian acum cântâm
Ham, ham, ham, oase n‑am! Liniște! Să ascultăm!
Mor, mor, mor, la izvor! Plic‑plac, plic‑plac
Mac, mac, mac, tot pe lac!” Melodiile îmi plac!”

• Sari 3 pași ca un iepuraș și 3 pași ca o broscuță! • „Bună seara!

• Mergi ca un pinguin! Bună seara!
• Zboară ca o rândunică! Aveți „Seara”?
• Aleargă ca un căluț! Avem „Seara”.
• Înoată ca un pește! Dați‑mi „Seara”!
• Mergi pe vârfuri ca o pisicuță! Poftim „Seara”.
• Cântă la instrumente: chitară, vioară, fluier, tobe etc. Bună seara!
Bună seara!”
35
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigurați‑vă
că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET

Pag. 6: DESCOPERIRILE IEPURAȘULUI – CLR

Inițiați o discuție pe baza desenelor (Drumul poveștii) pe care le‑au făcut elevii în tim‑
pul celei de‑a doua citiri a textului‑suport. Puneți în evidență transformările prin care trec
personajele.
Ex. 1:  Povestire după imagini. Rugați‑i pe elevi să creeze o poveste după imaginile date și să
numeroteze imaginile în ordinea desfășurării acțiunilor.
Ex. 2:  Explozia stelară. Elevii vor formula întrebări (care să înceapă prin cuvântul dat),
pe care le vor adresa colegilor, și vor evidenția locul, timpul, personajele și acțiunile
din poveste.
Dați feedback despre participarea la lecție.

Pag. 7: IEPURAȘ DRĂGĂLAȘ – MM; DP

Joc. „Transmite zâmbetul”  – elevii stau în cerc, iar unul dintre ei este ales să înceapă
jocul. Acesta îi va zâmbi unui jucător din cerc care, la rândul său, va transmite zâmbetul altui
jucător. La sfârșitul jocului, toți copiii vor zâmbi.
Ex. 1:  A
 ctivitate integrată (muzică/desen). Elevii vor audia cântecele „Iepuraș coconaș”
și „Iepurașul și piticul” și vor desena patru diferențe observate între cele două cân‑
tece. Se vor adresa întrebările din caiet. Solicitați cât mai mulți copii.
Ex. 2:  M
 etoda conversației. Discutați semnificația imaginilor, identificați emoțiile exprimate
de personaje. Propuneți interpretarea cântecului „Iepuraș coconaș” în două variante:
veselă și tristă.

Pag. 8: SUNETUL ȘI LITERELE p, P (1) – CLR; AVAP

Ex. 1:  Metoda fonetică, analitico‑sintactică. Citiți propozițiile, realizați schema propoziției,
identificați numărul cuvintelor (copiii vor desena petalele florilor conform număru‑
lui de cuvinte din propoziția citită), despărțiți cuvintele în silabe și identificați silaba
care conține sunetul p.
Ex. 2: Cereți‑le elevilor să observe literele p/P, discutați din ce fel de linii sunt formate,
cereți‑le să traseze în aer, pe bancă sau pe spatele colegului aceste litere, apoi
cereți‑le să le traseze cu ajutorul creionului grafic, cu un creion colorat sau cu o cari‑
ocă. Propuneți‑le să observe tablourile și să decoreze rama lor cu literele p/P.
Propuneți identificarea literei p (prin încercuire) în propozițiile de la exercițiul 3.

36
Ex. 3: Înainte de trasarea literelor după modelul dat, faceți exerciții de încălzire pentru dez‑
voltarea mușchilor mici ai mâinilor – „cântați la pian”, „morișca” – sau interpretați
jocuri de mișcare dintre cele propuse mai sus.
Urmăriți fiecare copil cum trasează primele trei litere, apoi, dacă este nevoie, faceți pre‑
cizări și corectați eventualele greșeli.
Apreciați activitatea de scriere a elevilor, acordând emoticoane sau alte recompense.

Pag. 9: NUMERELE DE LA 0 LA 20 – MEM 

Înainte de a rezolva cerințele de la această pagină, exersați formarea numerelor 0–20
cu ajutorul obiectelor (creioane, materiale din natură, degete, omizi cu mărgele), al jetoa‑
nelor, al axei numerelor.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să numere obiectele din imagini și să scrie numărul corespunzător.
Ex. 2: Înainte de a rezolva acest exercițiu, reactualizați noțiunea de șir crescător/descrescă‑
tor folosind axa numerelor.
Faceți aprecieri numind copiii care au lucrat corect (și ce anume au lucrat).

Pag. 10: SUNETUL ȘI LITERELE p, P (2) – CLR 

Sugestie pentru spargerea gheții: Cereți‑le copiilor să inventeze un meniu nou pentru
micul‑dejun.
Metoda conversației. Discutați despre un posibil meniu, încurajați‑i să‑și exprime opi­
niile legate de alimente sănătoase/nesănătoase. Dați feedback imediat pentru alegerile
bune pe care le fac.
Ex. 1: Citiți împreună silabele și cereți‑le elevilor să le combine, pentru a forma cuvinte.
Ex. 2:  Învățare prin descoperire. Explicați cerința și citiți împreună cuvântul încercuit, apoi
cereți‑le elevilor să descopere singuri (prin efort propriu) și alte cuvinte în șirul dat.
Ex. 3: Se discută imaginile date, se descoperă și se citesc cuvintele corespunzătoare, apoi
sunt selectate acele cuvinte care nu denumesc imagini.
Ex. 4: Citiți propozițiile împreună cu elevii sau „în ecou” (învățătoarea citește o propoziție,
iar copiii o repetă), și cereți să sublinieze propozițiile potrivite cu imaginile. Propuneți
un joc de muzică și mișcare.
Numiți copiii care au rezolvat corect sarcinile de lucru.

Pag. 11: O LUĂM LA FUGĂ – MEM 

Înainte de a lucra exercițiile de la „O luăm la fugă”, cereți‑le elevilor să completeze pro‑
poziția: „Picioarele mele pot să…”.
Ex. 1:  Metoda exercițiului. Propuneți numărarea până la 20, pe baza axei numerelor (care
este lipită pe fiecare bancă). Pentru a efectua adunările și scăderile de la ex. 1, folo‑
siți numărarea crescătoare și descrescătoare.
Ex. 2: Folosind axa numerelor, cereți‑le elevilor să scrie rezultatul corespunzător exercițiilor
de adunare și scădere propuse.
Ex. 3: Cereți‑le copiilor să numere bulinele reprezentate în desene și să asocieze rezultatul
corect.

Pag. 12: ÎNAPOI LA POVESTE – CLR 

Creativitate ghidată prin întrebări – „Cum ar fi dacă te‑ai trezi câine? Ce fel de hrană
ai mânca (pentru câini sau pentru oameni)? Cu cine te‑ai juca? Ai alerga după pisici?ˮ

37
Ex. 1: Reveniți la „Drumul poveștii” și propuneți‑le elevilor să‑și amintească cum se trans‑
formă cele două personaje (iepurașul și mama lui) pe parcursul poveștii. Citiți cuvin‑
tele în ecou cu elevii, apoi cereți‑le să încercuiască cuvântul potrivit.
Ex. 2: Împreună cu elevii, citiți în cor cuvintele, apoi cereți‑le să încercuiască cu roșu cuvin‑
tele care încep cu litera p și cu verde cuvintele care încep cu litera b.
Numiți elevii care au lucrat corect. Desenați‑le pe caiete un happy face.

Pag. 13: MAMA PREGĂTEȘTE TORT DE MORCOVI – MEM 

Înainte de a începe să rezolvați exercițiile propuse, întrebați elevii: „Ce prăjitură pregă‑
tește mama/bunica ta pentru întrega familie?ˮ
Ex. 1: Anunțați subiectul – „Mama iepurașului pregătește un tort de morcovi. Mama are …
morcovi, folosește pentru tort … Câți morcovi au rămas?” Folosind axa numerelor,
copiii vor număra crescător și descrescător, apoi vor scrie rezultatul corespunzător.
Pentru scăderea cu trecere peste ordin, exersați după modelul: 12 – 4, descompuneți
12 în 10 + 2, din 10 se scade 4, rezultatul se adună cu 2. Folosiți descompunerea în care
un termen este 10.
Ex. 2:  M
 etoda exercițiului. Pe baza desenelor, se scriu exercițiile de scădere corespunzătoare.
Ex. 3: Se efectuează scăderile folosind axa numerelor, rezultatele se asociază cu literele
corespunzătoare și se citesc cuvintele obținute.
Ex. 4: Se rezolvă individual exercițiile de scădere și se asociază fiecare rezultat cu nume‑
rele date.

Pag. 14: CE POT FACE MAMELE – DP; CLR   

Înainte de a discuta despre meserii, adresați‑le copiilor întrebarea: „Ce ai face dacă ai fi
profesorul clasei pentru o zi?”; solicitați cât mai mulți copii; notați cele mai amuzante idei.
Ex. 1:Cereți‑le elevilor să recunoască, în imaginile date, și alte meserii. Citiți, apoi, cuvintele
scrise și rugați elevii să asocieze imaginea cu numărul corespunzător.
Aflați ce meserii preferate au.
Ex. 2:Discutați și despre instituțiile/locurile unde se desfășoară acele activități prezentate
la ex.1.

Pag. 15: MAMA – CLR; DP  

Spargerea gheții: Desenează o inimă pe caietul cu foi veline.
Ex. 1 a:Cereți‑le elevilor să completeze desenul și silaba dată.
Metoda convesației. Numește trei momente în care mama ta ți‑a arătat că te iubește;
desenează unul dintre acestea.
Ex. 1 b:Rugați‑i pe elevi să vorbească despre preferințele mamelor lor, pornind de la imagi‑
nile date – povestire după imagini. Încurajați exprimarea în propoziții de 3‑4 cuvinte.
Ex. 2 a:Cereți‑le elevilor să denumească imaginile, apoi să realizeze corespondența între
cuvintele care rimează. 
Ex. 2 b:Utilizați metoda fonetică, analitico‑sintetică pentru a identifica cuvintele, silabele
și apoi sunetul p în imaginile date.
Ex. 3:Încurajați elevii să inventeze o poveste cu ajutorul elementelor ilustrate, apoi s‑o
spună colegilor. Apreciați poveștile originale, care nu repetă spusele colegilor.
Muncă independentă – identificarea sunetului p în cuvintele ilustrate. Apreciați corecti‑
tudinea cu ajutorul emoticonului 🙂 pentru corect și 😐 pentru 1‑2 greșeli.

38
Pag. 16: PREGĂTIRI DE CĂLĂTORIE – MEM
Spargerea gheții: Călătorește! Împreună cu colegul de bancă, caută pe hartă (pentru
fiecare pereche pregătiți harta României) nume de localități, ape care încep cu litera P.
Ex. 1:  Brainstorming. Propuneți‑le elevilor să observe imaginile și spună ce fel de budincă
poate fi cea verde și cea portocalie, iar apoi, prin numărare, să găsească rezultatul
adunării.
Ex. 2:Pentru adunarea cu trecere peste ordin, exersați descompunerea în două numere
a unui termen care, adunat cu celălalt termen, să formeze zecea și apoi, adunat cu
numărul rămas, să dea rezultatul corect. Exemplu: 6 + 5 = 1 + 5 + 5 = 1 + 10 = 11 sau
6 + 4 + 1 = 11
Ex. 3:Cereți‑le copiilor să găsească numărul necunoscut prin numărare în continuarea
numărului cunoscut.
Ex. 4:Înainte de efectua acest exercițiu, exersați cu ajutorul obiectelor (creioane, castane,
mărgele etc.) adunarea cu trei termeni, având la bază numărarea în continuare sau
descompunerea numerelor pentru a forma zecea. În funcție de rezultatele obținute,
copiii vor colora conform codului culorilor. Acest exercițiu poate fi rezolvat ca muncă
independentă, pentru care vor fi apreciați cu emoticoane (🙂 și 😐).

Pag. 17: MASA E GATA! – AVAP

Înainte de a desena florile în vază, se propune observarea tabloului „Anemone” de
Ștefan Luchian, apoi recunoașterea culorilor, a tipurilor de linii, a punctelor; încurajați expri­
marea emoțiilor. 
b.Cereți‑le elevilor să deseneze, în vază, florile preferate ale mamei lor.
a.Propuneți un joc de aranjare a mesei, apoi folosiți desenele din caietul de AVAP pentru
a completa masa.

Pag. 18: SUNETUL ȘI LITERELE g, G (1) – CLR; MEM

Ex. 1:Propuneți‑le elevilor să observe imaginile și să creeze o poveste pe baza acestora –
povestire după imagini. 
Citiți propozițiile în cor, cu ecou, apoi cereți‑le copiilor să numeroteze imaginile în ordinea
desfășurării acțiunii. Metoda fonetică, analitico‑sintetică: realizați schema unei pro­poziții,
identificați numărul cuvintelor, al silabelor, sunetelor, poziția sunetului g (la început, la final).
Ex. 2:Cereți‑le elevilor să denumească obiectele ilustrate, să despartă în silabe cuvintele și
să identifice sunetul g acolo unde se aude. Inițiați o discuție despre utilitatea obiec‑
telor în grădină.
Ex. 3: Muncă independentă. Pronunțați în cor cuvintele ilustrate, apoi cereți‑le elevilor să
identifice sunetul g și locul pe care îl ocupă în cuvânt. Apreciați activitatea elevilor
oferindu‑le emoticoane.

Pag. 19: GRĂDINĂRIM. PLANTEAZĂ O PANSELUȚĂ! – MEM

Demonstrați, într‑o activitate practică, plantarea unei panseluțe în curtea școlii. Rugați‑i
pe elevi să numească uneltele necesare și condițiile de care panseluța are nevoie pentru
a se dezvolta și a crește.
Rezolvarea cerințelor de la această pagină se va face după activitatea din grădină/curtea
școlii.
Ex. 1:Cereți‑le copiilor să aleagă obiectele necesare pentru plantarea panseluței.
Ex. 2:Elevii vor identifica, prin încercuire, elementele de care o plantă are nevoie pentru
a crește.

39
Ex. 3:Prezentați un jurnal în care se fac observații despre creșterea plantelor. 

Cereți‑le copiilor să realizeze patru desene cu stadiile de dezvoltare mai importante.

Apreciați toate desenele.

Pag. 20: SUNETUL ȘI LITERELE g, G (2) – CLR

Spargerea gheții: Cereți‑le elevilor să povestească despre activitățile pe care le preferă.
Ex. 3 a: Adevărat/Fals. Elevii lucrează în perechi. Citiți propozițiile date și cereți‑le elevilor
să aleagă propozițiile adevărate și să coloreze bulina cu verde, iar pentru propozi­
țiile false să coloreze cu roșu.
Ex. 3 b.Cereți‑le elevilor să recunoască și să încercuiască cu roșu litera g și apoi să discute
în perechi alegerile făcute.
Ex. 1:Pornind de la imaginile obiectelor, cereți‑le elevilor să despartă în silabe cuvântul
„găleată” și să identifice sunetele din fiecare silabă. Analizați prima silabă a cuvântu‑
lui și localizați sunetul g.
Arătați literele g, G și discutați din ce fel de linii sunt formate. Propuneți trasarea în
conturul dat, folosind degetul arătător, un creion grafic, o cariocă. De asemenea, propuneți
modelarea celor două litere din plastilină, apoi trasarea în palmă, în făină, în nisip. Alegeți
doar variantele care vi se potrivesc, nu trebuie să le utilizați pe toate în aceeași oră.
Ex. 2:Propuneți‑le elevilor să traseze literele și semnele grafice după modelul dat, prin uni‑
rea punctelor.
Apreciați corectitudinea scrierii/desenării literelor, încadrarea în spațiul dat și acordați
emoticoane. Numiți copiii care au lucrat foarte bine.
Dați feedback la sfârșitul fiecărei ore.

Pag. 21: CE POT FACE COPIII – DP; CLR

Ex. 1:Cereți‑le elevilor să identifice hobby‑urile din imaginile date. În funcție de preferințele
fiecăruia, cereți‑le să completeze emoticoanele.
Înainte de a rezolva cerința de la exercițiul 2, categorizați hobby‑urile în: muzicale, spor‑
tive, jocuri și cele pe care doresc să le încerce – metoda conversației.
Ex. 2: Joc „BINGO!”: Cereți‑le elevilor să marcheze cu cerc albastru hobby‑urile muzicale,
cu cerc galben hobby‑urile pe care le practică și cu o inimioară hobby‑urile pe care
ar dori să le încerce. Elevii se vor plimba prin clasă și vor întreba colegii ce hobby‑uri
practică și vor încercui în caiete. Când au completat o linie sau o diagonală, vor anunța
„BINGO!”.
Încheiați lecția prin a face aprecieri generale despre cum s‑a desfășurat activitatea.

Pag. 22: CINE CREȘTE MAI REPEDE? JOC ÎN DOI – AVAP

Jocul este menit să le dezvolte elevilor abilități de calcul mental. După ce parcurg pașii
pentru a realiza cele două personaje, fiecare copil își va alege un partener de joc. Vor decide
cine începe jocul. Ambele personaje încep „urcarea” de pe numărul 0. Se aruncă alternativ
cu zarul. Fiecare copil va calcula și va glisa în sus personajul său cu atâți pași cât arată zarul.
Câștigă elevul care ajunge primul la 20.

40
Pag. 23: BILET PENTRU MAMA – CLR
Spargerea gheții: Puneți pe tablă literele magnetice: T, I, B, L, E. Cereți‑le elevilor să
formeze un cuvânt care să le conțină pe toate – BILET. Inițiați o discuție despre bilet: Ce con­
ține un bilet? Cui i se adresează? 
Ex. 1:Citiți propozițiile în cor, apoi cereți‑le elevilor să aleagă cuvântul potrivit imaginii.
Discutați despre cuvintele cu sens opus goală/plină, lungă/scurtă, alb/negru. Cereți‑le
copiilor alte exemple de cuvinte cu sens opus. Cuvântul de la începutul fiecărei propo‑
ziții se desparte în silabe și se scrie cifra corespunzătoare numărului de silabe.
Ex. 2: M
 etoda conversației. Adresați‑le copiilor întrebări legate de modul în care se pre‑
pară un ceai (porniți de la premisa că ei știu câte ceva despre cum se face un ceai).
Citiți ingredientele din desenul dat și cereți‑le elevilor să le aleagă pe cele potrivite.
Încurajați copiii să deseneze ingredientele pentru un ceai preferat.
Ex. 3:Reveniți la bilet, indicați elementele specifice biletului de mulțumire (titlul, mesajul,
formula de încheiere). Citiți în cor cuvintele de pe biletul dat, cereți‑le elevilor să com‑
pleteze cu imagini/cuvinte spațiile goale – muncă independentă.
Apreciați verbal și cu emoticoane biletele realizate de copii.

Pag. 24: PRIN POVESTE (1) – MEM

Înainte de a rezolva cerințele de pe această pagină, folosiți materialul individual (din
natură, creioane, jetoane etc.) pentru a pune în evidență operațiile de adunare și scă‑
dere: identificați cuvintele care sugerează adunarea – „adaugă”, „mărește cu … elemente”,
„au mai  venit” – și scăderea – „ia din mulțimea … 2/3/4/5 elemente”, „micșorează cu… ”,
„cu cât este mai mare numărul … decât numărul …”, „au plecat”, „au zburat” etc.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să observe imaginile, să identifice acțiunile („erau”, „au mai venit”,
„a luat”, „s‑au spart”), să asocieze cu operația corespunzătoare și să aleagă semnul
potrivit operației sugerate în imagine.
Ex. 2:  Discutați imaginile, puneți în evidență acțiunile pentru fiecare imagine și operația
asociată; încurajați elevii să rezolve sarcina prin numărare.
Ex. 3: Metoda explicației. Discutați imaginile date, explicați cerința și propuneți rezolvarea
în mod individual. 
Verificați rezultatele obținute și apreciați verbal și cu emoticoane.

Pag. 25: LITERELE â, Â (1) – CLR

Ex. 3: Citiți în cor, în ecou, cuvintele ilustrate, propuneți despărțirea lor în silabe și eviden‑
țiați sunetul â. Precizați locul pe care îl ocupă în cuvânt.
Ex. 1: Arătați literele â, Â. Analizați formarea lor cu ajutorul liniilor trasate în sensul săgeți‑
lor din imaginile date.
Ex. 2: Cereți‑le copiilor să identifice literele â, Â prin încercuire cu ajutorul culorilor.
Ex. 3: Cereți‑le elevilor să traseze literele â, Â și semnele grafice prin unirea punctelor.
Apreciați, specific și clar, activitatea individuală a elevilor.

Pag. 26:PRIN POVESTE (2) – MEM

Este ziua iepurașului. Ce cadouri ar putea primi? Încurajați elevii să‑și exprime gândurile
și apreciați răspunsurile date. 
Ex. 1: A
 dresați‑le întrebările elevilor și cereți‑le să noteze răspunsurile, apoi să scrie exerci‑
țiul corespunzător imaginilor.
Ex. 2: S imilar exercițiului anterior, elevii trebuie să sesizeze, în acest caz, operația de adu‑
nare și să scrie exercițiul corespunzător.

41
Ex. 3: Citiți textul problemei și cereți‑le copiilor să realizeze un desen potrivit, apoi să răs‑
pundă la întrebarea problemei. Propuneți ca rezultatele obținute să se discute/veri‑
fice în perechi.

Pag. 27: LITERELE â, Â (2) – CLR

Metoda învățării prin descoperire. Cu ajutorul literelor cu magnet, scrieți pe tablă sila‑
bele ma, a, ni, le și cereți‑le elevilor să formeze un cuvânt – animale.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să recunoască și să denumească animalele din imaginile date și să
le coloreze doar pe cele ale căror nume conțin sunetul â.
Ex. 2 a: Propuneți ca fiecare cuvânt ilustrat să fie despărțit în silabe, să se identifice sunetul
â și poziția pe care o ocupă.
Ex. 2 b: Concluzionați: litera â se scrie doar în interiorul cuvântului.
Ex. 3: Citiți împreună cuvintele ilustrate și cereți‑le copiilor să realizeze rime după mode‑
lul dat.
Numiți copiii care au avut răspunsuri potrivite pe parcursul lecției.

Pag. 28: NUMERELE 21 ȘI 22 – MEM

Ex. 1: Propuneți numărarea elementelor mulțimilor reprezentate, cereți să se realizeze
corespondența elementelor celor două mulțimi și, prin încercuire, să se evidențieze
numărul mai mare.
Ex. 2: Ținând cont de numerele date, cereți‑le elevilor să completeze șirurile date cu nume‑
rele care lipsesc.
Ex. 3 a: Pentru fiecare număr dat, cereți‑le elevilor să coloreze tot atâtea pătrățele.
Ex. 3 b: Prin realizarea corespondenței, elevii vor descoperi și scrie numărul mai mare.
Ex. 3 c: Cereți‑le elevilor să identifice cu câte pătrățele este mai mare numărul dat față de
cel mai mic.
Ex. 4: Propuneți‑le elevilor să observe reprezentările grafice și să asocieze cardinalul cores‑
punzător fiecărei mulțimi reprezentate.
Ex. 5: După modelul dat, cereți completarea axei cu numerele care lipsesc.
Ex. 6: Propuneți exerciții de scriere în aer, pe bancă, în palmă a numerelor 21 și 22, apoi,
prin unirea punctelor, scrierea în spațiul dat. Apreciați participarea elevilor pe par‑
cursul lecției.

Pag. 29: LA ȘCOALA IEPURAȘILOR – MM; CLR 

Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=8LrOONA_UiU
Ex. 2: Provocați copiii să spună și alte numărători în care se folosesc mâinile. Jucați‑le cu
elevii.

Pag. 30: JURNAL DE JOCURI – CLR; AVAP

Adresați‑le elevilor întrebarea „Dacă ai fi un joc, care ar fi acela?”; notați toate răspun‑
surile. Sugestie: adunați toate răspunsurile elevilor pe parcursul anului școlar și realizați
o cărticică cu titlul „Din gândirea copiilor”.
Ex. 1: Citiți fragmente din poezia „Jocuri” de Ana Blandiana:
„Am putea să ne jucăm de‑a căpșunile
Si jocul ar ține cu lunile,
Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, să facem frunze
Sub care putem sta ascunse.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

42
 Sau ne‑am putea juca de‑a morcovii și pătrunjeii.
Ne‑am așeza pe marginile aleii.
Unii‑am fi albi, alții, portocalii,
Unii‑am fi dulci, alții și mai și,
Am sta cuminți, ca niște sfinți,
Și nu am bănui defel
Că miroase‑n jur a foi de pătrunjel,
Am mustăci numai de râs în frunze când
Ne‑am gâdila cu rădăcinile pe sub pământ.”
Inițiați o discuție despre jocurile din poezie și cereți‑le copiilor să deseneze cum își ima‑
ginează jocul de‑a căpșunile. Recitiți versurile împreună cu elevii, în cor, în ecou și cereți‑le
să interpreteze ca la spectacol, pe scenă, cu un creion drept microfon.
Ex. 2 a:  Joc „Șotron de masă”. Organizați activitatea în perechi; un copil dă cu zarul și indică
numărul din șotron, iar celălalt copil realizează un desen reprezentând un cuvânt
cu sens opus celui indicat.
Ex. 2 b:  Joc „Mimă”. Un copil alege un cuvânt pe care îl mimează, cel care îl ghicește trebuie
să alinte cuvântul găsit și să spună un cuvânt care să rimeze cu acesta.
Ex. 3: În tabelul dat sunt cuprinse jocurile pentru întreaga săptămână, elevii vor colora spa‑
țiile pe măsură ce vor descoperi și desfășura toate jocurile.

Pag. 31: NUMERELE 23 ȘI 24 – MEM

Înainte de a propune exercițiile de la această pagină, exersați formarea numerelor 23
și 24 pornind de la numărul 22, prin adăugarea unui element. Elevii vor lucra cu material
individual, vor forma mulțimi de obiecte (câte 22, 23, 24) – metoda exercițiului.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să identifice numărul bilelor albastre și al celor roșii și să descopere,
prin numărare, punctele de pe parașuta iepurașului negru și liniile de pe parașuta
iepurașului alb, apoi să identifice numărul mai mic și să‑l încercuiască cu verde.
Ex. 2: Cereți‑le copiilor să observe șirurile de numere și să le completeze cu cele care lip‑
sesc (numărare din 2 în 2).
Ex. 3: Pentru fiecare număr dat, cereți‑le să deseneze câte o bulină în fiecare pătrat.
Ex. 4: Cereți‑le elevilor să descopere și să asocieze reprezentarea grafică cu numărul cores‑
punzător din fiecare desen.
Ex. 5: Propuneți observarea axei numerelor și completarea ei cu numerele care lipsesc.
Ex. 6: Înainte de a trasa numerele prin unirea punctelor, propuneți exerciții de încălzire a
mâinilor.
Încheiați lecția oferindu‑le feedback copiilor.

Pag. 32: BUCHET DE MORCOVEI – AVAP; MEM

Buchetul obținut poate fi folosit ca material didactic la matematică. Se pot compune
numerele formate din două cifre sau puteți să îi provocați pe elevi cu diferite întrebări
matematice. De exemplu: „Arată numărul care se află între 4 și 6.” sau „Arată numărul care
este cu 2 mai mic decât 20.” etc.

Pag. 33: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (1) – CLR

Ex. 1:  Povestire după imagini. Cereți‑le elevilor să identifice jocul preferat din imagine și
să prezinte cum se desfășoară (număr de participanți, reguli, când și cum se poate
încheia). După exercițiul de povestire după imagini, alegeți câteva cuvinte‑cheie
(denumiri de jocuri) și formulați propoziții cu ele (după numărul de cuvinte dat). 

43
Ex. 2:  J oc „Pălăriile vrăjitorului”. Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, introduceți sune­
tul [j] prin metoda fonetico‑analitico‑sintetică, folosindu‑vă de una dintre propozițiile
formulate de elevi la exercițiul anterior.  
Ex. 3:  Joc „Bagheta vrăjitorului”. Fiecare creion al fiecărui elev devine o baghetă magică;
rostiți o dată toate cuvintele care denumesc imaginile, împreună, în cor; luați fiecare
cuvânt pe rând și segmentați‑l fonemic; pentru fiecare sunet rostit (dintr‑un cuvânt:
jilț, ruj, ojă, vrej, jar), elevii vor lovi banca ușor cu „bagheta” lor. Extensie: pentru
exersarea segmentării fonemice, puteți adăuga și alte cuvinte în joc: bej, paj, etaj,
curaj, joc, jaf, jir, joi, ajun etc. 

Pag. 34: NUMERELE 25 ȘI 26 – MEM

Ex. 4: Întrebați elevii ce legătură observă între numerele 23, 24 și 25 (urmează unul după
celălalt, fiecare e cu 1 mai mare decât precedentul, 23 și 25 sunt vecinii numă­
rului 24).
Ex. 5: După completarea axei, cereți‑le elevilor să citească doar numerele completate cres‑
cător, apoi descrescător. Au obținut o numărătoare. Din cât în cât este această numă‑
rătoare? Cereți‑le elevilor să așeze vârful creionului pe linia de pe axa numerelor
unde este situat primul număr completat – 5, apoi să numere mutând vârful creio‑
nului pe următoarele linii care marchează numerele, până ajung la următorul număr
completat – 10. De câte ori ați mutat vârful creionului? (de 5 ori) Este o numărătoare
din 5 în 5.

Pag. 35: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (2) – CLR; AVAP

Ex. 1 și ex. 2: Se recomandă predarea multisenzorială a celor două litere, precum și exer‑
ciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii înainte de rezolvarea exercițiului 2. 
Ex. 3: Acest exercițiu conține cuvinte provocatoare la forma lor de plural, așadar, în funcție
de nivelul clasei de elevi, puteți propune jocul „Eu spun una, tu spui multe”. Cereți‑le
elevilor să descopere intrusul (cojoace, bujori, vrăjitori, prăjituri, dirijori) și să formu‑
leze propoziții cu el. Întrebați‑i pe copii dacă pot spune cu ce sunet se termină fiecare
dintre cuvintele bujori, vrăjitori, prăjituri, dirijori și spuneți‑le că sunetul [i], la finalul
unor cuvinte, poate fi timid și se aude slab, dar el e acolo. 
Ex. 4:  J oc „Vrăjitorii”. Înainte de a juca acest joc, dacă timpul vă permite, puteți confecționa
cu elevii o pălărie de vrăjitor, o baghetă sau o pelerină.
Organizare:
• elevii vor fi împărțiți în două echipe (pot alege ca emblemă o culoare: vrăjitorii natu‑
rii – verde și vrăjitorii apelor – albastru);
• se alege un vrăjitor‑maestru, care va fi conducătorul de joc;
• cele două echipe se plasează în dreapta și în stânga vrăjitorului‑maestru.
Instrucțiunile jocului:
• o echipă (vrăjitorii naturii – verde) trimite un coechipier vrăjitorului‑maestru;
• jucătorul trimis de prima echipă îi șoptește la ureche vrăjitorului‑maestru numele
unui jucător din echipa adversă (echipa albastră);
• echipa adversă (albastră) trimite și ea un coechipier vrăjitorului‑maestru;
• dacă jucătorul din echipa albastră, trimis la vrăjitor de către coechipieri, este cel al
cărui nume a fost șoptit de jucătorul din echipa verde, vrăjitorul‑maestru va rosti formula
magică „ABRACADABRA, JAAAM! JIIIM! JUUUM! EȘTI PRIZONIER ACUM!”, iar acel copil
rămâne prizonierul vrăjitorului;
• în continuare, rolurile de inversează, iar jocul continuă până când una dintre echipe
devine în totalitate prizonieră a vrăjitorului‑maestru.

Pag. 36: JOCUL DE‑A MĂSURATUL – MEM

Ex. 1: Cereți‑le elevilor să observe succesiunea imaginilor și să verbalizeze întâmplarea.
Oferiți‑le agrafe de birou și cereți‑le să măsoare lungimea/lățimea caietului de lucru.

44
Ex. 3: Conduceți‑i pe elevi spre concluzia că este vorba de aceeași distanță, dar instrumen‑
tele de măsură sunt diferite; această observație va sta mai târziu la baza necesității
de a introduce unitățile de măsură standard. 
Ex. 3 și ex. 4: Sugerăm să le cereți elevilor să execute practic aceste măsurători. La exerci‑
țiul 3, dacă diferă numerele, solicitați părerea elevilor: de ce crezi că ai obți‑
nut număr diferit de pași?
Toate aceste exerciții sunt menite să pregătească, în anii următori, trecerea spre unită‑
țile de măsură standard.

Pag. 37: CÂTE FLORI AI NUMĂRAT? – DP; CLR

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină,  propuneți‑le elevilor următoarea
animație,  https://www.youtube.com/watch?v=xozNnytRE6E,  ca stimul pentru a discuta
despre ce înseamnă să oferi ajutor, cine poate oferi ajutor și cui, când poate fi oferit ajuto‑
rul de către oameni. 
Introduceți, apoi, punctul a de discuții, cu elevii așezați în cerc, pe scaune, astfel încât
să se vadă și să se audă unii pe ceilalți.
Punctul b: Jocul poate fi jucat de cel puțin 3 ori.
Încheiați activitatea cu muncă independentă: elevii vor desena două situații în care au
oferit ajutor, atât unui membru al familiei, cât și altor persoane din afara familiei; realizați
un tur al galeriilor, în care atenția elevilor să se concentreze pe expresiile pe care persona‑
jele din desenele colegilor le arată, identificând posibilele emoții ale acestora.

Pag. 38: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (3) – CLR

Puteți începe activitatea cu întrebarea „Dacă ai fi un bagaj, ce ți‑ar plăcea să porți în
interiorul tău?”; lanțul ideilor: fiecare elev răspunde, asigurându‑se că nu repetă nimic din
ce au spus de colegii săi.
Continuați cu un joc de asocieri logice: așezați pe podea (sau proiectați o imagine cu) un
bagaj, un jurnal și o ojă. Cereți‑le elevilor să spună ce pot avea în comun cele trei obiecte
(ilustrații ale obiectelor). Regulă: răspunsurile copiilor nu trebuie să se repete.
Ex. 1:Citiți în cor, cu elevii, fiecare cuvânt din fiecare șir; luați cuvintele pe rând și segmen‑
tați‑le fonemic; cereți‑le elevilor să spună ce observă și să încercuiască litera care se
schimbă de fiecare dată/șir. Observație: este posibil ca elevii să nu cunoască înțelesul
unor cuvinte: jir, mir, boi; pregătiți imagini/jetoane cu acestea și explicați‑le.
Ex. 2 b:După fiecare propoziție formulată de elevi, numărați cuvintele din aceasta folosind,
la alegere, bătăi din palme, numărare pe degete, bătăi ușoare cu creionul în bancă
etc.
Ex. 3:Înainte de a rezolva acest exercițiu, proiectați cele patru imagini pe tablă, împreună
cu cele patru propoziții separate (veți găsi fișa de proiectat în anexele acestui ghid,
la pagina 62). Puteți pregăti câte o copie pentru fiecare elev. Discutați pe marginea
fiecărei imagini, elevii răspunzând de fiecare dată la întrebarea Ce face copilul?/
Ce  fac  copiii?. Citiți  fiecare propoziție de 3 ori:  cu voce tare, în cor, în șoaptă, în
perechi, în gând, singuri. Cereți‑le elevilor să potrivească imaginile cu propozițiile
decodate. Rezolvați apoi exercițiul 3, ca muncă independentă.

45
      
NE   JUCĂM   UN   JOC. AM   CULES   BUJORI.

   
MERG   LA   PLAJĂ. JOI   VINE   JENI   LA   NOI.

Ex. 4:Cereți‑le elevilor să își aducă fiecare, de acasă, o mașină mică, de jucărie (preferabil,
mașinuțe de curse). Citiți‑le prima parte a cerinței, apoi rostiți cu voce tare și clară:
Joi mă joc cu mașinile. Am două mașini: una albastră, alta roșie. Pe jos am construit
o pistă de concurs. 
Citiți‑le întrebările și ascultați, de fiecare dată, răspunsului primului elev care se anunță
să vorbească: 
În perechi, elevii își vor construi o pistă de mașini (fie desenată pe foi mari de flipchart,
fie din obiecte pe care le au la îndemână, în penare și în sala de clasă) și se vor juca de‑a
cursa cu mașini (într‑un timp dat de dvs.).

Pag. 39: NUMERELE 27 ȘI 28 – MEM

Ex. 2:După descoperirea desenelor, solicitați elevii să numească jocuri în care se folosesc
pioni.
Ex. 4:Trasați axa numerelor pe tablă, marcând numerele de la 10 la 28, dacă vă permite
tabla. 
Chemați la tablă câte un elev, cereți‑i să indice numerele de la 18 la 24, de la 22 la 27,
de la 26 la 21 etc., cuprinse între 15 și 20, cuprinse între 25 și 20 etc. 

46
Pag. 40: JOC ȘI JOACĂ – CLR
Ex. 1: S pargerea gheții. Pregătiți seturi de jetoane cu silabele cuvintelor ninja, vrăjitor,
dirijor, precum și trei jetoane cu cele trei hobby‑uri (ninja, vrăjitor, dirijor). Împărțiți
elevii în grupe de câte trei și, într‑un timp dat, vor descoperi ce reprezintă cele trei
imagini, potrivind silabele până când obțin cuvinte cu înțeles. 
Metoda conversației. Adresați‑le copiilor întrebări despre ce pot face un ninja, un vră‑
jitor și un dirijor, apoi aflați dacă au luat parte la jocuri de rol în care să fi fost unul dintre
aceste personaje. Citiți propozițiile date la acest exercițiu conform cerinței, apoi completați
(oral), cu elevii, propozițiile lacunare: Jeni… / Jianu… / Dirijorul… .
Ex. 2:După rezolvarea acestui exercițiu, cereți‑le elevilor să explice, cu propriile cuvinte,
ce înseamnă „costum”/„uniformă”/„ținută”; „pupitru”/„birou”/„bancă”. Observați
împreună că sunt cuvinte cu înțeles asemănător. Întrebați‑i dacă știu alte cuvinte care
au înțeles asemănător.
Ex. 3:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, jucați‑vă cu următoarele frământări de limbă
(Joc „Rar – Repede – Viteză”):
Pe baraj e un garaj oranj.
Văd un vrej. 
Vrejul este bej.
Bej înseamnă uscat:
De ce nu l‑am udat?
Propunere: Puteți lăsa elevii să încerce să decodeze singuri fiecare cuvânt, citindu‑le mai
apoi cu voce tare, pentru verificare. 
* Activitate în completare: joc distractiv „Dirijorul” (vezi Calendarul ilustrat).

Pag. 41: DIRIJORUL – MM; AVAP

Înainte de rezolvarea exercițiilor de pe această pagină, vă puteți juca jocul „Dirijorul”
(elevii îşi dezvoltă abilitatea de a observa, puterea de concentrare şi atenţie, se distrează).
Elevii stau în cerc, în picioare. Un elev este numit să fie cel care îl va descoperi pe diri‑
jor, stă în afara cercului, la o anumită distanță, sau chiar afară din încăpere, asfel încât să
nu audă cine a fost propus să fie dirijorul. Propuneți cine să fie dirijorul. Dirijorul va mima
gesturi specifice unui dirjor, iar „orchestra” (ceilalți elevi) imită gesturile dirijorului. Când
dirijorul este descoperit, el devine elevul care va descoperi următorul dirijor numit de dum‑
neavoastră. Puteți da și o limită de timp în care dirijorul trebuie descoperit (aproximativ
trei minute).

Pag. 42: PRIMĂVARA – CLR; MEM; AVAP

Joc de imaginație și deducții logice: Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină,
propuneți elevilor un joc numit „Spune mai departe. Ce se întâmplă dacă …?”:
a. Zăpada acoperă pământul, dar dacă aștepți cu răbdare … .
b. Copacii sunt goi și zgribuliți de frig, dar dacă aștepți cu răbdare … .
c. Câmpurile sunt maronii și mustesc a apă, dar dacă aștepți cu răbdare … .
Ex. 1:Elevii vor rezolva acest exercițiu, luând în considerare că primăvara deja se face sim‑
țită în natură. 
Cereți‑le elevilor să creeze propriile lor enunțuri lacunare despre schimbările care se
petrec în natură la începutul primăverii, folosind de fiecare dată structura „…  dar dacă
aștepți cu răbdare …”. 
Ex. 2:Jucați o dată jocul frontal, până la capăt, apoi dați‑le elevilor un timp în care să‑l joace
în perechi.

47
Pag. 43: NUMERELE 29 ȘI 30 – MEM
Ex. 2:După completarea corpurilor omiduțelor, întrebați elevii ce observă (au corpurile
complete). 
Ex. 3:Trasați, pe tablă, axa numerelor, marcând numerele de la 10 la 30, dacă vă per‑
mite tabla. Chemați la tablă câte un elev, cereți‑i să se așeze în dreptul unui număr
(de exemplu, 16), apoi să spună care sunt vecinii acestuia folosind expresiile „vecinul
mai mic” și „vecinul mai mare”. „Care este numărul cu doi mai mare decât numărul
dat? Dar cu doi mai mic?”. Pentru fiecare răspuns, solicitați și deplasarea elevului în
dreptul numărului rostit.

Pag. 44: PRIMĂVARA VIVALDI – MM; CLR; AVAP

Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=ShsxZxuHUsM
* Sugestie de lectură: Vivaldi și cele patru anotimpuri, de Cristina Andone.

Pag. 45: SUNETUL ȘI LITERELE f, F (1) – CLR

Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor f, F:
• Joc senzorial: Se aleg 3‑4 elevi din clasă care, legați la ochi, vor atinge o frunză, vor
mirosi o floare, vor gusta o bucățică de fagure (opțional), vor asculta un foșnet făcut de
o foaie de hârtie (mânuită de cadrul didactic). Fiecare va răspunde la una din întrebă‑
rile potrivite momentului: Ce ai atins?/Ce ai mirosit?/Ce ai gustat?/Ce ai auzit?. Cadrul
didactic repetă cele patru răspunsuri, enumerând cuvintele: frunză, floare, fagure, foș‑
net. Cu ce sunet începe denumirea fiecăruia dintre aceste cuvinte? 
• Scurt text: Elevii ascultă un scurt text, bătând o singură dată din palme ori de câte ori
aud cuvinte care conțin sunetul [f]: Primăvara a sosit. Fetele plantează flori în grădină.
Pomii fructiferi înmuguresc, apoi înfloresc. Oamenii curăță livezile. În aer se simte fum.
Frunzele proaspete foșnesc sub adierea vântului cald. Albinele fac miere. Fagurii sunt tot
mai plini. Fluturii se așază pe petale fine de flori firave. Se aude fâlfâit de aripi printre
crengile copacilor. Ce frumos! Totul e culoare!
• Lanțul cuvintelor: Fiecare elev va rosti câte un cuvânt care să conțină sunetul vizat,
fără a repeta cuvintele spuse de colegi săi.
• Sunetul se asociază cu literele f, F și se organizează cinci centre pentru fixarea în
memorie a celor două litere: centrul olfactiv (litere parfumate); centrul tactil (litere din
materiale de diferite texturi); centrul de construcții (construirea celor două litere din
materiale din natură – crenguțe, pietre, frunze, fire de iarbă etc.); centrul vizual (vână‑
toare de litere – f, F pe fișe pe care se află scrise toate literele învățate până acum, cu
diferite fonturi); centrul auditiv (audierea cântecului pentru copii „Fabrică de fantezie”
https://www.youtube.com/watch?v=BQ3OIuwZYsk, cu ajutorul unui set de căști ata‑
șate unui calculator). Rotiți elevii la aceste centre.
• Rezolvați exercițiile 1‑3 de la această pagină.
Ex. 4:Asigurați încălzirea musculaturii fine înainte de trasarea celor două litere și a semne‑
lor grafice propuse aici.

* Activitate în completare: Le puteți citi elevilor poezia „De pe‑o bună dimineață” de
Otilia Cazimir, apoi le dați câte o foaie de hârtie A5, pe care să fie ilustrat, în centru, doar un
fir lung de iarbă, colorat cu verde, iar elevii vor ilustra poezia cu cât mai multe detalii, în timp
ce dvs. le‑o recitiți (de câteva ori).

Pag. 46: NUMĂRUL 31 – MEM

Această pagină este menită să îi ajute pe elevi să observe legătura dintre lunile anului și
numărul de zile ale fiecărei luni. Completând în partea dreaptă, ei vor repeta noțiunea de
vecin al unui număr, vor descompune și compune un număr, vor completa axa numerelor,
vor descoperi diferite modalități de reprezentare ale numerelor 28, 29, 30, 31.

48
Pag. 47: SUNETUL ȘI LITERELE f, F (2) – CLR; MEM
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, proiectați sau puneți pe tablă trei
imagini: flori, fluturi, furnici. Folosind tehnica furtuna de idei, cereți‑le elevilor să spună tot
ce știu despre fiecare.
Ex. 1 b:Mai întâi citiți‑le elevilor propozițiile date, apoi faceți un exercițiu de lectură în cor
și de tip ecou. Apoi cereți‑le elevilor să citească, cu voce tare, doar cuvintele colo‑
rate (fără ajutor). Realizați schema de despărțire în silabe, după model, a cuvintelor
colorate; identificați fiecare silabă din fiecare cuvânt în parte, apoi rezolvați cerința
exercițiului 1 b.
Ex. 2: M
 etoda observării. se recomandă să aduceți în sala de clasă fie una‑două dintre
aceste plante, fie frunze de la cât mai multe dintre ele; lăsați elevii să le observe,
să le denumească, să le descrie, să le compare; rezolvați, apoi, subpunctele acestui
exercițiu.
Ex. 3:Înainte de a rezolva cerința, citiți‑le elevilor textul (din fiecare chenar dat); citiți‑l
apoi împreună, în cor; recitiți‑l dvs., cerându‑le să spună STOP ori de câte ori aud
cuvântul FAR/FEL în interiorul altor cuvinte. Pregătiți, pentru fiecare copil, câte
o foaie A4 cu cele două texte, scrise cât mai mare. Căutați împreună cuvintele FAR
și FEL, colorându‑le. Ori de câte ori le‑au colorat pe fișa lor, le vor încercui apoi pe text,
în auxiliarul de lucru.

Pag. 48: FLUTURI – AVAP; MEM

Știați că …?
Ochi de păun Monarh

Există aproximativ 2 000 de tipuri de ochi

de păun. Una dintre specii poate speria păsă‑
rile. Când pasărea se apropie, fluturele își
deschide aripile cât mai mult. Datorită culo‑
rii sub formă de ochi înverșunați, pasărea se Fluturele monarh străbate, în perioada
sperie și zboară. Astfel, insecta este salvată migra­ţiei, 5 000 km, fiind un fluture migrator.
de la moarte. Timp de 8 săptămâni străbate distanţa dintre
În Hong Kong există o specie căreia i se mai America de Nord și Mexic.
spune și „fluturele cu cap de șarpe”. Aripile Are aripile de culoare brun‑roşcată, cu
superioare au margini curbate care sunt oare‑
ner­vuri de culoare neagră, iar pe marginea
cum asemănătoare cu o pereche de capete de
aripilor sunt două rânduri de puncte albe.
șarpe.
Fluturele cu aripile deschise atinge şi 10 cm
Datorită culorilor de pe aripi, prădătorii
confundă insecta cu o reptilă periculoasă.  lăţime.
Tuturor tipurilor le place să stea în coroana
copacilor.

49
 Coada‑rândunicii Ulise

Coada‑rândunicii are două generații pe
sezon. Fluturii din a doua generație sunt mai
mari decât cei din prima generație.
În Munții Carpați, urcă până la aproxima‑
tiv 2 000 m altitudine.
Când ajunge adult, acest fluture nu mai
crește, așadar are nevoie de hrană doar cât
să poată zbura.
Este, poate, unul dintre cei mai mari şi mai
frumoşi fluturi din lume și locuiește în pădu‑
rile din Australia. Aripile sunt fascinante, au
culoarea bleu mărginit de negru. În afară de
frumuseţea captivantă, fluturii atrag atenţia
şi prin capacitatea de a se camufla: pe cea‑
laltă parte a aripilor predomină maroniul,
culoare ce îi ajută să se ascundă de prădători.

Pag. 49: SUNETUL ȘI LITERELE î, Î (1) – CLR

Ex. 1 b:Se va verbaliza și ilustra un răspuns dat de colegi sau răspunsul propriu.
Textul: 
_năuntru era cald. Mama hotăr_ să ieșim afară.
_n grădină am _ntins o pătură pe jos. Am _nceput un joc. Mama a adus și _nghețată. _n
jur totul era _nflorit. Am rămas afară până când s‑a _ntunecat.
Ex. 2, 3, 4:Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor î, Î.

Pag. 50: ÎNĂLȚIMI ȘI LUNGIMI – MEM

Pentru această etapă, elevii se vor obișnui să utilizeze unități de măsură nonstandard
(creionul, agrafa de birou, talpa). 
Ex. 2 și 3Sunt exerciții de echivalare. După realizarea acestor exerciții, puteți propune între‑
bări, de exemplu: Dacă lățimea băncii măsoară 6 creioane, câte agrafe de birou
măsoară?

Pag. 51: SUNETUL ȘI LITERELE î, Î (2) – CLR

Înainte de rezolvarea exercițiilor de la această pagină, pregătiți un desen cu o oală. Îi
puteți întreba pe elevi ce i‑ar ruga mama să pună în oală, dacă ar face o supă de zarzavat.
La fiecare răspuns, rostiți același început de propoziție: În oală punem … (morcovi, sfeclă,
pătrunjel, varză, cartofi, ceapă etc.). Apoi ajutați elevii la formularea unei propoziții, între‑
bându‑i: Ce este acum în oală? Răspunsul așteptat: În oală sunt legume./În oală sunt zarza‑
vaturi. Folosind metoda fonetico‑analitico‑sintetică, reprezentați propoziția în caietele cu
foi veline ale elevilor (sau pe o foaie de hârtie A5), după ce elevii desenează o oală.
Analizați împreună cuvântul „în”, apoi lucrați pe alte cuvinte, tot în caietele lor: încă
(Pune încă un morcov.), însă, hotărî, coborî.
Insistați asupra faptului că, în scris, litera î din i preferă să stea la început sau la sfârșit de
cuvânt, precizând că în interiorul cuvintelor stă litera â din a.
Ex. 1:Reamintiți diferențele dintre litera mică și litera mare de tipar, înainte de rezolvarea
acestui exercițiu.
Ex. 2:Încurajați elevii să citească, fără ajutorul dvs., cuvintele de la acest exercițiu.

50
Ex. 3 c:  Dați un exemplu de continuare a întâmplării cu încă 2‑3 enunțuri, înainte ca elevii
să încerce singuri. 
Puteți încheia activitatea cerându‑le elevilor să deseneze, în oala din caietele lor, legu‑
mele pe care le‑au pus în supă în jocul de la începutul activității. În timp ce desenează, pot
audia cântecul pentru copii „Supa de zarzavat”, pe muzica lui Tudor Gheorghe. 

Pag. 52: ROȘII ȘI CĂPȘUNI – MEM

Le puteți prezenta elevilor etapele de dezvoltare ale plantei de roșie și ale celei de
căpșun: sămânța, răsadul, înflorirea plantei, fructele.

Pag. 53: PETER IEPURAȘUL – DP; CLR

Pe parcursul vizionării, opriți filmul pentru a identifica diferitele emoții trăite de perso‑
najul principal, cine îl ajută/cine îi sunt prietenii, pe cine îndrăgește personajul principal și
ce preferă să mănânce acesta.

Pag. 54: DACĂ AȘ FI… – CLR

Începeți activitatea cu un lanț al ideilor, cerându‑le elevilor să răspundă la întrebările:
• Ce‑ai face dacă ai avea tulpină?
• Ce‑ai gândi dacă ai fi un spiriduș?
• Ce‑ai vrea să vezi în zbor dacă ai fi un fluturaș?
51
Ex. 1:După rezolvarea acestei cerințe, le puteți propune elevilor să caute alte rime pentru
prima parte a fiecărei fraze (de exemplu: Dacă aș fi un spiriduș, aș zbura pe‑un pes‑
căruș./Dacă aș fi un spiriduș, aș dormi pe un arcuș./Dacă aș fi un spiriduș, aș mânca
numai cușcuș.) Dați‑le unul‑două exemple înainte. Se recomandă să notați răspunsu‑
rile elevilor, pe care să le adăugați mai apoi în cărticica cu titlul „Din gândirea copiilor”. 
Ex 3:Pentru repovestire, vă puteți folosi fie de Calendarul ilustrat pentru a ajuta elevii să
adauge cât mai multe detalii, precum și de „Drumul poveștii”, realizat la începutul lunii
cu elevii dvs. 

Pag. 55: DACĂ AȘ FI UN FLUTURE… – MEM

Joc de spargere a gheții. Fiecare elev va completa propoziția Dacă aș fi un fluture… .
Acceptați răspunsuri variate: unde ar locui, ce activități ar avea, cu cine s‑ar juca, ce prieteni
ar avea etc. Este un joc care dezvoltă imaginația. Niciun răspuns nu este greșit. Încurajați
elevii să aibă răspunsuri diferite de ale colegilor.
După colorarea paginii, puteți să le împărțiți elevilor câte un cartonaș cu câte un număr
de la 0 la 31 și să îi provocați cu cerințe precum: să se ridice în picioare numerele de la 1 la
8, apoi numerele de la 23 la 31 etc. sau să se ridice în picioare numerele formate din două
cifre identice, numerele care au prima cifră 1 și a doua cifră este între 2 și 5 etc.
Verificați, cu ajutorul clasei, dacă sarcina a fost rezolvată corect. Elevii cu care verificați
sarcina de lucru sunt observatori. 

Pag. 56: CĂRTICICA MEA CU FLORI – AVAP

Ex. 1:Extensie: Care este floarea ta preferată din cele prezentate? De ce?
Ex. 2: Turul galeriei. Așezați cărticelele obținute într‑o expoziție. Invitați elevii să le observe.
Solicitați elevii să ofere feedback colegilor, în care să le spună despre felul în care au
colorat florile și au decupat cărticica.

Pag. 57: SUNETUL ȘI LITERELE h, H (1) – CLR

Lanțul ideilor: Ce s‑ar întâmpla dacă iepurașul din poveste ar deveni hoț?
Ex. 1, 2, 3, 4: Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor h, H.

Pag. 58: DACĂ AȘ FI… – MEM

Joc de spargere a gheții: Dacă aș fi o floare de primăvară, aș fi …, deoarece … .
Pregătiți o lalea în ghiveci pe care să o puteți prezenta elevilor. 
Întrebați care sunt părțile componente ale unei plante, invitați elevii, pe rând, să le indice.
Scoateți planta din ghiveci și descoperiți rădăcina lalelei. Cereți‑le elevilor să explice de ce
rădăcina stă în pământ.

Pag. 59: SUNETUL ȘI LITERELE h, H (2) – CLR; AVAP

Sugestie pentru spargerea gheții: cereți‑le copiilor să spună ce flori de primăvară ar
pune într‑un buchet.
Metoda conversației. Discutați despre îngrijirea florilor și a plantelor din casă, încu­
rajați‑i să‑și exprime opiniile legate de cum ar trebui să oferim flori în dar – în buchet sau în
ghiveci  Dați feedback imediat pentru alegerile argumentate pe care le fac.
Ex.1: Citiți împreună cuvintele cu litera lipsă; elevii vor descoperi astfel ce literă lipsește.
Ex. 2 b:Învățare prin descoperire: Explicați cerința și citiți împreună cuvântul încercuit; faceți
lectura model a textului; citiți, apoi, textul împreună, în cor, apoi cereți‑le să desco‑
pere singuri (prin efort propriu) cuvântul „hai”.

52
Ex. 2 c:Recitiți textul împreună. Apoi cereți‑le elevilor să citească singuri, prin efort indepen‑
dent, cuvintele colorate. Aleator, cereți‑le să citească cu voce tare:
• primul cuvânt colorat din text;
• ultimul cuvânt colorat, din text;
• cuvântul colorat care se repetă de trei ori în text;
• cel mai lung cuvânt colorat din text.
Ex. 3 a:Învățare prin descoperire: Explicați cerința cu ajutorul unui elev și citiți împreună
silabele date și cuvântul‑model; cereți‑le să descopere singuri (prin efort propriu)
alte cuvinte care pot fi formate de fiecare dată; trasați și dvs., pe tablă, cuvintele
formate de elevi.
Ex. 3 b:După descoperirea cuvântului, propuneți un exercițiu de comunicare orală, prin
care elevii vor completa propoziția Cu o harpă pot …, fără a repeta răspunsurile
anterioare. 
* Încheiere: Propuneți spre audiție „Valsul florilor” (P. I. Tchaikowsky), interpretat la harpă:
https://www.youtube.com/watch?v=ijXtH0MCTtE.

Pag. 60: HORA – MM; CLR

Hora este cel mai vechi și mai răspândit dans tradițional românesc, care strânge oame‑
nii într‑un cerc mare. Dansul este acompaniat de instrumente muzicale precum ţambalul,
acordeonul, viola, vioara, saxofonul, trompeta sau naiul.
Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=crtijrqeC9w
Ex. 3:După învățarea pașilor în grupe de câte 4, puteți să faceți hora mare cu toată clasa.
Provocați elevii să vă spună cum s‑au simțit în timpul dansului.

53
 PROIECTUL LUNII MARTIE:
UN PUZZLE URIAȘ DE PRIMĂVARĂ
Pasul 1: indiciul 1 – „PETALE DE PRIMĂVARĂ” (CLR + MM):
• Se audiază cântecul „Primăvara”, ale cărui versuri se găsesc și în acest proiect.
• Frontal: aplicând metoda furtunii de idei, în urma audierii și înțelegerii cânte‑
cului „Primăvara”, elevii vor spune cât mai multe cuvinte care se potrivesc cuvân‑
tului PRIMĂVARA.
• Elevii se împart în perechi. Din fiecare pereche, un elev va extrage, dintr‑un
săculeț de primăvară, un bilețel cu câte un cuvânt ilustrat; în perechi vor încerca
să citească acel cuvânt și să spună dacă s‑a regăsit între exemplele lor anterioare
și dacă se potrivește primăverii. Lista cu bilețele se găsește și în acest proiect.
• Elevii sunt anunțați că vor construi împreună un puzzle uriaș de primăvară, urmând mai mulți pași; la final vor
descoperi ce reprezintă acel puzzle.
• În perechi, elevii vor trasa cuvintele de pe bilețele pe câte o petală de floare decupată din foaie de hârtie albă
cartonată; alăturat cuvântului „copiat”, vor ilustra semnificația acestuia, transformând petala într‑un peisaj de pri‑
măvară.
Pasul 2:indiciul 2 – „NORI, PICĂTURI DE PLOAIE ȘI CALCULE” (MEM + AVAP):
• În grupe de câte 5‑6 elevi: fiecare 3 perechi formate în etapa anterioară vor deveni o grupă de câte 6 elevi,
formându‑se astfel 4 grupe de lucru (la nevoie pot fi și 1‑2 grupe de câte 5 elevi).
• Se inițiază o discuție despre schimbările care se petrec primăvara în natură, fenomenele meteo cele mai des întâl‑
nite primăvara și se enumeră nevoile de bază ale plantelor (iarbă, flori, arbori, pomi fructiferi) pentru a crește.
• În grupe, se împart materialele de lucru, apoi se explică utilizarea acestora și sarcinile de lucru:
GRUPA 1:
– MATERIALE: o foaie A4 cu 3 nori de decupat; vată, lipici, foarfecă;
– MOD DE LUCRU: se decupează cei trei nori, respectând conturul dat; se colorează cei trei nori, folosind culorile
mov, gri și albastru; se aplică lipici pe fiecare nor; se lipesc smocuri mici de vată pe fiecare nor;
GRUPA 2:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, verde, cu conturul a două frunze; o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul unui
cerc mare și conturul unei tulpini (dreptunghi) întinse pe lungimea foii; foarfecă; plastilină verde, galbenă;
– MOD DE LUCRU: se decupează, după contur, cele patru elemente – frunze, tulpină, mijlocul florii; se ia plastilina
galbenă, se rupe în bucățele mici, se frământă, apoi se întinde, precum aluatul, cu degetele, pe toată suprafața cercului
decupat; se ia plastilina verde, se rupe în bucățele mici, apoi se întinde, precum aluatul, pe toată suprafața frunzelor și
a tulpinii decupate anterior;
GRUPA 3:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul a 5 picături de ploaie; pe fiecare picătură vor fi câte două ope‑
rații matematice de adunare în concentrul 0‑20; foarfecă;
–  MOD DE LUCRU: se decupează cele 5 picături de apă; se rezolvă, în parteneriat, calculele de pe ele, apoi se
colorează folosind culori albastre;
GRUPA 4:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul a 5 picături de ploaie; pe fiecare picătură va fi câte o operație
matematică de scădere în concentrul 0‑20; foarfecă;
– MOD DE LUCRU: se decupează cele 5 picături de apă; se rezolvă, în parteneriat, calculele de scădere date, apoi
se colorează cu culori albastre.
Pasul 3: indiciul 3 – „ÎMPREUNĂ” (AVAP):
• Grupele de elevi vor asambla, pe o foaie de flipchart (sau pe două foi A3, lipite între ele) toate produsele muncii
lor desfășurate anterior: petalele cu cuvinte, mijlocul florii, tulpina, frunzele, stropii de ploaie.

54
 • Se descoperă puzzle‑ul mare și se revine cu întrebări despre ce elemente consideră elevii că lipsesc din puzzle
(exemple: solul, iarba, insectele, soarele – ascuns după nori).
• Se revine pe grupele anterior formate și se lucrează astfel:
GRUPA 1: modelează 3–4 buburuze, folosind plastilină;
GRUPA 2: modelează 3–4 fluturași, folosind plastilină;
GRUPA 3: modelează 3–4 albine, folosind plastilină;
GRUPA 4: rupe bucățele de foi verzi, cât mai înguste, pentru a reprezenta iarba.
• Grupele revin la lucrarea mare și întregesc puzzle‑ul cu produsele nou‑lucrate.
Pasul 4 (opțional): indiciul 4 – „UN CEAI DE PRIMĂVARĂ” (CLR + MM):
• Se revine la organizarea clasei pe perechi.
• Fiecare pereche va primi o fișă pe care va crea o rețetă de ceai de primăvară.
• Vor ilustra rețeta, apoi o vor prezenta.
• Rețetele se expun alături de lucrarea mare, de grup.
• Se încheie activitatea proiectul prin învățarea unei părți (sau prin învățarea integrală) a cântecului propus spre
audiție la începutul zilei.

A: „PRIMĂVARA”
– cântec din folclorul copiilor (versuri) –

Mii de albine, sute de fluturi, Soarele‑apare, iarba răsare,

Zeci de copii aleargă pe câmp; Câmpu‑nverzește, pomu‑nflorește;
Mii de culori, sute de flori, Pasărea cântă, copilul zburdă,
Doar una e primăvara! Ziua‑i mai lungă și noaptea‑i mai scurtă.

Mii de albine, sute de fluturi,

Zeci de copii aleargă pe câmp;
Mii de culori, sute de flori,
Doar una e primăvara!

B: CUVINTE DE PRIMĂVARĂ SCRISE PE BILEȚELE

• a se decupa/a se scrie pe bilețele de către cadrul didactic anterior desfășurării proiectului

PLOAIE SOARE FLUTURI IARBĂ

FLORI MUGURI ALBINE
GĂRGĂRIȚE MARTIE LALELE
CUIBURI APRILIE PĂSĂRI MAI
55
C: CEAI DE MARTIE
– REȚETA MEA DE CEAI FLORAL –

PLANTE AROMATICE:

FLORI DE TEI FLORI DE HIBISCUS

GĂLBENELE FLORI DE ORHIDEE

INGREDIENTE (Alege două flori parfumate pentru rețeta de ceai. Scrie, apoi desenează.)

FLORI DE   :  

FLORI DE   :  BUCĂȚI 

MIERE  LINGURIȚE  SAU ZAHĂR:  CUBURI 

56
D: PICĂTURI DE APĂ ȘI ADUNĂRI
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

6+4= 7+3= 9+2=

5+5= 8+4= 1+9=

6+5= 10 + 2 =
3+9= 1 + 10 =

57
D: PICĂTURI DE APĂ ȘI SCĂDERI
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

11 – 3 = 14 – 4 = 11 – 2 =

10 – 5 = 13 – 3 =

58
E: NORI, FRUNZE, TULPINĂ
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

59
60
61
MERG   LA   PLAJĂ.
JOI   VINE   JENI   LA   NOI.
NE   JUCĂM   UN   JOC.
AM   CULES   BUJORI.
62