Lucrarea de față face parte din setul Școala colorată.

Redactor‑șef: Roxana Jeler

Redactori: Izabella Tilea, Alexandra Florescu, Mihaela Preda, Diana Șerban
Tehnoredactori: Ionuț Bănuță, Crenguța Rontea
Ilustrația copertei: Anca Smărăndache

ISBN 978-606-076-312-3

Editura Art Klett

C.P. 12, O.P. 63, cod 014880, sector 1, București
Telefoane: 021 796 73 83; 021 796 73 80
Fax: 021 369 31 99
Comenzi online: www.art-educational.ro

Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii Art Klett.
Nicio parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă, stocată ori transmisă,
sub nicio formă (electronic, mecanic, fotocopiere, înregistrare sau altfel),
fără acordul prealabil scris al Editurii Art Klett.

© Editura Art Klett, 2023

 CUPRINS
Care este filozofia care a stat la baza
conceperii setului Școala colorată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 „Cadoul de Crăciun” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Câteva cuvinte despre învățarea de tip blended learning . . 6 Textul-suport al lunii decembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ce cuprinde setul Școala colorată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Sugestii de abordare a materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Explorarea textelor-suport care precedă
unitățile de învățare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Cum să folosiți planșa ilustrată din calendar . . . . . . . . . . 18
Activități de conștientizare a noțiunilor de:
propoziție, cuvânt, silabă, literă, sunet . . . . . . . . . . . . . 19
Activități de dezvoltare a auzului fonematic . . . . . . . . . . . 19
Înainte de a folosi creionul grafic pe foaie . . . . . . . . . . . . 20
Explicarea liniaturii de scriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Unitatea tematică: „Carțianul”, după Carmen Tiderle . . . . 21
Indicatori socio-emoționali și comportamentali
ai maturității școlare, la intrarea în clasa pregătitoare . . 21
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni, conform
disciplinelor principale vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Repere de proiectare a unității tematice „Carțianul” . . . . . 24
Textul-suport al lunii septembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 33
Proiectul lunii septembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Unitatea tematică: „Un nou început”,
după Carmen Tiderle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor principale vizate . . . . . . . . . . . . . . . 53
Repere de proiectare a unității tematice: „Un nou început” 54
Textul-suport al lunii octombrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 62
Proiectul lunii octombrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Unitatea tematică: „Căsuța fără uși și fără ferestre
și cu o stea înăuntru” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor principale vizate . . . . . . . . . . . . . . . 85
Repere de proiectare a unității tematice: „Căsuța fără uși și
fără ferestre și cu o stea înăuntru” . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Textul-suport al lunii noiembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 99
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 99
Proiectul lunii noiembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Unitatea tematică: „Cadoul de Crăciun”,
după Adina Rosetti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Repere de proiectare a unității tematice
114
121
122
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 123
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 123
Proiectul lunii decembrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Unitatea tematică: „Omul de zăpadă”,
după Raymond Briggs și Michael Morpurgo . . . . . . . . . . 137
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Repere de proiectare a unității tematice
„Omul de zăpadă” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Textul-suport al lunii ianuarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 146
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 147
Proiectul lunii ianuarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Unitatea tematică: „Mănușa”, după Jan Brett . . . . . . . . . . . 165
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Repere de proiectare a unității tematice „Mănușa” . . . . . . 166
Textul-suport al lunii februarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Cartonașe pentru jocul „Găsește perechea” . . . . . . . . . . . . . 175
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 177
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 177
Proiectul lunii februarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
Unitatea tematică: „Iepurașul care voia să fugă de acasă”,
de Margaret Wise Brown . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Repere de proiectare a unității tematice
„Iepurașul care voia să fugă de acasă” . . . . . . . . . . . . . . . 194
Textul-suport al lunii martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 208
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 208
Proiectul lunii martie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
Unitatea tematică: „Descoperim cu Apolodor,
în Deltă, păsările-n zbor”, de Florin Bican . . . . . . . . . . . . 235
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Repere de proiectare a unității tematice
„Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor” . . . 236
Textul-suport al lunii aprilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 242
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 243
Proiectul lunii aprilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248
Unitatea tematică: „Lapte de albine”,
de Carmen Tiderle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
Repere de proiectare a unității tematice
„Lapte de albine” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253
Textul-suport al lunii mai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Utilizarea planșei ilustrate din calendar . . . . . . . . . . . . . . . . 264
Personajul care îi va însoți pe copii la școala colorată este Colo, un papagal simpatic, viu colorat.
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 264
Unitatea tematică: „Nara și insula”,
după Dan Ungureanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Distribuția fișelor de activități pe săptămâni,
conform disciplinelor vizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Repere de proiectare a unității tematice „Nara și insula” . . 290
Textul-suport al lunii iunie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
Abordarea textului-suport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
O cerință, mai multe posibilități de explorare sau
ce se poate face în plus la anumite exerciții din caiet . . . 298
Proiectul lunii iunie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
 CARE ESTE FILOZOFIA CARE A STAT LA BAZA
CONCEPERII SETULUI ȘCOALA COLORATĂ

Setul Școala colorată își propune să aducă un suflu nou în activitatea didactică desfășurată la nivelul clasei pregăti‑
toare, la 10 ani de la introducerea acesteia în sistemul de învățământ românesc. În conceperea materialelor, autoarele
au avut în vedere, permanent, câteva aspecte adesea ignorate în practica de la clasă:
• Respectarea scopului pentru care a fost creată clasa pregătitoare. Introducerea clasei pregătitoare s-a făcut pentru
a asigura o tranziție ușoară și treptată a copiilor de la grădiniţă sau de la viaţa de familie la viaţa şcolară. Clasa
pregătitoare are un dublu rol: pe de o parte, de consolidare a cunoştinţelor deja dobândite şi, pe de altă parte, de
socia­li­zare şi adaptare la noul mediu, pentru un start bun în viaţa şcolară. Primul contact cu şcoala trebuie, de aceea,
să fie unul natural şi plăcut. Deviza Școlii colorate este: La școală, cu plăcere! Și este valabilă atât pentru copii, cât
și pentru profesorii lor.
• Respectarea curriculumului școlar, printr-o citire foarte atentă a programelor școlare. Nu o dată, citirea superficială
a programelor adresate acestui nivel de vârstă a generat activități care depășesc puterea de înțelegere a copiilor de
6 ani, abordând conținuturi specifice clasei I, ori activități prea numeroase, care nu țin cont de durata orei de curs
a copiilor (35 de minute, alternate cu 15 minute de activități recreative). Școala colorată pune accent pe dezvolta‑
rea competențelor copilului, nu doar pe bifarea unor conținuturi din programă. Învățarea treptată a scris-cititului și
socotitului este un instrument de mare importanță, dar, dacă elevii nu văd sensul/scopul pentru care deprind aceste
instrumente, atunci învățarea nu este una de calitate și de durată.
• Respectarea recomandării programelor de a desfășura activități integrate. Activitățile din setul Școala colorată sunt
cu adevărat integrate. Acestea sunt concepute pe marginea textelor-suport și sunt legate între ele la nivel tematic.
• Respectarea particularităților de vârstă și individuale ale copiilor de 6 ani. Școala colorată le propune celor mici
poezii și povești contemporane, cu umor și cu semnificații importante pentru devenirea lor, texte apropiate de
interesele specifice vârstei. Activitățile sunt menite să-i provoace pe copii să se exprime prin cuvânt și prin desen și-i
încurajează să facă lucrurile într-o manieră proprie, fără șabloane.
• Integrarea resurselor digitale în activitatea didactică. Rolul acestor resurse este, astăzi, indiscutabil, iar contribuția lor
la formarea competențelor prevăzute de programele școlare este, de asemenea, substanțială. Este timpul ca folosirea
lor în școală să fie asociată cu folosirea materialelor tipărite, iar Școala colorată este un proiect care asigură predarea
mixtă prin metoda blended learning (print + digital), cu numeroase efecte benefice pentru dezvoltarea celor mici.

CINE SUNT AUTOARELE

Colectivul de autoare este alcătuit din profesoare cu o bogată experiență la clasă, dobândită atât în mediul școlii
publice, cât și în mediul școlii private, unele dintre ele fiind autoare ale unor auxiliare școlare îndrăgite de copii.
Formatori naționali, cu o solidă pregătire profesională, ele au luat ce este mai bun din școlile de limbă engleză și
germană și au făcut din Școala colorată un instrument de lucru perfect adaptat școlii românești, atractiv și stimulant
atât pentru elevi, cât și pentru profesori.
• Andreea Boca are o experiență foarte valoroasă • Ioana Camelia Iovănaș a parcurs numeroase cursuri de
în predarea la clasa pregătitoare, lucrând patru ani formare, vizând calitatea predării științelor la ciclul pri‑
consecutivi doar la acest nivel de școlarizare. mar, învățarea centrată pe copil, instruirea diferențiată.
• Liliana Clițan are în portofoliu numeroase cursuri de • Bianca Sabou este mentor pentru învățământul primar,
formare vizând eficiența în comunicare, platformele cu o îndelungată experiență în predarea limbii materne
digitale de învățare sau educația outdoor. germane.
• Rodica Gavriș-Pascu este formator național pentru • Marinela Scripcariu are peste 30 de ani de experiență
profesorii care predau la nivelul clasei pregătitoare la catedră, este formator pentru dezvoltarea gândirii
și a fost desemnată profesor MERITO în anul 2020. critice și expert în literație la Fundația Noi Orizonturi.
5
 CÂTEVA CUVINTE DESPRE
ÎNVĂȚAREA DE TIP BLENDED LEARNING

Blended learning, cunoscută și sub denumirea de învățare mixtă, hibridă, instruire mediată de tehnologie sau
instruire îmbunătățită cu ajutorul mijloacelor digitale, este o abordare modernă a educației care combină materialele
educaționale digitale și oportunitățile de interacțiune online dintre profesor și elevi cu metodele tradiționale de la clasă.
Prin această metodă de învățare, care îmbină materialele clasice, printate, cu cele digitale, procesul de predare-învă­
țare-evaluare devine mult mai eficient și mai atractiv, cu beneficii majore în ceea ce privește motivarea elevilor pentru
instruire. Mijloacele moderne digitale permit, în plus, un management integrat al activităților didactice, prin intermediul
sistemelor de management al învățării (LMS – Learning Management System), care permit unui profesor să-și creeze
propriile clase virtuale, să construiască și să administreze diferite categorii de teste, să urmărească, prin intermediul
bazelor de date și al rapoartelor de analiză (Learning analytics), progresul fiecărui elev în parte.
La orice nivel al instruirii, cu atât mai mult dacă este abordată încă din clasa pregătitoare, învățarea mixtă aduce
beneficii evidente în întregul proces educațional, prin faptul că nu încurajează simpla acumulare de cunoștințe, ci con‑
tribuie substanțial la dezvoltarea de competențe, la motivarea elevilor spre a cunoaște și a descoperi, la încurajarea
lucrului autonom, individual, la dezvoltarea capacității de autoevaluare și la creșterea motricității fine la copii.
Necesitatea dezvoltării unor soluții integrate de învățare, care să îmbine metodele și resursele clasice, printate
cu resursele digitale, este evidentă. Pandemia de Covid 19 și obligativitatea desfășurării orelor online a arătat cât se
poate de clar că, în lipsa unor metode mixte bine articulate și coerent aplicate, rezultatele învățării au fost mult sub
așteptări. În situa­ția actuală însă, odată cu dotarea școlilor și a elevilor cu mijloacele tehnice necesare – table inteligente
(smartboards), tablete, laptopuri și softuri educaționale – și odată cu pregătirea cadrelor didactice pentru instruirea
mediată de tehnologie, este de așteptat ca interesul elevilor pentru învățare să fie din ce în ce mai crescut, iar rezultatele
lor să devină din ce în ce mai bune.

Aplicarea metodelor de învățare de tip blended learning încă de la clasa pregătitoare are numeroase beneficii
pentru elevi, dintre care merită amintite următoarele:
• prin utilizarea mouse-ului și a tastaturii unui computer/
laptop sau a tabletelor și smartphone-urilor, copilul își
dezvoltă motricitatea fină; un exercițiu interactiv digi‑
tal cu o cerință precum „Observă mulțimea de obiecte;
câte obiecte sunt în fiecare mulțime? Trage pe spațiul
liber cifra potrivită”, îi dezvoltă elevului de clasă pregă‑
titoare atenția, coordonarea și abilitatea de a realiza
sarcini simple, de tip „drag and drop”;
• parcurgerea activităților digitale susține dezvoltarea
competențelor prevăzute de programa școlară pentru
clasa pregătitoare:
1.1. Înțelegerea semnificației unui mesaj scurt, rostit
clar și rar
1.2. Identificarea unor informații variate dintr-un mesaj
scurt, rostit clar și rar

• prin intermediul unui număr mare de aplicații digitale 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje
de tip learning and memory games, copiilor li se soli‑ orale și/sau vizuale (prin audierea unor povești în lectura
cită să asculte anumite cerințe, apoi să realizeze diferite unei actrițe profesioniste, prin vizio­narea unor filme edu‑
tipuri de activități: să bifeze, să selecteze, să asocieze, cative, prin ascultarea unor cântece)
să unească prin săgeți, să completeze spații libere, să 3.2. Identificarea semnificației unei/unor imagini care
parcurgă traseul unui labirint, să urmărească un video‑ prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare
clip, să asculte un text literar, un cântec sau alte mate‑ 3.3. Identificarea semnificației unor simboluri care
riale audio; transmit mesaje de necesitate imediată;
• integrarea resurselor digitale și multimedia – de tipul
filmelor, al animațiilor realizate pe baza unui text-su‑
port, al cântecelor însoțite de negativ, al modelelor 3D,
al galeriilor foto – completează suportul printat și oferă
o gamă bogată și diversă de mijloace de transmitere a
informației, menținând atenția copiilor și motivându-i
pentru explorare și descoperire.

6
 Beneficii pentru profesori:
• diversificarea metodelor și a resurselor oferă posibilita‑
tea realizării unor ore mai atractive, în care, prin inter‑
mediul mijloacelor multimedia, copiilor le este captată
mult mai ușor atenția și le este menținut interesul;
• utilizarea integrată a resurselor clasice și a celor digi‑
tale nu necesită schimbarea modului de predare-învă‑
țare-evaluare în situația trecerii forțate de la învățarea
față-în-față, în clasă, la învățarea hibridă sau online;
metoda blended learning oferă continuitate chiar și în
cazul trecerii la învățarea 100% online;
• platforma IZZI, de exemplu, prin sistemul integrat
de management al învățării (Learning Management
System – LMS) le oferă profesorilor posibilitatea să-și
creeze propriile clase virtuale; elevii au conturi indivi‑
duale, securizate, rezultatele lor după realizarea unor
sarcini, aplicații, jocuri fiind disponibile în timp real
pentru profesor;
• profesorul are permanent controlul asupra a ceea ce
accesează elevii, rapoartele analitice fiind generate
individual, la finalizarea fiecărei sarcini;
• utilizarea cu succes în predare a aplicațiilor multimedia
îi conferă profesorului o imagine mai bună în fața copi‑
ilor, atrași, după cum se știe, de tehnologie și de mij‑
loacele moderne.

Utilizarea metodelor moderne de predare devine cu atât mai importantă cu cât, în noile fișe de evaluare pentru
inspecțiile de grad didactic, valabile pentru anul școlar 2022–2023, conform Ordinului de ministru nr. 4151/29 iunie
2022, este prevăzută, ca noutate, punctarea profesorilor pentru utilizarea resurselor digitale. Lecțiile vor fi evaluate,
astfel, și după criterii precum: „selectarea responsabilă a resurselor pentru predare și învățare, inclusiv a resurselor de
tehnologie digitală, cu respectarea normelor privind confidențialitatea și drepturile de autor”; „utilizarea diferitelor
tehnici și instrumente de evaluare pentru a monitoriza procesul de învățare și pentru a obține informații despre
progresul elevilor, inclusiv aplicații informatice”; „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți strategiile de
evaluare și pentru a crea instrumente de evaluare adaptate obiectivelor”.

7
 CE CUPRINDE SETUL ȘCOALA COLORATĂ

PENTRU ELEV

Activități integrate: 5 caiete cu fișe de lucru

• Modulul 1. Caietul mov • Modulul 4. Caietul verde
• Modulul 2. Caietul portocaliu • Modulul 5. Caietul galben
• Modulul 3. Caietul albastru

8
Caracteristici
• Caietele sunt structurate pe luni calendaristice, de
exemplu: Caietul mov cuprinde activități pentru lunile
septembrie și octombrie, Caietul galben cuprinde acti‑
vități pentru lunile mai și iunie.
• Fiecare caiet cuprinde activități centrate în jurul texte‑
lor-suport (câte un astfel de text în fiecare lună).
• Cele 5 caiete de activități cuprind fișe de lucru care
asigură materialul necesar acoperirii tuturor orelor
din planul-cadru pentru disciplinele: Comunicare în
limba română, Matematică și explorarea mediului,
Dezvoltare personală, Arte vizuale și abilități practice
și Muzică și mișcare.
• Fiecare fișă vizează competențe dintr-o anumită disci‑
plină, semnalizată distinct printr-o steluță mare aso­
ciată titlului, dar, datorită temei comune, multe dintre
fișe dezvoltă competențe și pentru o a doua sau chiar
a treia disciplină (steluță mai mică). Fiecare fișă se par‑
curge, de regulă, într-o oră. Fișele integrate, precum
și cele de AVAP și de Muzică și mișcare se parcurg,
în general, în 2 ore.
• Cerințele fișelor sunt așezate în baza paginii, pentru
a nu încărca spațiul de lucru al copilului.
• Toate activitățile sunt semnalizate prin pictograme intui­
tive, astfel încât elevul să înțeleagă sarcina de bază (colo‑
rează, decupează, rostește, ascultă etc.).
• Cele mai multe dintre fișe au și activități digi‑
tale, semnalizate printr-un desen semni‑
ficativ, așezat în partea de sus a paginii (un
șoricel).
• Fiecare lună se termină cu o zi dedicată recapitulării
conținuturilor abordate și rezolvării unei misiuni din
Caietul de evaluare a performanțelor (un test vizând
mai cu seamă competențe de CLR și de MEM), iar
ultima vineri din lună este în întregime dedicată unui
proiect inter- și transdisciplinar, care vizează dezvolta‑
rea competențelor din toate disciplinele, cu transfer al
acestora în viața reală.
• Fiecare caiet are alt ilustrator, copiii putând să observe
astfel stiluri diferite de desen și de colorare.

disciplina
principală
disciplina
secundară

pictogramă
semnalizând
activități digitale
pictograme
desemnând
sarcinile
de lucru

cerințele
fișei

9
 Arte vizuale și abilități practice
Caietul cuprinde materiale necesare desfășurării orelor de AVAP: autocolante și decupabile, pentru activități care
încurajează copiii să lucreze în propria manieră, nu după șabloane care duc la același rezultat în întreaga clasă de elevi.

10 misiuni pentru un supererou.

Caiet de evaluare a performanțelor
Descriptori de performanță
1. Numără de la 1 la 3, recunoscând grupele de obiecte
DA NU PARȚIAL
și cifrele corespunzătoare.

2. Distinge sunetele inițiale ale cuvintelor. DA NU PARȚIAL

3. Realizează corespondența între grupe de obiecte. DA NU PARȚIAL

4. Percepe și discriminează diverse tipuri de conținuturi

DA NU PARȚIAL
(litere, cifre).

5. Realizează serieri de figuri geometrice pe baza unui

DA NU PARȚIAL
criteriu dat.

6. Cunoaște reguli simple de igienă personală. DA NU PARȚIAL

7. Cunoaște diferența dintre mediul familial și mediul

DA NU PARȚIAL
școlar.

8. Face diferența dintre desen, cuvânt și literă. DA NU PARȚIAL

Eș� elev de aproape

o lună de zile. Am observat
că în luna septembrie
te-ai descurcat foarte bine.
Iată părerea mea:

123
Copyright © Editura Art Klett
Copyright © Editura Art Klett

ȘCOALĂ

EȘTI PUNCTUAL/ RIDICI MÂNA. EȘTI ATENT/ATENTĂ. EȘTI ORDONAT/ EȘTI PRIETENOS/
PUNCTUALĂ. ORDONATĂ. PRIETENOASĂ.

Chiar dacă nu putem vorbi despre teste la clasa pregătitoare, este necesar totuși să cunoaștem evoluția copilului în
ceea ce privește stadiul formării competențelor prevăzute de programe. Intitulate prietenos misiuni, testele vizează mai
ales competențe de CLR și de MEM și au un nivel de dificultate ponderat, propunând sarcini de lucru similare cu cele rea‑
lizate de copii pe parcursul unei unități tematice. Cerințele exercițiilor se citesc de către cadrul didactic. Copiii se pot auto­
evalua după fiecare sarcină, colorând emoticonul care indică gradul lor de mulțumire față de activitatea realizată. Misiunile
trebuie precedate de recapitulări.
Fiecare misiune este însoțită de aprecierea de către profesor a gradului în care au fost îndepliniți descriptorii de perfor‑
manță și de aprecierea felului cum s-au format anumite atitudini și rutine școlare (dacă elevul este atent, ordonat, politicos
etc.). Aceste informații sunt de real folos pentru discuțiile cu părinții, dar și pentru întocmirea raportului final de evaluare.
10
Jocuri și activități suplimentare (ideal pentru afterschool),
caiet realizat în parteneriat cu National Geographic
„Doamna învățătoare, am terminat! Ce fac acum?” se
aude de multe ori în clasă. Școala colorată vine cu solu‑
ția potrivită: un caiet-resursă pentru copiii cu ritm alert de
lucru sau pentru după școală, fie că se parcurge acasă, fie
că se parcurge în programul de afterschool.
Caietul pentru afterschool suplimentează oferta caie‑
telor de fișe cu exerciții care înclină spre joc și recreere,
pe care copiii să le parcurgă cu plăcere, într-o manieră
relaxată. Pentru fiecare lună, sunt prevăzute 4 pagini de
activități din toate disciplinele și 2 pagini de activități cu
tematică de științe. Spectaculoase și incitante, paginile de
științe sunt realizate împreună cu National Geographic,
una dintre cele mai mari organizații nonprofit din dome‑
niul științei și al educației, al cărei crez este acela că știința,
explorarea și poveștile au puterea de a schimba lumea.
Folosind acest material didactic, contribuiți la îndeplinirea
acestei misiuni importante.

Resurse digitale
Pentru fiecare lună, în pachetul de bază:
• planșa ilustrată a textului-suport • p
 este 30 de activități digitale asociate activităților din
caiete
• textul-suport înregistrat, în lectura model a unei actrițe
• 1
 filmuleț educațional cu tematică de științe, marca
• 1 filmuleț animat realizat pe baza planșei ilustrate Twigg
• 1 cântecel, însoțit de negativ

11
• Iată un exemplu de activitate digitală (cum a fost transformat exercițiul din fișă în activitate digitală): în fișa din caiet
este semnalizat faptul că în versiunea digitală există o activitate. Exercițiul respectiv se poate rezolva în caiet, dar este
digitalizat, așadar se poate rezolva și pe platforma IZZI.

pagina din caiet

transpunere în versiunea digitală

12
 Suplimentar, în pachetul premium:
• alte activități digitale, deosebit de atractive, asociate conținuturilor din programă
• jocuri pe calculator, pentru toate disciplinele din caiete
• filme educaționale cu tematică de științe, marca Twigg și Lifeliqe

Varianta digitală este disponibilă pe platforma IZZI (ro.izzi.digital) și poate fi accesată folosind codul de acces primit
odată cu setul de materiale. Se asigură suport cu privire la utilizare, contactând support01@smart-klett.ro
Combinând materialele tipărite cu cele digitale, Școala colorată vine și în sprijinul profesorilor care urmează să pri­
mească inspecții la clasă pentru acordare de grad didactic. Reamintim că, prin dispoziții recente (vezi Ordinul de ministru
nr. 4151/29 iunie 2022), aceste inspecții speciale vor urmări explicit, în fișa de observare a lecției, cum integrează
profesorii mediul virtual în activitatea didactică și cum integrează diferitele resurse digitale în activitățile educaționale
desfășu­rate la clasă. Nu în ultimul rând, inclusiv pentru inspecțiile curente sunt prevăzute, în fișa de evaluare a lecției,
aspecte care țin de folosirea mijloacelor digitale în predare, de utilizarea de platforme educaționale și de resurse în
format electronic/digital (vezi Ordinul de ministru nr. 4136/28 iunie 2022).

13
 PENTRU PROFESOR
Calendar ilustrat.
Planșe și resurse didactice
Calendarul cuprinde planșe cu ilustrații ale textelor-su‑ umor, conținând mesaje importante pentru devenirea copi‑
port, textele propriu-zise și numeroase resurse necesare ilor, nu doar învățăminte de bună purtare.
desfășurării activităților (întrebări ajutătoare, ghicitori,
cântece, recomandări de lectură etc.). Planșele ilustrate aparțin unora dintre cei mai talen‑
tați ilustratori români: Dan Ungureanu, Maria Brudașcă,
Textele-suport sunt contemporane, din lumea de astăzi Amandine Bănescu, Cristina Dandu. Planșa lunii iunie,
a copiilor, unele dintre acestea fiind scrise special pentru de exemplu, face parte din cartea Nara și insula, de Dan
Școala colorată. Poveștile au final deschis, punând la treabă Ungureanu, care a fost nominalizată în 2017 pentru
imaginația copiilor. Sunt reciclate povești clasice, pe care Medalia Kate Greenaway, un prestigios premiu din Marea
copiii le știu deja de la grădiniță. Unele sunt în versuri, altele Britanie acordat ilustrației de carte.
în proză, altele sunt povești în imagini; sunt texte scrise cu
DECEMBRIE
Dacă v-ați întrebat vreodată cine
are grijă ca Timpul să curgă exact așa
cum trebuie și să nu se oprească nicio-
dată, atunci trebuie să știți că acesta
este Tempus Întâiul, Vrăjitorul Timpului.
El locuiește într-un turn înalt, care are în
vârf un ceas uriaș. Vrăjitorul este foarte-
foarte bătrân, are o barbă luuuuungă și
are grijă ca Timpul să treacă mereu la
fel: nici prea repede, nici mai încet.
Vrăjitorul Timpului are trei copii:
Domnul Azi, care stăpânește Prezentul,
Doamna Ieri, care stăpânește Trecutul,
și Domnișoara Mâine, care are în grija
ei Viitorul.
Povestea noastră este însă despre
o altă domnișoară, despre nepoțica
marelui vrăjitor, pe nume Domnișoara
Poimâine, o fetiță alintată și foarte ne-
răbdătoare. Dacă îi aduceai în dar o
amandină, ea spunea imediat că ar
vrea o savarină, dacă primea de Crăciun
o păpușă, o arunca cât colo, țipând că
tot ce-și dorește e un trenuleț electric.
Cea mai mare dorință a Domnișoarei
Întrebări
S1: Înainte de poveste – predicții pe baza
planșei ilustrate
1. Ce obiect măsoară trecerea timpului?
2. Ce feluri de ceasuri cunoști?
3. Ce detalii din imagine ți-au atras
atenția?
4. Ce personaj îți place mai mult? De ce?
5. Ce crezi că se va întâmpla în poveste?
6. Cum te simți când privești imaginea?
p. 56 Joc
RAR –
REPEDE – CU VITEZĂ
Car – dar,
Ren – tren.
Cu un car, car un dar.
Cu un tren, car un ren.
În turnul timpului, s-a întâm-
plat o întâmplare
Cu un tâmplar care,
Din întâmplare,
A dat timpul înapoi.
Ilustrație: Maria Brudașcă
14
Cadoul de Crăciun
Poimâine era ca Timpul să treacă mai
repede și ea să crească mare cât ai bate
din palme.
Se apropia Crăciunul, așa că Domni-
șoara Poimâine nu se gândea la altceva
decât la scrisoarea pentru Moșu’. Ce să
treacă oare pe lista ei de dorințe? Își
dorea 10 pixuri parfumate, o soluție
pentru baloane cu 20 de arome, o
mașinărie de dat timpul înainte și îna-
poi după pofta inimii, 5 păpuși… Ba nu,
mai bine scad 5 pixuri și pun 10 păpuși!
Ce să mai vorbim, nu se putea hotărî la
ce să renunțe, iar lista ei devenea din
ce în ce mai lungă. Atunci Domnișoara
Poimâine avu o idee grozavă. Rupse lista
în bucățele și se apucă de una nouă pe
care scrise doar atât:
Dragă Moșule,
De Crăciunul acesta vreau să-mi
aduci toate cadourile pe care ar trebui
să le primesc în următorii 10 ani de Cră-
ciun! Grăbește-te!
Domnișoara Poimâine
S2: În poveste
1. Cum trebuie să treacă timpul mereu?
2. Unde se află ceasul uriaș al Vrăjitorului
Timpului?
3. Ce fel de fetiță este
Domnișoara Poimâine?
4. Ce relație de rudenie există
între Vrăjitorul Timpului și
Domnișoara Poimâine?
5. Ce spunea Domnișoara Poimâine
când primea o amandină?
6. Cât de repede dorește
Domnișoara Poimâine să crească?
p. 58 Jocul semaforului
Materiale:
• 3 pahare de carton albe;
• carioci/acuarele/hârtie glasată autocolantă.
Indicații:
• Colorează cele 3 pahare în culorile sema-
forului: roșu, galben, verde.
• Folosește-le în timpul orelor de școală sau
oricând înveți ceva nou, pentru a semnali-
za ce nevoie ai, astfel:
după Adina Rosetti
La el în atelier, Moș Crăciun ținea în
mână scrisoarea Domnișoarei Poimâine
și râdea cu poftă: Deci așa… Vrea să pri-
mească, acum, cadourile pe 10 ani…
Ha-ha-ha! Ho-ho-ho! Ce mă fac eu cu
fetița asta?! Dar deodată îi veni o idee
grozavă și se apucă de treabă împreună
cu spiridușii lui.
În dimineața de Crăciun, Domnișoara
Poimâine se duse cu mare nerăbdare la
pom. Era sigură că nici nu se mai vede
bradul de câte cadouri sunt în jurul lui.
Sub brad nu se afla însă nimic… Stai! Ba
da, era totuși ceva! O cutie mică-mică-
mică, roșie, legată cu fundiță aurie, care
abia dacă se vedea. O cutie în care ar fi
putut să încapă cel mult o pătrățică de
ciocolată… Ce putea fi acolo oare? Ce-i
dăruise oare Moș Crăciun Domnișoarei
Poimâine? Fetița deschise cutiuța tre-
murând de emoție și rămase mută de
uimire…
Voi ce credeți că era
în cutiuța roșie?
S3: Dincolo de poveste
1. Cum crezi că arată o mașinărie de dat
timpul înainte și înapoi? Deseneaz-o.
2. De ce crezi că Domnișoara Poimâine
a dorit să primească cadouri pentru
următorii 10 ani?
3. Cum crezi că s-a simțit Domnișoara
Poimâine când a văzut că sub brad
nu se află aproape nimic?
4. Dacă ai fi Moș Crăciun, ce dar i-ai
oferi fiecărui membru al familiei tale?
De ce?
5. Ce parte din poveste ți-a plăcut cel mai
mult?
6. Ce culoare ai da acestei povești?
Roșu = Stop! Am nevoie de ajutor!
Galben = Încetinește! Sunt puțin confuz.
Verde = Continuă! Înțeleg.
• Paharele trebuie stivuite astfel încât paha-
rul de culoarea care transmite mesajul tău
să fie deasupra celorlalte.
• Exersează de câteva ori, pentru a le folosi
corect atunci când ai nevoie.
• Ține paharele pe masă tot timpul.
Ilustrație: Maria Brudașcă
HO! HO! Jocul recunoștinței
p. 63 p. 79
după Carmen Tiderle
Materiale: n Spune pentru ce calități ale tale ești
recunoscător.
Într-o dimineață, când încă nu cântase cocoșul, 7 jetoane cartonate de culori diferite
n Enumeră cuvinte frumoase care s-au
Indicații:
Cei nouă reni s-au dus la Moșuˈ spus despre tine și pentru care ești
Și i-au bătut în ușă cu un corn. Extrage un jeton cartonat colorat, recunoscător.
Cum însă Moșuˈ n-a răspuns, au intrat pe horn apoi ascultă și aplică instrucțiunile n Numește un loc în care ai fost
următoare:
Și l-au găsit în pijamale, mâncând niște cereale. și pentru care ești recunoscător.
„Moșuˈ”, a zis Rudolf cu destulă cutezanță, n Numește un coleg și spune-i pentru n Numește un dar pe care l-ai primit
„Noi, renii, am dori să ne luăm o vacanță! […] ce îi ești recunoscător. și pentru care ești recunoscător.
Știu că-i din scurt, mult nu mai e pân’ la Crăciun, n Descrie o amintire de la școală n Spune ceva ce ai învățat de la colegi
Dar uite ce-ți propun: pentru care ești recunoscător. și pentru care ești recunoscător.
Ne-am gândit și am avea niște idei:
Să-nhami la sanie ponei! […]
Și dacă, prin absurd, poneii ți se par neinteresanți,
Recomandare de carte
Poți să înhami la sanie niște… elefanți!” […]
Bețișor
Dar moșul nici n-a vrut s-audă de vacanță. Julia Donaldson
Atât a zis: Nu, nu! Momentul nu e cel mai bun! Ilustrații de
Așa că anul ăsta, tot renii o s-aducă daruri de Crăciun.
Axel Scheffler
Editura Litera
Pro iect
se află ul
în
pro feso Ghi dul
rulu i.
p. 69 Dansul spriridușilor Linia melodică: Jingle Bells
Refren: I. Iarna a sosit cu zăpezi de vis, II. Și pe la ferești, chipuri de copii
Clopoței, clopoței veseli sună iar, Fulgii jucăuși acum se-aștern pe drum. Așteaptă cu bucurie, Moșule, să vii!
O zăpadă ca-n povești am primit în dar. Totul este alb, cu sclipiri de-argint, De prin depărtări, de prin alte zări,
Clopoței, clopoței sună ne-ncetat Și, pe drum, colindătorii se aud cântând. Săniuța fermecată astăzi va sosi!
Și vestesc că în curând vine moșul drag. Refren: … Refren: …
Scrisori de la Moș Crăciun
p. 71 Povestea spiridușilor electroni p. 74
adaptare după J.R.R. Tolkien
Ce este curentul? Par să fie din ce în ce mai mulți copii în lume.
E bine că nu este aceeași oră peste tot, altfel nu
Prin cablul de curent de la stâlpul din fața casei sau a blocului cir-
aș putea să trec pe la toți, deși, de Crăciun, când
culă curent electric până la casa ta. Apoi, curentul electric ajunge prin
puterile mele magice sunt foarte mari, pot să
cabluri la lămpi, la frigider, la computer sau la mașina de spălat rufe.
Acest curent electric e format din electroni. Ei nu se pot vedea, dar
umplu o mulțime de ciorăpei pe minut, dacă am
totul bine planificat dinainte. Nu cred că aveți idee
ni-i putem imagina ca pe spiridușii Moșului, stând în șir indian.
de ce grămezi enorme de liste mă ocup.
Când tu apeși întrerupătorul de curent pentru a aprinde lumina,
Mi-au plăcut toate scrisorile voastre, foarte mult
spiridușii pornesc, prin cablu, de la stâlpul de curent până la bec.
chiar, dragii mei. Foarte puțini copii îmi scriu atât
Merg într-un ritm foarte rapid. În bec se înghesuie unii în alții. Datori-
de mult sau atât de frumos ca voi.
tă înghesuielii, produc lumină și căldură. Așa circulă curentul electric.
copyright © Editura Art Klett
Mă încântă în mod deosebit cartea poștală a lui
Când tu apeși întrerupătorul de curent pentru a opri lumina,
Chris, precum și scrisorile lui, și, pentru că învață
spiridușii se opresc în cablu, șirul indian de spiriduși se întrerupe. Din
să scrie, îi trimit un stilou și un desen făcut special
cauza întreruperii șirului, nu mai circulă curent prin cablu, doar stă
pentru el, cu mine trecând pe deasupra mării.
în așteptare.
Cam atât. Vă trimit toată dragostea mea.
Curentul folosit în casa ta este contorizat, adică măsurat de un
Sper să vă placă lucrurile pe care vi le-am adus.
aparat care se numește contor. În fiecare lună, familia ta plătește o
Bătrânul vostru, Moș Crăciun
sumă de bani pentru curentul folosit, în funcție de numărul afișat
pe contor.
Atenție, nu risipi curentul!
 Diversitatea de stiluri abordate în planșe este un exce‑ Ilustrațiile sunt bogate în detalii, concepute astfel încât
lent mijloc de educație vizuală pentru copii, mai ales că să îi facă pe copii să studieze îndelung personajele și să
una dintre disciplinele lor de studiu se referă nu doar la descopere ceva nou de fiecare dată când vor privi fiecare
abilitățile practice, ci și la artele vizuale. planșă. Acestea îi vor ajuta pe copii să înțeleagă mai bine
textul-suport audiat și îi vor face curioși să lucreze activită‑
Din acest motiv, primele planșe sunt realizate în stilul țile din caiete. Compoziția ilustrațiilor este concepută astfel
filmelor de desene animate, foarte familiar copiilor. Cei încât să fie evidențiate momentele-cheie ale textului, ceea
mici sunt expuși astăzi unei mari diversități de tehnici de ce îi ajută pe copii să înțeleagă mai ușor firul celor povestite.
desen în aceste filme; dacă școala le-ar arăta doar desene
clasice, s-ar crea o mare fisură între ce se vede acasă ori Planșele didactice ilustrate sunt dispuse într-un calendar
pe stradă și ce se vede în clasă. Programa școlară chiar de format A3, de tipul celor de birou, cu spirală, care poate
recomandă explicit: „expunerea, observarea şi analizarea fi așezat în orice punct al clasei, pe care învățătoarea îl con‑
unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale sideră potrivit. Poate fi adus mai aproape de copii, poate fi
şi contemporane”. Din altă perspectivă, copiii vor putea purtat cu ușurință în mână, poate fi așezat pe catedră, fără
observa în planșe, de exemplu, că unele desene au con‑ a ocupa mult loc. Pe o parte copiii vor vedea planșa, iar pe
tur negru, iar altele au contur colorat, în timp ce unele nu partea cealaltă a calendarului sunt puse la dispoziția învă‑
au deloc contur. Vor putea să vadă chiar o bandă dese‑ țătoarei textele poveștilor și alte resurse utile pentru des‑
nată, povestea fiind spusă în imagini de un mare grafician fășurarea activităților. Învățătoarea poate consulta aceste
englez, Raymond Briggs. informații cu ușurință, chiar în timp ce le prezintă copiilor
ilustrația, fără a apela la mai multe surse.

Ghidul profesorului (disponibil în versiunea digitală)

Ghidul cuprinde informații despre:
• autorii setului
• concepția metodei blended learning Școala colorată
• s tructura și caracteristicile fiecărui element component
al pachetului
• modul de utilizare a elementelor din set

De asemenea, ghidul cuprinde:

• proiectarea unităților de învățare
• s ugestii metodologice pentru majoritatea fișelor din
caiete
• proiectele inter- și transdisciplinare ale fiecărei luni

Carduri didactice Stickere motivaționale

vion
a
• litere a
• cifre
• anotimpuri N
• lunile anului
A AV I O
• zilele săptă­mânii
1
Klett
ra Art
© Editu

BRAVO
EXCELE
NT
SU PE
R
Art Klett

NA
TO AM BRAVO
© Editura

EXCELE
NT
SU PE
R
BRAVO
EXCELE
NT
SU PE
R

APRIL
MIERCUR IE
I
a Art Klett

Art Klett
© Editur

© Editura
Art Klett
© Editura

15
 SUGESTII DE ABORDARE A MATERIALELOR
EXPLORAREA TEXTELOR-SUPORT
CARE PRECEDĂ UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE

Înainte de a citi textul – prelectura

Predicții:
• elevii intuiesc subiectul poveștii pornind de la imaginea
din Calendarul ilustrat (Despre ce crezi că va fi vorba în
această poveste/poezie?);
• se sondează cunoștințele latente ale elevilor în raport
cu tema/subiectul textului (Ce știi/cunoști despre …?
Cum ai aflat despre …? Ce poți să ne împărtășești des‑
pre …?);
• se adresează întrebările din Calendarul ilustrat pre‑
văzute pentru această etapă și semnalizate cu titlul
„Înainte de poveste”.
interior/cu interesele lor/cu orizontul lor de așteptare,
de exemplu:
– Mă aștept ca această poveste să fie o provocare pen-
tru mine, deoarece … .
– Mă aștept ca această poveste să îmi ofere informa-
ții despre … .
– Mă aștept ca din această poveste să aflu cum … .
• Introduceți și definiți cuvintele/expresiile care au ne­
voie de explicații pentru ca elevii să înțeleagă textul.

• Propoziții lacunare, folosite înainte de prelectură, pe • Introduceți cuvintele-cheie din text, în selecția dum­
care elevii le pot dezvolta, în acord cu universul lor nea­voastră.

În timpul audierii textului – lectura

Întrebările pot stimula gândirea la diferite niveluri și din
diferite perspective, conducându-l pe elev spre înțelegerea
textului citit. A asculta și a răspunde la întrebări înseamnă,
pentru elevi, că aceștia se implică în diferite activități de
înțelegere, că își cresc gradul de angajare în procesul de
învățare, că interpretează informații „traducând” și recon‑
struind imagini.
Pe parcursul primei lecturi a unui text, opriți-vă după
câte un fragment pentru a le cere copiilor să facă predicții.

După audierea textului – postlectura

• Folosiți metoda cubului pentru a adresa întrebări care vizează înțelegerea textului: CINE …?; CE …?; UNDE …?;
CÂND …?; CUM …?; DE CE …? Propuneți activități care să completeze întrebările din postlectură, de exemplu:
– Realizați un desen potrivit textului. la altul/de la un obiect la altul doar atunci când copiii
– Confecționați o carte pentru textul audiat. încheie de spus detaliile despre respec­tivul personaj/
– Ilustrați o copertă pentru cartea confecționată. obiect.
– Creați o bancă de „cuvinte ilustrate” la finalul fiecărei – Pregătiți o dioramă.
unități de învățare (pe foi de dimensiune A6). Lăsați – Pregătiți o pantomimă sau un dans care „relatează” o
elevii să aleagă orice cuvânt din text care le-a stâr‑ parte din textul audiat.
nit interesul dintr-un motiv sau altul. Folosiți ulte‑ – Costumați-vă într-un personaj și interpretați o scenă
rior această resursă creată de copii pentru: jocuri (puteți folosi doar măscuțe simple sau simboluri puse
de mimă, jocuri de memorie, formulare de propozi‑ în piept, pentru personaje).
ții, creare de scurte povești orale, colaje, activități de – Compuneți un cântec care „spune” textul.
artă. – Confecționați o păpușă care reprezintă personajul
– Folosiți părți din planșa propusă în Calendarul ilustrat principal al textului.
astfel: puneți degetul pe diferite personaje/obiecte și – Faceți un teatru de păpuși/teatru de lumini și umbre/
cereți-le elevilor să spună tot ce își amintesc despre teatru de masă cu figurine din plastilină, cu scene din
fiecare dintre ele; mutați degetul de la un personaj text.

16
Încurajați elevii:
• să exprime într-o propoziție mesajul dedus din text: • să formuleze, într-un cuvânt, esența textului:
Despre ce este vorba în poezia/povestea pe care ați
ascultat-o? • să aleagă o culoare care consideră că i se potrivește
textului: Alegeți culoarea care credeți că i se potrivește
• să vorbească despre mesajul textului; poeziei/poveștii cel mai bine. Spuneți de ce ați ales-o.
Precizare: textul-suport se poate asculta, ori de câte ori este necesar, în lectura model a unei actrițe, înregistrarea fiind
disponibilă în varianta digitală. De asemenea, animația realizată pe baza planșei ilustrate, disponibilă în varianta digi­tală,
poate fi vizionată de copii imediat după audierea textului, dar și la povestirea sau repovestirea acestuia, la momente de
descriere a personajelor sau pentru formularea de propoziții despre text.

Precauții luate de profesor în adresarea întrebărilor

• Deoarece profesorul pune întrebările, elevii au ten­din­ța
de a-i răspunde direct acestuia. Pentru a avea un dialog
real cu clasa, este nevoie ca profesorul să renunțe la
poziția sa de comentator care îl obligă să răspundă fie‑
cărui elev în parte. Mai eficient este rolul de moderator
al discuției dintre elevi, context în care profesorul încu‑
rajează clasa ca, la răspunsurile elevilor, să aducă infor‑
mații în plus, să emită opinii asupra acelor răspunsuri,
să construiască idei pornind de la răspunsurile celor‑
lalți. De exemplu: Cine vrea să continue ideea pe care
tocmai am ascultat-o?, Ce alte păreri aveți?, Ce părere
aveți despre opinia lui …?, Puteți aduce argumente în
plus pentru a susține opinia lui …? etc. Scopul acestora
este de a diminua caracterul evaluativ al contextului,
oferindu-le elevilor o mai mare libertate de exprimare
și un mediu favorabil dezvoltării exprimării orale coe-
rente. De altfel, asemenea contexte de învățare for‑
mează un mediu propice pentru coeziunea grupu­lui.
Profesorul poate interveni, însă mai degrabă ca partici-
pant la discuție și mai puțin ca figură centrală.
• Asigurați-vă că elevii răspund întotdeauna în pro­­po­ziții.
• V-ați pus vreodată întrebarea dacă elevul a avut sufi‑
cient timp să gândească înainte să vorbească? O pro‑
ble­mă importantă de care trebuie să ținem seama
atunci când adresăm întrebări clasei este timpul de
așteptare pe care îl oferim elevilor înainte de a asculta
primul răspuns. Studiile arată că, dacă acest timp de
așteptare crește la 3 secunde, nivelul de gândire al șco‑
larului mic (și nu numai) crește semnificativ.
• Cadrul didactic are datoria de a încuraja toți elevii să
răspundă la întrebări, nominalizându-i pe cei timizi,
reducând frecvența de ascultare a celor care doresc să
răspundă tot timpul. Astfel, creștem încrederea în reu‑
șită a fiecărui elev și, implicit, pregătim terenul pentru
succesul școlar al tuturor elevilor dintr-un colectiv.

17
CUM SĂ FOLOSIȚI PLANȘA ILUSTRATĂ
DIN CALENDAR

18
• Prima utilizare a desenului se face în momentul pre-
dicțiilor din etapa de prelectură: se arată desenul și se
adresează întrebările predictive (vezi sugestiile anteri‑
oare).
• În timpul lecturii, când adresați întrebările predic­tive,
orientați atenția elevilor spre părți din desen, pentru a
sprijini gândirea anticipativă.
• Reorientați atenția elevilor ori de câte ori lucrați pe
sugestiile date pentru etapa de postlectură.
• Când faceți repovestirea textului (recomandat: a doua
sau a treia zi după prima întâlnire cu povestea), mer‑
geți cu degetul pe desenul din Calendarul ilustrat ca pe
o hartă, în timp ce adresați întrebările specifice.
• În cazul în care optați pentru o activitate adiacentă de
memorizare (recomandat: în prima sau a doua zi după
ACTIVITĂȚI DE CONȘTIENTIZARE A NOȚIUNILOR DE
PROPOZIȚIE, CUVÂNT, SILABĂ, LITERĂ, SUNET
• Faceți constant activități de segmentare a propo­zițiilor
în cuvinte (oral).
• Exersați săptămânal despărțirea cuvintelor în silabe,
pe bază de imagini/obiecte/cuvinte ascultate.
• Faceți exerciții de identificare și numărare a silabelor
dintr-un cuvânt (oral).
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE A AUZULUI FONEMATIC
• Izolarea fonemelor: exersați cu elevii recunoașterea
sunetelor individuale într-un cuvânt (ex.: Care este pri-
mul sunet din cuvântul „sat”? Dar ultimul? Câte sunete
are cuvântul? Rostește-le în ordinea în care le auzi.).
• Foneme identice: exersați cu elevii recunoașterea ace‑
luiași sunet în cuvinte diferite (ex.: Care este sunetul pe
care îl auzi în fiecare din aceste cuvinte/care se repetă
în fiecare dintre aceste cuvinte: „sat, soc, sub”?).
• Gruparea fonemelor: faceți exerciții de recunoaștere a
cuvântului care are sunet inițial diferit dintr-o serie de
trei sau patru cuvinte date (ex.: Care este cuvântul care
începe cu alt sunet decât celelalte: „cap”, „coș”, „moș”?).
• Sintetizarea fonemelor: propuneți-le copiilor cât mai
des exerciții de ascultare a fonemelor pronunțate sepa‑
rat și cereți-le să spună ce cuvinte s-au format (ex.: Când
spun [f] [o] [c], tu spui … – copiii rostesc cuvântul: „foc”).
19
prima întâlnire cu poezia), plimbați degetul pe acele
părți din desen prin intermediul cărora este ilustrat cel
mai bine un vers/o strofă/o secvență din text.
• Calendarul ilustrat, cu desenul orientat înspre elevi,
trebuie să fie vizibil acestora ori de câte ori se lucrează
exercițiile din caiet, pentru a facilita și antrena auto‑
nomia în lucru, respectiv pentru a activa memoria de
scurtă durată și pentru a exersa memoria de lungă
durată a elevilor.
• Încurajați elevii să-și adreseze unii altora întrebări pe baza
desenului din Calendar (după ce modelați 1-2 exem­ple).
Opțional, puteți folosi o minge: elevul care ține mingea
adresează întrebarea; elevul care prinde mingea este cel
care răspunde la întrebare.
• Încurajați elevii să formuleze întrebări pe care i le-ar
adresa ilustratorului dacă l-ar întâlni.
• Încurajați copiii să găsească cât mai multe cuvinte care
încep cu aceeași silabă (ex.: ca-să; ca-nă; ca-pac; ca-le).
• Propuneți de câteva ori pe săptămână activități scurte
de identificare a rimelor (oral).
• Realizați corespondențe sunet-literă cât mai frecvent.
• Segmentare fonemică: cereți-le copiilor să segmen­
teze cuvinte date în sunetele componente, rostind fie‑
care sunet și numărându-le pe degete (ex.: Câte sunete
avem în cuvântul „mere”? Rostește-le pe rând.).
• Pierderea unui fonem: faceți exerciții de recunoaș‑
tere a cuvântului care rezultă atunci când un sunet se
pierde din cuvântul dat inițial – oral (ex.: Ce rămâne
dacă „sare” îl pierde pe [s]? ).
• Adăugarea unui fonem: faceți exerciții de recu­noaș­
tere a unui cuvânt nou format, ce rezultă din adăuga­
rea unui sunet la un cuvânt inițial dat (ex.: Ce cuvânt
obținem dacă adăugăm un [t] la începutul lui „are”?).
• Substituirea unui fonem: cereți-le copiilor să înlo­
cuiască un sunet cu altul pentru a forma un cuvânt
nou (ex.: Avem cuvântul „sat”. În loc de [t], spunem [r].
Ce cuvânt obținem?).
 ÎNAINTE DE A FOLOSI CREIONUL GRAFIC PE FOAIE
Înainte de activitățile de scriere, se face întotdeauna încălzirea mușchilor mici ai mâinii (prin joc, numărători etc.).
Iată un exemplu de joc ritmat:
Plouă ușor, să auzim, Tună departe, tună acum:
Cu vârf de degete, banca lovim. Batem cu pumnii: bum! bum! bum! bum!
Plouă mai tare, ploaia tot vine, Vreme frumoasă s-a făcut,
Lovim cu degetele bine. Un curcubeu a apărut.
Cad pietricele pe trotuare, Noi brațele ușor rotim
Să ciocănim și noi mai tare! Și de scris ne pregătim!

EXPLICAREA LINIATURII DE SCRIERE

Căsuța. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă dacă elementele grafice care le compun sunt pe un singur
spațiu, pe cel format din liniile continue în caietele clasice de scriere. Ex.: a, c, r, u etc.
Căsuța și subsolul. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă și pe spațiul de sub aceasta, dacă elemen‑
tele grafice ocupă două spații – rândul format din liniile continue și rândul de sub acesta în caietele clasice de scriere.
Ex.: g, j, p etc.
Căsuța și podul. Literele mici de tipar se scriu pe banda galbenă și pe spațiul de deasupra acesteia, dacă elementele
grafice ocupă două spații – rândul format din liniile continue și rândul aflat deasupra lui în caietele clasice de scriere.
Ex.: b, f, l etc.
Literele mari de tipar se scriu pe banda galbenă și pe rândul de deasupra.
Utilizarea simbolului căsuței îi ajută pe copii să își ia mai ușor repere atunci când scriu și să-și formeze mai ușor
deprinderea de a scrie pe liniatura specială, în clasa I.
Recunoașterea și trasarea literelor mari și mici de tipar se va face pe baza conturului dat, pe liniatură, în vederea:
‒ exersării musculaturii fine a mâinii și a coordonării mișcărilor în spațiul scrierii;
‒ întipăririi în memorie a formei literelor, pentru a anticipa lectura emergentă;
‒ confecționării ulterioare a unor elemente ce anticipează scrierea funcțională (felicitări, bilete).
Se recomandă ca, înainte de trasarea literelor mici și mari de tipar pe liniatură, să se dea elevilor posibilitatea de
a exersa desenarea acestora liber, pe o foaie velină, folosind diferite instrumente de scris.

20
 Unitatea tematică:
„Carțianul”, după Carmen Tiderle

Evaluarea inițială a copiilor se realizează pe tot parcursul lunii septembrie, prin intermediul exercițiilor din Caietul
mov, precum și pe baza Misiunii 1 din Caietul de evaluare. De asemenea, recomandăm folosirea fișei cu indicatorii
socio-emoționali de mai jos. Acesta este un instrument care ajută la interpretarea evaluării inițiale și finale, urmărind în
același timp progresul pe care îl face fiecare elev. În cazul în care nu constatați un progres pe parcursul primului modul,
solicitați ajutorul consilierului școlar.
Folosiți acest instrument și în întâlnirile cu părinții. Se găsește și anexat, în format multiplicabil, pentru a-l folosi în
observarea sistematică a fiecărui elev (vezi Anexa 1).

INDICATORI SOCIO-EMOȚIONALI ȘI COMPORTAMENTALI AI MATURITĂȚII ȘCOLARE,

LA INTRAREA ÎN CLASA PREGĂTITOARE
Nr. Domeniul Indicatori Comportament Comportament
crt. de dezvoltare atins în dezvoltare

1. COMPORTAMENT - să relaționeze adecvat cu ceilalți;

SOCIO-EMOȚIONAL - să interacționeze cu copii de vârsta sa, cu intenția de
- elevul este a oferi ajutor;
dispus … - să-și exprime nevoile de bază, într-o manieră adec­
vată contextului (are nevoie de un instrument de scris,
are dureri de burtă etc.);
- să respecte regulile diferitelor contexte școlare (stă
liniștit pe scaun sau în bancă timp de cel puțin 15
minute; vorbește în șoaptă sau cu voce tare, în funcție
de cerințele adultului; se liniștește când încep orele; se
apără fără să fie agresiv verbal sau fizic – spune STOP!
NU ÎMI PLACE!; își așteaptă rândul fără să întrerupă);
- să își exprime verbal emoțiile (știe când să se exprime
cu voce tare și când nu).
2. INDEPENDENȚĂ - să se îmbrace/dezbrace singur, să își lege șireturile;
- elevul știe … - să își așeze și să își păstreze obiectele personale în
ordine;
- să demonstreze independență în igiena personală și
în igiena obiectelor;
- regulile de siguranță în jocul simbolic și în timpul
pauzelor;
- să se orienteze în spațiul școlii.

21
3. CAPACITĂȚI ȘI - să țină corect un instrument de scris în mână;
ATITUDINI ÎN - să aibă o poziție corectă față de suportul de lucru
ÎNVĂȚARE (poziția în bancă, pe scaun, pe perne de șezut);
- elevul poate … - să asculte cadrul didactic sau un coleg fără a-l întrerupe;
- să anunțe că dorește să intervină în discuțiile din
timpul orelor, ridicând mâna și așteptând să fie numit;
- să adreseze întrebări referitoare la conținuturi de
învățare care îi sunt neclare;
- să verbalizeze strategii simple de învățare pentru
care optează în rezolvarea unei sarcini didactice;
- să demonstreze curiozitate și entuziasm în învățare.
4. DEZVOLTARE - să se concentreze pe o sarcină de lucru, orală sau
COGNITIVĂ scrisă, minimum 15 minute, cu și fără supervizare;
- elevul reușește … - să ducă la bun sfârșit o sarcină dată;
- să memoreze cel puțin o strofă dintr-o poezie, dintr-un
cântec sau numărători ritmate;
- să povestească după imagini (formulează propoziții
clare, logice și coerente);
- să despartă corect în silabe cuvinte de 2-3 silabe;
- să articuleze și să pronunțe corect sunetele limbii
române;
- să identifice corect sunetul inițial dintr-un cuvânt;
- să formeze mulțimi de obiecte după criterii asociate;
- să urmărească un plan de lucru dat (2-4 pași), în
rezolvarea unor cerințe și probleme simple.
5. DEZVOLTARE FIZICĂ - își coordonează mușchii în desfășurarea unor activi‑
tăți fizice potrivite vârstei (poate sări; poate sta într-un
- elevul … picior; poate imita mișcări etc.) – motricitate grosieră;
- poate tăia cu foarfeca, lipi, modela plastilină, înșira
mărgele, confecționa obiecte simple – motricitate
fină;
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali
și auditivi: pune în aplicare comenzi date;
- se orientează în spațiu pe baza simțurilor și a repe­
relor date.

22
 Text-suport
„Carțianul” CLR MEM AVAP MM DP
după Carmen Tiderle
SĂPTĂMÂNA 1 Lectura textului-suport și lectura imagi- pag. 9 Hai la drum prin povești! pag. 12 Povestea carția‑ pag. 9 Hai pag. 8 Despre
(pp. 8-15) nii aferente pag. 11 O mulțime de locuitori nului la drum prin carțian și despre
pag. 8 Despre carțian și despre mine (1) pag. 13 Curcubeul Planetei Carte pag. 13 Curcubeul Plane‑ povești! mine (1)
pag. 10 Despre carțian și despre mine pag. 14 Roboțelul carțianului tei Carte pag. 10 Despre
(2) carțian și despre
pag. 15 Rachete mine (2)
pag. 12 Povestea carțianului
pag. 14 Roboțelul carțianului
SĂPTĂMÂNA 2 pag. 16 Planeta Carte pag. 17 În nava carțianului pag. 17 În nava pag. 21 Cu pag. 25 Școala
(pp. 16-27) pag. 19 Carțianul vrea la școală pag. 18 Racheta mea carțianului muzica la mea
pag. 22 Obiectele școlarului pag. 20 Formele din jurul nostru pag. 18 Racheta mea drum
pag. 24 Intrusul pag. 23 Câte rechizite ai? pag. 19 Carțianul vrea la
pag. 26 Povestea numelui meu pag. 25 Școala mea școală
pag. 27 Nume de copii pag. 21 Cu muzica la
drum
pag. 26 Povestea nume‑
lui meu

23
pag. 27 Nume de copii
SĂPTĂMÂNA 3 pag. 28 Jocurile carțianului pag. 29 Pe malul apei pag. 39 Cartea mea pen‑ pag. 37 A, A, A pag. 29 Pe malul
(pp. 28-39) pag. 31 Regulile carțianului pag. 32 Cenușăreasa tru carțian apei
pag. 33 Răsfoind cărți pag. 34 Aladin și lampa fermecată pag. 30 Cum e la
pag. 35 Cuvinte din cărți pag. 36 Căsuța dulciurilor școală?
pag. 36 Căsuța dulciurilor
pag. 37 A, A, A
DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI

pag. 38 Ghicitori
SĂPTĂMÂNA 4 pag. 40 Casa corpului pag. 40 Casa corpului pag. 42 Prietenul carția‑ Recapitula‑ pag. 41 Dinți de
(pp. 40-45) pag. 43 Fermecați de rază pag. 41 Dinți de lapte nului, marțianul rea cântece‑ lapte
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

pag. 44 Am grijă de mine și de ceilalți pag. 42 Prietenul carțianului, marți‑ pag. 45 Rămas bun, lor învățate în pag. 44 Am grijă
anul carțianule! luna septem‑ de mine și de cei‑
pag. 45 Rămas bun, carțianule! brie
pag. 43 Fermecați de rază lalți
pag. 46 O rachetă pentru carțian
ZI DE RECAPITU‑ Misiunea 1
LARE ȘI EVALU‑ (Caiet de evaluare a performanțelor)
ARE
ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „Pietre” (Ghidul profesorului)
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „Carțianul” (evaluare inițială)

Perioada: săptămânile 1–4
Text-suport: „Carțianul”, după Carmen Tiderle
Săptămâna 1 (pp. 8-15)
MATEMATICĂ ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Despre carțian și despre mine (1)”, pag. 8 Ø„Hai la drum prin povești!”, Ø„Povestea carția‑ Ø„Hai la drum prin Ø„Despre carțian
– activități premergătoare lecturii textului-suport, ple‑ pag. 9 nului”, pag. 12 povești!”, pag. 9 și despre mine (1)”,
când de la planșa ilustrată (vocabular, predicții, propoziții – identificarea pozițiilor pe care le – lipirea de autoco‑ – cântarea de melo‑ pag. 8
lacunare) ocupă diverse obiecte în spațiu, în lante dii învățate la gră‑ – autocunoaștere
– audiția textului-suport în lectura model a învățătoarei raport cu alte obiecte precizate diniță, însoțite de și atitudine pozitivă
sau a textului-suport înregistrat, din varianta digitală – înțelegerea relațiilor spațiale Ø„Curcubeul Plane‑ mișcare față de sine și față de
– vizionarea animației, din varianta digitală, realizată între obiectele din realitatea ime‑ tei Carte”, pag. 13 ceilalți
pe baza textului-suport diată sau din imagini – utilizarea corectă – realizarea de
– numirea personajelor din textul audiat – unirea punctelor pentru trasa‑ a instrumentelor desene de tip auto‑

24
– oferirea unor răspunsuri la întrebări care vizează înțele‑ rea cifrei 1 de lucru portret
gerea textului audiat: Cine?, Ce?, Unde?, Cum? – rezolvarea unor probleme întâl‑ – decuparea hârtiei,
– trasarea literei inițiale a numelui propriu nite în jocurile pe computer după contur Ø„Despre carțian
– formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă) (unde instrucțiunile sunt oferite – verbalizarea pași‑ și despre mine (2)”,
verbal) lor pentru realizarea pag. 10
Resurse: textul-suport „Carțianul” (vezi Calendarul ilus- lucrării – identificarea unor
trat), animația din varianta digitală, Fișa de indicatori Resurse: textul-suport „Carțianul” elemente specifice
socio-emoționali și comportamentali ai maturității școlare (vezi Calendarul ilustrat), exerci‑ Resurse: hârtie gla‑ localității și locuinței
la intrarea în clasa pregătitoare (vezi Ghidul profesorului) țiul din varianta digitală sată colorată, foar‑ în care trăiește
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică fecă, lipici, creioane
colorate
Ø„Hai la drum prin povești!”, pag. 9 Ø„O mulțime de locuitori”, pag. 11 Evaluare: Turul gale‑
– recunoașterea personajelor din povești și numirea – aprecierea mărimii unei mulțimi riei
poveștilor de obiecte prin punerea în cores‑
REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE „CARȚIANUL”

pondență
Ø„Despre carțian și despre mine (2)”, pag. 10 – compararea a două mulțimi de
– înțelegerea și redarea unor mesaje simple obiecte
– realizarea unui desen respectând cerințele date – trasarea cifrei 2 prin unirea
– prezentarea orală a schimbărilor din mediul înconjură‑ punctelor în desenul dat
tor – rezolvarea unor probleme întâl‑
– formularea unui mesaj despre sine, despre personaje nite în jocurile pe computer (unde
– exersarea poziției corecte la scris instrucțiunile sunt oferite verbal)
– exersarea de semne grafice
 MATEMATICĂ ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Resurse: textul-suport „Carțianul” (vezi Calendarul ilus- Resurse: textul-suport „Carțianul”
trat) (vezi Calendarul ilustrat), exerci‑
Evaluare: observarea sistematică țiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
Ø„Povestea carțianului”, pag. 12
– înțelegerea și redarea unor mesaje simple Ø„Curcubeul planetei Carte”,
– identificarea întâmplărilor în ordinea desfășurării lor pag. 13
– prezentarea orală cu ajutorul imaginilor – recunoașterea figurilor geome‑
– formularea de întrebări pe baza imaginilor trice
– trasarea liniilor unind liniile punctate
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe com‑ Ø„Roboțelul carțianului”, pag. 14
puter (unde instrucțiunile sunt oferite verbal) – recunoașterea cifrelor prin colo‑
rare
Resurse: textul-suport „Carțianul” (vezi Calendarul ilus- – exersarea orientării stân‑
trat), exercițiul din varianta digitală ga-dreapta, jos-sus
Evaluare: observarea sistematică
Ø„Rachete”, pag. 15

25
Ø„Roboțelul carțianului”, pag. 14 – numerele naturale 1-5
– identificarea literelor prin colorare – reprezentarea grafică a număru‑
– jocul roboțelului, folosind butoanele autocolante lui de elemente după cerințe date
– trasarea liniilor curbe și frânte prin unirea liniilor punc‑ – trasarea cifrei 3 prin unirea
tate punctelor în desenul dat
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe com‑ – orientarea în spațiul scrierii,
puter (unde instrucțiunile sunt oferite verbal) prin joc: jos, dreapta, stânga
– rezolvarea unor probleme întâl‑
Resurse: textul-suport „Carțianul” (vezi Calendarul ilus- nite în jocurile pe computer
trat), exercițiul din varianta digitală (unde instrucțiunile sunt oferite
Evaluare: observarea sistematică verbal)

Resurse: exercițiul din varianta

digitală
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 2 (pp. 16-27)
COMUNICARE MATEMATICĂ ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Planeta carte”, pag. 16 Ø„În nava carțianului”, pag. 17 Ø„În nava carțianu‑ Ø„Cu muzica Ø„Școala mea”,
– recunoașterea personajului – trasarea cifrei 4 lui”, pag. 17 la drum”, pag. 21 pag. 25
– recunoașterea cuvintelor – alcătuirea șirului crescător/descrescă‑ – decupează forme – ascultarea sunete‑ – orientarea în spa‑
– recunoașterea literelor tor 1-5 după contur lor produse cu dife‑ țiul școlii (sala de
– realizarea unui desen pentru a transmite un mesaj – recunoașterea și denumirea cifrelor în rite obiecte (lemne, clasă, toaletă)
– trasarea liniilor verticale mici și mari, prin unirea punctelor intervalul 1-5 Ø„Racheta mea”, pietre, clopoțel, – identificarea per‑
pag. 18 pagini de carte) soanelor adulte
Resurse: textul-suport „Carțianul” Resurse: foarfecă, cifrele decupate, – realizarea unui – desenarea unor din școală care pot
Evaluare: observarea sistematică exercițiul din varianta digitală colaj din figuri geo‑ semne sugerate de sprijini copilul
Evaluare: observarea sistematică metrice decupate sunetele auzite
Ø„Carțianul vrea la școală”, pag. 19 – trasarea de linii – executarea corectă
– diferențierea dintre desen (imagine) și scris Ø„Racheta mea”, pag. 18 drepte sau curbe a mișcărilor, con‑
– identificarea semnificației unor simboluri întâlnite în viața – recunoașterea figurilor geometrice și închise/deschise form cerințelor jocu‑
cotidiană: parcare, stop, trecere de pietoni, stație de auto‑ reproducerea lor în desen – realizarea unor lui propus
buz, semafor, interzis etc. desene din imagi‑
– trasarea liniilor paralele orizontale și verticale Ø„Formele din jurul nostru”, pag. 20 nație Resurse: cânte‑

26
– ordonarea pieselor geometrice cul „Elefantul Cici”,
Resurse: textul-suport „Carțianul”, autocolante (vezi Caietul în „tablouri”, după criterii date (ca în Ø„Carțianul vrea șablon tălpi din Caie-
AVAP) imagine) la școală”, pag. 19 tul AVAP, foarfecă,
Evaluare: observarea sistematică – continuarea unui șir, urmând regula – asocierea imagine scotch
acestuia color-imagine Evaluare: observarea
Ø„Obiectele școlarului”, pag. 22 – recunoașterea formelor geometrice alb-negru sistematică
– recunoașterea rechizitelor școlarului – trasarea cifrei 5 prin unirea punctelor – lipirea autocolan‑
– delimitarea cuvintelor în silabe marcate telor pe imagine
– jocul silabelor – rezolvarea unor probleme întâlnite în
– trasarea bastonașelor jocurile pe computer (unde instrucțiu‑ Ø„Cu muzica la
nile sunt oferite verbal) drum”, pag. 21
Evaluare: observarea sistematică – decuparea și
Resurse: coli colorate, foarfecă, exerci‑ lipirea urmelor
țiul din varianta digitală pe podea
Evaluare: observarea sistematică
 COMUNICARE MATEMATICĂ ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
ÎN LIMBA ROMÂNĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Intrusul”, pag. 24 Ø„Câte rechizite ai?”, pag. 23 Ø„Povestea numelui
– recunoașterea poveștilor după imagini – asocierea numărului de obiecte meu”, pag. 26
– alcătuirea de propoziții simple și dezvoltate, după imagini cu cifra corespunzătoare – desenarea de ani‑
– pronunțarea corectă a cuvintelor și a sunetelor limbii – recunoașterea cifrelor 1-6 male observând un
române – trasarea cifrei 6 prin unirea punctelor, model
– recunoașterea sunetului inițial al unui cuvânt respectând direcția indicată
– identificarea și desenarea unui obiect care începe cu sune‑ – rezolvarea unor probleme întâlnite în Ø„Nume de copii”,
tul indicat jocurile pe computer (unde instrucțiu‑ pag. 27
– trasarea a două linii drepte și două linii oblice, unind punc‑ nile sunt oferite verbal) – lipire de steluțe
tele autocolante pe cre‑
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer Resurse: exercițiul din varianta digitală ioane, conform
(unde instrucțiunile sunt oferite verbal) Evaluare: observarea sistematică cerințelor, realizând
steluța-semafor
Resurse: exercițiul din varianta digitală Ø„Școala mea”, pag. 25
Evaluare: observarea sistematică – cunoașterea spațiului din proximita‑
tea sălii de clasă
Ø„Povestea numelui meu”, pag. 26 – recunoașterea și citirea cifrelor (inter‑

27
– trasarea numelui propriu cu litere mari, de tipar
– crearea unei scurte povești după imagini
– trasarea semnului grafic, unind punctele și respectând
direcția indicată
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer
(unde instrucțiunile sunt oferite verbal)
valul 1-7)
– indicarea (prin colorare) unui obiect
care se găsește la dreapta sau la stânga,
jos, sus față de alt obiect
– utilizarea corectă a expresiilor: „mai
puține”, „mai multe”, „tot atâtea”

Resurse: exercițiul din varianta digitală Evaluare: observarea sistematică

Evaluare: observarea sistematică

Ø„Nume de copii”, pag. 27

– asocierea etichetei cu imaginea
– citirea globală a cuvintelor
– exerciții de formare a deprinderii de a ridica mâna, folo‑
sind steluța-semafor
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer
(unde instrucțiunile sunt oferite verbal)

Resurse: exercițiul din varianta digitală

Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 3 (pp. 28-39)
MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Jocurile carțianului”, pag. 28 Ø„Pe malul apei”, pag. 29 Ø„Cartea mea pentru Ø„A, A, A”, pag. 37 Ø„Pe malul apei”,
– ascultarea unor indicații de joc și a unor ghicitori și – recunoașterea cifrelor 0-9 carțian”, pag. 39 – interpretarea în cor, pag. 29
manifestarea reacțiilor corespunzătoare – parcurgerea unui traseu respec‑ – realizarea unei mici pe grupe, a cântecului – povestirea unor situ‑
– trasarea liniilor curbe și frânte tând cerințele date cărți, prin îndoirea „Ha, ha, ha!”, folosind ații în care au uitat
– trasarea cifrei 8 unei foi de hârtie, linia melodică a cân‑ diferite obiecte și cum
Evaluare: observarea sistematică urmând pașii dați tecului „A, A, A, acum au procedat pentru
Evaluare: observarea sistematică e toamnă, da!” a le recupera
Ø„Regulile carțianului”, pag. 31 Evaluare: turul galeriei
– recunoașterea părților componente ale unei cărți: Ø„Cenușăreasa”, pag. 32 Resurse: cântecul Ø„Cum e la școală?”,
copertă, filă, pagină – formarea de mulțimi după cerințe „Ha, ha, ha!” (vezi pag. 30
– identificarea acțiunilor corespunzătoare pentru păstra‑ date Calendarul ilustrat), – identificarea acțiu‑
rea în bune condiții a cărților – formarea de perechi de obiecte melodia și negativul nilor potrivite/nepo‑
– identificarea evenimentelor din poveste și ordonarea – trasarea cifrei 9 prin unirea punc‑ acesteia din varianta trivite în legătură cu
lor telor digitală activitatea școlară
– povestirea după imagini – rezolvarea unor probleme întâl‑ Evaluare: observarea – identificarea rechi‑
nite în jocurile pe computer (unde sistematică zitelor școlarului și a

28
Resurse: povestea „Scufița Roșie” instrucțiunile sunt oferite verbal) locului pe care îl ocupă
Evaluare: observarea sistematică fiecare în ghiozdan
Resurse: exercițiul din varianta digi‑
Ø„Răsfoind cărți”, pag. 33 tală Evaluare: observarea
– pronunțarea corectă și identificarea sunetelor inițiale Evaluare: observarea sistematică sistematică
– alcătuirea de cuvinte după cerințe date – recunoaște‑
rea imaginilor corespunzătoare cuvintelor
– joc de intuire a pluralului cuvintelor
– realizarea de rime folosind imaginile corespunzătoare
cuvintelor
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe com‑
puter (unde instrucțiunile sunt oferite verbal)

Resurse: exercițiul din varianta digitală

Evaluare: observarea sistematică
 MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Cuvinte din cărți”, pag. 35 Ø„Aladin și lampa fermecată”,
– pronunțarea corectă a cuvintelor pag. 34
– identificarea sunetului inițial al fiecărui cuvânt – asocierea cifrei cu numărul cores‑
– despărțirea cuvintelor în silabe punzător de obiecte
– joc de identificare a cuvintelor formate dintr-o silabă – ordonarea în șir crescător/descres‑
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe com‑ cător a numerelor 1-9
puter (unde instrucțiunile sunt oferite verbal) – citirea pe sărite a numerelor
– rezolvarea unor probleme întâl‑
Resurse: exercițiul din varianta digitală nite în jocurile pe computer (unde
Evaluare: observarea sistematică instrucțiunile sunt oferite verbal)

Ø„Căsuța dulciurilor”, pag. 36 Resurse: exercițiul din varianta digi‑

– identificarea rimelor din strofele numărătorii (vezi tală
Calendarul ilustrat) Evaluare: observarea sistematică

Ø„A, A, A”, pag. 37 Ø„Căsuța dulciurilor”, pag. 36

– identificarea sunetului inițial al cuvintelor – numărare cu sprijin vizual

29
– crearea unui șir de cuvinte care încep cu același sunet – recunoașterea pozițiilor unor
– ordonarea imaginilor din cântec obiecte: sus, jos, stânga, dreapta
– orientarea simplă în tabel
Ø„Ghicitori”, pag. 38
– recunoașterea în imagini a locurilor dintr-o școală Evaluare: observarea sistematică
– ascultarea unor ghicitori și manifestarea reacțiilor
corespunzătoare
– descrierea rechizitelor școlare
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe com‑
puter (unde instrucțiunile sunt oferite verbal)

Resurse: exercițiul din varianta digitală

Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 4 (pp. 40-45)
MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Casa corpului”, pag. 40 Ø„Casa corpului”, pag. 40 Ø„Prietenul carți‑ ØRecapitularea cân‑ Ø„Dinți de lapte”,
– ascultarea poveștii „Casa corpului” – numărarea silabelor cuvintelor indicate de ima‑ anului, marțianul”, tecelor învățate pag. 41
– redarea unor informații reținute din povestea gini pag. 42 în luna septembrie – recunoașterea în
citită de doamna învățătoare – identificarea părților corpului omenesc – realizarea unui imagini a alimentelor
– plasarea corectă a autocolantelor pe corpul – realizarea unor desene simple, pe baza unor desen respectând sănătoase/nesănă‑
desenat condiții date, pentru orientarea în spațiu cerințele jocului toase
– delimitarea și marcarea silabelor unui cuvânt cu zarul
– indicarea prin colorare a direcțiilor stânga/ Ø„Dinți de lapte”, pag. 41 – verbalizarea eta‑ Ø„Am grijă de mine
dreapta – asocierea numărului de obiecte cu cifra cores‑ pelor de realizare și de ceilalți”, pag. 44
– rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile punzătoare a desenului – recunoașterea
pe computer (unde instrucțiunile sunt oferite – recunoașterea alimentelor sănătoase/nesănă‑ – colorarea după obiectelor de igienă
verbal) toase bunul plac personală
– trasarea cifrelor de la 1 la 9, unind punctele, – discutarea unor
Resurse: povestea „Casa corpului” (vezi Calenda- respectând direcția indicată Evaluare: turul gale‑ acțiuni simple de
rul ilustrat), autocolante din Caietul AVAP, exer‑ – rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile riei prim ajutor
cițiul din varianta digitală pe computer (unde instrucțiunile sunt oferite – discutarea necesi‑
Evaluare: observarea sistematică verbal) Ø„Rămas bun, carți‑ tății regulilor pe care

30
anule!”, pag. 45 trebuie să le respec‑
Ø„Fermecați de rază”, pag. 43 Resurse: exercițiul din varianta digitală – explorarea modali‑ tăm pentru a avea
– ascultarea unor indicații și manifestarea reacți‑ Evaluare: observarea sistematică tăților de exprimare grijă de noi și de cei
ilor corespunzătoare a ideilor și a senti‑ din jurul nostru
– realizarea unui desen în care se redă un perso‑ Ø„Prietenul carțianului, marțianul”, pag. 42 mentelor prin mijloa‑ – rezolvarea unor
naj din imaginație – orientarea în tabel cele artei vizuale probleme întâlnite în
jocurile pe computer
Evaluare: turul galeriei Ø„Fermecați de rază”, pag. 43 (unde instrucțiunile
– realizarea de interferențe simple sunt oferite verbal)
Ø„Am grijă de mine și de ceilalți”, pag. 44
– exprimarea în propoziții corecte, coerente, Ø„O rachetă pentru carțian”, pag. 46 Resurse: exercițiul
a acțiunilor din imaginile date – trasarea elementelor grafice din varianta digitală
– recunoașterea și ordonarea crescă­tor/descres‑ Evaluare: observarea
Ø„Rămas bun, carțianule!”, pag. 45 cător a cifrelor 1-9 sistematică
– ascultarea unor indicații și manifestarea reacți‑ – continuarea unui șir după o regulă descoperită
ilor corespunzătoare – rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe
– trasarea de elemente grafice pentru a decora computer (unde instrucțiunile sunt oferite verbal)
desene
Resurse: exercițiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 1 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Pietre” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII SEPTEMBRIE
Carțianul
după Carmen Tiderle
Edi luase-o piatră să o arunce-n gârlă,
Iar Sofi tocmai ce țipa „Uite o șopârlă!”,
Când, din senin, c-un zgomot infernal,
O navă spațială, zdrang!, a picat pe mal.
Și-ntr-o secundă, dintr-un mic vârtej,
A apărut o creatură simpatică, dar… bej:
— Sunt carțian! De pe planeta Carte!
— Ha, ha!, au râs cei doi copii,
Nici n-ai habar de unde vii!
Planeta nu se cheamă Carte,
Ci Marte, toată lumea știe,
Iar Marte e mult prea departe
Pentru această… pfffarfuri…
Dar nici n-au apucat să termine-acea frază,
Că iată! carțianul i-a fermecat c-o rază
Și s-au trezit în navă…
Care era… era… fantastică, grozavă!
Căci avea mii sau poate chiar catralioane
De mici manete și butoane
Pe care, dacă apăsai, îți lua doar trei secunde
Ca s-ajungi… ce să mai?… oriunde!
Alte poezii de aceeași autoare, care se pot citi cu copiii:
• Povești cu pești
• Zece pupeze
• În junglă
• Un crocodil și un copil
• Fabrica de lipici
31
Iar Sofi și cu Edi nu s-au sfiit s-apese
Și s-au trezit ținând pantoful Cenușăresei!
Țac!, un alt buton au apăsat
Și turtă dulce, dintr-o casă, cu mare poftă au mâncat.
Apoi au fost în vizită la cei trei purceluși,
Ce-l așteptau pe lup să vină-acuși-acuși.
Apoi, un nou buton, și iată-i pe-un covor,
Zburând cu Aladin, cântând în cor…
Țac!, alt buton, și se plimbau printr-o pădure
Cu ursul fără coadă, după mure.
Și, altă dată, ce-au mai plâns de dor
C-un pinguin drăguț, Apolodor…
Și tot așa pââân’ la lăsarea serii,
Când carțianul de culoarea mierii
Le-a zis: „A fost frumos! La revedere!”
Și i-a pupat și s-a grăbit să le ofere
Lui Edi și Sofiei magica rachetă,
Ca să vină când vor pe la el pe planetă.
De-atunci copiii nu se mai plictisesc,
Căci doar apasă pe-un buton și călătoresc.
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Textul este o poezie adaptată după Carmen Tiderle. Carțianul, un personaj venit de pe planeta Carte, îi invită pe copii
într-o călătorie în lumea poveștilor.

A. Înainte de a citi textul – prelectura și utilizarea întrebărilor din Calendarul ilustrat,

secțiunea „Înainte de poveste”
• Vocabular: definiți verbal și cu ajutorul imaginilor cuvintele/expresiile: gârlă, creatură simpatică, vârtej, bej, navă
spațială, zgomot infernal, catralioane de manete și butoane.
• Întrebări/predicții (vezi Calendarul ilustrat pentru întrebările propuse în etapa de prelectură):
– Despre ce crezi că va fi vorba în această poveste?/Care crezi că va fi subiectul acestei povești, privind imaginile
din calendar?
– Ce crezi că se va întâmpla cu nava spațială/copiii/creatura simpatică?
– În ce povești ți-ar plăcea să călătorești?
• Propoziții lacunare. Continuă propoziția:
– Povestea mea preferată este … .
– O altă planetă arată ca … .
– Pe planeta Pământ trăiesc pământeni, pe planeta Marte trăiesc marțieni, iar pe o planetă numită „Carte” tră-
iesc … .

B. În timpul citirii textului – lectura

• Citiți clar și tare, oprindu-vă după fiecare strofă pentru a le cere copiilor să facă predicții.
• La fiecare oprire, mergeți cu degetul pe planșă și orientați atenția elevilor către acele scene care îi vor ajuta în
gândirea anticipativă.

C. După citirea textului – postlectura

• Verificați în ce măsură elevii au înțeles textul, la nivel global:
– Cum începe întâmplarea pe care tocmai ați ascultat-o?
– Ce se petrece mai întâi/la început?
– Dar apoi?
– Dar la sfârșit?
• A doua lectură (necesară în cazul acestui text): anunțați elevii că vor asculta a doua oară textul, însă de data
aceasta rugați-i să închidă ochii și să își imagineze ce aud.
• Citiți clar și tare textul. Opriți-vă după fiecare strofă și cereți-le copiilor să spună cum își imaginează întâmplările
pe care le-au ascultat, personajele etc.
• Folosiți un cub pe fețele căruia să fie scrise cu litere mari de tipar întrebările: „CINE …?/CE …?/UNDE …?/CÂND …?/
CUM …?/DE CE …?” însoțite de simboluri vizuale și formulați întrebări care testează înțelegerea textului.
• Ascultați sau vizionați una dintre poveștile la care se face referire în poezia „Carțianul”.

32
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între­
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigu‑
rați-vă că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza
planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET

Pag. 8: DESPRE CARȚIAN ȘI DESPRE MINE (I) – discipline: CLR; DP

Ex. 1:Provocați elevii să folosească expresia: „Mă numesc … .”; încurajați-i să vorbească des‑
pre chipul lor, pe baza desenului pe care îl realizează. Folosiți-vă de faptul că, încă din
grădiniță, elevii știu să-și deseneze propriul corp: cereți-le să deseneze cât pot ei de
bine trăsăturile chipului (gene, sprâncene, păr etc.).
*Sugestie metodică: folosiți în prealabil o oglindă pentru autoobservare.

Ex. 2:Încurajați elevii să treacă cu degetul peste fiecare literă din cuvântul CARȚIANUL.
Ex. 3 c) O
 variantă dinamică, care implică ascultarea activă: elevii pot fi grupați în perechi.
Se vor prezenta unul altuia, apoi fiecare își va prezenta partenerul: „Colegul meu/
colega mea are părul șaten, ochi căprui, se numește … și are … ani”.

Pag. 9: HAI LA DRUM PRIN POVEȘTI! – MEM; CLR

Oferiți detalii despre Cartea cu Apolodor, de Gellu Naum, copiilor care nu cunosc încă
povestea: mistuit de dor, pinguinul Apolodor își ia rămas-bun de la prieteni și pornește spre
Polul Sud, sperând că-și va găsi liniștea alături de frații lui din Labrador. Cămila Suzi, iepurele
Buză-Lată și pisoiul Tiț încearcă să-l oprească, dar în zadar: dorul lui de depărtări e mai
puternic decât orice și nicio rugăminte, oricât de fierbinte, nu topește dorința lui de a vedea
ghețurile nesfârșite de la capătul Pământului. După multe peripeții în jurul lumii, Apolodor
descoperă că ceea ce își dorește cel mai mult se află acasă, la București.
Discuții complementare:
• „Din ce poveste fac parte personajele din prima imagine? Ce element din prima
imagine nu se potrivește cu povestea?”
• „Despre ce poveste este vorba în a doua imagine? Cine este și unde pleacă perso‑
najul din caleașcă?”
• „Din ce poveste credeți că face parte ursul?”

După trasare, cifra 1 poate fi realizată din sârmă plușată sau din plastilină.
Discutați despre mijloace de transport cunoscute de elevi; observați dacă le pot grupa în categorii prestabilite de
dumneavoastră și dacă le pot compara (ex.: mașina, bicicleta și trăsura circulă pe pământ; avionul, elicopterul și balo‑
nul cu aer cald circulă prin aer; mașina e mai rapidă decât bicicleta, dar bicicleta e mai prietenoasă cu natura). Adresați
întrebarea: „Ce mijloace de transport poți crea cu obiecte din jurul tău?” Ascultați răspunsurile, apoi, în perechi sau în
grupe de 4-5 elevi, dați-le 4-5 minute în care să adune obiecte din sala de clasă și să creeze forme similare mijloacelor
de transport cunoscute.
Introduceți și următoarea activitate de AVAP: „Haideți să-l botezăm pe papagal și să-l colorăm cum ne place” (vezi
Anexa 3 pentru șablonul alb-negru).
33
Pag. 10, DESPRE CARȚIAN ȘI DESPRE MINE (2) – CLR; DP
Ex. 1:Adăugați întrebarea: „Cum ajutați voi planeta Pământ să rămână sănătoasă?”.
Ex. 3:Pornind de la desenele realizate de elevi, cereți-le să-și descrie locuința, să denu‑
mească strada și localitatea lor și să spună în ce țară locuiesc.
Resursă digitală: vizionați împreună cu copiii filmulețul educațional „Planeta Pământ”
(marca Twigg).

Pag. 11: O MULȚIME DE LOCUITORI – MEM

Ex. 1 și ex. 2:Exersați expresiile: „tot atâtea elemente/mai puține decât/mai multe decât”.
Elevii pot indica în sala de clasă diferite mulțimi: „cu tot atâtea elemente câți elevi sunt”,
de ex.: mulțimea scăunelelor/mulțimea băncilor; „cu mai puține elemente decât mulțimea
pinguinilor de la exercițiul 2”, de ex.: mulțimea tablelor etc.
Ex. 3:După trasare, cifra 2 se poate modela din sârmă plușată sau plastilină. De asemenea,
valabil pentru toate cifrele de acum încolo, puteți folosi o tavă cu făină, în care elevii
să le traseze.

Pag. 12: POVESTEA CARȚIANULUI – CLR

Deoarece este a treia lectură a textului, fixați detalii despre personaje. Porniți de la
planșă și faceți repovestirea textului pe baza imaginilor ordonate de copii. Asigurați-vă că
elevii pot descrie carțianul prin cel puțin trei trăsături.

PAG. 13: CURCUBEUL PLANETEI CARTE – AVAP; MEM

Ex. 1:Discutați cu elevii despre momentul apariției curcubeului pe cer.
Puteți să-i întrebați pe copii care este culoarea lor preferată, solicitând un argument
pentru răspuns: „Culoarea mea preferată este…, deoarece… .” sau să îi întrebați: „Dacă ai fi
o culoare din curcubeu, ce culoare ai fi?” La finalul activității, realizați o expoziție cu toate
lucrările. Ar fi util ca în sala de clasă să existe o parte dedicată afișării lucrărilor. Pentru elevi,
este important să poată vizualiza lucrarea personală, dar și lucrările colegilor.

Pag. 14: ROBOȚELUL CARȚIANULUI – CLR; MEM

Ex. 1:Pentru „Jocul roboțelului”, procedați astfel:
• Dezlipiți autocolantele din caietul de AVAP, mai întâi dumneavoastră, apoi și elevii.
• Lipiți cele șase autocolante pe diferite părți ale corpului (la alegere): pe brațul drept, pe piciorul drept, pe brațul
stâng, pe piciorul stâng, pe piept, pe burtică.
• Desfășurați un joc de probă, în fața clasei, astfel: puneți degetul pe câte un autocolant pe care l-ați lipit pe dumneavoas‑
tră, verbalizați mișcarea indicată de roboțel pe auto­colantul atins, apoi executați mișcarea respectivă în timp ce repetați
instrucțiunea; faceți, cu toată clasa, 2-3 alte încercări, pentru a verifica dacă elevii au înțeles cum trebuie procedat.
• Potriviți copiii în perechi (sau chiar câte trei, dacă aveți număr impar de elevi în clasă) și spuneți-le că, alternativ,
vor atinge, pe rând, butoanele-autocolante ale partenerului de joc, iar acesta va trebui să execute mișcarea indicată
pe autocolantul respectiv.

RIDICĂ MÂNA APLEACĂ-TE RIDICĂ PICIORUL MERGI SPRE MERGI SPRE ROTEȘTE-TE SPRE
DREAPTĂ SUS! ÎN FAȚĂ! STÂNG, DE 5 ORI! DREAPTA, 3 PAȘI! STÂNGA, 3 PAȘI! DREAPTA, DE 3 ORI!
ROTEȘTE-TE SPRE
STÂNGA, DE 3 ORI!

34
 • Atrageți atenția elevilor asupra faptului că mișcările trebuie să imite un roboțel (să se realizeze sacadat).
Autocolantele se pot păstra în Caietul AVAP, iar jocul poate fi repetat în cadrul Întâlnirii de dimineață pentru dezvol‑
tarea abilităților de orientare spațială.
Puteți folosi brațul roboțelul desenat în caiet pentru a exersa disocierea sunetului inițial și a celui final din cuvinte alcă‑
tuite din 2-4 sunete. De exemplu, rostiți un astfel de cuvânt („dar”). Atingeți brațul roboțelului în zona „degetelor” și rostiți
sunetul inițial, [d]. Atingeți brațul roboțelului în zona umărului și rostiți sunetul final, [r]. Repetați cu elevii varianta aceasta
de joc. Treptat, puteți indica, în cazul cuvintelor alcătuite din trei sunete, și sunetul din mijloc, prin atingerea cotului.
Ex. 2: Complementar, se pot pregăti fâșii de hârtie, decorate cu linii punctate curbe sau frânte, pe care să le lipiți cu scotch
de bancă și pe care elevii să le decupeze urmând traseul punctat; vezi și https://otholly.com/preschool-scissor-skills.

Pag. 15: RACHETE – MEM

Ex. 1:Puteți să faceți un joc de mișcare pornind de la desenul pe care copiii l-au realizat cu carțianul: „Din poziția stând
în picioare, așezați-vă ambele mâini pe cap, apoi la spate etc. Luați caietul, așezați-l pe bancă, sub bancă, în par‑
tea stângă a băncii, în partea de sus, de jos, în partea dreaptă, la mijlocul băncii.”
Ex. 3:După trasare, cifra 3 poate fi modelată din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 16: PLANETA CARTE – CLR

Ex. 1:Insistați pe noțiunile de „copertă”, „pagină”, „titlu” și „literă”; se verifică și noțiunile de „cuvânt” și „literă”, astfel:
„Încercuiește un cuvânt din titlul unei povești. Încercuiește o literă din oricare titlu.”

Pag. 17: ÎN NAVA CARȚIANULUI – AVAP; MEM

Puteți discuta despre interiorul unei rachete, despre zborul în spațiu sau despre costumul
de cosmonaut. Puteți viziona înregistrarea momentului în care primul om, Neil Armstrong,
a ajuns pe Lună.
Ex. 3:După trasare, cifra 4 poate fi modelată din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 18: RACHETA MEA – AVAP

Elevii pot denumi figurile geometrice folosite pentru realizarea rachetei, precizând câte
sunt din fiecare fel.
Formați perechi de elevi, iar fiecare pereche primește figurile geometrice din care este
formată racheta din caiet. Acestea pot fi din plastic sau carton. Cereți-le să compună racheta
din imagine pe bancă, apoi să formeze un alt obiect din aceleași figuri geometrice.
F
Pag. 19: CARȚIANUL VREA LA ȘCOALĂ – CLR; AVAP
În colțul din stânga, jos, apare carțianul care ține o listă de cuvinte în mână. Introduceți-l
elevilor astfel: „Carțianul face cunoștință cu elevii din clasa pregătitoare. A învățat numele
lor. Haideți să încercăm să le citim și noi, împreună.” Pe baza acestor cuvinte, faceți exerciții
de identificare a sunetului inițial/a sunetului final și de segmentare fonemică. Insistați pe
dezvoltarea auzului fonematic, folosind pentru segmentare fonematică nume scurte ale
elevilor din clasa dumneavoastră (nume alcătuite din 3-5 sunete).

Pag. 20: FORMELE DIN JURUL NOSTRU – MEM

Înainte de începerea activității, puteți realiza pe podea șiruri de figuri geometrice asemănătoare cu cele din fotogra‑
fie. Dacă spațiul nu vă permite, le puteți realiza pe o tablă – de preferință, magnetică, pentru a putea fi ușor manipulate
de elevi sau de dumneavoastră.
Complementar, se pot folosi truse TANGRAM, elevii realizând diverse modele (animale, obiecte) sugerate de plan‑
șele din trusă.
35
Pag. 21: CU MUZICA LA DRUM – MM
Ex. 1:Înainte de a rezolva cu elevii acest exercițiu, jucați-vă astfel: loviți două bețe de lemn
între ele, două pietre, doi clopoței, răsfoiți o carte, faceți o piruetă.
*Opțional: Pregătiți o varietate de sunete din natură, înregistrate, pe care elevii să le asculte.
Ex. 2: F iecare elev asociază un tip de linie (dreaptă, curbă închisă sau deschisă) cu sunetul
ascultat.
Ex. 3:Însoțiți interpretarea cântecului cu sărituri conforme desenului de pe traseul din fișă.

Elefantul Cici

Elefantul Cici Într-un cipic vor fi

Și-a pierdut cipicii, Un teatru și-o grădină,
Și acuma plânge În doi fac magazine
Și cere furnicii: Și-n ultimul piscină.

― Unde-mi sunt cipicii? La mine sunt cipicii

Dă-mi-i înapoi! Și nu ți-i dau înapoi
Că mă-nfurii tare Îi folosesc mai bine
Și calc pe mușuroi! Eu, șef de mușuroi.

Furnicuța țipă: Când totul va fi gata

― Pleacă de aici! Te invităm aici
Eu sunt mică, mică Să faci baie-n piscină
Și am cipicii mici. Și să-ți cumperi cipici.

Cu cipicii tăi ― Unde-mi sunt cipicii?

Nu am ce să fac. Dă-mi-i înapoi,
Caută-i mai bine Că mă-nfurii tare
La tine în dulap! Și calc pe mușuroi!

― Unde-mi sunt cipicii? ― La mine sunt cipicii

Dă-mi-i înapoi! Și nu ți-i dau înapoi,
Că mă-nfurii tare Îi folosesc mai bine
Și calc pe mușuroi! Eu, șef de mușuroi!

― Bine! Recunosc!
Am luat ai tăi cipici.
Vreau să deschid în ei
Magazin pentru furnici.

36
Pag. 22: OBIECTELE ȘCOLARULUI – CLR
Lista carțianului (pe pagină în dreapta, sus): Pe baza acestor cuvinte, faceți exerciții de
identificare a sunetului inițial/final și de segmentare fonemică. Insistați pe dezvoltarea
auzului fonematic folosind, pentru segmentare fonematică, nume scurte ale elevilor din
clasa dumneavoastră (nume alcătuite din 3-5 sunete).

Pag. 23: CÂTE RECHIZITE AI? – MEM

Prezentați elevilor fețele zarului. Formați perechi de elevi. Fiecare pereche primește un
zar. Elevii dau pe rând cu zarul, apoi formează mulțimi de rechizite având tot atâtea ele‑
mente câte indică zarul.
După trasare, se poate modela cifra 6 din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 24: INTRUSUL – CLR

Lista carțianului (pe pagină în dreapta, sus): Pe baza acestor cuvinte, faceți și exerciții de
identificare sunet inițial/final și de segmentare fonemică (ex.: [a] [l] [a] - ALA). Insistați pe
dezvoltarea auzului fonematic.

Pag. 25: ȘCOALA MEA – MEM; DP

Ex. 1:Porniți cu elevii într-un tur ghidat al școlii. Cereți-le să numească locuri și încăperi din
școală (sală de clasă, coridor, toaletă, sală de mese).
Ex. 2: Dacă timpul și nivelul clasei vă permit, așezați elevii în șir indian. Cereți-le să numere
din 1 în 1 cu voce tare. Fiecare elev își va ține minte numărul rostit. Veți spune un
număr. Elevul care își aude numărul va ridica mâna. Dacă știe, își poate numi „vecinii”,
de ex.: „Eu sunt 19. Vecinii mei sunt 18 și 20”.
Ex. 3:După trasare, cifra 7 se poate modela din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 26: POVESTEA NUMELUI MEU – CLR; AVAP

Sugestie: „Povestea numelui” ar trebui să conțină, ca personaje, toate animalele la care
s-au gândit copiii. Pentru a face sarcina mai ușoară, solicitați-le celor mici să folosească
prescurtări ale prenumelor lor (Cleo, Miha, Teo, Sofi etc.).
Lista carțianului (pe pagină în dreapta, sus): Pe baza acestor cuvinte, faceți și exerciții de
identificare a sunetului inițial/final și de segmentare fonemică (ex.: [e] [m] [i] - EMI). Insistați
pe dezvoltarea auzului fonematic.

Pag. 27: NUME DE COPII – CLR; AVAP

Ex. 1:Dați-le copiilor fire de ață și bețișoare de chibrituri și cereți-le să construiască numele
date. Provocați-i să-și construiască astfel propriul nume sau alte nume cunoscute de
ei, dacă pot.
Ex. 3:Provocați elevii să spună de ce este important să ridice mâna atunci când doresc să
răspundă sau când nu înțeleg ceva.

37
Pag. 28: JOCURILE CARȚIANULUI – CLR
Este nevoie de un zar.
Ex. 1:Indicațiile/sarcinile care trebuie citite elevilor sunt:
Zar 1 Ascultă cuvintele și repetă ultima silabă de trei ori: CARTE, NAVĂ, RAZĂ, COVOR,
EDI, SOFI.
Zar 2 Rostește de trei ori, din ce în ce mai repede: „Carțianul nu putea să zică/RÂU,
RĂȚUȘCĂ, RĂMURICĂ”.
Zar 3 Spune un cuvânt care rimează cu Marte.
Zar 4 Numește un obiect care s-ar putea găsi pe planeta Carte. Desenează-l sub cartea
cu cerculețe galbene.
Zar 5 Taie cu o linie litera de pe fiecare carte.
Zar 6 Dă cu zarul din nou.
Ex. 2:Ghicitorile care trebuie citite elevilor sunt:
• Pe noi dacă vei apăsa, într-o poveste vei ateriza. (butoanele)
• Un foșnet vei auzi, atunci când ne vei răsfoi. (cărțile)
• Pe noi de ne vei învăța, cuvinte vei putea forma. (literele)
• În sus, în jos, apoi rotești și direcția navei o găsești. (manetele)

Pag. 29: PE MALUL APEI – MEM; DP

Ex. 2:Traseul va fi urmat în sensul în care înoată peștii.
Ex. 3:După trasare, cifra 8 poate fi modelată din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 30: CUM E LA ȘCOALĂ? – DP

Ex. 2:Rezolvați cerințele din această fișă abia după ce ați urmat pașii de mai jos:
• Inițiați discuții despre cum își organizează copiii materialele de pe biroul/masa de
lucru de acasă.
• Exersați aranjarea obiectelor în bancă, ghiozdan sau dulap.
• Creați împreună o „rețetă” din 3-4 pași pentru menținerea unei bănci curate și orga‑
nizate.
• Notați pașii, ilustrați „rețeta” și afișați-o în sala de clasă, alături de regulile clasei.
• Formulați, împreună cu elevii, reguli de îngrijire și păstrare corespunzătoare a obiec­
telor școlarului.

Pag. 31: REGULILE CARȚIANULUI – CLR

Ex. 1:Răspunsuri posibile: „Nu rup paginile. Mănânc departe de cărți. Feresc cărțile de
ani­malele de companie. Nu scriu și nu desenez pe cărți. Răsfoiesc cărțile cu mâinile
uscate. Păstrez cărțile într-un loc potrivit, de exemplu, în bibliotecă.”
Reveniți cu elevii asupra paginii 30 și repetați regulile pe care le-ați desprins împreună
cu ei pe baza acelor imagini.

38
Pag. 32: CENUȘĂREASA – MEM
Ex. 1:Pentru un plus de interactivitate și luând în considerare gândirea concretă a elevului în
această etapă, puteți oferi fiecărui copil boabe de fasole, pe care să le grupeze câte 9.
Ex. 3:Cereți-le elevilor să dea exemple de perechi: perechea de mâini, de picioare, de ochi
ale unei persoane, perechea de cireșe etc.
Ex. 4: După trasare, elevii pot modela cifra 9 din sârmă plușată sau plastilină.

Pag. 33: RĂSFOIND CĂRȚI – CLR

Ex. 3:Deoarece este prima dată când elevii se întâlnesc cu noțiunea de „rimă”, înainte de a
rezolva cu ei acest exercițiu, procedați astfel:
• alegeți două obiecte ale căror denumiri rimează și arătați-le elevilor (cană-pană);
denumiți-le, despărțiți denumirile lor în silabe și observați împreună cu elevii că ultima
silabă/ultimele sunete sunt aceleași;
• dați-le alte exemple de cuvinte care rimează (zmeu-leu; pisică-furnică; planetă-ra-
chetă; focă-rocă);
• dați-le apoi, pe rând, un cuvânt pentru care să caute un altul care să rimeze (ex.: pasă –
copiii pot spune masă, casă, plasă etc.; tare – copiii pot spune mare, sare, zare, care etc.).
Efectuați împreună cu ei exercițiul 3 de la pag. 33.
Sugestie pentru jocul cu rime, utilă pe parcursul întregului an școlar: puteți confecționa
un „monstruleț” asemănător cu „Mâncătorul de griji” (vezi pag. 71 din Caietul mov) numit
„Mâncătorul de rime”. Introduceți jocuri cu rime. De exemplu, la întâlnirea de dimineață,
luați un săculeț și puneți în el jetoane cu imagini ale căror denumiri rimează; câțiva elevi vor
extrage acele jetoane și vor forma perechi, în funcție de cum rimează cuvintele; odată for‑
mată o pereche, pot „hrăni” monstrulețul mâncător de rime. Faceți un obicei din acest joc
(poate fi săptămânal). Începând cu luna decembrie, puteți folosi pentru joc și jetoane cu
cuvinte pentru perechile de rime.

Pag. 34: ALADIN ȘI LAMPA FERMECATĂ – MEM

Ex. 3:După colorare, elevii pot rosti cu voce tare șirurile, astfel:
varianta 1: Rostesc toate numerele din șir, marcând cu o bătaie din palme numerele
colo­rate.
varianta 2: Rostesc în șoaptă numerele necolorate și cu voce tare numerele colorate.

Pag. 35: CUVINTE DIN CĂRȚI – CLR

Ex. 2:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, cereți-le copiilor să identifice silaba care se
repetă în serii de cuvinte date, de exemplu: mare-masă-mazăre; butoi-buze-buburuză;
fată-pată-roată; mere-pere-sere.

39
Pag. 36: CĂSUȚA DULCIURILOR – MEM; CLR
Ex. 1:Se va folosi poezia de mai jos.

Livada
de Ion Creangă
Un copil sădește în zori Șapte peri, opt piersici cruzi,
Doi meri mici cât doi bujori. Nouă mici și tineri duzi.
Trei caiși cu rădăcini, Cât numeri până la zece,
Patru trandafiri cu spini, Îi udăm cu apă rece,
Cinci gutui cu flori rotate, Mari să crească, să se vadă
Șase nuci cum sunt prin sate, Cea mai tânără livadă.

• Recitiți tare, clar și rar versurile numărătorii. Anunțați elevii că trebuie să spună STOP
ori de câte ori aud cuvinte care rimează. Spuneți-le să numească perechile de cuvinte
identificate.
• Elevii pot memora poezia urmând traseul.
Ex. 2:Complementar, puteți folosi ideea acestui exercițiu, transformându-l în joc astfel:
• confecționați jetoane cu săgeți („înainte/înapoi/stânga/dreapta”);
• trasați, pe jos, un careu cu 4 x 4 căsuțe;
• așezați în fiecare căsuță un obiect;
• grupați elevii în perechi;
• fiecare pereche va avea drept misiune să colecteze un anumit obiect, astfel: un elev
din pereche va așeza jetoanele în așa fel încât colegul său, urmându-le, să ajungă în
căsuța obiectului precizat.

Pag. 37: A, A, A – discipline: MM; CLR

Ex. 1:Cereți-le elevilor să deseneze pe banca din dreapta un alt carțian de pe planeta Carte,
cu care ei cred că s-ar putea împrieteni. Precizați-le că întregul corp al acestui carțian
trebuie să fie format din obiecte ale școlarului (ex.: două radiere, pentru urechi).
Ex. 2:Se cântă Ha, ha, ha pe linia melodică a cântecului A, a, a, acum e toamnă, da!, exe­
cutând mișcările sugerate.

Ha, ha, ha
Ha, ha, ha He, he, he
Aceasta-i casa mea! La școală bine e!
(creionează în aer un pătrat) (gest de mândrie cu mâinile în șold)
Bucuros în ea trăiesc Sunt elev bun și m-aștept
Și familia-mi iubesc. Să devin tot mai deștept.
(face o inimă cu mânuțele) (gest cu degetul la tâmplă, face cu ochiul)
Ha, ha, ha He, he, he
Aceasta-i casa mea! La școală bine e!

40
 Hi, hi, hi Hu, hu, hu
În curte sunt copii! Spre casă plec acu’!
(chicote de râs) (mers pe loc)
Sunt colegi buni și, la joacă, Astăzi multe-am învățat,
De se ceartă, se împacă. M-am jucat și m-am distrat.
(îmbrățișează colegul/colega de bancă) (face cu mâna de la revedere)
Hi, hi, hi Hu, hu, hu
În curte sunt copii! Spre casă plec acu’!

Ho, ho, ho
Am un prieten nou!
(aplaudă)
Carțian el se numește
Și cărțile îndrăgește.
(gest de ținere la piept a ceva prețios)
Ho, ho, ho
Am un prieten nou!

Pag. 38: GHICITORI – CLR

Ex. 1:Ghicitorile sunt cele de mai jos.
• De aici pot împrumuta o carte ca să o citesc. Când o termin, o înapoiez și împrumut
alta. (biblioteca)
• Stau aici cel puțin 5 minute după fiecare oră. Aici mă joc cu colegii mei. (curtea școlii)
• Aici port echipament special. Învăț prin mișcare. Uneori jucăm sporturi de echipă.
(sala de sport)
• Aici e locul unde învăț despre mine și despre lumea în care trăiesc. (sala de clasă)
Se discută despre destinația fiecărei săli și despre regulile care trebuie urmate (încălță‑
minte curată în sala de sport, liniște în bibliotecă etc.).
Ex. 2:Ghicitorile sunt cele de mai jos.
• E ascuțită. Poți decupa cu ea. O folosești la orele de arte. (foarfeca)
• E ascuțit. Lasă urme pe hârtie. Îl folosești la desenat. (creionul)
• E mică. Are o lamă pentru ascuțit. O folosești când vârful creionului e tocit.
(ascuțitoarea)
• E tare. Lasă urme pe tablă și pe asfalt. Poți desena sau scrie cu ea. (creta)
• E încăpător. Poți pune în el creioane, radiere și ascuțitori. (penarul)
• E mică. E colorată sau albă. Șterge urme de creion. (radiera)
După efectuarea acestui exercițiu, folosiți un săculeț senzorial în care să puneți cât mai
multe obiecte ale școlarului; plimbați-vă cu el printre elevi; lăsați-i să pipăie obiectele (fără
să le vadă), să aleagă unul, să ghicească ce, să îl scoată din săculeț pentru verificare, apoi
să îl strecoare înapoi în sac.

41
Pag. 39: CARTEA MEA PENTRU CARȚIAN – AVAP
Materiale necesare: o coală albă de hârtie, foarfecă, creioane colorate
PASUL 1: Î ndoiți hârtia pe jumătate, apoi în sferturi și încă o dată pe jumătate, pentru a
obține 8 părți egale.

PASUL 2:Deschideți hârtia astfel încât să fie pliată pe jumătate. Tăiați cu foarfeca dinspre
muchie până la jumătate. Când desfaceți hârtia, aceasta ar trebui să aibă o fantă
în mijloc.

PASUL 3: Îndoiți hârtia pe lungime (de-a lungul cutei cu fanta). Țineți hârtia de fiecare parte,
apoi împingeți părțile una spre cealaltă. Secțiunile ar trebui să se plieze una în alta
pentru a forma o broșură de opt pagini.

PASUL 4: Acum este timpul să completezi broșura goală și să o transformi într-o cărticică.
Poți să scrii în ea, să desenezi sau să lipești diverse imagini.
42
Pag. 40: CASA CORPULUI – CLR; MEM
Înainte de a rezolva exercițiile din Caietul mov:
• după lectura povestirii Casa corpului, folosiți cubul cu cele 6 întrebări pentru a testa
înțelegerea textului;
• în perechi, cereți-le copiilor să aleagă un singur cuvânt/o singură expresie din text
care le-a atras atenția; dați-le o foaie mică de hârtie și cereți-le să-l/s-o ilustreze; la final;
puneți toate desenele într-o cutie, amestecați-le și extrageți 5 dintre acestea; formulați
propoziții cu acestea, păstrați cuvintele ilustrate pentru banca de cuvinte a clasei.
Lista carțianului (pe pagină în dreapta, sus): Pe baza acestor cuvinte, faceți și exerciții de
identificare a sunetului inițial/final și de segmentare fonemică ([p] [i] [f] – PIF). Insistați pe
dezvoltarea auzului fonematic adăugând cuvinte în plus, pe lângă cele din lista dată.

Pag. 41: DINȚI DE LAPTE – MEM; DP

Sugestii de întrebări complementare:
• „Cine are încă toți dinții de lapte?”
• „Câți dinți de lapte ți-au căzut?”
• „Cum îți păstrezi dinții definitivi sănătoși?”
• „Care sunt alimentele bune pentru dinții sănătoși?”
• „De ce alimente trebuie să te ferești?”
• „Cum facem periajul corect al dinților? Haideți să exersăm!” (*Activitate practică de
periaj dentar)
Ex. 2:Se poate citi cartea „Auuu dinții mei!” de Doctor Reiko și Ève Tharlet.
O găsiți și aici: https://www.youtube.com/watch?v=HkL8arr5aHU
De asemenea, le puteți citi cartea „Fabrica de zâmbit, de mestecat și de vorbit”, de Ioana
Chicet-Macoveiciuc, Editura Univers, 2022.

Pag. 42: PRIETENUL CARȚIANULUI, MARȚIANUL – AVAP

După ce fiecare elev și-a „construit” și și-a ilustrat marțianul, cereți-le să spună o propoziție
prin care să verbalizeze ce poate și ce nu poate face marțianul fiecăruia: „Spune, într-o propozi-
ție, ce poate face și ce nu poate face marțianul tău. De exemplu: «Marțianul meu poate înota,
dar nu poate bea lapte.»/«Marțianul meu poate visa, dar nu poate să se cațere în copaci.»”

Pag. 43: FERMECAȚI DE RAZĂ – CLR

Lista carțianului (pe pagină în dreapta, sus): Pe baza acestor cuvinte, faceți și exerciții de
identificare a sunetului inițial/final și de segmentare fonemică ([t] [o] [c] – TOC). Insistați pe
dezvoltarea auzului fonematic adăugând și alte onomatopee.

Pag. 44: AM GRIJĂ DE MINE… ȘI DE CEILALȚI – DP; CLR

Lista carțianului (pe pagină în dreapta, la mijloc): Pe baza acestor cuvinte, faceți și exer­
ciții de identificare a sunetului inițial/final și de segmentare fonemică ([u] [ț] [a] – UȚA).
Insistați pe dezvoltarea auzului fonematic adăugând cuvinte în plus, care să reprezinte
sunete din natură provocate de oameni (TROSC! PFU! HOP! ȚOP! BUF!).
Ex. 1:Joc: Săculeț senzorial
• puneți, într-un săculeț, un pieptene, o periuță de dinți, un tub de pastă de dinți, un
săpun solid, un prosop de față, o sticlă de șampon etc.;
43
 • întrebați-i pe copii ce obiecte folosesc în baie seara, înainte de culcare și dimineața,
înainte de a veni la școală;
• chemați elevii, pe rând, să pipăie obiectele din săculeț și să ghicească ce au ales;
cereți-le să scoată obiectul și să spună la ce și cum se folosește;
• jucați jocul până când toate obiectele sunt descoperite.
Ex. 2:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, inițiați un brainstorming pornind de la întrebă‑
rile: „Ce sunt rănile fizice?/Ce sunt rănile sufletești?”

Pag. 45: RĂMAS-BUN, CARȚIANULE! – CLR; AVAP

Ex. 1:Este posibil ca unii elevi să inventeze un mijloc de transport. În cazul acesta, provo‑
cați-i să îl prezinte colegilor și să povestească cum funcționează acesta. Alți elevi vor
alege varianta mai simplă: vor spune, poate, că îl vor duce copiii acasă. Provocați ele‑
vii să dea frâu liber imaginației.

Pag. 46: O RACHETĂ PENTRU CARȚIAN – MEM

Ex. 1:Variantă de joc: Când elevii numără de la mic la mare sau de la mare la mic, numără‑
toarea poate fi însoțită de mișcare. Elevii stau în poziție verticală când rostesc nume‑
rele fără soț și ghemuit atunci când le rostesc pe cele cu soț.
Ex. 2: Explicați cuvântul „catralion”. Solicitați-le elevilor să dea exemple de mulțimi cu catrali‑
oane de elemente. De exemplu: stelele de pe cer, peștii din ocean, frunzele dintr-o
pădure etc.
Puteți urmări înregistrări cu lansarea unei rachete.
Joc:„Se lansează racheta”: Fiecare elev este o rachetă și își poate alege numele. Stând ghemuit,
elevii numără descrescător de la 10 la 1. Când rostesc 1, sar cât mai sus, cu brațele ridicate.

44
 PROIECTUL LUNII SEPTEMBRIE
(proiect de o zi)

Materiale necesare:
• pietre mari și mici, adunate de copii, spălate și uscate (un copil aduce o piatră, vezi mai jos secțiunea La vână-
toare de pietre; pietrele trebuie culese după atribute date în prealabil sau chiar folosind conectorii logici „și”/„sau”:
netede, aspre, mijlocii, ovale, colțuroase);
• carioci, pensule și acuarele, creioane colorate;
• cofraje de ouă;
• tabel „PIATRA MEA”, cu categoriile: mărime, aspect, formă geometrică asemănătoare;
• zaruri.

LA VÂNĂTOARE DE PIETRE
Găsește o piatră care să fie, la alegere:
• mare și colțuroasă; • mare și aspră; • mică și pătrățoasă;
• mare și netedă; • mică și fină; • aspră și colțuroasă;
• mare și ovală; • mică și cu margini rotunjite; • netedă și ovală.

CE SE POATE ASCUNDE SUB O PIATRĂ?

Când Edi a luat piatra, Sofi a văzut o șopârlă. Poate că șopârla se
ascundea sub piatră. Ce altă ființă poate sta ascunsă sub o piatră?
Desenează/pictează răspunsul tău pe fața pietrei pe care ai cules-o.

JOC „TOATE FIINȚELE …”

Găsește-ți mulțimea! Așază-te, cu piatra ta, în spațiul descris!
• Toate ființele mici sau verzi, aici! (se indică un spațiu al clasei/al curții școlii)
• Toate ființele mici sau maro, aici!
• Toate ființele cu multe picioare sau lungi, aici!
• Toate ființele negre sau cu pielea umedă, aici!
În funcție de ce au ales copiii, pot fi formulate și alte criterii de grupare.

45
JOC DE MIȘCARE ȘI DE COORDONARE (ORIENTARE ÎN SPAȚIU)
Se formează patru echipe. Coordonați de cadrul didactic, elevii din fiecare echipă construiesc câte un traseu, folosind
pietrele pictate/desenate. Se organizează un concurs: un elev din fiecare echipă este legat la ochi, iar un coechipier îl
ghidează pentru parcurgerea traseului grupei din care face parte. (Se vor folosi reperele spațiale: la dreapta, la stânga,
doi pași în față și un pas spre dreapta, doi pași în spate, trei pași înainte etc.).

CONSTRUIEȘTE
Se păstrează grupele deja formate sau se poate realiza în perechi. Construiți o căsuță pentru carțian, din pietrele pictate
de voi. Invitați-l la un ceai. Cum ar suna invitația voastră?

JOC DE ROL:
Imaginați-vă un dialog între carțian și locuitorii căsuței în care l-ați invitat (locuitorii pe care i-ați pictat pe pietre –
broască, râmă, șopârlă etc.). Jucați jocul de rol. Dialogați.

LUCRU INDEPENDENT: COLOREAZĂ CASETELE

Privește cu atenție piatra ta. Colorează casetele care o descriu cel mai bine.

PIATRA MEA ESTE …

MICĂ MIJLOCIE MARE

ASPRĂ NETEDĂ

PIATRA MEA SEAMĂNĂ CU UN …

sau

CORESPONDENȚE & TIPARE

Formare de mulțimi și mulțimi echivalente în intervalul 0-10. Așază tot atâtea pietricele pe al doilea rând câte ai pus pe
primul rând.

46
JOC CU ZARURILE
Se va organiza în perechi sau pe echipe. Câștigă runda elevul/elevii care nimerește/nimeresc numărul de puncte potri‑
vit unei cifre de pe cofraj.

UN ARANJAMENT DIN PIETRICELE

Creează un mic aranjament folosind pietricelele adunate.

47
DRUMUL ȘOPÂRLEI
Se poate organiza individual sau în echipă. Speriată de țipătul lui Sofi, șopârla a fugit. Imaginează-ți drumul pe care a
mers șopârla, ce a văzut, cu cine s-a întâlnit și prin ce peripeții a mai trecut. Desenează drumul ei. Prezintă-ți lucrarea
colegilor.

48
DESPRE ȘOPÂRLE
Șopârlele sunt reptile cu pielea verde-cenușie. Ascultă curiozitățile următoare, apoi spune ce informație nouă te-a
impresionat.
Au sângele rece. Iarna, ca să se
Se încălzesc stând la încălzească, șopârlele
soare. Au corpul acoperit intră într-o stare
cu solzi, asemenea de amorțire, până
Cea mai mare peștilor. primăvara. Șopârlele nu au corzi
șopârlă din lume este vocale, așadar ele
dragonul de komodo. nu pot scoate sunete.
Poate ajunge la „Vorbesc” unele
lungimea a trei copii cu celelalte prin felul
care stau întinși. în care se mișcă.

Deși, de obicei, Au o viață lungă, pot

preferă să mănânce trăi până la
insecte, unele șopârle 30-33 de ani și se
pot înghiți o pradă pricep foarte bine la
mult mai mare decât cățărat! Unele pot
corpul lor. alerga cu viteză pe
tavan, cu capul în jos
sau chiar cu spatele.
Șopârla gecko este
Când simt pericolul, unele șopârle își pot pierde intenționat coada, pentru cea mai rapidă dintre
a deruta prădătorul. Coada se va mai mișca o vreme scurtă, iar între timp
toate.
șopârlele pot fugi. Codița le crește la loc cam în trei luni.

TRASEAZĂ BASTONAȘELE
Alege trei bastonașe și transformă-le în șopârle, ca în model.

49
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text-suport
„Un nou început” CLR MEM AVAP MM DP
de Carmen Tiderle
Lectura textului-suport și lec- pag. 49 Prin pădure pag. 50 Un arbore, pag. 55 Jucărie pag. 58 Cum sunt
tura imaginii aferente pag. 52 1 Unu toamna muzicală – cântecul personajele?
pag. 48 Prin povești pag. 54 2 Doi pag. 55 Jucărie lupușorilor
SĂPTĂMÂNA 5 muzicală – cântecul
pag. 51 Alan, lupul din poveste pag. 57 0 Zero
(pp. 48-58) lupușorilor
pag. 53 „Canta-lupii”
pag. 56 Concertul
pag. 58 Cum sunt personajele?
pag. 59 Emoții pag. 61 3 Trei pag. 62 1 purceluș pag. 69 Sunete și pag. 59 Emoții
din 3 mișcări

51
pag. 60 Cei trei purceluși pag. 64 4 Patru
SĂPTĂMÂNA 6 pag. 63 Sunetul și literele a, A pag. 66 5 Cinci
(pp. 59-69) pag. 65 A de la Alan pag. 68 Tot felul de
pag. 67 Caut lup case
pag. 69 Sunete și
mișcări
Unitatea tematică:

pag. 70 Naf, Nif, Nuf pag. 73 Prietenii lui pag. 74 Petrică și pag. 71 Frica și
pag. 72 O altă poveste Petrică lupul. Instrumente curajul
SĂPTĂMÂNA 7 pag. 76 Cap, muzicale pag. 78 Reguli pen‑
pag. 75 Sunetul și literele u, U
(pp. 70-78) trunchi, membre pag. 78 Reguli pen‑ tru o zi fericită
pag. 76 Cap, trunchi, membre
tru o zi fericită
pag. 77 Pe urmele lupului
ZI DE RECAPITULARE ȘI Misiunea 2
„Un nou început”, de Carmen Tiderle

EVALUARE (Caiet de evaluare a performanțelor)

ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „Povestea celor trei purceluși” (Ghidul profesorului)
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE: „Un nou început”

Perioada: Săptămânile 5-7
Text-suport: „Un nou început”, după Carmen Tiderle
Săptămâna 5 (pp. 48-58)
MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. EXPLORAREA C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
MEDIULUI PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø„Prin povești”, pag. 48 1.1 Ø„Prin pădure”, pag. 49 1.1 Ø „Un arbore, 1.1 Ø „Jucărie muzi‑ 1.1 Ø „Cum sunt 2.1
– activități premergătoare lecturii textului-suport, plecând 1.2 – numărarea elemente‑ 1.2 toamna”, 1.2 cală – Cântecul 1.2 personajele?”, 2.2
de la planșa ilustrată (vocabular, predicții, propoziții lacu‑ 1.3 lor unei mulțimi 1.3 pag. 50 1.3 lupușorilor”, pag. 55 1.5 pag. 58 2.3
nare) 1.4 – indicarea prin linii/ 3.1 – recunoașterea 2.3 – interpretarea cân‑ 2.1 – recunoașterea
– audiția textului-suport în lectura model a cadrului didactic 2.1 încercuire a elementelor culorilor tecului 2.2 emoțiilor de bază

52
sau a textului-suport înregistrat, din varianta digitală unei mulțimi date – realizarea unei colectiv, pe strofe, 2.3 în situații simple,
– vizionarea animației din varianta digitală, realizate pe baza – continuarea unui șir compoziții prin integral 2.4 familiare
textului-suport dat, respectând regula amprentare – imitarea unor 2.5
– oferirea unor răspunsuri la întrebări care vizează înțelege‑ sonorități cunos‑ 2.6
rea textului audiat: Cine?, Ce?, Unde?, Cum? Resurse: textul-suport Resurse: tex‑ cute; jocuri cu per‑
– numirea personajelor din textul audiat „Un nou început” (vezi tul-suport, Ghi- sonaje
– descrierea personajului (lupul) din povești cunoscute Calendarul ilustrat), dul profesorului – asocierea cânte‑
– utilizarea jocului (vezi Ghidul profesorului) exercițiul din varianta Evaluare: cului cu acompa‑
digitală turul galeriei niamentul jucăriilor
Resurse: textul-suport „Un nou început” (vezi Calendarul Evaluare: observarea muzicale
ilustrat), animația din varianta digitală, Fișa de indicatori sistematică Ø „Jucărie 1.2 – asocierea cân‑
socio-emoționali și comportamentali ai maturității școlare la muzicală – Cân‑ 1.3 tecului cu acom‑
intrarea în clasa pregătitoare (vezi Ghidul profesorului) Ø„1 Unu”, pag. 52 1.1 tecul lupușori‑ 2.1 paniamentul unor
Evaluare: observarea sistematică – asocierea unui ele‑ 1.2 lor”, pag. 55 2.2 materiale din natură
ment cu cifra corespun‑ 1.3 – confecționa‑ 2.3
Ø„Alan, lupul din poveste”, pag. 51 1.1 zătoare 3.1 rea de jocuri Resurse: cântecul
– recunoașterea personajelor 1.2 – scrierea cifrei 1 și jucării sim‑ „Doi lupușori”, jucă‑
– înțelegerea și redarea unor mesaje simple 1.3 – recunoașterea cifrei 1 ple – jucărie ria confecționată
– audierea poveștii textului-suport înregistrat, din varianta 2.1 – realizarea unui desen muzicală Evaluare: observa‑
digitală conform cerinței – respectarea rea sistematică
– povestirea după imagini etapelor de rea‑
– rostirea corectă a sunetelor lizare a unei
– identificarea sunetului final jucării simple
– crearea unei povești cu personaje date
 Resurse: textul-suport „Un nou început” (vezi Calendarul Resurse: textul-suport Resurse: tex‑
ilustrat), animația din varianta digitală, Fișa de indicatori „Un nou început” (vezi tul-suport,
socio-emoționali și comportamentali ai maturității școlare la Calendarul ilustrat), baloane, elas‑
intrarea în clasa pregătitoare (vezi Ghidul profesorului) exercițiul din varianta tic, orez, carton,
Evaluare: observarea sistematică digitală, Ghidul profeso- Ghidul profeso-
rului rului
Ø„Canta-lupii”, pag. 53 1.1 Evaluare: observarea Evaluare: obser‑
– rostirea corectă a sunetelor, identificarea sunetului inițial 1.2 sistematică varea sistema‑
și final 1.3 tică
– recunoașterea personajelor, după cerințele date 2.1 Ø„2 Doi”, pag. 54 1.1
– trasarea liniilor drepte 3.1 – reprezentarea gra‑ 1.2
– identificarea numărului de sunete din cuvintele date 4.1 fică a numărului de ele‑ 1.3
– trasarea ovalului și a semiovalului mente, după cerințe 3.1
date
Resurse: textul-suport „Un nou început” (vezi Calendarul – recunoașterea și scrie‑
ilustrat) rea cifrei 2
Evaluare: observarea sistematică
Resurse: textul-suport
Ø„Concertul”, pag. 56 1.1 „Un nou început”, Ghi-
– formularea de enunțuri cu 2-3 cuvinte 1.2 dul profesorului, exerci‑
– numărarea cuvintelor dintr-un enunț 3.3 țiul din varianta digitală
3.4 Evaluare: observarea

53
– identificarea sunetului inițial și a celui final din cuvinte date
– punerea în corespondență a unui cuvânt rostit cu imaginea 4.1 sistematică
potrivită 4.2
– construirea de rime pornind de la cuvinte date (vezi Ghidul 4.3 Ø„0 Zero”, pag. 57 1.1
profesorului) – asocierea număru‑ 1.2
lui de elemente cu cifra 1.3
Resurse: textul-suport „Un nou început” (vezi Calendarul corespunzătoare
ilustrat), exercițiul din varianta digitală – scrierea cifrei 0
Evaluare: observarea sistematică – ordonarea unor
numere date, crescător
Ø„Cum sunt personajele?”, pag. 58 1.1 sau descrescător
– formularea de enunțuri cu 2-3 cuvinte 1.2
– numărarea cuvintelor dintr-un enunț 3.3 Resurse: exercițiul din
– identificarea personajelor 3.4 varianta digitală, Ghidul
– identificarea a cel puțin două trăsături ale personajelor 4.1 profesorului
(vezi Ghidul profesorului) 4.2 Evaluare: observarea
4.3 sistematică
Resurse: textul-suport „Un nou început” (vezi Calendarul
ilustrat), exercițiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 6 (pp. 59-69)
MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE ȘI MUZICĂ ȘI DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Emoții”, pag. 59 1.1 Ø„3 Trei”, pag. 61 1.1 Ø„1 purceluș din 3”, 2.3 Ø„Sunete și miș‑ 1.1 Ø „Emoții”, pag. 59 2.1
– activități premergătoare lecturii tex‑ 1.2 – realizarea corespondenței număr 1.2 pag. 62 2.4 cări”, pag. 69 1.2 – identificarea 2.2
tului-suport, plecând de la planșa ilus‑ 3.3 de obiecte-cifră corespunzătoare 1.3 – realizarea unui 2.5 – receptarea unor 1.3 emoțiilor din imagini 2.3
trată (vocabular, predicții, propoziții 3.4 – completarea unei serii numerice 3.1 purceluș pe un pai/ 2.6 sunete emise 1.4
lacunare) 4.1 – descompunerea unei mulțimi băț/lemn de surse diferite din 1.5 Resurse: tex‑
– oferirea unor răspunsuri la între‑ 4.2 formate din trei elemente – utilizarea corectă mediul înconjurător tul-suport, Ghidul
bări care vizează înțelegerea textului 4.3 – recunoașterea și scrierea cifrei 3 a instrumentelor – desenarea lini‑ profesorului
audiat: Cine?, Ce?, Unde?, Cum? de lucru ilor sugerate de Evaluare: observarea
– povestirea după imagini Resurse: coli colorate, foarfecă, – confecționarea de sunetele ascultate sistematică
– formularea de propoziții cu suport exercițiul din varianta digitală obiecte prin tehnici – desfășurarea jocu‑
intuitiv Evaluare: observarea sistematică simple lui „Eu pot. Tu poți?”
– redarea prin desen a unui mesaj – utilizarea unor
(vezi Ghidul profesorului) Ø„4 Patru”, pag. 64 1.1 tehnici simple Resurse: înregistrări
– intuirea trasării cifrei 4 1.2 de îndoire, pliere, cu sunete din
Resurse: textul-suport „Un nou înce‑ natură, Ghidul profe-

54
– realizarea de corespondențe 1.3 înșirare, răsucire,
put” între elementele a două mulțimi 3.1 lipire, rupere, tăiere, sorului
Evaluare: observarea sistematică cu același număr de elemente, decupare Evaluare: observarea
cu mai multe elemente, cu mai după contur sistematică
Ø„Cei trei purceluși”, pag. 60 1.1 puține elemente
– vizionarea filmului animat 1.2 – reprezentarea numărului de ele‑ Resurse: șablon, băț/
– repovestirea după imagini 3.3 mente prin linii și puncte pai, foarfecă, Ghidul
– alcătuirea de enunțuri după imagini 3.4 – orientarea pe axa numerelor profesorului
– rostirea cuvintelor pe silabe și preci‑ 4.1 – trasarea cifrei 4 Evaluare: observarea
zarea numărului acestora sistematică
– identificarea sunetului inițial în Resurse: exercițiul din varianta
cuvinte date (vezi Ghidul profesorului) digitală, Ghidul profesorului
Evaluare: observarea sistematică
Resurse: textul-suport „Cei trei purce‑
luși” Ø„5 Cinci”, pag. 66 1.1
Evaluare: observarea sistematică – trasarea cifrei, unind liniile care 1.2
o formează 1.3
– realizarea de corespondențe
între elementele a două mulțimi
cu același număr de elemente,
cu mai multe elemente, cu mai
puține elemente
 Ø„Sunetul și literele a, A”, pag. 63 1.1 – reprezentarea numărului de ele‑
– pronunțarea corectă a cuvintelor 1.2 mente prin linii și puncte
– despărțirea corectă în silabe 3.3 – orientarea pe axa numerelor
– identificarea sunetului [a] și a pozi‑ 3.4 – trasarea cifrei 5
ției pe care o ocupă într-un cuvânt 4.1
– recunoașterea literelor a și A 4.2 Resurse: exercițiul din varianta
– construirea literei de tipar folosind 4.3 digitală, Ghidul profesorului
obiecte din jur (vezi Ghidul profesoru- Evaluare: observarea sistematică
lui)
Ø„Tot felul de case”, pag. 68 3.1
Resurse: textul-suport „Un nou – recunoașterea adăposturilor ani‑ 5.1
început” malelor
Evaluare: observarea sistematică – desenarea folosind forme geo‑
metrice
Ø„A de la Alan”, pag. 65 1.1
– citirea cuvântului ilustrat 1.2 Resurse: autocolante din Caietul
– recunoașterea și încercuirea litere‑ 3.3 AVAP, Ghidul profesorului
lor A și a 3.4 Evaluare: observarea sistematică
– trasarea literelor a și A 4.1
– joc ritmat pentru încălzirea mușchi‑ 4.2 Ø „Sunete și mișcări”, pag. 69 3.1
lor mici ai mâinii 4.3 – recunoașterea fenomenelor 3.2
naturii, în imagini

55
Resurse: textul-suport, versurile cânte‑ – identificarea sunetelor produse
cului ritmat (vezi Ghidul profesorului), cu ajutorul obiectelor din imagini
exercițiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică Resurse: exercițiul din varianta
digitală, Ghidul profesorului
Ø„Caut lup”, pag. 67 1.1 Evaluare: observarea sistematică
– pronunțarea corectă a vocalelor 1.2
însoțite de o consoană 3.3
– recunoașterea sunetului final din 3.4
cuvinte 4.1
– realizarea schemei unei propoziții, 4.2
după model 4.3
– recunoașterea literei A
– segmentarea fonematică a cuvântu‑
lui Alan (vezi Ghidul profesorului)
Resurse: exercițiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 7 (pp. 70-78)
MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE ȘI DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. C.S. MUZICĂ ȘI MIȘCARE C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ABILITĂȚI PRACTICE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ø„Naf, Nif, Nuf”, pag. 70 1.1 Ø„Prietenii lui Petrică”, 1.1 Ø„Petrică și lupul. 1.1 Ø„Frica și curajul”, 2.1
– alcătuire de propoziții după imagini 1.2 pag. 73 1.2 Instrumente muzi‑ 1.2 pag. 71 2.2
– citirea cuvintelor de pe etichete 3.3 – compararea numărului de cale”, pag. 74 1.3 – denumirea emoții‑ 2.3
– identificarea sunetului final din cuvinte 3.4 elemente a două mulțimi – recunoașterea per‑ 1.4 lor de bază (bucurie,
– gruparea cuvintelor care încep cu același 4.1 – ordonarea numerelor sonajelor poveștii 1.5 tristețe, frică, furie),
sunet 4.2 – identificarea 2.1 în activități simple/
– recunoașterea cuvintelor cu patru sunete 4.3 Resurse: exercițiul din varianta instrumentelor 2.2 în context familiar
(vezi Ghidul profesorului) digitală, Ghidul profesorului muzicale 2.3
– joc muzical: exe‑ 2.4 Resurse: textul-su‑
Resurse: textul-suport, exercițiul din vari‑ Ø„Cap, trunchi, membre”, 3.1 cutarea unor mișcări 2.5 port, Ghidul profe-
anta digitală pag. 76 5.1 în funcție de instru‑ 2.6 sorului
Evaluare: observarea sistematică – recunoașterea animalelor mentul auzit Evaluare: observarea
din imagini sistematică
Ø„O altă poveste”, pag. 72 1.1 – observarea părților compo‑ Resurse: înregistrări
– activități premergătoare lecturii textu‑ 1.2 nente ale animalelor cu sunetele ani‑ Ø„Reguli pentru o zi 2.1

56
lui-suport, plecând de la planșa ilustrată 3.3 – clasificarea animalelor malelor, imagini cu fericită”, pag. 78 2.2
(vocabular, predicții, propoziții lacunare) 3.4 în funcție de numărul de instrumente muzi‑ – recunoașterea
– audiția textului-suport în lectura model a 4.1 picioare, de mediul de viață, cale de suflat, Ghidul emoțiilor de bază în
cadrului didactic sau a textului-suport înre‑ 4.2 de modul de hrănire profesorului situații simple, fami‑
gistrat, din varianta digitală 4.3 Evaluare: observarea liare
– vizionarea animației, din varianta digi‑ Resurse: Ghidul profesorului sistematică – identificarea regu‑
tală, realizate pe baza textului-suport Evaluare: observarea sistema‑ lilor de comunicare
– oferirea unor răspunsuri la întrebări care tică Ø„Reguli pentru o zi 1.1 în activitatea școlară
vizează înțelegerea textului audiat: Cine? fericită”, pag. 78 1.2
Ce? Unde? Cum? – interpretarea în 1.3 Resurse: fotografii
– audierea poveștii cor și individuală a 1.4 care surprind diverse
– recunoașterea personajelor poveștii cântecului 1.5 situații familiare ele‑
– alcătuirea de propoziții după imagini vilor, Ghidul profe-
– despărțirea cuvintelor în silabe Resurse: „Cântecul sorului
– realizarea unor rime, folosind cuvinte lui Alan” (vezi Ghidul Evaluare: observarea
date profesorului) sistematică
Evaluare: observarea
Resurse: textul „Petrică și lupul”, după sistematică
S. Prokofiev
Evaluare: observarea sistematică
 Ø„Sunetul și literele u, U”, pag. 75 1.1
– formulare de răspunsuri la ghicitori 1.2
– formulare de propoziții 3.3
– pronunțare corectă de cuvinte, silabe, 3.4
sunete 4.1
– identificare corectă a poziției sunetului 4.2
[u] în silabă, în cuvânt 4.3
– asocierea sunetului [u] cu litera cores‑
punzătoare
– trasarea literelor u și U și a semnelor gra‑
fice propuse
Resurse: textul-suport, Ghidul profesorului
Evaluare: observarea sistematică

Ø„Cap, trunchi, membre”, pag. 76 1.1

– inițierea și menținerea unei discuții pe o 1.2
temă de interes: animalele sălbatice 3.3

57
3.4
Resurse: Ghidul profesorului, exercițiul 4.1
din varianta digitală 4.2
Evaluare: observarea sistematică

Ø„Pe urmele lupului”, pag. 77 4.3

– realizarea schemei unor propoziții, prin 1.1
desen 1.2
– citirea cuvintelor ilustrate 3.3
– recunoașterea și pronunțarea corectă a 3.4
sunetelor din alcătuirea cuvintelor 4.1
– recunoașterea literelor u și U 4.2
4.3
Resurse: textul-suport, Ghidul profesorului,
exercițiul din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 2 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Povestea celor trei purceluși” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII OCTOMBRIE
Un nou început
de Carmen Tiderle

Într-o zi, când Scufița Roșie ajunse iar, pentru a nu

știu câta oară, la întrebarea „Bunicuțo, da’ de ce ai
gura așa de mare?”, sătul să tot răspundă mereu
și mereu ace­lași lucru, lupul, pe numele lui Alan,
își dădu jos boneta de pe cap și ochelarii de pe nas
și zise:
— Pentru că sunt lup, Scufițo, de-aia! Uite! Am
blană peste tot, am patru picioare și mă hrănesc cu
animale sălbatice, nu cu bunici și cu fetițe!
Și spunând acestea, căscă botul larg, o lăsă pe
bunică să iasă din burta lui, întreagă și nevătămată,
și plecă din poveste trântind ușa.
Merse Alan ce merse prin pădurea de stejari,
admirând peisajul de toamnă, și dădu peste trei pur‑
celuși care stăteau în noroi până la gât și molfăiau
ghinde. Se gândi că nu-i frumos să treacă așa, fără să
zică nimic, și-i întrebă cum merge treaba cu casele.
Porcii se uitară unii la alții, guițară ceva pe limba lor
și-o rupseră la fugă.
Lupul își văzu de drum și se întâlni cu un ciobănaș.
— Să trăiești, Petrică! îl salută lupul zâmbind.
— C-c-cu m-m-mine vorbești? întrebă băiatul tre­
mu­rând ca varga. Și aruncând flu­ierul cât colo, într‑o
secundă fu sus de tot, în vârful unui brad.
Trei iezi, care se zbenguiau într-un luminiș, o luară
și ei care încotro, behăind ca din gură de șarpe.
Amărât, Alan merse și merse până se lăsă seara.
Când, d­eodată, se opri. Brusc. Ca împietrit. Fiindcă
cei mai strălucitori ochi pe care îi văzuse el vreodată
tocmai luciseră în întuneric. „Au, auuu?” întrebă el.
„Au, auuu!” i se răspunse. Care pe limba oame­nilor
ar fi:
— Bineînțeles, prietene, ești bine-venit la noi în
haită! Se‑ntâmplă cumva să știi și să cânți? Că am avea
nevoie de un solist în trupa noastră, „Canta-lupii”.
— Dacă știu?! Păi, cânt ca o privighetoare! Nici nu
e nevoie să‑mi ascut colții, se lăudă lupul.
Și noii prieteni, umăr la umăr, se afundară în pădure,
cântând cât îi ținea gura A, a, a, acum e toamnă, da…

58
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Textul semnat de Carmen Tiderle are ca personaj principal un lup ce pleacă din poveștile în care este personaj nega-
tiv și caută o altă poveste.

A. Înainte de a citi textul – prelectura și utilizarea întrebărilor din Calendarul ilustrat,

secțiunea „Înainte de poveste”
• Desenează și vorbește despre lupi: dați-le elevilor câte o imagine cu un lup și rugați-i să deseneze în jurul lupului
tot ce știu despre acest animal (o pădure, un iepure, urme etc.). Rugați-i să prezinte pe scurt ce au desenat.
• Vocabular: definiți oral și cu ajutorul imaginilor cuvintele/expresiile: nevătămat; a molfăi; a (te) zbengui; haită.
• Întrebări/Predicții (vezi Calendarul ilustrat pentru întrebările propuse în etapa de prelectură):
– Care crezi că va fi subiectul acestei povești, privind imaginile din calendar?
– În ce povești ai întâlnit ca personaj lupul?
• Propoziții lacunare. Continuă propoziția:
– Povestea mea preferată cu lupi este … .
– Mă aștept ca din această poveste să aflu … .

B. În timpul citirii textului – lectura

• Citiți clar și tare, oprindu-vă după fiecare fragment pentru a le cere copiilor să facă predicții. (Numele ALAN
se citește așa cum se scrie.)
• La fiecare oprire, mergeți cu degetul pe Calendarul ilustrat și orientați atenția elevilor către acele scene care îi vor
ajuta în gândirea anticipativă.

C. După citirea textului – postlectura

• Verificați în ce măsură elevii au înțeles textul, la nivel global.
– Cum începe întâmplarea pe care tocmai ați ascultat-o?
– Ce se petrece mai întâi/la început?
– Dar apoi?
– Dar la sfârșit?
• Folosiți un cub pe fețele căruia să fie scrise cu litere mari de tipar întrebările „CINE …?/CE …?/UNDE …?/CÂND …?/
CUM…?/DE CE …?” însoțite de simboluri vizuale și formulați întrebări care testează înțelegerea textului.
• În completare: la Întâlnirea de dimineață repovestiți împreună cu elevii poveștile la care face referire textul
(„Scufița Roșie”; „Cei trei purceluși”) – oral.

59
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între­
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite pe spatele calendarului, reorientați atenția ele‑
vilor înspre planșă;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului, folosind cubul, asigu‑
rați-vă că desenul e îndreptat înspre colectivul de elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru
colegii lor, pe baza desenului din calendar;
• joc (se poate realiza în prelectură sau postlectură): alegeți o scenă din Calendarul ilustrat; puneți degetul pe ea;
timp de 10 secunde, cereți-le elevilor să spună cât mai multe cuvinte potrivite acelei imagini; modelați un exemplu
în prealabil.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 48: PRIN POVEȘTI – CLR
Ex. 1:Cerință suplimentară: Descrie pe scurt lupul din fiecare dintre poveștile cunoscute.
Ex. 2:Desemnați rolurile de vorbitor și ascultător, în perechile de elevi. Explicați și modelați
în prealabil ce face fiecare dintre interlocutori (vorbitor: orientare a corpului înspre
coleg, privește ascultătorul în ochi; ascultător: orientare a corpului înspre coleg,
așteaptă ca partenerul său de dialog să își termine ideile, fără să-l întrerupă).

Pag. 49: PRIN PĂDURE – MEM

Ex. 1:Pornind de la observarea ilustrației, puteți genera o discuție despre schimbările care
apar toamna, în pădure.
Ex. 2: Atenție! Elevii vor avea de format mai multe mulțimi. În unele situații vor rămâne
elemente în plus.
Ex. 3: Profitați de bogățiile toamnei! Ieșiți cu elevii în curte. Încurajați-i să adune frunze,
crenguțe, castane, pietricele și să realizeze șiruri repetitive cu acestea.

Pag. 50:UN ARBORE, TOAMNA – AVAP

Se întinde un strat consistent de acuarelă pe suprafața cu care doriți să realizați amprenta,
apoi așezați pe foaie suprafața colorată și presați.
Amprentarea este o tehnică ușor de învățat și de realizat, îndrăgită de elevi. Se pot folosi
pentru amprente: degetele, palma, pumnul, diverse legume tăiate în secțiune. În cazul
planșei noastre, considerăm că e potrivit să folosim degetele. Încurajați elevii să folosească
amprentele mai multor degete, în funcție de dimensiunea frunzelor pe care doresc să le
realizeze, să fie îndrăzneți în folosirea culorilor; amintiți-le ce diversitate de culori și nuanțe
se găsesc toamna în natură.
Turul galeriei: După finalizarea lucrărilor, fiecare elev lasă deschis pe bancă caietul.
În șir indian sau liberi (depinde de dinamica grupului), elevii sunt invitați să observe dese­
nele colegilor. La finalul turului cereți-le elevilor feedback. Prin acest exercițiu elevii se
îmbogățesc cu idei noi și sărbătoresc realizarea unei lucrări.
Înainte de a începe turul, puteți să le explicați elevilor ce este o galerie sau un muzeu
de artă, ce comportament este potrivit într-un astfel de spațiu. Apoi să le spuneți să își
imagineze că sala de clasă se transformă într-o galerie de artă și să îi invitați să o viziteze.
60
Pag. 51: ALAN, LUPUL DIN POVESTE – CLR
Ex. 2: Explicați ideea de intrus (intrus = ceea ce nu se potrivește regulii); dați-le copiilor
1-2 exemple înainte de efectuarea exercițiului.
Ex. 3:Exploatați ce s-ar putea petrece într-o nouă poveste; ce detalii de poveste ar putea
fi inventate cu privire la păsări, la copaci, la peștișori etc. pentru stimularea creativi‑
tății copiilor; se recomandă ca elevii să fie lăsați să își prezinte povestea nou-creată.

Pag. 52: 1 UNU – MEM

Ex. 1 a)Folosiți diferite moduri de trasare a cifrei pe caiet: cu degetul arătător, cu partea
neascuțită a creionului sau cu capacul unei carioci.
Variante de scriere: cu degetul în aer, cu degetul pe o tăviță cu făină de mălai sau nisip.
Ex. 1 b) Faceți-le elevilor cunoștință cu axa numerelor. Puteți sugera că axa este casa
numerelor.
Axa numerelor este o linie dreaptă orizontală pe care marcăm fiecare număr natural cu
o linie scurtă verticală sau cu un punct, pornind de la numărul 0. Punctele se află la distanțe
egale. Fiecărui număr îi corespunde un punct de pe axă.
Axa numerelor este infinită, adică o putem prelungi oricât, în ambele sensuri. De aceea,
noi trasăm doar o porțiune din ea.
Ex. 1 c)Variantă a exercițiului: Elevii pot arăta pumnulețul cu degetul mare ridicat.
Ex. 3: Puteți confecționa pentru fiecare elev câte o cartolină (o foaie laminată) de format A5
(pe o parte velină, pe alta cu rețea de pătrățele cu latura de 1 cm). Înainte de a scrie
cifra 1 pe spațiul din caiet, o pot exersa cu markerul personal (un marker pentru tablă
albă) pe cartolină: mai întâi pe spațiul alb, apoi pe rețeaua de pătrățele.
Ex. 4:Puteți prezenta elevilor și alte fonturi pentru ilustrarea cifrei 1.
Ex. 5:Începând cu acestă pagină, omida va apărea de foarte multe ori, pe parcursul fișelor
de la matematică, ca reprezentare a unui număr. Elevii trebuie să pună o amprentă sau
să deseneze un cerculeț pentru a forma corpul ei.
Atenție! Întotdeauna se vor număra doar amprentele sau cerculețele care formează
corpul, nu se numără și capul.
• Începând cu această activitate, puteți oferi fiecărui elev câte o sârmă plușată pe care
vor înșira mărgele, reprezentând corpul omidei. Oferiți-i fiecărui elev câte o mărgică roșie,
pe care o va înșira pe sârmă. Această sârmă se poate păstra în penar. Elevii o vor completa
cu câte o mărgică după fiecare activitate matematică și o vor putea folosi pentru exercițiile
de compunere/descompunere a numerelor.
Joc:Fiecare cifră poate fi modelată din plastilină sau din sârmă plușată. Poate fi construită
și din bețișoare de plastic sau de chibrituri.

Pag. 53: „CANTA-LUPII” – CLR

Ex. 2:Atenționați elevii asupra faptului că apariția a două elemente de același fel schimbă
denumirea cuvântului care desemnează respectiva realitate (oaie – patru sunete,
oi – două sunete).
Atenționați elevii asupra situațiilor în care același desen poate fi „citit” în feluri dife‑
rite (sac – săculeț; brad – brăduț; buze – gură), cu sau fără modificarea numărului de
sunete.

61
Pag. 54: 2 DOI – MEM
Ex. 1 b)Învățați-i pe elevi să folosească degetele pentru reprezentarea numărului folosind
imaginea cu pumnulețul.
Ex. 1 c) Le puteți cere elevilor să memoreze versurile. Solicitați-le și alte exemple de obiecte
care apar, de obicei, în pereche (de exemplu: două urechi, două picioare). Variantă
a exercițiului: Elevii pot arăta pumnulețul cu degetul mare și arătătorul ridicate.
Ex. 3: Cifra 2 se poate scrie mai întâi pe cartolină, apoi în caiet.
Ex. 4 a)Diversificați: Prezentați-le elevilor cifra 2 scrisă cu mai multe fonturi, de dimen­siuni
diferite.
Ex. 4 b)Oferiți fiecărui elev câte o mărgică roșie pentru a completa corpul omidei pe sârma
plușată.

Pag. 55: JUCĂRIE MUZICALĂ – CÂNTECUL LUPUȘORILOR – AVAP; MM

Ex. 1:Înainte de a începe, se face o observare dirijată a pașilor de lucru, pe baza imaginilor:
– când faceți recunoașterea instrumentelor de lucru, repetați regulile de utilizare în
siguranță a foarfecilor (vârful orientat în jos, departe de corpul elevilor);
– partea practică se realizează doar în perechi, pentru ca elevii să se ajute unul pe
celălalt.
Ex. 2:Interpretarea cântecului o găsiți pe YouTube.
– Memorarea cântecului: se face pe versuri și strofe, cu reluarea continuă a versuri‑
lor anterioare.
– Inițiați o discuție despre ce personaj le-a plăcut cel mai mult, care scenă le-a rămas
în minte, prin ce se aseamănă lupușorii din cântec cu alți lupi din povești/cu Alan.
– Interpretarea cântecului va fi însoțită de jucăria muzicală confecționată de către
elevi.

Pag. 56: CONCERTUL – CLR

Ex. 1:În efectuarea exercițiului 1a) cereți-le copiilor să urmeze acești pași:
1. denumește imaginea;
2. rostește sunetele fiecărui cuvânt în ordine (segmentare fonematică);
3. identifică sunetul inițial, apoi sunetul final din fiecare cuvânt.
– Realizați cerința prin joc: copiii pun degetul pe buton și rostesc sunetul în cor.
– Urmați pașii de mai sus pentru fiecare cuvânt.
Ex. 2: Joc de rime: Eu spun …, tu spui … . Înainte de a efectua acest exercițiu, faceți urmă­
torul joc de rime cu cerințe fonetice: Dați-le copiilor, pe rând, perechile de rime
lac – mac; lasă – pasă; stop – dop; lac – colac. După fiecare pereche, întrebați-i ce s-a
schimbat.

Pag. 57: 0 ZERO – MEM

Pentru înțelegerea mulțimii vide (fără a se folosi termenul ca atare), cereți-le elevilor să
spună câte elemente are mulțimea girafelor din sala de clasă sau mulțimea peștilor dintr-un
copac.
Ex. 1:Valorificați desenul din căsuță, insistând asupra necesității de a proteja mediul încon‑
jurător. Puteți prezenta și alte imagini sugestive (de exemplu, râuri/oceane poluate
cu deșeuri).

62
Ex. 3:Cereți-le elevilor să exerseze scrierea cifrei 0 pe cartolină, apoi în caiet.
Spuneți-le elevilor că vor primi 0 mărgele pentru a completa corpul omidei.
Ex. 4:Numărătoarea poate fi însoțită de reprezentarea numărului cu pumnulețul și degetele.

Pag. 58: CUM SUNT PERSONAJELE? – CLR; DP

Încurajați elevii „să citească” detaliile transmise prin mimică și gestică – ce anume din
ilustrarea fiecărui emoticon sugerează trăsătura indicată, cum anume s-ar mai putea reda
fiecare (exercițiu de antrenament pentru citirea chipurilor colegilor).
Joc: Într-o cutie sau săculeț așezați jetoane cu emoțiile prezentate în fișă (simbol și cuvânt
pentru fiecare emoție). Invitați, pe rând, câte un elev să extragă un jeton, apoi să mimeze
emoția ilustrată pe acesta. Elevul care descoperă ce emoție s-a mimat îi ia locul.
– Provocați o discuție despre situații în care elevii simt aceste emoții. De exemplu,
„Sunt trist atunci când …”.
– Puteți să formați, împreună cu elevii, perechi de emoții care sunt în opoziție. De
exemplu: trist – curajos, vesel – trist, liniștit – furios, grijuliu – neglijent, darnic – egoist.

Pag. 59: EMOȚII – DP; CLR

Ex. 1:Cereți-le elevilor să explice de ce lupul simte emoția pe care ei o vor identifica, făcând
referire la text. Provocați-i să se gândescă cum s-ar fi putut comporta altfel, în fiecare
dintre situațiile amintite. Dacă nivelul clasei permite, solicitați argumente pentru fie‑
care răspuns.
Ex. 2:Discutați cu elevii despre modul în care reacționează când sunt în preajma unui copil
care trăiește emoția reprezentată în fiecare fotografie. Dacă unele comportamente
amintite de elevi sunt nepotrivite, invitați-i să găsească comportamentele potrivite.
Încurajați-i să exerseze comportamentele date ca exemplu în pauze.

Pag. 60: CEI TREI PURCELUȘI – CLR

Ex. 1. a)Faceți o lectură după imagini înainte de a aborda acest exercițiu.
Ex. 1. b) Oferiți un model, oral, înainte de a aborda acest exercițiu: spuneți o propoziție
și identificați câte cuvinte conține, numărându-le pe degete.
Ex. 2:Anticipați situația de citire diferită a unor imagini, având sau nu consecințe asupra
numărului de silabe (pur-cel/pur-ce-luș; ca-să/că-su-ță).
– Cuvintele de despărțit în silabe, aici, sunt: cărămidă; casă; purceluș; paie; lup.

Pag. 61: 3 TREI – MEM

Ex. 1:Solicitați și alte exemple de elemente/obiecte asociate de obicei câte trei (ex.: foile
de trifoi).
Ex. 3: Elevii vor exersa mai întâi pe cartolină, apoi vor scrie cifra 3 în caiet.
Ex. 4:Pe cartolină, pe spațiul velin, puteți iniția un joc de transformare a cifrei 3 în alte cifre
(de exemplu în cifra 8, în cifra 5).
• Oferiți-le elevilor a treia mărgică roșie pentru completarea corpului omidei pe sârma
plușată.

63
Pag. 62: 1 PURCELUȘ DIN 3 – AVAP
Analizați cu elevii cele patru imagini din partea de sus a paginii. Întrebați-i despre felul în care
au fost desenați ochii fiecărui purceluș, botul, gura și despre cum e desenată vesti­mentația.
Cereți-le să se gândească ce s-ar întâmpla dacă ar adăuga alte modele pe pantaloni sau alte
elemente la purcelușul pe care îl vor realiza (fundițe, păr, ochelari de soare, „mânuțe” etc.).
Încurajați-i să adauge elemente noi, potrivite. Apreciați, de fiecare dată, elementele noi
din desenele elevilor.
Înainte de a începe, discutați pașii de lucru, urmărind imaginile din partea de jos a paginii.
Cereți-le elevilor să repete pașii de lucru până sunt clari.
N.B. În orele de AVAP, obișnuiți-vă să aveți un fundal muzical!
Puteți folosi muzică ambientală, de relaxare, preluată de pe YouTube: focus music for
studying, focus music for work, relaxing music.

Pag. 63: SUNETUL ȘI LITERELE a, A – CLR

Ex. 1: Pregătiți jetoane cu imagini ale căror denumiri să conțină sunetul [a]; folosiți-le la
Întâlnirea de dimineață, prin joc (identificare sunet inițial – încep cu [a]; identificare
sunet final – se termină cu [a]; identificare unde se aude sunetul [a] în cuvânt).
Ex. 2:Întotdeauna, în predarea formei grafice a unei litere, se dă mai întâi modelul de către
profesor, însoțit de explicații orale verbalizate tare, clar și rar.

Pag. 64: 4 PATRU – MEM

Ex. 1: Oferiți-le elevilor și alte suporturi pe care este necesar să se citească cifrele (ceas
electronic/tastatura de calculator). Este util să recunoască cifra 4 în toate formele ei.
Este important pentru elevi să vadă legătura cunoștințelor pe care le învață la școală
cu realitatea!
Ex. 5:Înainte de a trece la scrierea cifrei 4 în caiet, folosiți cartolina.
• Oferiți elevilor a patra mărgică roșie pentru corpul omidei.

Pag. 65: A DE LA ALAN – CLR

Ex. 2: Atenție! Întotdeauna, înainte de activitățile de scriere, se face încălzirea mușchilor
mici ai mâinii (prin joc, numărători etc.).
Exemplu de joc ritmat:
Plouă ușor, să auzim.
Cu vârf de degete, banca lovim.
Plouă mai tare, ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricele pe trotuare,
Să ciocănim și noi mai tare!
Tună departe, tună acum:
Batem cu pumnii: bum! bum! bum!
Vreme frumoasă s-a făcut,
Un curcubeu a apărut.
Noi brațele ușor rotim
Și de scris ne pregătim!

64
Pag. 66: 5 CINCI – MEM
Ex. 3:Insistați pe notația „câte 5”, adică patru linii verticale tăiate de o a cincea, care este
oblică.
Ex. 5:Înainte de a scrie cifra 5 în caiet, solicitați-le elevilor să o scrie pe cartolină.
• Oferiți-le elevilor a cincea mărgică roșie pentru completarea corpului omidei. Supli­
mentar, puteți să folosiți sârma plușată pentru exerciții de compunere/descompunere
a numărului 5.

Pag. 67: CAUT LUP – CLR

Ex. 1:Discutați despre acele cuvinte scurte care exprimă, de obicei, emoții – fără folosirea
termenului de interjecții –, despre litere dublate, care pot indica insistență/accen­tuare
a rostirii unui cuvânt.
Ex. 2:Faceți un scurt exercițiu de segmentare fonematică pe cuvântul „Alan” (/a/ /l/ /a/
/n/).
Ex. 3:Încurajați copiii să-și imagineze cum îl caută prietenii din formația „Canta-lupii”,
ce gesturi ar face, au sau nu instrumentele muzicale după ei, ar cânta ei un cântecel
care să-l facă pe Alan să vină singur la ei?
Discuție: Cum poți proceda când nu îți găsești un prieten sau când tu însuți te rătăcești?

Pag. 68: TOT FELUL DE CASE – MEM

Ex. 1:Precizați că, în cazul iepurilor, poate exista și vizuină săpată, de tip galerie; acea specie
de iepuri săpători se întâlnește însă mult mai rar în România. Aici, „căsuța” iepurașilor
este un cuib la adăpostul unor tufe, dar mai târziu, prin luna martie, vor întâlni și
vizuina (galerie).
Ex. 2:Desenarea caselor este o bună ocazie de a discuta despre formele geometrice
și despre pozițiile interior/exterior.

Pag. 69: SUNETE ȘI MIȘCĂRI – MM; MEM

Ex. 1:Inițiați un concurs de „ghicitori” bazat pe onomatopee, fără folosirea termenului:
– Elevii vor fi așezați în cerc. Li se cere să închidă ochii.
– Elevul care este atins pe umăr va reproduce un sunet din cele sugerate de desene,
iar ceilalți colegi vor încerca să ghicească ce anume face așa, precum și numele
colegului.
• Exercițiul contribuie la dezvoltarea auzului și a capacității de asociere. Este și un prilej
de intercunoaștere.
Ex. 3:Puteți folosi și melodia de la cântecul „Am o căsuță mică”, astfel:
– După prima audiție, însoțiți cântecul de mișcările ilustrate în această fișă.
– Elevii pot inventa și alte strofe.

Pag. 70: NAF, NIF, NUF – CLR

Ex. 2:În efectuarea exercițiului 2, cereți-le copiilor să urmeze acești pași:
1. denumește imaginea;
2. identifică sunetul inițial, apoi sunetul final din fiecare cuvânt;

65
 3. rostește sunetele fiecărui cuvânt în ordine (segmentare fonematică).
– Realizați cerința prin joc: copiii pun degetul pe buton și rostesc sunetul în cor.
– Urmați pașii de mai sus pentru fiecare cuvânt.

Pag. 71: FRICA ȘI CURAJUL – DP

Ex. 1:Abordați acest exercițiu astfel:
1. Folosiți imagini cu emoticoane care exprimă emoții de bază, printre care și frica.
Opriți-vă la cele care exprimă frica.
2. Cereți-le elevilor să dea exemple de situații în care le-a fost frică.
3. Pornind de la exemplele elevilor, cereți-le să spună cum au depășit emoția res­pectivă.
4. Rezolvați exercițiul 1.

Ex. 2:Prezentați personajul „Mâncătorul de griji”. Puteți confecționa unul dintr-un PET de
2 litri. Tăiați o treime din PET, atașați-i un fermoar și colorați-l.
– Spuneți-le copiilor ce rol are în clasa lor.
– Rezolvați cerința de la exercițiul 2.
• Folosiți periodic „Mâncătorul de griji al clasei” în care copiii să depoziteze ce îi frământă.

Pag. 72: O ALTĂ POVESTE – CLR

– Proiectați o lecție care să se bazeze pe povestea muzicală „Petrică și lupul”, după
S. Prokofiev. Integrați, în această lecție, doar exercițiul 1 de la pagina 72.

66
 Petrică și lupul

textul-suport după povestea muzicală a lui S. Prokofiev

A fost odată un băieţel cuminte şi isteţ pe nume Petrică. Vacanţele şi le petrecea la

bunicii de la ţară, care locuiau într-o căsuţă, la marginea unei păduri dese şi întunecoase.
Într-o dimineaţă, Petrică ieşi la joacă pe pajiștea de lângă casa bunicilor, uitând însă
deschisă poarta de la grădina din spatele casei. Nu observă că rața se strecură afară şi se
luă după el.
Ca de fiecare dată, băiatul merse mai întâi la prietena lui, vrăbiuţa, care-l aştepta ciripind
veselă într-un copac înalt, pe una din crengile pe care îşi avea cuibul. Văzând rața în urma
lui, vrăbiuța spuse:
― Ce fel de pasăre ești tu dacă nu știi să zbori?
― Ce fel de pasăre ești tu dacă nu știi să înoți? răspunse rața și se aruncă în apă: bâldâbâc!
Pălăvrăgiră ei așa și, deodată, Petrică ciuli urechile: o pisică se furișa prin iarbă, vrând să
înhațe vrăbiuța. Băiatul îi dădu de știre și o salvă.
Tocmai atunci veni în grabă bunicul lui, îmbrăcat într-o pijama în dungi, și-i spuse:
― Eu n-am vrut să te sperii atunci când ţi-am spus că iazul acesta e un loc primejdios.
Oricând poate ieşi din pădure vreun lup flămând… care să sară la tine şi să te înfulece!
„Mie nu mi-e frică de lupi”, îşi spuse Petrică în gând. Dar bunicul îl luă de mână, îl duse
în curte și închise poarta cu zăvorul.
Abia plecase Petrică și se întâmplă ca din pădure să se arate un lup mare, cenușiu…
Băiatul tocmai se uita la el, cățărat pe poartă, când dihania se strecură către iazul din
apropiere, în care se scălda rața. Vru s-o înghită, dar rața izbuti să scape.
Hotărât să scape de dihanie, Petrică alergă în casă și îşi făcu un plan. Luă o funie groasă
și se urcă pe zidul grădinii. Una din crengile copacului căruia lupul îi dădea târcoale atingea
zidul. Petrică se prinse de ea cu îndemânare și se sui în copac. Apoi, îi spuse vrăbiuţei:
― Încearcă să zbori în jurul căpăţânii lupului şi să-i distragi atenţia. Dar ai grijă să nu te
înhaţe!
Când lupul sări după pasărea ce nu-i dădea pace, Petrică izbuti să-l prindă de coadă
cu un laţ pe care-l meşterise din funia groasă.
Tocmai atunci se nimeriră pe-acolo şi doi vânători, venind dinspre pădure. Îl urmăriseră
şi ei pe lupul cel hapsân şi, când îl văzură prins în laţ, se pregătiră să-l împuşte.
― Nu trageţi! le strigă Petrică. Nu trebuie să-l omorâm. Cel mai bine ar fi să-l ducem la
grădina zoologică!
Ce privelişte! Petrică, cei doi vânători, bunicul şi între ei lupul zdravăn legat, mergând cu
toţii spre grădina zoologică! Iar pe deasupra lor, zbura curajoasa vrăbiuţă, mândră nevoie
mare că ajutase şi ea la prinderea lupului.

Ex. 1:Atenție! Folosiți exclusiv linkul dat în corpul cerinței 1 de la această pagină. Nu pro‑
puneți elevilor spre vizionare alte variante de spectacol pe care le găsiți pe YouTube.

Pag. 73: PRIETENII LUI PETRICĂ – MEM

Ex. 3: Precizați că vecinul mai mic se notează în stânga numărului, iar vecinul mai mare
în dreapta, astfel încât, atunci când se citesc de la stânga la dreapta, să alcătuiască un
șir crescător.

67
Pag. 74: PETRICĂ ȘI LUPUL. INSTRUMENTE MUZICALE – MM
Ex. 1:Abordați acest exercițiu astfel:
1. verificați dacă elevii recunosc sunetele făcute de: pasăre, rață, pisică, om, lup;
2. discutați despre instrumentele de suflat: pregătiți pentru ei imagini cu cele pre‑
zente în fișă;
3. cereți-le elevilor să potrivească, după cum cred ei, sunetele din natură (produse
de ființele de la pasul 1) cu aceste instrumente;
4. rezolvați exercițiul 1 conform cerinței din caiet.
Ex. 2:Discuție despre faptul că elevii pot face asocieri diferite, fără a fi neapărat corectă o
singură variantă.
În completare, puteți folosi următorul link:
https://www.youtube.com/watch?v=SmivnngBQsc

Pag. 75: SUNETUL ȘI LITERELE u, U – CLR

Ex. 1:Completare: Concurs – alte cuvinte care conțin [u], în diferite poziții!

Pag. 76: CAP, TRUNCHI, MEMBRE – MEM; CLR

Ex. 3:Este important să îi ghidați pe elevi să observe atent părțile componente, să studieze
forma capului, forma/numărul degetelor, pentru a evita asocierile greșite sau confu‑
ziile cu alte animale.
Puteți căuta imagini care arată urme ale animalelor prin pădure, pentru a le identifica
și deosebi.

Pag. 77: PE URMELE LUPULUI – CLR

Ex. 1: Stimularea creativității – ce forme de animăluțe s-ar potrivi pentru redarea
literelor u, U?
Ex. 2:Solicitați-le copiilor alte exemple de cuvinte cu sunetul [u] în diferite poziții.
Ex. 3:Încurajați elevii să-și confecționeze singuri o hartă a comorii, folosindu-se de aceleași
simboluri precum cele date aici.

Pag. 78: REGULI PENTRU O ZI FERICITĂ – DP; MM

Ex. 1: 1. Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, se inițiază o discuție despre: exprimarea
politicoasă sau cum vorbim unii cu ceilalți (acum pot fi introduse „cuvintele magice” –
te rog, îți mulțumesc, am nevoie de ajutorul tău); despre cum să ne ascultăm unii pe
alții; despre cum să ne oferim ajutorul la nevoie.
2. Rezolvați cerința de la exercițiul 1.
3. Inițiați o discuție despre consecințele unui comportament nepoliticos, ne­controlat.
Încurajați elevii să-și recunoască greșelile, asigurați-i că îndreptăm comportamentul
nepotrivit fără a eticheta elevul. Repetați ori de câte ori este nevoie că greșelile sunt
firești atâta timp cât nu se repetă.
Ex. 2 b)Joc muzical „Cântecul lui Alan” (melodia de la „Un elefant se legăna”): Un elev va fi
Alan. La prima strofă, se plimbă prin clasă, iar la finalul strofei, alege un coleg, care
îl va însoți (în șir indian). Împreună, cei doi copii se plimbă prin clasă, în timp ce se
cântă cântecul, iar la finalul celei de-a doua strofe, ultimul copil alege un coleg, care
va deveni al treilea însoțitor în șir ș.a.m.d., până când se formează un șir de zece copii.
68
 PROIECTUL LUNII OCTOMBRIE:
POVESTEA CELOR TREI PURCELUȘI*
(dramatizare)

ETAPA 1: Formarea grupelor de câte cinci copii

Jocul „Vine lupul“ (Variantă a jocului „Păsărică, mută-ți cuibul“)
Doi copii cu brațele ridicate formează o casă, al treilea joacă rolul unui purceluș care se plimbă prin pădure.
Învățătoarea dă semnalul venirii lupului în pădure cu o jucărie muzicală; fiecare purceluș își caută „casa” formată din
cei doi copii care „închid ușa”, lăsând brațele în jos. Un purceluș rămâne însă fără casă (sunt mai puține perechi de copii
care formează casa). Rolurile se schimbă, așa încât fiecare copil ajunge să joace rol de purceluș. Apoi copiii își iau un
obiect din sacul magic ce conține 5 ghinde/5 conuri/5 frunze/5 crenguțe/5 castane. După ce fiecare copil a primit unul
dintre aceste obiecte, își caută grupa alcătuită din copii cu aceleași obiecte în mână și un loc în încăpere.

ETAPA 2: Pregătirea recuzitei

Copiii au confecționat în luna octombrie o jucărie muzicală și un purceluș pe băț/pe pai. Special pentru acest proiect,
vor realiza din carton masca lupului (vezi caietul pentru AVAP) și casele purcelușilor (vezi model mai departe în ghid).

ETAPA 3: Dramatizarea ghidată

În fiecare grupă se stabilesc cele cinci roluri: NAF, NIF, NUF, LUPUL (L) și INSTRUMENTISTUL (I), apoi perimetrul în care
se va desfășura dramatizarea. Învățătoarea spune povestea, iar copiii interpretează ceea ce aud în poveste, în funcție
de rolul pe care îl au.
Într-o dimineață frumoasă de toamnă, pe când se auzeau rândunelele ciripind în zborul lor
spre țările calde (I), NAF se ridică din pat, se întinse și spuse: … .
Auzindu-l, se trezi și NIF, se aplecă în față și spuse: … .
Atunci se trezi și NUF. Se răsuci de două ori spre dreapta, de două ori spre stânga și le zise
fraților lui: … .
Au pornit prin pădure, ascultând frunzele pădurii foșnind în adierea vântului (I).
NIF și NUF nu doreau să se apuce încă de treabă și se mai jucară câteva zile. Abia când au
văzut că se apropie timpul rece s-au hotărât să înceapă.
Atunci NIF se opri într-un loc din pădure și spuse: … .
NUF o luă și el din loc și, când ajunse într-o poieniță, spuse: … .
NAF găsise de mult un loc numai bun pentru casa lui și lucra de zor gândindu-se că: … .
Între timp, lupul prinsese de veste că purcelușii sunt în pădure. Se apropie de casa de paie.
NIF îi auzi pașii (I). Lupul a spus atunci: … .
Pe NIF l-a cuprins frica. Dar a respirat de trei ori adânc și a luat-o la fugă. Lupul – după el.
Când ajunse la casa din nuiele, NIF și NUF îi auziră pașii (I). Lupul a spus: … .
Frica i-a cuprins pe cei doi purceluși. Dar într-o clipă au început să își maseze urechiușele
și au fugit la NAF. Lupul – după ei. În căsuța de cărămidă, purcelușii auzeau pașii Lupului (I).
NAF a ridicat o mânuță și a spus: „Faceți ca mine! SUS – JOS – INSPIR – EXPIR”.
Lupul a suflat din toată puterea, dar în zadar, nu a reușit să doboare casa. Atunci, purcelușii,
de bucurie … .

* Se va citi elevilor povestea, înainte de realizarea proiectului.

69
 Cei trei purceluși

adaptare după James Orchard Halliwell-Phillipps

Trăiau odată, într-o pădure îndepărtată, trei purceluşi. Trei fraţi. Semănau atât de tare unul cu celălalt, încât foarte
greu îi puteai deosebi. Chiar şi numele le erau asemănătoare: pe cel mai mic îl chema Nif, pe mijlociu Nuf, iar pe fratele
mai mare Naf.
Cât a fost vara de lungă, purceluşii s-au zbenguit, jucându-se prin iarba verde şi bucurându-se de căldura soarelui.
De o vreme încoace însă, soarele începu să nu mai încălzească cu aceeaşi putere, iar la poalele copacilor se aşternu un
covor de frunze îngălbenite. Venise toamna!
― E vremea să ne construim o căsuţă, spuse într-o zi Naf, când se treziră în zori.
Dar fraţii lui nu doreau să se apuce de muncă.
― Mai avem destul timp până la iarnă – spuse Nif, în timp ce făcea o tumbă.
― Când va sosi vremea, am să-mi construiesc singur o căsuţă – se lăudă şi Nuf.
― Cum vreţi, le răspunse Naf-Naf. Eu unul n-am de gând să aştept ninsoarea ca să mă apuc de lucru. Şi plecă…
Pe măsură ce treceau zilele, se făcea tot mai frig. Dar Nif şi Nuf tot nu se îndurau să se apuce de treabă. Umblau
hai-hui prin pădure şi trândăveau cât era ziulica de lungă. Într-o dimineaţă însă, purceluşii văzură că băltoaca cea mare
de lângă drum e acoperită cu o pojghiţă subţire de gheaţă şi de-abia atunci se apucară, în sfârşit, de construit.
Nif era un mare leneş. Aşa că se gândi că ar fi mult mai simplu dacă şi-ar ridica o căsuţă din paie. Fără să aibă vreun
plan ori să ceară sfatul cuiva, se apucă de treabă. Spre seară coliba lui era gata!
Nu prea departe, fratele lui, Nuf, îşi construia şi el o căsuţă asemănătoare. Numai că a lui era din nuiele. Nuf-Nuf
se străduia din răsputeri să isprăvească cât mai repede cu această treabă plicticoasă. Bătu pari în pământ, în jurul lor
împleti nuiele, pe acoperiş aşternu ramuri şi gata. Hocus-pocus! Căsuţa lui fu gata cât ai bate din palme!
Naf îşi construia o casă din piatră şi cărămidă, cu ferestre şi uşi din lemn gros de stejar. Avea tare mult de lucru, spre
deosebire de frații lui, care își terminaseră casele și se jucau întruna.
― Hm! De unde vine zarva asta? mârâi supărat lupul cel rău şi flămând şi porni spre locul din care răsuna guiţatul
celor doi purceluşi fără minte. Văzându-l, Nif şi Nuf se făcură albi ca varul şi o rupseră la fugă într-o clipă. Fugeau de le
sfârâiau călcâiele, ridicând în urma lor norişori de praf.
Nif, după care fugea lupul, ajunse primul la căsuţa lui din paie. Intră şi se închise înăuntru.
― Deschide uşa! urlă lupul. De nu, am să suflu din toate puterile, iar casa ta se va preface în mici fărâme!
Nif era prea speriat ca să spună ceva. Atunci, lupul nu stătu mult pe gânduri. Trase adânc aer în piept şi suflă:
„Fffuuuuu!”. O dată, de două ori şi când suflă şi a treia oară casa lui Nif zbură în toate direcţiile.
Nif o rupse la sănătoasa. În scurt timp ajunse la casa purceluşului mijlociu, Nuf. Cei doi fraţi de-abia apucară să
închidă uşa în urma lor, când auziră din nou glasul lupului:
― Gând la gând cu bucurie! zise lupul. Acum am să vă mănânc pe amândoi!
Şi se porni din nou să sufle. Casa din surcele a lui Nuf era ceva mai rezistentă. După două reprize de suflat, se aplecă
uşor. Dar lupul cel mare şi rău nu se lăsă aşa, cu una-cu două, ci suflă de patru ori la rând. Apoi, când suflă şi a cincea
oară, casa se prăvăli.
Purceluşii o rupseră la fugă înspăimântaţi spre casa fratelui lor mai mare, Naf. Când ajunseră acolo, Naf le dădu
drumul înăuntru şi trase zăvorul după ei. Ghicise că fraţii lui mai mici sunt urmăriţi de lup, dar ştia că nu aveau de ce să
se teamă în casa lui trainică, din cărămidă.
Nu trecu mult şi auzi o bubuitură în uşă:
― Cine-i acolo? întrebă, calm, Naf.
― Deschide uşa! răcni cât putu de tare lupul cel mare şi rău.
― Nici nu mă gândesc! răspunse Naf.
― Bine! Atunci am să vă mănânc pe toţi trei! urlă lupul.
După care trase adânc aer în piept şi începu să sufle. Dar oricât sufla, nici cea mai mică piatră nu se mişca din loc.
De atâta efort, lupul se învineţise, dar căsuţa lui Naf era de neclintit. Supărat, lupul era cât pe ce să plece. Dar, ridicân­
du-şi capul, zări hornul de pe acoperiş.

70
 – Iată pe unde voi putea intra în casă! se bucură în sinea lui lupul.
Mai întâi, se căţără cu băgare de seamă pe acoperiş. Apoi începu să coboare pe horn, lingându-se pe bot cu gândul
la purceluşi. Dar Naf se pregăti să îşi întâmpine musafirul nepoftit aşa cum se cuvine. Dădu la o parte capacul oalei care
era pe foc şi aşteptă. Nu trecu mult timp şi lupul căzu direct în oala cu apă clocotită. Cu un urlet sălbatic, lupul cel mare,
rău şi opărit pe deasupra, zbură prin horn, se rostogoli pe acoperiş, căzu pe pământ şi se pierdu în pădure.
Purceluşii răsuflară liniştiţi! De atunci, cei trei fraţi – Nif, Nuf şi Naf – au trăit împreună, în bună înţelegere, sub
acelaşi acoperiş. Cel al căsuţei trainice, de cărămidă.

71
✁

73
75
77
79
2 1

2 1

2 1

81
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text‑suport „Căsuța fără

uși și fără ferestre CLR MEM AVAP MM DP
și cu o stea înăuntru”
Lectura textului‑suport pag. 7 Rafturi cu jucării pag. 11 Cărtici‑ pag. 8 Simfo‑ pag. 15 Roa‑
și lectura imaginii aferente pag. 8 Simfonia jucăriilor ca‑măr nia jucăriilor dele pomu‑
pag. 6 Căsuța fără uși și fără pag. 10 Coșul cu mere pag. 17 Părțile lui – roadele
ferestre și cu o stea înăuntru pag. 11 Cărticica‑măr unui pom omului
SĂPTĂMÂNA 8 pag. 9 Mere, mere, mere pag. 13 Bate vântul
(pp. 6–17) pag. 10 Coșul cu mere pag. 15 Roadele pomului –
pag. 12 Camera lui Matei roadele omului
pag. 13 Bate vântul pag. 16 Mărul lui Matei
pag. 14 Sunetul și literele m, M pag. 17 Părțile unui pom
pag. 16 Mărul lui Matei
pag. 18 Sunetul și literele i, I pag. 19 Numărul și cifra 6 pag. 21 Raftul pag. 27 La pag. 22 Ordine
pag. 20 I de la Ilin pag. 21 Raftul bunicii bunicii moară în hambar
pag. 23 Literele a, u, m, i pag. 22 Ordine în hambar pag. 25 Gustări
SĂPTĂMÂNA 9 pag. 26 Povești de la fermă pag. 24 Numărul și cifra 7 din fructe și
pag. 27 La moară pag. 25 Gustări din fructe legume
(pp. 18–29)

83
pag. 28 Bogățiile fermierului și legume
pag. 26 Povești de la fermă
pag. 28 Bogățiile fermierului
pag. 29 Legume delicioase
pag. 30 Sunetul și literele n, N pag. 31 Mere, pere, struguri pag. 34 Familia pag. 34 Familia pag. 38 Plă‑
pag. 32 Prietenii mei pag. 33 Numărul și cifra 8 pag. 35 Bunica pag. 41 Magia cinta cu mere
pag. 34 Familia pag. 36 Numărul și cifra 9 lunii pag. 40
Unitatea tematică:

SĂPTĂMÂNA 10 pag. 35 Bunica pag. 40 La bunici La bunici

(pp. 30–41) pag. 37 Sunetul și literele e, E
pag. 38 Plăcinta cu mere
pag. 39 E de la Ene
pag. 41 Magia lunii
pag. 42 Noapte bună, Lună! pag. 40 La bunici pag. 44 Despre Recapitula‑ pag. 44 Despre
SĂPTĂMÂNA 11 pag. 45 Sunetul și literele l, L pag. 43 Concursul recunoștință rea cântece‑ recunoștință
pag. 47 Animale de tot felul pag. 46 Omida buclucașă pag. 46 Omida lor învățate în
(pp. 42–48) buclucașă luna noiembrie
pag. 48 Luna
ZI DE RECAPITULARE Misiunea 3
ȘI EVALUARE (Caiet de eva­luare a performanțelor)
ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „În livadă” (Ghidul profesorului)
„Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „NOIEMBRIE”

Perioada: săptămânile 8-11
Text-suport: „Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
Săptămâna 8 (pp. 6–17)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o 1.1 Ø „Rafturi cu jucării”, pag. 7 1.1 Ø „Cărtici‑ 1.1 Ø „Simfonia jucării‑ 1.1 Ø „Roadele 2.1
stea înăuntru”, pag. 6 1.2 – numărarea elementelor unei mulțimi, 1.2 ca-măr”, pag. 11 1.2 lor”, pag. 8 1.2 pomului – roa‑ 2.3
– activități premergătoare lecturii textu‑ 1.4 pentru evidențierea faptului că numărul 1.3 – utilizarea unor 1.3 – audierea unor cre‑ 1.3 dele omului”, 3.1
lui-suport, plecând de la planșa ilustrată de elemente ale acesteia este dat de ulti‑ tehnici simple 1.4 aţii muzicale de fac‑ 1.4 pag. 15 3.2
(vocabular, predicții) mul număr din succesiune de îndoire, pli‑ 2.1 turi diferite, care să 1.5 – identifica‑

84
– audierea textului-suport în lectura – recunoașterea cifrelor 0–9 ere, înşirare, 2.2 le declanşeze copii‑ 2.1 rea regulilor de
model a învățătoarei sau a textului-suport – scrierea numerelor 0–5 răsucire, lipire, 2.3 lor mişcarea liberă, 2.2 comunicare efi‑
înregistrat, din varianta digitală – colorarea elementelor unei mulțimi rupere, tăiere, 2.5 spontană adecvată 3.3 cientă
– numirea personajelor din textul audiat după criterii date, cu mai multe, mai decupare 2.6 – asocierea cânte‑ – recunoașterea
– formularea întrebărilor („Explozia ste‑ puține, tot atâtea elemente după contur cului cu acompa‑ comportamente‑
lară”) legate de textul audiat – utilizarea niamentul jucăriilor lor potrivite
– repovestirea textului audiat Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși și corectă a instru‑ muzicale
fără ferestre și cu o stea înăuntru” (vezi – identificarea
mentelor de – înterpretarea cân‑ unor rutine șco‑
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși și Calendarul ilustrat), exercițiile din varianta lucru: copilul tecelor în colectiv,
fără ferestre și cu o stea înăuntru” (vezi digitală lare
ţine corect pe strofe, integral
Calendarul ilustrat); „Noapte bună, Lună!”, Evaluare: observarea sistematică creionul,
de Margaret Wise Brown foarfeca
Evaluare: observarea sistematică – lipirea diverse‑
lor materiale pe
Ø „Mere, mere, mere”, pag. 9 suporturi dife‑
– numărarea cuvintelor dintr-un enunț 1.3 rite
scurt 1.4
– indicarea numărului de silabe din cuvin‑ 2.1 Resurse: creion,
tele ilustrate foarfecă, lipici
– construirea de rime pornind de la cuvin‑ Evaluare: obser‑
tele ilustrate varea sistema‑
tică
 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși și Ø „Căsuța fără uși, fără ferestre și cu o 3.1. Ø „Părțile unui
fără ferestre și cu o stea înăuntru” (vezi stea înăuntru”, pag. 6 pom”, pag. 17
Calendarul ilustrat), exercițiile din varian­ta – observarea unor modificări apărute – folosirea liniei
digitală în natură în funcție de anotimp cu scop de con‑
Evaluare: observarea sistematică tur sau cu scop
Ø „Coșul cu mere”, pag. 10 1.1 decorativ
Ø „Coșul cu mere”, pag. 10 2.1 – numărarea obiectelor din imaginile date 1.2
– joc de rol – rezolvarea de exerciții de adunare cu 1.4
– formularea unor întrebări și răspunsuri 1–5 unități și verificarea operațiilor efectu‑ 1.6
adaptate interlocutorului ate prin numărare de obiecte/prin desene 3.1
– recunoașterea și trasarea semnelor „+”,
Ø „Camera lui Matei”, pag. 12 1.3 „=”
– pronunțarea corectă a cuvintelor unei 1.4
propoziții 2.1 Resurse: exercițiul din varianta digitală
– reglarea tonului, volumului și vitezei 2.2 Evaluare: observarea sistematică
vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiași
enunț, cu schimbarea tonului, volumului Ø „Cărticica-măr”, pag. 11 3.1.
sau vitezei vorbirii – identificarea părților componente ale
– despărțirea în silabe a cuvintelor ilus‑ plantelor
trate
– identificarea sunetului [m] în silabele Ø „Bate vântul”, pag. 13 1.1

85
cuvintelor – numărarea și scrierea cifrelor corespun‑ 1.2
zătoare 1.4
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși – rezolvarea de exerciții de scădere cu 1–5 1.6
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” unități 3.1
(vezi Calendarul ilustrat) – recunoașterea și scrierea semnelor „–”,
Evaluare: observarea sistematică „=”

Ø „Sunetul și literele m, M”, pag. 14
– rostirea cuvintelor ilustrate
– orientarea în spațiul scrierii, prin joc:
sus, jos, dreapta, stânga
– exersarea poziției corecte la scris
– utilizarea corectă a instrumentelor de
scris
– colorarea literelor m și M
– trasarea elementelor grafice și a litere‑
lor m și M
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
2.1 Resurse: exercițiul din varianta digitală
4.1 Evaluare: observarea sistematică
Ø „Roadele pomului – roadele omului”, 3.2
pag. 15
– observarea importanței unui stil de viață
sănătos
Ø „Mărul lui Matei”, pag. 16 3.1
– observarea părților com­ponente ale mărului
– identificarea însușirilor mărului
 Ø „Mărul lui Matei”, pag. 16 1.3 Ø „Părțile unui pom”, pag. 17 3.1
– realizarea schemei propoziției, după 1.4 – recunoașterea și denumirea părților
modelul dat 2.1 componente ale mărului
– alegerea cuvintelor potrivite pentru a 2.2 – ordonarea etapelor de dezvoltare a unui
descrie un măr 2.3 fruct
– recunoașterea literelor m și M 2.4
– recunoașterea cuvântului care se repetă, 3.1 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși și
în imagini 3.2 fără ferestre și cu o stea înăuntru” (vezi
– identificarea sunetelor în cuvintele Calendarul ilustrat), exercițiile din varianta
scrise pe etichete digitală
– modelarea din plastilină a literelor Evaluare: observarea sistematică
m și M
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși și
fără ferestre și cu o stea înăuntru” (vezi
Calendarul ilustrat), „Noapte bună, Lună!”,
de Margaret Wise Brown
Evaluare: observarea sistematică

86
 Săptămâna 9 (pp. 18–29)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele i, I”, pag. 18 1.1 Ø „Sunetul și literele i, I”, pag. 18 3.1 Ø „Raftul buni‑ 2.2 Ø „La moară”, 1.1 Ø „Ordine în 2.1
– audierea întâmplării citite 1.2 – identificarea însușirilor mărului cii”, pag. 21 pag. 27 1.2 hambar”, 2.3
– pronunțarea corectă a cuvintelor 1.3 – folosirea liniei – audierea unor 1.3 pag. 22 3.1
– construirea de rime pornind de la cuvin‑ 1.4 Ø „Numărul și cifra 6”, pag. 19 1.1 cu scop de creaţii muzicale 1.4 – identificarea 3.2
tele ilustrate 2.1 – trasarea, cu degetul, a liniilor ce compun 1.2 contur de facturi diferite, 1.5 locului potrivit
– recunoașterea literelor i, I 2.2 cifra 6 1.3 care să le declan‑ 2.1 pe care-l ocupă
– trasarea literelor prin unirea punctelor 2.3 – identificarea numărului de fructe și scri‑ 1.4 Ø „Gustări 2.1 şeze copiilor miş‑ 2.2 lucrurile/fiin‑
4.1 erea cifrei corespunzătoare 1.6 din fructe 2.3 carea liberă, spon‑ țele
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși 2.6 tană adecvată – discutarea ruti‑
– colorarea casetelor în care sunt mai și legume”,
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” – interpretarea cân‑ nelor pentru
multe, mai puține, tot atâtea legume pag. 25
(vezi Calendarul ilustrat), „O întâmplare tecelor în colectiv, menținerea
– scrierea adunărilor corespunzătoare – recunoașterea
de la fermă” (vezi Calendarul ilustrat) pe strofe, integral ordinii în sala
imaginilor fructelor și
Evaluare: observarea sistematică

87
– ordonarea în șir crescător a numerelor, a legumelor – executarea unor de clasă, în
folosindu-se axa numerelor în tablouri mişcări sugerate cameră
Ø „I de la Ilin”, pag. 20 – trasarea cifrei 6 unind punctele – realizarea de text, prin joc – identificarea
– recunoașterea literelor i și I 1.1 de gustări responsabilită‑
– identificarea cuvântului Ilin, în cuvintele 1.2 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși sănătoase ților de acasă
date 1.3 și fără ferestre și cu o stea înăuntru” cu fructe și de la școală
– trasarea semnelor grafice și a celor două 1.4 (vezi Calendarul ilustrat), exercițiile și legume
litere 2.1 din varianta digitală
2.2 Evaluare: observarea sistematică
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși 2.3
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” 4.1 Ø „Raftul bunicii”, pag. 21 1.1
(vezi Calendarul ilustrat); exercițiile 1.2
– realizarea corespondenței număr
din varianta digitală 1.3
de pătrățele – cifra corespunzătoare
Evaluare: observarea sistematică 1.4
– numărarea obiectelor și scrierea cifrei
corespunzătoare 1.6
Ø „Literele a, u, m, i”, pag. 23 1.1 – rezolvarea exercițiilor de adunare și scă‑ 3.1
– identificarea literei inițiale a unui cuvânt 1.2 dere folosindu-se imaginile
ilustrat 1.3 – desenarea unui fruct și a unei legume
– pronunțarea corectă a unor silabe date 1.4 preferate
și identificarea lor 2.1
– modelarea din plastilină a literelor ce 2.2
compun silabele date 2.3
 – identificarea sunetului i în silabele date
– recunoașterea literelor învățate: a, u,
m, i
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Povești de la fermă”, pag. 26
– povestirea unei întâmplări amuzante,
folosindu-se imaginile date
– continuarea poveștii cu un desen
– ordonarea logică a imaginilor date
– alcătuirea propozițiilor după reprezen‑
tări grafice
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
88
Ø „La moară”, pag. 27
– jocul „Moara are… Moara nu are…”
– formularea unor propoziții după imagini
date
– recunoașterea animalelor prezente în
imagini
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), „La moară”
(din folclorul copiilor)
Evaluare: observarea sistematică
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Ordine în hambar”, pag. 22 5.1
– identificarea categoriei din care face
parte un element
2.1
2.2 Ø „Numărul și cifra 7”, pag. 24 1.1
2.3 – trasarea cu degetul a liniilor ce compun 1.2
2.4 cifra 7 1.3
– scrierea cifrei corespunzătoare număru‑ 1.4
lui de legume din fiecare mulțime 1.6
– scrierea adunărilor potrivite ilustrațiilor
– ordonarea numerelor în șir descrescător,
folosind axa numerelor
– trasarea cifrei 7 după model
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
2.1 din varianta digitală
2.2 Evaluare: observarea sistematică
2.3
5.1
Ø „Gustări din fructe și legume”, pag. 25
– identificarea categoriei din care face
parte un element
Ø „Povești de la fermă”, pag. 26 3.1
– urmărirea creșterii unei plante
Ø „Bogățiile fermierului”, pag. 28 1.1
– formarea de mulțimi de legume și fructe 1.2
corespunzătoare numărului de silabe din 3.1
cuvintele ilustrate 5.1
– realizarea corespondenței dintre numă‑
rul elementelor mulțimilor și cifra cores‑
punzătoare
 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Legume delicioase”, pag. 29 3.1

– recunoașterea plantelor din imaginile 5.1
date
– denumirea părților componente
– indicarea părților folositoare pentru
oameni
– diferențierea fructe‑legume
– recunoașterea fructelor și a legumelor
în diferite mâncăruri și prăjituri
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică

89
 Săptămâna 10 (pp. 30–41)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele n, N”, pag. 30 1.1 Ø „Mere, pere, struguri”, pag. 31 1.1 Ø „Familia”, 2.1 Ø „Familia”, pag. 34 2.4 Ø „Plăcinta cu 2.1
– identificarea sunetului n în cuvintele 1.2 – ordonarea numerelor în șir crescător 1.3 pag. 34 2.3 – utilizarea corectă mere”, pag. 38 2.3
ilustrate 1.3 – ordonarea numerelor în șir descrescător – desenarea 2.6 a instrumentelor – recunoaşterea 3.1
– precizarea poziției sunetului n în cuvin‑ 4.1 – scrierea cifrei corespunzătoare număru‑ membrilor de lucru emoţiilor de 3.2
tele date lui de obiecte familiei bază în situaţii
– trasarea literei n cu diferite instrumente – realizarea corespondenței număr – cifră – decuparea Ø „Magia Lunii”, 1.1 simple, fami‑
de scris corespunzătoare desenelor pag. 41 1.2 liare
– transformarea literelor n, N în personaje – rezolvarea unei probleme prin adunare – joc de rol – audierea unor 1.3
din povestea lunii noiembrie repetată, folosindu-se imagini creaţii muzicale 1.4 Ø „La bunici”, 2.1
– trasarea semnelor grafice și a litere‑ Ø „Bunica”, 2.1 de facturi diferite, 1.5 pag. 40
lor n, N după model Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
pag. 35 2.3 care să le declan‑ 2.1 – descrierea
– recunoașterea literelor n, N și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
– realizarea unui 2.6 şeze copiilor miş‑ 2.2 emoțiilor trăite
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiul

90
colaj folosind carea liberă, spon‑ în diferite
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși din varianta digitală
poza bunicii tană adecvată situații
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” Evaluare: observarea sistematică
– activitate integra‑
(vezi Calendarul ilustrat), „Eu și mama”,
tă desen–muzică
după Shel Silverstein, exercițiile din vari‑ Ø „Numărul și cifra 8”, pag. 33 1.2 (în funcţie de tex‑
anta digitală – trasarea cifrei 8 urmărind indicațiile 1.3 tul cântecului
Evaluare: observarea sistematică – realizarea corespondenței mulțime – nu­
măr de elemente
Ø „Prietenii mei”, pag. 32 1.1 – scrierea cifrei 8 după model
– recunoașterea literelor n, N în cuvinte 1.2 – formarea unui șir crescător de numere
date 1.3 – completarea unui șir cu numere care
– recunoașterea cuvintelor care denumesc 3.1 lipsesc
ființe 4.1
– despărțirea cuvintelor în silabe și indica‑ Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
rea numărului lor și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
– realizarea corespondenței cuvânt/pro‑ (vezi Calendarul ilustrat), exercițiul din
poziție cu imaginea corespunzătoare varianta digitală
– construirea literei N din nasturi sau cu Evaluare: observarea sistematică
ajutorul colegilor
– selectarea numelor de fete scrise
pe etichete
 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși Ø „Numărul și cifra 9”, pag. 36 1.1 Ø „Familia”, 2.1 Ø „Familia”, pag. 34 2.4 Ø „Plăcinta cu 2.1
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” – trasarea cifrei 9 conform indicațiilor 1.2 pag. 34 2.3 – utilizarea corectă mere”, pag. 38 2.3
(vezi Calendarul ilustrat) – formarea mulțimilor conform cerinței 1.3 – desenarea 2.6 a instrumentelor – recunoaşterea 3.1
Evaluare: observarea sistematică – completarea unei mulțimi date pentru a membrilor de lucru emoţiilor de 3.2
obține o mulțime cu 9 elemente familiei bază în situaţii
Ø „Familia”, pag. 34 4.1 – scrierea cifrei 9 după model – decuparea Ø „Magia Lunii”, 1.1 simple, fami‑
– trasarea elementelor grafice după – completarea sau eliminarea elementelor desenelor pag. 41 1.2 liare
modelul dat pentru a rămâne cu 9 elemente – joc de rol – audierea unor 1.3
– scrierea „vecinilor” numerelor date creaţii muzicale 1.4 Ø „La bunici”, 2.1
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși Ø „Bunica”, 2.1 de facturi diferite, 1.5 pag. 40
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
pag. 35 2.3 care să le declan‑ 2.1 – descrierea
(vezi Calendarul ilustrat) și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
– realizarea unui 2.6 şeze copiilor miş‑ 2.2 emoțiilor trăite
Evaluare: observarea sistematică (vezi Calendarul ilustrat), exercițiul
colaj folosind carea liberă, spon‑ în diferite
din varianta digitală
poza bunicii tană adecvată situații
Ø „Bunica”, pag. 35 Evaluare: observarea sistematică
1.1 – activitate integra‑
– ascultarea unor propoziții citite 1.2 tă desen–muzică
– numerotarea imaginilor în ordinea des‑ 1.3 Ø „La bunici”, pag. 40 3.1 (în funcţie de tex‑
fășurării lor 1.4 – identificarea simțurilor și utilizarea aces‑ tul cântecului
– despărțirea cuvintelor în silabe tora în explorarea mediului
– identificarea sunetului e în cuvinte ilus‑
trate Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”

91
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși (vezi Calendarul ilustrat)
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” Evaluare: observarea sistematică
(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Sunetul și literele e, E”, pag. 37 1.1

– ascultarea unor propoziții citite 1.2
– indicarea numărului de cuvinte pentru 1.3
fiecare propoziție ilustrată 1.4
– identificarea sunetului e în cuvinte ilus‑ 2.1
trate 3.1
– desenarea literelor e, E folosind degetul 4.1
arătător, o cariocă, un creion colorat,
un creion grafic
– construirea literei E cu diferite obiecte
din clasă
– trasarea elementelor grafice și a litere‑
lor e, E unind punctele
 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Plăcinta cu mere”, pag. 38 1.1

– memorarea a patru versuri însoțite 1.2
de bătăi din palme 1.3
– asociază literele cu imaginile potrivite 1.4
– repovestește textul după imagini 2.1
3.1
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși 4.1
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică

Ø „E de la Ene”, pag. 39 1.1

– joc „Eu spun una, tu spui multeˮ 1.2
– realizarea corespondenței cuvinte 1.3
la numărul singular – cuvinte la numărul 3.1
plural 4.1

92
– recunoașterea literelor e și E colorând
după codul dat
– trasarea literelor e, E după modelul dat
– recunoașterea cuvintelor scrise pe eti‑
chete
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiile din
varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Magia Lunii”, pag. 41 1.1

– identificarea elementelor care nu apar 1.2
în textul cântecului
– formularea propozițiilor după imagini
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), „Lună nouă”
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 11 (pp. 41–48)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Noapte bună, Lună!”, pag. 42 1.1 Ø „Noapte bună, Lună!”, pag. 42 4.2 Ø „Despre 2.1 Ø „Despre 2.1
– identificarea sunetului l în cuvintele ilus‑ 1.2 – analiza consecințelor acțiunilor unor recunoștință”, 2.3 recunoștință”, 2.3
trate personaje pag. 44 2.6 pag. 44 2.6
– crearea unei povești după imagini date – desenarea – identificarea
– audierea unei povești citite Ø „Concursul” pag. 43 1.1 a trei lucruri obiectelor
– desenarea unei părți preferate – numărarea elementelor unei mulțimi, 1.2 pe care le au care sunt
din povestea citită pentru evidențierea faptului că numărul 1.3 și pentru care utile și pentru
de elemente a acesteia este dat de ulti‑ 1.6 sunt recunos‑ care sunt
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși cători elevii recunoscători
mul număr din succesiune
și fără ferestre și cu o stea înăuntru” – explorarea
– identificarea numărului mai mare din șir
(vezi Calendarul ilustrat) modalităţilor
– aflarea numărului necunoscut, folosind
Evaluare: observarea sistematică de exprimare
metoda balanțe

93
a ideilor și a
Ø „Sunetul și literele l, L”, pag. 45 1.1 Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși sentimentelor
– despărțirea în silabe a cuvintelor ilus‑ 1.2 și fără ferestre și cu o stea înăuntru” prin mijloa‑
trate 1.3 (vezi Calendarul ilustrat), exercițiul cele artei
– identificarea cuvintelor care rimează, 1.4 din varianta digitală vizuale
din imagini 2.1 Evaluare: observarea sistematică
– trasarea literelor l, L cu diferite instru‑ 2.2 Ø „Omida 2.1
mente de scris Ø „Omida buclucașă”, pag. 46 1.1 buclucașă”, 2.2
– trasarea literelor în făină sau nisip – numărarea elementelor unei mulțimi 1.2 pag. 46 2.3
– identificarea literelor l, L date 1.3 – înșirarea 2.4
– trasarea literelor unind punctele, după – completarea unei mulțimi date cu ele‑ biluțelor din
model mente care să formeze o zece lemn pentru
– identificarea elementelor date și a celor a obține o
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși
care au fost adăugate omidă
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiul – formularea
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși de întrebări
din varianta digitală și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
Evaluare: observarea sistematică și răspunsuri
(vezi Calendarul ilustrat), exercițiul simple despre
din varianta digitală cele observate
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Animale de tot felul”, pag. 47 1.1 Ø „Luna”, 2.2
– rostirea corectă a cuvintelor ilustrate 1.2 pag. 48 2.3
– realizarea corespondenței ima‑ 1.3 – realizarea
gine – su­net inițial corespunzător 1.4 unui colaj
– despărțirea cuvintelor în silabe, 2.1 individual
după imagini date 2.2 folosind culori
– realizarea corespondenței imagine – 4.1 şi tehnica dac‑
etichetă tilopicturii
– formularea de propoziții cu suport dat
– joc „Eu spun una tu spui multe” Evaluare: obser‑
varea sistema‑
Resurse: textul-suport „Căsuța fără uși tică
și fără ferestre și cu o stea înăuntru”
(vezi Calendarul ilustrat); exercițiul
din varianta digitală
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din luna noiembrie: Recapitulare/Evaluare – Misiunea 3 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „În livadă” (Ghidul profesorului)

94
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII NOIEMBRIE
Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru
(Pentru final, aveți nevoie de un măr, un suport pentru tăiat și un cuțitaș.
Savurați feliile de măr după terminarea poveștii.)

A fost odată un băiețel care, după ce se jucase Așa că băiețelul a urcat dealul până la casa Bunicii
întreaga zi cu toate jucăriile lui, nu mai avea ce să și a întrebat‑o:
facă. Așa că s‑a dus la mama lui și a întrebat‑o: — Știi cumva unde se află o căsuță roșie fără uși și
— Mami, ce să fac acum? fără ferestre și cu o stea înăuntru?
Mama lui i‑a răspuns: — Nu, a răspuns Bunica, nu știu, dar întreabă vân‑
— Știu o căsuță roșie fără uși și fără ferestre și cu o tul, pentru că vântul se strecoară peste tot. Sunt sigură
stea înăuntru. Dacă o cauți, o vei găsi. că el te poate ajuta.

Băiețelul a ieșit afară și s‑a întâlnit cu o fetiță. Băiețelul a ieșit afară, a simțit atingerea vântului
A între­bat‑o: pe obraz și a strigat:

— Știi cumva unde se află o căsuță roșie fără uși și
fără ferestre și cu o stea înăuntru? Fetița i‑a răspuns:
— Nu, nu știu unde se află o căsuță roșie fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru, dar poți să‑l
întrebi pe tăticul meu. Este fermier și știe o mulțime
de lucruri. E acolo, lângă hambar. Poate te ajută el.
Atunci băiețelul s‑a dus la fermier și a zis:
— Știi cumva unde se află o căsuță roșie fără uși și
fără ferestre și cu o stea înăuntru?
— Nu, a răspuns fermierul, nu știu, dar poți s‑o
întrebi pe Bunica. O găsești în căsuța ei de pe deal.
Bunica este foarte înțeleaptă și știe multe lucruri.
Poate ea îți va fi de ajutor.
— Știi cumva unde pot găsi o căsuță roșie fără uși
și fără ferestre și cu o stea înăuntru? Iar vântul a făcut
„Ohhhh! Ooooo!” și băiețelului i s‑a părut că vântul îi
spune „Hai cu mine”. Așa că băiețelul a alergat după
vânt până a ajuns într‑o livadă. Acolo, pe pământ, la
rădăcina unui pom, a găsit o căsuță – o căsuță roșie
fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru! A luat‑o
între palmele lui și a fugit acasă.
— Uite, mami! Am găsit căsuța roșie fără uși și fără
ferestre, dar nu pot să văd steaua!
Atunci mama lui a făcut asta… (se taie mărul în
două jumătăți, pe la mijloc, astfel încât să se vadă
steluța semințelor din interior).
— Acum văd steluța! a strigat băiețelul. Voi o vedeți?

95
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Textul semnat de Carmen Tiderle are ca personaj principal un lup ce pleacă din poveștile în care este personaj nega-
tiv și caută o altă poveste.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru: Ce poate fi?
• Investigație: Părți ale unui măr: fiecare elev primește un măr, pe care va trebui să îl investigheze folosind cele cinci
simțuri. Se poate completa următorul tabel cu desene sau simboluri.

POT SĂ VĂD … POT SĂ AUD … POT SĂ GUST … POT SĂ MIROS … POT SĂ ATING …

• După ce au analizat mărul primit, copiii se așază în cerc. Un măr verde trece pe la fiecare copil, care va trebui să
spună o informație despre măr bazată pe un anumit simț. Prin aceste activități, copiii trebuie să învețe ce înseamnă
ASCULTAREA ACTIVĂ.
• Pentru a‑i învăța reguli simple de ascultare, puteți folosi două simboluri:
– doi ochi – îl privim pe cel care vorbește;
– două urechi – ascultăm atent ce se spune.

B. În timpul audierii textului – lectura

• În prealabil, se pot pregăti carduri cu personajele și, pe măsură ce ele apar în text, le puteți afișa pe tablă. În acest
fel, textul audiat va putea fi înțeles mai ușor.
• Alternativă. Folosiți tehnica „cutia textului”, astfel: într‑o cutie de pantofi, decorată cu elemente/simboluri de
toamnă, puneți jetoane și obiecte care îi ajută pe elevi să anticipeze evenimentele din poveste (ex: un măr, o foto‑
grafie cu o fermă, un tractor, o căsuță de jucărie, o stea, jetoane cu jumătăți de mere/fructe etc). Cereți‑le elevilor
să scoată câte una, pe rând, și să încerce să le lege de titlul poveștii pe care urmează să o audieze (Ce rol crezi că va
avea ferma în poveste?/De ce crezi că avem o fotografie cu o familie? Care ar putea fi legătura acesteia cu povestea
pe care urmează să o ascultați?).
• Pe parcursul primei lecturi a unui text, opriți‑vă după câte un fragment pentru a le cere copiilor să facă predicții.

C. După audierea textului – postlectura

• Se revine la întrebarea de la început: Care este Căsuța
fără uși si fără ferestre și cu o stea înăuntru?.
• Se taie un măr, astfel încât copiii să poată vedea cum
semințele formează o stea.
• Puteți folosi un cub, pe fețele căruia să fie scrise,
cu litere mari de tipar, întrebările: CINE …?; CE …?;
UNDE …?; CÂND …?; CUM …?; DE CE …?. Rol: adresa‑
rea de întrebări care vizează înțelegerea textului.

96
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigurați‑vă
că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 6: CĂSUȚA FĂRĂ UȘI, FĂRĂ FERESTRE ȘI CU O STEA
ÎNĂUNTRU – CLR; MEM
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, folosiți tehnica „Graffiti” pentru a
verifica și a face vizibile cunoștințele anterioare ale elevilor despre conceptul de familie, astfel:
Materiale: o foaie mare de flipchart; 2‑3 markere de hârtie/carioci; lipici solid; foi albe de
hârtie de format A5 și A6, foarfece; creioane grafice; creioane colorate; decupaje cu literele
mari de tipar din cuvântul „FAMILIA”.
a. Împărțiți clasa de elevi în cinci grupe. Fiecare grupă va primi una din sarcinile de lucru
pe care va trebui să o rezolve în 5‑7 minute.
b. Grupa 1 va decora literele din cuvântul „FAMILIA” cu simboluri și desene sugestive.
Grupa 2: Fiecare membru primește câte un post‑it alb sau câte o foaie de hârtie de for‑
mat A6, pe care va desena membrii unei familii (mamă, tată, bunic, bunică, frate, soră).
Grupa 3: Elevii primesc o foaie mare de hârtie cu o listă de cuvinte scrise în chenare.
Din această listă, vor decupa doar cuvintele semnalizate anterior pe tablă (MAMA, TATA,
BUNICA, BUNICUL, FRATELE, SORA). Elevii pot colora fiecare etichetă cu o altă culoare,
după preferințe.
Grupa 4: Fiecare membru primește câte o foaie albă de hârtie, de format A5, pe care
va desena conturul palmei lui. În interiorul conturului va desena un rol pe care fiecare
membru îl are în familie (ex: BUNICA le citește NEPOȚILOR. MAMA pregătește CINA.).
Grupa 5: Fiecare elev primește câte o foaie albă de hârtie, de format A5, pe care va
desena activități pe care copiii le fac împreună cu membrii familiei, folosindu‑se de
experiențele personale.
c. Aranjarea materialelor create de fiecare grupă, pe foaia de flipchart, pentru a crea o
hartă a cunoștințelor lor (Graffiti):
– în centru: se așază, prin lipire, literele care formează cuvântul FAMILIA (materialele
grupei 1);
– concentric acestora: se așază, prin lipire, desenele cu membrii unei familii (materi‑
alele grupei 2);
– dedesubtul fiecărui desen cu membrii familiei: se așază etichetele potrivite, prin
lipire (decupajele grupei 3);
– concentric acestora: se așază palmele cu desenele care arată roluri pe care le înde‑
plinesc în familie diferiți membri (decupajele și desenele grupei 4);
– în jurul palmelor, concentric tuturor celorlalte materiale: se așază, prin lipire, dese‑
nele care ilustrează activități pe care copiii le desfășoară împreună cu familia (mate‑
rialele grupei 5);

97
 d. Se discută, în 1‑2 minute, despre cum se leagă toate acestea între ele și, implicit, cum
se leagă de conceptul de „familie”.

Pag. 7: RAFTURI CU JUCĂRII – MEM

Ex. 3:După efectuarea exercițiului, jucați jocul „Mai multe, mai puține, tot atâtea!”. După
încheierea jocului, îi puteți ruga pe elevi să identifice, în dulapul A, câte mașinuțe
sunt, apoi să așeze, pe bancă, tot atâtea creioane; să identifice câte rachete sunt, apoi
să așeze mai multe creioane cu 1; să identifice câte avioane sunt, apoi să așeze mai
puține creioane cu 1 etc.
Provocați‑i pe copii să descopere ce legătură există între obiectele din dulapul A. (Toate
obiectele reprezintă mijloace de transport.) Unde poate circula fiecare mijloc de transport
ilustrat?
Ex. 4: Îi puteți ruga pe elevi să își aducă propriile piese LEGO, pe care să le așeze în bloc (pe
culori) și să compare înălțimile acestora.

Pag. 8: SIMFONIA JUCĂRIILOR – MM; MEM

Link pentru „Simfonia jucăriilor”, compusă de Leopold Mozart:
https://www.youtube.com/watch?v=5cI1WIFGpTE
Îi puteți ruga pe elevi să realizeze, intuitiv, exerciții de dirijare.
Link pentru „Am o căsuță mică” (Gașca Zurli):
https://www.youtube.com/watch?v=Ke08aV6YpjY

Pag. 9: MERE, MERE, MERE – CLR

Vă recomandăm ca, în rezolvarea acestei pagini, să porniți de la textul „Povestea mărului
roșuˮ de Jan Loof (recomandare de lectură în Calendarul ilustrat).
Ex. 1:După efectuarea acestui exercițiu, pregătiți, pentru fiecare elev, un decupaj cu două
mere, legate între ele astfel:
Citiți a doua oară propozițiile clar, tare și rar. Opriți‑vă după fiecare. Acordați‑le elevilor
1‑2 minute pentru fiecare propoziție, în care să le ilustreze printr‑un simbol, pe fiecare față
a mărului. La final, prindeți între ele, cu o sfoară și cu capsatorul, toate desenele realizate
de elevi. Afișați‑le la vedere, în sala de clasă.

Ex. 2:După efectuarea acestui exercițiu, jucați jocul „Eu spun una, tu spui multe!”, pe baza
imaginilor date.
Ex. 3: Rugați elevii să dea și alte exemple de cuvinte care să rimeze cu cele ilustrate
(ex: mac – rac, tac, fac; munte – curte, frunte; mură – tură, fură; coș – moș).

Activitatea poate fi încheiată cu memorarea poeziei „Mărulˮ, de Elena Bejenaru.

98
Pag. 10: COȘUL CU MERE – MEM; CLR
Ex. 1 și ex. 2:Solicitați elevilor, la fiecare exercițiu pe care îl rezolvă, să reprezinte cu ajutorul
degetelor operația și rezultatul. Puteți folosi, pentru calcule, orice alt tip de
material concret (castane, pietricele, frunze, bețe). La ex. 2, solicitați atât folo‑
sirea denumirilor pozițiilor spațiale, cât și a denumirilor părților componente
ale plantei (de exemplu: 3 frunze de pe partea stângă plus nicio frunză pe par-
tea dreaptă a ramurii este egal cu 3).

Pag. 11: CĂRTICICA‑MĂR – AVAP; MEM

Lucrând în perechi, fiecare elev îi prezintă colegului său cărticica realizată de el. Fiecare
pereche trebuie să observe câte o asemănare și câte o deosebire între cele două cărticele
confecționate, pe care le vor prezenta în fața clasei. Actualizați informații despre: aspec‑
tul unui măr, părțile componente, folosirea în alimentație în stare proaspătă sau în pre­
parate etc.

Pag. 12: CAMERA LUI MATEI – CLR

Ex. 1:După joc, rugați elevii să spună ce sunet se aude de cele mai multe ori. Cereți‑le să
spună și ei alte cuvinte care încep cu acest sunet. Cuvintele din acest exercițiu pot fi
folosite, după predarea literei M, pentru ca elevii să caute și să încercuiască litera M
din ele.
Ex. 2:Inițiați o scurtă discuție despre felurile de mâncare ce pot fi gătite folosind fructele și
legumele ilustrate.
Ex. 3: Înainte de efectuarea acestui exercițiu, porniți o discuție despre cum ar trebui să
păstrăm lucrurile în cameră și motive pentru care e de ajutor pentru copii să mențină
ordinea în spațiul lor de joacă/în camera lor. După efectuarea acestui exercițiu, jucați
jocul de completare a propozițiilor lacunare: „În camera mea vei găsi … ./În camera
mea nu vei găsi … .”, folosindu‑vă de elementele din ilustrația dată.

Pag. 13: BATE VÂNTUL – MEM; CLR

Ex. 1, ex. 2 și ex. 3: La fiecare exercițiu pe care îl rezolvă, îi puteți ruga pe elevi să reprezinte,
cu ajutorul degetelor, operația și rezultatul.
Obișnuiți‑i pe elevi să folosească structuri precum: „În măr au fost doi viermișori.
Unul a părăsit mărul. Câți au rămas?”/„În pom au fost cinci mere. Două au căzut. Câte
mere au rămas în pom?”

99
Pag. 14: Sunetul și literele m, M – CLR
Putem lua în considerare modalități foarte practice de a încorpora activități multisen‑
zoriale în predare. Activitățile multisenzoriale pot fi implementate zilnic, în sălile de clasă.
Cu toate acestea, cheia este să folosiți mai mult de un simț atunci cand sunt predate literele.
• Desenarea literei M în aer cu ambele mâini.
• Desenarea literei pe spatele unui coleg.
• Construirea literei din plastilină.
Utilizați tăvi de scris. Tăvile de scris sunt o modalitate minunată de a stimula simțurile
și de a încuraja abilitățile timpurii de scriere și formarea corectă a literelor. Găsiți o tavă de
copt puțin adâncă, de unică folosință și umpleți‑o cu orice material texturat pe care îl aveți
la îndemână. Puteți folosi orez, zahăr, nisip, sare sau făină de porumb.
Folosiți un marker care are miros de fructe si scrieți litera. Copiii pot trece peste literă cu
degetul și pot urma conturul de pe foaie.
Realizați din creioane, împreună cu elevii, o literă M uriașă.
Creați o poveste a literei M, citiți‑o copiilor și cereți‑le ca, de fiecare dată când aud sune‑
tul [m] într‑un cuvânt, să bată din palme sau să ridice un creion, să spună „STOP” și să ros‑
tească în cor cuvântul.
Exemplu: Undeva, la marginea unei livezi cu mulți meri și peri, locuiește Matei, un băiat
mic care are un motan pe nume Miorlau.

Pag. 15: ROADELE POMULUI – ROADELE OMULUI – DP; MEM

Elevii pot fi grupați în perechi. Fiecare elev va spune o situație în care colegul său a făcut
o faptă bună.
Ex. 1:Exemple de situații: obțin rezultate bune pentru că sunt atent la ore, am mulți prie­
teni în clasă pentru că ne respectăm unii pe alții, sunt vesel pentru că fac mișcare
zilnic, sunt creativ pentru că mă odihnesc suficient, găsesc soluții la probleme pentru
că perseverez etc.

Pag. 16: MĂRUL LUI MATEI – MEM; CLR

Se poate confecționa o bandă lungă de hârtie (hârtie natur) la care pot lucra unul sau
mai mulți elevi. La fiecare literă, profesorul poate desena conturul literei, mare, de 20 cm,
iar copiii pot desena sau lipi în contur. Pentru cuvântul „mama”, se pot desena în contur
portrete ale mamei.
Ex. 1:Înainte de a rezolva exercițiul 1 c), urmați cei patru pași din propozițiile date alături
de elevi.
Ex. 4: Folosiți farfurii cu făină pentru a le cere elevilor să deseneze cu degetul cuvintele
de pe etichetele borcanelor. Alternativ, elevii pot forma cuvintele de pe etichetele
borcanelor folosind semințe (activitate în perechi).

100
Pag. 17: PĂRȚILE UNUI POM – AVAP; MEM
Pentru captarea atenției, se poate utiliza un „săculeț magic”, care să conțină scoarță de
copac, o crenguță, o frunză, o rădăcină, un fruct, semințe de măr. Numiți câte un elev care
să vină în fața clasei, să introducă mâna în săculeț, să extragă un obiect, să îl pipăie și să
încerce să denumească ceea ce crede el că reprezintă.

Puteți organiza o vizită într‑o livadă sau într‑o fabrică unde se produce suc de mere.

Pag. 18: SUNETUL ȘI LITERELE i, I – CLR; MEM

Ex. 1: Profesorul citește textul din calendar, „O întâmplare de la fermă”. Copiii colorează
potrivit indicațiilor din text. Se poate organiza un joc în cerc de continuare a textului
lacunar.

O întâmplare de la fermă
Bună, copii! Aceasta este ferma mea, FERMA ILIN! Nu știu ce s‑a întâmplat, dar vântul
de aseară a trecut peste grădină și a schimbat totul: merii au mere albastre, prunii au
prune portocalii, morcovii sunt verzi, conopida e cât o nucă, iar dovlecii sunt mai mici decât
merele. Toată iarba este roz!
Pomii au început să se joace între ei și folosesc fructele drept mingi.
Ca să revină totul la normal, trebuie să … .
CERC: Copiii se așază în cerc și fiecare va spune o propoziție despre cum crede el că se con­
tinuă întâmplarea. Fiecare copil vorbește când îi vine rândul, iar dacă nu poate să completeze,
spune „PAS”.

Ex. 2:Confecționați câte un jeton mic (din hârtie cartonată sau laminată) pe care să aveți
trasate trei linii, în trei culori diferite. Pregătiți câte o clemă de rufe pentru fiecare elev,
apoi rostiți, pe rând, cuvinte care conțin sunetul [i], în cele trei poziții (inițială, în inte‑
rior, finală) și spuneți‑le elevilor să așeze clema de rufe pe linia potrivită, în funcție de
poziția sunetului în cuvânt. Exemplu de serii de cuvinte: inel; iglu; intrare; in; ir; mir;
tir; lin; mim; mire; mai; cai; rai; pai; vai; moi; nai etc.
Ex. 4:Se folosesc activitățile multisenzoriale în predarea literei I.

101
Pag. 19: NUMĂRUL ȘI CIFRA 6 – MEM
Ex. 3:Acesta este un exercițiu care ajută la descompunerea numărului 6. Folosiți material
concret, precum: 6 pietricele, 6 boabe de fasole, 6 magneți, pentru a reproduce fie‑
care situație ilustrată.

Pag. 20: I DE LA ILIN – CLR

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, folosiți un cub din material sau con‑
fecționat din hârtie cartonată, pe fețele căruia să fie scrise întrebările „CINE …?”, „CE …?”,
„UNDE …?”, „CÂND …?”, „CUM …?”, „DE CE …?”, pentru a verifica înțelegerea scurtei întâm‑
plări care a precedat exercițiile de la pagina 18 – „O întâmplare la fermă” (de revăzut în
Calendarul ilustrat). După ce cadrul didactic adresează o întrebare model pentru fiecare
față a cubului, elevii vor fi încurajați să formuleze întrebări despre text pentru colegi.

Pag. 21: RAFTUL BUNICII – AVAP; MEM

Ex. 3:Rugați elevii să folosească limbajul specific fiecărei operații efectuate.
De exemplu: „În lădiță au fost șase morcovi. Bunica a folosit patru dintre ei. Câți morcovi
au rămas?”; „În lădiță au fost cinci conopide. Bunica a folosit două dintre ele. Câte conopide
au rămas în lădiță?”; „Bunica a pus în borcan patru morcovi și două conopide. Câte legume
a conservat în total?”
Extensie: Puteți discuta împreună cu elevii despre fructele și legumele care se culeg
toamna. Se poate organiza o zi în care se sărbătoresc roadele toamnei: „Sărbătoarea recoltei”.
Pentru această sărbătoare, copiii pot aduce fructe, legume, alimente gătite cu ingrediente
specifice toamnei (de exemplu: prăjitură cu mere/prune, compoturi, zacuscă etc.), pe care să
le deguste, decoruri specifice anotimpului sau chiar se pot îmbrăca în culorile toamnei.

Pag. 22: ORDINE ÎN HAMBAR – DP; MEM

Dacă nu ați introdus până acum responsabilități în cadrul colectivului de elevi, atunci
este momentul să realizați un panou cu rubrici (calendarul naturii, ludoteca, biblioteca
etc.). În fiecare zi, prin rotație, veți numi elevii care vor fi responsabili de ordinea în aceste
spații din clasă.

Pag. 23: LITERELE a, u, m, i – CLR

Se poate folosi banda de hârtie cu mai multe cuvinte scrise: MAI, AM, AI, MAMA,
MIMA, AU. Copiii pot desena sau decora în contur. Se poate lucra pe grupe.
Ex. 2:După efectuarea acestui exercițiu, oral, încurajați copiii să spună cât mai multe cuvinte
care încep cu silabele ma‑, mu‑, mi‑.
Joc: Folosiți o minge și spuneți un cuvânt care începe cu silaba ma‑. Alegeți un elev care
poate spune un alt cuvânt care să înceapă cu aceeași silabă. Acesta primește mingea, spune
cuvântul și o pasează următorului elev care va răspunde.
Ex. 4:Cereți‑le elevilor să deseneze, sub fiecare imagine, tot atâtea linii orizontale câte
silabe au numărat. La final, lăsați‑i să coloreze imaginile așa cum doresc.
Ex. 5:După rezolvarea acestui exercițiu, jucați jocul „Poate/Nu poate”: un elev spune
ce poate face un șoricel, colegul/colega său/sa spune ce nu poate face un șoricel.
Continuați șirul de propoziții, alternând „Poate/Nu poate”, până când fiecare elev va
fi formulat o astfel de propoziție.

102
Pag. 24: NUMĂRUL ȘI CIFRA 7 – MEM
Ex. 2:Îi puteți ruga pe elevi să realizeze corespondența dintre elementele fiecărei mulțimi și
să spună în care dintre acestea sunt mai multe/mai puține legume și cu câte.
Ex. 3:Folosiți material concret pentru ca elevii să înțeleagă mai bine cum se poate descom‑
pune numărul 7.

Pag. 25: GUSTĂRI DIN FRUCTE ȘI LEGUME – AVAP; MEM

În timp ce elevii lucrează, puteți folosi ca audiție muzicală „Toamna” de Antonio Vivaldi.
Explicați‑le elevilor că frumusețea și bogăția toamnei pot fi reprezentate prin pictură
(Arcimboldo), prin muzică (Antonio Vivaldi, Tudor Gheorghe), prin versuri (George Topîrceanu).

Pag. 26: POVEȘTI DE LA FERMĂ – CLR; MEM

Pregătiți în prealabil o vizită la o fermă de animale.
Ex. 1:Înainte de a crea o întâmplare hazlie după imaginile date, discutați pe marginea aces‑
tora cu elevii, întrebându‑i ce observă în fiecare imagine. Cadrul didactic va începe
povestirea după imagini: Într‑o după‑amiază de toamnă, la fermă, două găini și
o gâscă … .
Ex. 2:Discutați cu elevii despre foloasele dovlecilor pentru oameni. La final, arătați‑le elevi‑
lor fotografii cu cei mai mari dovleci din lume. Spuneți‑le că în lume există cultivatori
de dovleci pentru care a crește cel mai mare dovleac este un sport.

Pag. 27: LA MOARĂ – CLR; MM

Pentru captarea atenției, puteți să aduceți o farfurie/o tăviță cu făină de grâu și o alta cu
câteva felii de pâine. Lăsați elevii să simtă textura făinii și pe cea a feliei de pâine și, ulterior,
îi puteți ruga să spună câte un cuvânt care să descrie fiecare textură (moale, aspră, fină
etc.). Le puteți solicita elevilor să găsească o legătură între făină și feliile de pâine, de la care
să porniți și o discuție inițială despre acestea.

Pag. 28: BOGĂȚIILE FERMIERULUI – CLR; MEM

Ex. 1:Înainte de a rezolva exercițiul 1, se poate organiza un concurs de ghicitori despre
legume de toamnă: Ghicește cine sunt!. De exemplu: Multe foi ea are/Dă gust la mân-
care./Când o tai, vei lăcrima/Cine este ea?

Pag. 29: LEGUME DELICIOASE – MEM

Suplimentar, le puteți oferi elevilor o fișă cu legume și fructe de sezon și o farfurie de
carton. Rugați elevii să le coloreze, apoi să le decupeze pe cele preferate și să le lipească pe
farfurie.

Pag. 30: SUNETUL ȘI LITERELE n, N – CLR

Pentru litera N, citiți‑le copiilor poezia „Eu și mama” din Calendarul Ilustrat. De fiecare
dată când copiii aud sunetul [n] într‑un cuvânt, trebuie să bată din palme sau să ridice un
creion, să spună „STOP” și să rostească în cor cuvântul. Întrebările de după audiția poeziei

103
pot fi discutate la Dezvoltare personală. Se poartă o discuție despre reguli în familie/reguli
la școală.

Eu și mama
după Shel Silverstein
Eu am la mâini zece degețele,
Dar mama zice: „Afar’ din nas cu ele!ˮ
Eu aș mânca doar înghețată,
Dar mama zice: „Nu! Mâncare variată!ˮ
Eu am la mâini zece degețele,
Iar mama zice: „Spală‑te pe ele!ˮ
Cu toate zece eu m‑aș juca‑n noroi,
Dar nu putem avea dreptate amândoi.
Ex. 2:Se folosesc activitățile multisenzoriale în
predarea literei N.

Pag. 31: MERE, PERE, STRUGURI – MEM

Ar fi de folos să clarificați cu elevii următoarele categorii de obiecte: „băieții și fetele
împreună sunt copii”, „merele, perele, strugurii sunt fructe”, „ardeii, morcovii, ceapa sunt
legume”, „ursuleții, păpușile, mașinuțele sunt jucării” etc.

Pag. 32: PRIETENII MEI – CLR

Înainte de rezolvarea exercițiilor de la această pagină, pregătiți câte o listă de cuvinte
pentru fiecare pereche de elevi (coloana 1: ANA, NINA, INA, MINA, NUNI; coloana 2: ANA,
NINA, INA, MINA, NUNI). Scrieți aceleași cuvinte pe tablă, însă în cazul fiecăruia, o literă
va fi scrisă greșit (ANS, NINU, INI, MINI, NUNU). Folosiți mascota clasei sau Mâncăto‑
rul‑de‑Griji și spuneți‑le copiilor că aceasta/acesta dorește să verifice dacă au scris corect
numele prietenilor lor. Înainte de citirea fiecărui cuvânt, spuneți care este numele corect și
rugați elevii să vă ajute să le corectați. În perechi, vor avea de asociat numele scrise cu litere
mari de tipar cu cele scrise cu litere mici de tipar, într‑un interval de timp dat (2‑3 minute).
Ex. 1:Prilej de a juca jocul „Eu spun una, tu spui multe”, pe baza celui de‑al doilea rând de
imagini.
Ex. 2:Reveniți asupra motivului pentru care cuvintele „ani” și „Ani” se scriu, în cele două
cazuri, în moduri diferite.
Ex. 4:Rugați elevii să își motiveze/să explice alegerile.

Pag. 33: NUMĂRUL ȘI CIFRA 8 – MEM

Folosiți material concret pentru a descompune numărul 8 (1 și 7, 2 și 6 etc.). Puteți folosi
două coșuri cu mere, iar fructele pot fi din sortimente diferite, în două culori.

Pag. 34: FAMILIA – AVAP; MM; CLR

Se reia textul „Eu și mama”, ca punct de plecare în discuțiile cu tema „familia”.

104
Pag. 35: BUNICA – CLR; AVAP
Se poate proiecta imaginea mare a tabloului Bunica de Felix Schlesinger.
Link pentru tablou: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7c/Felix_
Schlesinger_-_Bei_Gro%C3%9Fmutter.jpg
Copiii sunt îndrumați să privească atent și să observe cât mai multe amănunte. Cum
arată bunica? Ce face? Ce credeți că povestește cu fetița? Ce obiecte observați în cameră?
Ce culori predomină în tablou? Ce sentimente aveți când priviți cu atenție acest tablou?
Ex. 2:În prealabil, desenați un sac pe tablă. Adresați următoarea întrebare: Dacă ați avea în
camera voastră un sac de vise, ce ați pune în el? Scrieți pe sac, cu litere mari de tipar,
cuvintele‑cheie pe care le preluați din ideile/părerile elevilor. Continuați apoi cu între‑
barea: Vouă cine vă citește seara povești de noapte bună?

Pag. 36: NUMĂRUL ȘI CIFRA 9 – MEM

Ex. 3:Folosiți material concret (pietricele, boabe de fasole, castane etc.).
Ex. 6:Folosiți axa numerelor pentru ca elevii să observe mai ușor vecinii numerelor.
JOC: „Popcorn” – oferiți-le elevilor jetoane, pe care să fie scrise numerele din intervalul
0-9. Rugați elevii să rostească două numere (de exemplu, 4 și 6), iar cei care au primit jeto‑
nul cu numărul 5 trebuie să sară în picioare.

Pag. 37: SUNETUL ȘI LITERELE E, e – CLR

Ex. 3:Se folosesc activitățile multisenzoriale în predarea literei E.
Se pregătesc șase planșe, foi de bloc mic de desen, pe care sunt scrise cu ceară literele E
și e, de mai multe ori. Fiecare grupă primește o astfel de foaie, pe care copiii o pictează
cu acuarele, în grup. Pictând, vor descoperi pe foaie literele E, e.

Pag. 38: PLĂCINTA CU MERE – DP; CLR

Ex. 1:Folosiți jetoane/imagini la dimensiune mare înainte de începerea acestui exerci‑
țiu (este indicat să fie chiar fotografii), pentru a realiza un scurt joc de recunoaștere
a emoțiilor. Alternativ, pe fețele unui cub, plasați imagini care exprimă șase emoții

105
 diferite și jucați‑vă cu acesta, cerându‑le elevilor să recunoască emoțiile ilustrate.
Puteți folosi și o oglindă, pe care să le‑o oferiți elevilor și să îi rugați să imite emoția pe
care au nimerit‑o pe fața cubului, în timp ce își privesc chipul în oglindă.
Ex. 3:Solicitați-le elevilor să dea exemple pentru fiecare pas din rețeta reușitei: „Ce te ajută
să te concentrezi?”; „Ce înseamnă să efectuez?”; „Cum procedez când revăd atent?”;
„Ce simt când am lucrat corect?”; „Unde în corp simt acest sentiment?”.

Pag. 39: E DE LA ENE – CLR

Ex. 4:După rezolvarea acestui exercițiu, pregătiți pentru fiecare pereche de elevi din clasă
fire de ață mai groasă/sfoară. Rugați elevii să „construiască” numele obținute. Reveniți
asupra motivului pentru care toate aceste cuvinte încep cu literă mare de tipar.

Pag. 40: LA BUNICI – MEM; DP

Grupați elevii în perechi. Fiecare îi va spune colegului său: „Când mă gândesc la bunicii
mei, văd …, aud …, miros …”.

Pag. 41: MAGIA LUNII – CLR; MM

Audiați cântecul din foclorul copiilor „Lună, lună nouă” (Calendarul ilustrat). Însoțiți acest
cântec cu mișcări ale brațelor. Puteți bate ritmul pe fiecare silabă, cu palmele și cu degetele.
Copiii pot fi așezați în cerc pentru a cânta, ținându‑se de mâini, iar la ultima silabă, toți ridică
mâinile.
Link „Cântec pentru Maya” (Gașca Zurli):
https://www.youtube.com/watch?v=a8Dwoz9Rib8

Pag. 42: NOAPTE BUNĂ, LUNĂ! – MEM; CLR

Ex. 3:Se ascultă povestea „Noapte bună, lună” de Margaret Wise Brown – vezi sugestia din
Calendarul ilustrat.

Link: https://www.youtube.com/watch?v=uU1sX_Yg3JU&t=9s

Pag. 43: CONCURSUL – MEM

Ex. 2:Dacă nu aveți o balanță (ca material didactic), pentru fiecare situație prezentată în
desen, se poate folosi un umeraș cu gât mobil, pe care atârnați cleme de rufe. Elevilor
le va fi mai ușor să înțeleagă modul în care trebuie completat fiecare desen.

Pag. 44: DESPRE RECUNOȘTINȚĂ – AVAP; DP

Ex. 2:Grupați elevii în echipe de câte patru. Fiecare elev le prezintă colegilor de echipă cele
trei lucruri pentru care este recunoscător. Fiecare echipă va prezenta celorlalți elevi
din clasă asemănările pe care le‑au descoperit în lucrurile desenate.
Se poate asculta cântecul „Tot ce e pe lume”.
Link: https://www.youtube.com/watch?v=177yPCj_ims
Dacă timpul permite, se poate viziona un documentar din seria „How it’s made” (de
exemplu: Cum se fabrică creioanele cerate?).

Link: https://www.youtube.com/watch?v=lmiRjmbnn8Q
106
Pag. 45: SUNETUL ȘI LITERELE l, L – CLR
Ex. 1:Jucați jocul „Cel mai lung lanț de cuvinte”, în care îi rugați pe elevi să spună cât mai multe
cuvinte care încep cu sunetul [l]. Fiecare elev adaugă încă un cuvânt la șir, însă repetă
și cuvintele rostite anterior de colegi, în ordinea în care aceștia le‑au spus. Pentru a‑i
ajuta să le țină minte în ordine, cereți fiecărui elev care adaugă un cuvânt nou să îl ia de
mână pe ultimul coleg care a rostit un cuvânt înaintea sa. Astfel, se creează și un „lanț”
de elevi.
Ex. 3:Se folosesc activitățile multisenzoriale în predarea literei L. Play Doh este un joc
captivant pentru copii. Îl puteți folosi pentru a construi litere și cuvinte sau pentru
a imprima litere.

Pag. 46: OMIDA BUCLUCAȘĂ – AVAP; MEM

Puteți folosi omida pentru a realiza operații simple de adunare și de scădere.

Pag. 47: ANIMALE DE TOT FELUL – CLR

Anterior exercițiului 1, folosiți fie jetoane cu imagini, fie animăluțe de jucărie (figuri‑
ne), pe care să le aveți pregătite într‑un săculeț/într‑o cutie (lup, liliac, libelulă, leu, măgar,
mămăruță, maimuță etc.).
Scoateți câte un jeton/o imagine pe rând, așezați‑le pe podea/pe tablă, fixate cu mag‑
neți (în funcție de modul în care sunt organizați elevii pentru această activitate și în funcție
de materialele folosite – în cerc, pe scaune sau la mese) și rugați‑i să denumească fiecare
animal. Le puteți solicita apoi să găsească o asemănare și o deosebire pentru câte o pereche
de jetoane/figurine.
Rugați elevii să grupeze jetoanele/figurinele în două mulțimi diferite, după un criteriu
asociat și descoperit în prealabil de ei (sunet inițial/hrană/mărime/habitat/familia din care
fac parte etc.).
Ex. 2:La fiecare silabă, rugați elevii să folosească degetul arătător, de jos în sus, pe câte un
cadran din imagine asociat câte unei silabe. Oferiți-le elevilor un exemplu, folosindu‑vă
de imaginea libelulei (aici e indicat să aveți pagina de caiet proiectată, pentru o mai
bună vizibilitate). După rezolvarea tuturor exercițiilor din pagină, le puteți solicita ele‑
vilor să identifice toate mediile de viață din care au făcut parte animalele întâlnite în
ilustrațiile exercițiilor.

107
Pag. 48: LUNA – AVAP
Asigurați‑vă că, înainte de a începe să lucrați cu elevii, aceștia verbalizează de două ori
pașii pe care trebuie să îi urmeze în executarea lucrării.
Pregătiți în prealabil șervețele umede, pentru ca elevii să își poată șterge palmele după
amprentare.
Înainte de a organiza lucrările într‑o expoziție și după ce v‑ați asigurat că elevii și‑au făcut
ordine pe mesele de lucru, rugați‑i să își expună fiecare propria sa lucrare, orientată spre
colegi.
Puneți muzică instrumentală pe fundal. Spuneți‑le că ei devin „tablouri vii” și că, atâta
timp cât se aude muzica, se vor putea plimba prin clasă, admirând lucrările colegilor, în timp
ce aceștia admiră lucrările lor.
Atunci când muzica se oprește, se opresc și ei din plimbare în fața unui coleg. Fiecare va
spune celuilalt ce anume îi place la lucrarea colegului. Se oprește și se pornește muzica de
cel puțin cinci ori, astfel încât fiecare elev să audă părerea a cel puțin cinci colegi, despre
propria lucrare.
Acest exercițiu are și rolul de a întări relațiile pozitive în colectivul clasei, pe lângă cel de
interapreciere/interevaluare.
Recomandare: fiind final de unitate de învățare, puteți invita alți copii din școală/părin‑
ții elevilor dumneavoastră, care să admire expoziția clasei. Asigurați‑vă că dați un titlu expo‑
ziției.

108
 PROIECTUL LUNII NOIEMBRIE:
ÎN LIVADĂ
ETAPA 1: Cunoaștere/documentare
• Ia un aparat foto și vizitează o livadă. Fă câteva foto‑
grafii cu copaci, fructe și alte detalii din livadă.
• Roagă un adult să te ajute să cauți cât mai multe
informații despre o livadă în cărțile din biblioteca ta
sau pe internet.
• Uită-te la filme scurte, videouri sau documentare
pentru copii despre copaci și, în special, despre livezi.
• Dacă părinții sau bunicii tăi au o livadă, află cât mai
multe despre ea de la ei (de exemplu, de câți ani au
fost plantați copacii, după cât timp au început să dea
roade, cum o îngrijesc etc.).
ETAPA 2: Înțelegere
• Ia o foaie albă de hârtie, de format A4, și reprezintă
prin desen tot ce ai aflat despre livezi.
• Variantă: poți printa și lipi o fotografie cu o livadă,
făcută de tine, în centrul foii A4, iar în jurul ei poți
desena ce ai învățat.
ETAPA 3: Aplicare
• Realizează o machetă 3D (tridimensională) cu o livadă.
109
DE CE MATERIALE AI NEVOIE?
– o foaie de hârtie A3 sau o bucată de carton mai mare
de la o cutie
– hârtie colorată
– decupaje din reviste
– lipici
– plastilină
– frunze, crenguțe
CUM PROCEDEZI?
– Ia foaia de hârtie A3 sau bucata de carton.
– Desenează, colorează și decupează pomii fructiferi
din livada ta, tipurile de frunze și fructele. Poți să le
decupezi din reviste sau ziare, dacă găsești.
– Lipește-le în poziție verticală pe foaia A3 sau pe carton.
– Folosind plastilină, poți modela pomii fructiferi și
fructele acestora.
– Adaugă frunze și crenguțe dintr-o livadă adevărată.
– Reprezintă solul și rădăcinile folosind elemente din
natură, hârtie creponată colorată sau bucățele de hâr‑
tie colorată.
ETAPA 4: Prezentare
• Prezintă-le colegilor macheta și informațiile descope‑
rite și notate de tine pe foaia A4.
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text‑suport
„Cadoul de Crăciun”, CLR MEM AVAP MM DP
după Adina Rosetti
Lectura textului-suport și pag. 53 Numărul 10 pag. 50 Casa pag. 62 pag. 50 Casa
lectura imaginii aferente pag. 54 Tic‑tac faptelor bune Spărgătorul faptelor bune
SĂPTĂMÂNA 12 pag. 52 Cadoul de Crăciun pag. 55 Numărul 11 pag. 52 Cadoul de nuci pag. 58
pag. 54 Tic-tac pag. 57 Numărul 12 de Crăciun Semaforul
(pp. 50–62) pag. 56 Sunetul și literele t, T pag. 60 Ieri – azi – mâine pag. 62 învățării
pag. 59 T de la tunet Spărgătorul
pag. 61 T de la tata de nuci

111
pag. 63 R de la Rudolf pag. 64 Numerele 0‑12 (1) pag. 65 Dragă pag. 65 Dragă
pag. 65 Dragă Moș Crăciun pag. 67 Numerele 0‑12 (2) Moș Crăciun Moș Crăciun
SĂPTĂMÂNA 13 pag. 66 Sunetul și literele r, R pag. 71 Povestea spiridușilor pag. 73 Supărare pag. 73 Supărare
pag. 68 Spiridușii Moșului electroni și împăcare și împăcare
(pp. 63–75) pag. 70 Sunetul și literele c, C pag. 75 În atelierul lui pag. 74
pag. 72 C de la cadou Moș Crăciun Scrisoarea
Moșului
Unitatea tematică:

pag. 74 Scrisoarea Moșului pag. 77 O săptămână pag. 80 Domn, pag. 79

SĂPTĂMÂNA 14 pag. 76 Dar pentru Moș Crăciun în Târgul de Crăciun domn, Crăciunul
(pp. 74–80) pag. 79 Crăciunul în familie pag. 78 Lunile anului să‑nălțăm! în familie
pag. 80 Domn, domn să‑nălțăm
ZI DE RECAPITULARE Misiunea 4 (Caiet de eva­luare a performanțelor)
ȘI EVALUARE
ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „Olimpiada de iarnă a spiridușilor” (Ghidul profesorului)
„Cadoul de Crăciun”, după Adina Rosetti
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „CADOUL DE CRĂCIUN”

Perioada: săptămânile 12-14
Text‑suport: „Cadoul de Crăciun”, după Adina Rosetti
Săptămâna 12 (pp. 50–62)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Cadoul de Crăciun”, pag. 52 1.1 Ø „Numărul 10”, pag. 53 1.1
Ø „Casa fap­ 1.1 Ø „Spărgătorul de 1.1 Ø „Casa faptelor 1.1
– audierea textului‑suport 1.2 – trasarea cu degetul arătător a numărului 1.2
te­lor bune”, 1.2 nuci”, pag. 62 1.2 bune”, pag. 50 2.1
– realizarea „drumului poveștii” 1.3 10, respectând direcția indicată de săgeți 1.3
pag. 50 1.3 – mânuirea indivi‑ 1.3 – identificarea 2.3
– formularea întrebărilor legate – scrierea numerelor de la 0 la 10, în 1.4
– formularea duală a jucăriilor 1.4 emoțiilor și sen‑
de textul‑suport ordine crescătoare și descrescătoare 1.6
unor răspunsuri care însoțesc cân‑ 1.5 timentelor speci‑
– identificarea „vecinului mic și a celui 3.1
la întrebări sim‑ tecul 2.5 fice stării de bine

112
Resurse: textul‑suport „Cadoul de mare” prin colorare, conform codului dat ple 5.2 – asocierea cânte‑ 3.1 – exprimarea
Crăciun”, după Adina Rosetti – exercițiile – identificarea rezultatului corect pentru 6.2
– povestirea cului cu acompa‑ 3.3 părerilor perso‑
din varianta digitală adunările date unui eveniment niamentul jucăriilor 3.4 nale legate de
Evaluare: observarea sistematică – trasarea numărului 10 prin unirea sau a unui lanţ muzicale faptele bune pe
punctelor din modelul dat scurt de eveni‑ – recunoașterea care le‑au făcut
Ø „Tic‑tac”, pag. 54 1.1 mente perso‑ instrumentului evi‑
– alcătuirea propozițiilor după imagini 1.2 Evaluare: observarea sistematică nale dențiat în cântecul Ø „Semaforul 3.1
date 1.3 – realizarea ascultat învățării”, pag. 58 3.2
– joc: „Ascultă și adaugă”, formularea 1.4 Ø „Tic‑tac”, pag. 54 6.2 unor desene – discuţii despre
propozițiilor dezvoltate, pornind de la 2.1 – ordonarea evenimentelor dintr‑o zi folosind mate‑ Resurse: „Marșul”
rutinele școlare
schemele date riale și instru‑ din „Spărgătorul de
– identificarea
Ø „Numărul 11”, pag. 55 1.1 mente diverse nuci” de Piotr Ilici
Evaluare: observarea sistematică pașilor în situa‑
– formarea numărului 11 cu ajutorul axei 1.2 Ceaikovski
ția în care nu se
numerelor 1.3 Evaluare: obser‑ Evaluare: observa‑
înțeleg conținu‑
Ø „Sunetul și literele t, T”, pag. 56 1.1 – identificarea numerelor din imagini date 1.4 varea sistema‑ rea sistematică
turile în clasă
– recunoașterea sunetului t, prin colorarea 1.2 – scrierea numerelor în șir crescător 1.6 tică
– joc: „Jocul
imaginii al cărei cuvânt îl conține 1.3 – completarea unui șir cu numerele cores‑ 3.1 semaforuluiˮ
– identificarea cuvintelor care conțin sune‑ 1.4 punzătoare care lipsesc 5.2 (vezi Calendarul
tul t în poziție finală 2.1 – scrierea numărului 11 prin unirea punc‑ 6.2 ilustrat pentru
– trasarea literelor t, T în conturul dat telor din modelul dat indicații de orga‑
4.1
Evaluare: observarea sistematică nizare)
 – formarea literelor t, T folosind obiectele Ø „Numărul 12”, pag. 57 1.1 Ø „Cadoul 2.1 Evaluare: observa‑ Evaluare: obser‑
din jur – formarea numărului 12 folosind axa 1.2 de Crăciun”, 2.2 rea sistematică varea sistematică
– recunoașterea literelor în cuvinte date, numerelor 1.3 pag. 52 2.3
conform unui cod – identificarea numerelor din imaginile 1.4 – realizarea unui
– trasarea elementelor grafice și a literelor date 1.6 desen cu detalii
prin unirea punctelor – compararea numărului de obiecte din din povestea
3.1
imaginile date citită
Evaluare: observarea sistematică – completarea axei numerelor cu cele care 5.2
lipsesc Resurse:
Ø „Semaforul învățării”, pag. 58 2.2 – scrierea numărului 12 prin unirea textul‑suport
– formularea de mesaje despre sine punctelor „Cadoul de
Crăciun”,
Ø „T de la tunet”, pag. 59 1.3 Evaluare: observarea sistematică după Adina
– identificarea sunetului inițial pentru Rosetti
1.4
cuvintele ilustrate 2.1 Ø „Ieri – azi – mâine”, pag. 60 6.2 Evaluare:
– trasarea literei T și citirea etichetelor – plasarea unui eveniment în timp, utili‑ observarea
2.2 sistematică
– formarea de cuvinte noi prin eliminarea zând repere cronologice (ieri, mâine, poi‑
4.1
unor litere mâine)
– recunoașterea cuvintelor dintr‑un șir dat – joc în perechi: „Mai demult – acum – Ø „Spărgăto‑ 2.1
– recunoașterea cuvântului „tunet”, peste câțiva ani” (vezi Ghidul profesorului) rul de nuci”, 2.2
prin încercuire pag. 62 2.3
Evaluare: observarea sistematică – folosirea liniei

113
Evaluare: observarea sistematică cu scop de con‑
tur
Ø „Ieri – azi – mâine”, pag. 60 1.1 – realizarea
– realizarea legăturilor între obiectele 1.2 simetriei unui
reprezentate în imagini 1.3 desen dat
– exprimarea opiniei în propoziții clare, – explorarea
logice modalităţilor
de exprimare
Evaluare: observarea sistematică a ideilor şi sen‑
timentelor prin
Ø „T de la tata”, pag. 61 1.1 mijloacele artei
– formularea unor propoziții dezvoltate 1.2 vizuale
după scheme date 1.3 Evaluare:
– despărțirea în silabe a cuvintelor ilus‑ 1.4
trate observarea
2.1 sistematică
– identificarea numărului de silabe
4.1
– localizarea sunetului t în cuvintele ilustrate
 – trasarea literei t prin unirea punctelor
– formarea cuvintelor cu ajutorul silabe‑
lor date
Evaluare: observarea sistematică

Săptămâna 13 (pp. 63–75)

ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „R de la Rudolf”, pag. 63 1.1 Ø „Numerele 0‑12 (1)”, pag. 64 1.1 Ø „Dragă 2.1 Ø „Dansul spiriduși‑ 3.1 Ø „Dragă 2.3
– audierea poeziei citite și realizarea unui 1.2 – identificarea numărului de obiecte din 1.2 Moș Crăciun”, 2.2 lor”, pag. 69 3.4 Moș Crăciun”,
desen cu o posibilă continuare 2.1 imagini 1.3 pag. 65 2.3 – audierea unor pag. 65
– realizarea rimelor pentru cuvintele 2.2 – identificarea numerelor scrise în ordine 1.4 – realizarea creaţii muzicale – autocaracteri‑
ilustrate 3.3 crescătoare 1.6 unor con‑ de facturi diferite, zare

114
– identificarea numărului de cuvinte 3.4 – ordonarea numerelor date, crescător 3.1 strucţii libere, care să le declan‑ – prezentarea
dintr‑o propoziție citită și descrescător 4.2 spontane, şeze copiilor miş‑ dorințelor
– joc „Sacul de cuvinte” (vezi Ghidul – identificarea numerelor corespunzătoare 5.1 atunci când carea liberă, spon‑ de Crăciun
profesorului) elementelor unor mulțimi date li se pun la tană adecvată
– identificarea sunetului inițial al – desenarea elementelor unor mulțimi dispoziţie Ø „Supărare 1.1
cuvintelor date corespunzătoare numerelor date materiale şi Evaluare: observa‑
și împăcare”, 2.1
– găsirea cuvintelor al căror sunet inițial instrumente rea sistematică
pag. 73
este cel identificat anterior Evaluare: observarea sistematică diverse – exprimarea
– identificarea sunetului [r] în cuvintele emoțiilor de
ilustrate Ø „Numerele 0‑12 (2)”, pag. 67 1.1 Evaluare: obser‑ bază (supărare/
– scrierea numerelor de la 1 la 12 1.2 varea sistema‑
tristețe/furie)
Resurse: textul‑suport „Ho! Ho!” de – efectuarea adunărilor și colorarea 1.3 tică
– identificarea
Carmen Tiderle (vezi Calendarul ilustrat) desenului conform codurilor date 1.4 situațiilor în
Evaluare: observarea sistematică – joc cu două zaruri (vezi Ghidul 1.6 Ø „Supărare 2.1 care copiii au
profesorului) 3.1 și împăcare”, 2.2 fost supărați/
Ø „Dragă Moș Crăciun”, pag. 65 1.1 – joc cu creionul și agrafa de birou 4.2 pag. 73 2.3 furioși și
– ordonarea imaginilor în ordinea 1.2 (vezi Ghidul profesorului) 5.1 – explorarea soluționarea
desfășurării acțiunii 2.1 modalităţilor acestor situații
– repovestirea după imagini 2.2 de exprimare
a ideilor şi
sentimentelor
 – „scrierea” unui bilet scurt cu ajutorul 4.1 Ø „Povestea spiridușilor electroni”, 3.1 prin mijloa‑ Evaluare: obser‑
desenului 4.2 pag. 71 4.2 cele artei varea sistema‑
4.3 – enumerarea unor aparate electrocasnice 5.1 vizuale tică
Evaluare: observarea sistematică și electronice, care funcționează cu – realizarea unui
ajutorul electricității desen – auto‑ Ø „Scrisoarea 2.3
Ø „Sunetul și literele r, R”, pag. 66 1.1 – identificarea activităților zilnice în care portret Moșului”,
– trasarea literelor r, R urmând săgețile, 1.2 intervine electricitatea – realizarea pag. 74
cu degetul arătător, cu un creion colorat, 2.1 – identificarea unor surse de electricitate portretelor – exprimarea
cu creionul grafic, cu o cariocă 2.2 (de exemplu, bateriile), care asigură persoanelor propriilor
– formarea literelor cu ajutorul obiectelor 3.3 funcționarea unor obiecte din mediul gânduri în
din jur – evidențierea situațiilor periculoase apropiat interacțiune
3.4
– trasarea elementelor grafice și a literelor pentru viața copiilor cu o persoană
prin unirea punctelor, în modele date 4.1
4.2 Evaluare: observarea sistematică cunoscută
– identificarea literei r în cuvintele (Moș Crăciun)
ilustrate 4.3
Ø „În atelierul lui Moș Crăciun”, pag. 75 1.1 Evaluare: obser‑
Evaluare: observarea sistematică – joc cu zarul: realizarea corespondenței 1.2 varea sistema‑
numărului de puncte de pe zar cu 1.3 tică
Ø „Spiridușii Moșului”, pag. 68 1.1 numărul de obiecte din imaginile date 1.4
– completarea cuvintelor cu literele 1.2 – identificarea numărului total de obiecte 1.6
corespunzătoare 2.1 din imagini
– formularea unor propoziții de două‑trei 3.1
2.2 – completarea casetelor cu numărul de

115
cuvinte, folosindu‑se de cele descoperite 3.3 obiecte de fiecare fel din imaginile date
anterior
3.4 Evaluare: observarea sistematică
– despărțirea cuvintelor (ilustrate) în silabe
și identificarea numărului de silabe 4.1
– identificarea silabelor care compun 4.2
cuvinte 4.3
– separarea cuvintelor date, dintr‑un șir
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Sunetul și literele c, C”, pag. 70 1.1

– identificarea cuvintelor care încep cu 1.2
sunetul [c] 2.1
– pronunțarea cuvintelor ilustrate și 2.2
identificarea sunetului [c] 3.3
– trasarea literelor c, C pe contur,
3.4
cu degetul arătător, cu un creion colorat,
cu creionul grafic, cu o cariocă 4.1
 – trasarea elementelor grafice și a literelor, 4.2
prin unirea punctelor 4.3
Evaluare: observarea sistematică

Ø „C de la cadou”, pag. 72 1.1

– identificarea literei c în propozițiile date 1.2
– identificarea numărului de cuvinte din 2.1
propozițiile date 2.2
– completarea cuvintelor cu literele 3.3
corespunzătoare
3.4
– identificarea cuvântului evidențiat
– despărțirea cuvintelor ilustrate în silabe 4.1
– citirea cuvintelor date 4.2
– identificarea silabelor (prin colorare) 4.3
care compun cuvintele date
– compunerea cuvintelor cu ajutorul
silabelor date
Evaluare: observarea sistematică

116
Săptămâna 14 (pp. 74–80)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Scrisoarea Moșului” pag. 74 1.2 Ø „O săptămână în Târgul de Crăciun”, 6.2 Ø „Domn, domn, 1.1 Ø „Crăciunul 1.1
– audierea unui fragment din povestea 1.3 pag. 77 să‑nălțăm!”, 1.2 în familie”, 2.1
„Scrisori de la Moș Crăciun” (vezi 1.4 – ordonarea zilelor săptămânii pag. 80 1.3 pag. 79 2.3
Calendarul ilustrat) 2.1 – realizarea unui orar săptămânal, – interpretarea 1.4 – identificarea
– identificarea imaginilor (prin încercuire) 2.2 cu ajutorul desenelor colindelor în 1.5 obiectelor care
a căror denumire conține același sunet – plasarea unui eveniment în timp, colectiv, pe strofe, 2.1 pot fi oferite
în poziție finală utilizând repere cronologice integral 2.2 persoanelor
– formarea de perechi de litere – jocul: „Ieri – Azi – Mâine” dragi
(mici și mari) de tipar (vezi Ghidul profesorului)
 – identificarea numărului de silabe ale Evaluare: observarea sistematică – desenarea imagi­ – joc: „Jocul
cuvintelor ilustrate ni­lor sugerate de recunoștinței”
– realizarea corespondenței imagine – cu­ Ø „Lunile anului”, pag. 78 1.2 cântec (activi­ (vezi Calenda-
vânt corespunzător – ordonarea cronologică a lunilor anului 6.2 ta­te integrată rul ilustrat)
– realizarea unui desen respectând – identificarea lunii nașterii desen – muzică în
cerințele date funcţie de textul Evaluare: obser‑
– realizarea corespondenței dintre
cântecului) varea sistema‑
imagine și luna corespunzătoare
Resurse: textul‑suport „Scrisori de la tică
acesteia
Moș Crăciun” (vezi Calendarul ilustrat) Evaluare: observa‑
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică rea sistematică

Ø „Dar pentru Moș Crăciun”, pag. 76 3.1

– citirea propozițiilor împreună cu 3.2
învățătoarea 3.3
– realizarea unui desen legat de 3.4
propozițiile citite
– ordonarea propozițiilor citite, în ordinea
desfășurării acțiunilor
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Crăciunul în familie”, pag. 79 1.1

117
– identificarea literei inițiale a fiecărei 1.2
etichete scrise 2.1
– identificarea cuvintelor care conțin cinci 2.2
sunete 3.3
– trasarea literelor C, R, T (mari, de tipar)
3.4
– formarea cuvintelor, cu ajutorul silabelor
date 4.1
– formarea cuvintelor prin completarea cu 4.2
silabe potrivite 4.3
– „Jocul recunoștinței” (vezi Calendarul
ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Domn, domn să‑nălțăm”, pag. 80 4.2
– exprimarea părerilor în propoziții 4.3
corecte, coerente, în legătură cu
subiectul propus
– asocierea imaginilor date cu subiectul
colindului cântat
– rostirea corectă a cuvintelor ilustrate,
însoțite de mișcările sugerate
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din luna noiembrie: Recapitulare/Evaluare – Misiunea 4 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Olimpiada de iarnă a spiridușilor” (Ghidul profesorului)

118
TEXTUL-SUPORT AL LUNII DECEMBRIE
Cadoul de Crăciun
după Adina Rosetti

Dacă v‑ați întrebat vreodată cine are grijă ca Timpul să curgă exact așa
cum trebuie și să nu se oprească niciodată, atunci trebuie să știți că
acesta este Tempus Întâiul, Vrăjitorul Timpului. El locuiește într‑un turn
înalt, care are în vârf un ceas uriaș. Vrăjitorul este foarte‑foarte bătrân,
are o barbă luuuuungă și are grijă ca Timpul să treacă mereu la fel: nici
prea repede, nici mai încet.
Vrăjitorul Timpului are trei copii: Domnul Azi, care stăpânește Pre‑
zentul, Doamna Ieri, care stăpânește Trecutul, și Domnișoara Mâine,
care are în grija ei Viitorul.
Povestea noastră este însă despre o altă domnișoară, despre
nepoțica marelui vrăjitor, pe nume Domnișoara Poimâine, o fetiță alin‑
tată și foarte nerăbdătoare. Dacă îi aduceai în dar o amandină, ea spu‑
nea imediat că ar vrea o savarină, dacă primea de Crăciun o păpușă, o
arunca cât colo, țipând că tot ce‑și dorește e un trenuleț electric. Cea
mai mare dorință a Domnișoarei Poimâine era ca Timpul să treacă mai
repede și ea să crească mare cât ai bate din palme.
Se apropia Crăciunul, așa că Domnișoara Poimâine nu se gândea la
altceva decât la scrisoarea pentru Moșu’. Ce să treacă oare pe lista ei
de dorințe? Își dorea 10 pixuri parfumate, o soluție pentru baloane cu
20 de arome, o mașinărie de dat timpul înainte și înapoi după pofta
inimii, 5 păpuși… Ba nu, mai bine scad 5 pixuri și pun 10 păpuși! Ce să
mai vorbim, nu se putea hotărî la ce să renunțe, iar lista ei devenea din
ce în ce mai lungă. Atunci Domnișoara Poimâine avu o idee grozavă.
Rupse lista în bucățele și se apucă de una nouă pe care scrise doar atât:

Dragă Moșule,
De Crăciunul acesta vreau să‑mi aduci toate cadourile pe care ar
trebui să le primesc în următorii 10 ani de Crăciun! Grăbește‑te!
Domnișoara Poimâine

La el în atelier, Moș Crăciun ținea în mână scrisoarea Domnișoa‑

rei Poimâine și râdea cu poftă: Deci așa… Vrea să primească, acum,
cadourile pe 10 ani… Ha‑ha‑ha! Ho‑ho‑ho! Ce mă fac eu cu fetița asta?!
Dar deodată îi veni o idee grozavă și se apucă de treabă împreună cu
spiridușii lui.
În dimineața de Crăciun, Domnișoara Poimâine se duse cu mare
nerăbdare la pom. Era sigură că nici nu se mai vede bradul de câte
cadouri sunt în jurul lui. Sub brad nu se afla însă nimic… Stai! Ba da, era
totuși ceva! O cutie mică‑mică‑mică, roșie, legată cu fundiță aurie, care
abia dacă se vedea. O cutie în care ar fi putut să încapă cel mult o pătră‑
țică de ciocolată… Ce putea fi acolo oare? Ce‑i dăru‑
ise oare Moș Crăciun Domnișoarei Poimâine? Fetița
deschise cutiuța tremurând de emoție și rămase
mută de uimire…
Voi ce credeți că era în cutiuța roșie?
119
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Cadoul de Crăciun este un text adaptat după cartea Domnișoara Poimâine și joaca de‑a Timpul de Adina Rosetti.
Textul e o povestire despre Domnișoara Poimâine și dorințele ei de Crăciun. Prin magia cuvintelor, copiii vor fi intro­
duși în atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Se sondează cunoștințele latente ale elevilor în raport cu tema/subiectul textului, se pot aduce în fața copiilor:
un ceas, o listă lunga cu dorințe și o cutie mică și roșie. Pe baza acestor obiecte, copiii vor fi antrenați într‑o discuție
cu ajutorul întrebărilor: Ce sunt?, Cui aparțin?, Ce poveste are fiecare obiect? etc.
• Aceste obiecte pot fi corelate cu cuvintele‑cheie din text.
• Se adresează întrebările din CALENDAR prevăzute pentru această etapă și semnalizate cu titlul „Înainte de poveste”.
• Introduceți și definiți cuvintele/expresiile care au nevoie de explicații, pentru ca elevii să înțeleagă textul.

B. În timpul audierii textului – lectura

• Pe parcursul primei lecturi a unui text, opriți‑vă după câte un fragment, pentru a cere copiilor să facă predicții.

C. După audierea textului – postlectura

• Folosiți un cub pe fețele căruia să scrieți întrebările care vizează înțelegerea textului: CINE …?; CE …?; UNDE …?;
CÂND …?; CUM …?; DE CE …?. Lăsați elevii să îl rostogolească, adresându‑le apoi, colegilor, întrebări despre text, por‑
nind de la cuvântul pe care l‑au obținut prin aruncarea zarului.
• Creați o bancă de „cuvinte ilustrate”: ceas, listă, cutie, pix, păpușă etc. Lăsați elevii să aleagă orice cuvânt din text
care le‑a stârnit interesul dintr‑un motiv sau altul. Folosiți ulterior această resursă creată de copii pentru: jocuri de
mimă, jocuri de memorie, jocul „Telefonul fără fir” cu un cuvânt extras din banca de cuvinte a clasei; formulare de pro‑
poziții.
• Extensie: Spuneți‑le elevilor să își imagineze că sunt un personaj nou din poveste. În care parte din poveste ar intra
și de ce? Care ar fi rolul lor în acea secvență din poveste? Cereți‑le apoi să ilustreze cele discutate.

120
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigurați‑vă
că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 50‑51: CASA FAPTELOR BUNE – AVAP; DP
Pregătiți imagini cu un calendar de Advent și cu un calendar pe care să îl puteți folosi toată
luna decembrie.

Întrebați elevii cu ce se aseamănă căsuța faptelor bune, din Caietul portocaliu. Printre
răspunsuri, s‑ar putea să fie precizat și calendarul de Advent.
Povestiți‑le elevilor, folosind imaginile, ce este perioada de Advent și ce reprezintă acest
tip de calendar.
Adventul este o perioadă de timp în care ne pregătim pentru sărbătoarea Nașterii lui
Iisus, Crăciunul. Este un obicei întâlnit la catolici și reprezintă o perioadă de așteptare, în care
suntem mai atenți la felul în care ne comportăm, în care ne străduim să fim mai buni unii cu
ceilalți. Calendarul de Advent cuprinde zilele din luna Decembrie, de la 1 până în ziua de 24.
Cu ajutorul acestuia, știm cât timp mai este până la Crăciun.
În Caietul portocaliu, elevii trebuie să realizeze, pentru fiecare zi, un desen sugestiv pentru
o faptă bună pe care au făcut‑o – de preferat la școală –, apoi să îl prezinte colegilor. Elevii
pot desena fie în ziua respectivă, fie la o zi după întâmplare. Momentul în care fiecare elev
își prezintă fapta bună reprezentată prin desen poate fi integrat oricând în programul zilnic.
Elevii pot fi așezați într‑un cerc, pentru a se putea vedea unii pe ceilalți.
Utilizarea calendarului de Advent la clasă va fi o bucurie pentru copii. La întâlnirea de
dimineață, zilnic, extrageți din buzunarul/sertarul calendarului câte un bilețel pe care să fie
notată o provocare/o sarcină de lucru pe care elevii să o rezolve cu plăcere. De exemplu:
„Folosește cuvintele magice: Vă rog!/Te rog!/Mulțumesc!”; „Hrănește păsările din curtea
școlii.”; „Construiește un om de zăpadă.”; „Ajută un coleg pe care îl observi că este trist.”;
„Confecționează un decor pentru brăduțul din clasă.”; „Descoperă unde este ascuns, în sala
de clasă, coșul cu fructe lăsat de Sfântul Nicolae!” etc.

121
Pag. 52: CADOUL DE CRĂCIUN – CLR; AVAP
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, pregătiți următoarele obiecte: o clep­
sidră, un ceas de mână, un ceas de perete și o lumânare. Rugați‑i pe elevi să găsească asemă­
nările dintre două obiecte, apoi să găsească o legătură între toate obiectele.
Ex. 1:Este recomandat ca forma de organizare a elevilor să fie în cerc, folosind scaune sau
perne, pentru ca aceștia să se poată privi reciproc atunci când vorbesc.
Ex. 2 și ex. 3:Acestea vizează comprehensiunea unui text audiat – rememorare, repovestire,
răspunsuri orale la întrebări și desen.
Folosiți aplicația digitală, varianta audio, de pe platforma IZZI, pentru audiția poveștii,
asigurându‑vă că fiecare copil ascultă cu atenție înregistrarea. Aceasta poate fi oprită de
mai multe ori în timpul audiției, pentru a cere sau pentru a verifica predicții.
Completarea desenelor vizează competența „Ordonează evenimentele din poveste”.
Ascultați câteva exemple oferite oral de către elevi înainte de a‑i lăsa să completeze dese‑
nele. Copiii vor desena imaginile în ordinea apariției în poveste. Dacă nu își amintesc ordi‑
nea corectă, pot urmări imaginea din caledar.
Exersați cu copiii formularea de întrebări care să vizeze conținutul. Solicitați răspunsuri
formulate în propoziții complete.

Pag. 53: NUMĂRUL 10 – MM; MEM

Sărbătoriți faptul că ați ajuns la numărul 10, prin jocuri.
1. Pe o foaie A4 velină, fiecare elev va scrie numărul 10 pe care trebuie să îl transforme
într‑un personaj. Organizați apoi „Turul galeriei”.
Extensie: Elevii pot crea o poveste a numărului 10: De unde vine numărul? Din ce familie
face parte? Ce îi place să facă cel mai mult?
2. Fiecare elev primește câte un cartonaș pe care e notat un număr de la 0 la 10. Solici­
tați‑le elevilor să se ridice în picioare, după cum urmează:
a) numărul …, apoi numărul …;
b) vecinii numărului …;
c) numărul cu 2 mai mare decât 5;
d) numărul cu 2 mai mic decât … .
3. Elevii sunt grupați câte patru. Vor forma un număr de la 0 la 10, la alegere, din cor‑
purile lor.
4. Audiați „Cântecul degețelelor” (Gașca Zurli). Link pentru cântec:
https://www.youtube.com/watch?v=7zXXorV6kx8
Alternativă: „Numărătoarea” (Gașca Zurli). Link pentru cântec:
https://www.youtube.com/watch?v=ZeKZltQVFDc
5. Oferiți ultima mărgică pentru a completa corpul omizii, pe sârma plușată. Acum,
omida este completă.
În timpul audiției, elevii folosesc gesturi potrivite cântecului.

Pag. 54: TIC‑TAC – MEM; CLR

Ex. 1:Înainte de a rezolva acest exercițiu, puteți juca următorul joc: Repetă versurile ascul-
tate. Însoțește‑le cu mișcările propuse. Cu fiecare repetare, grăbește ritmul.

122
 Tic – Tac! Tic – Tac! (bătaie cu picioarele în podea; alternează picioarele)
Timpul trece ne‑ncetat. (bătaie cu picioarele în podea; alternează picioarele)
Tic – Tac! Tic – Tac! (bătaie din palme)
Bate ritmul repetat! (bătaie din palme)

Exercițiul este un bun prilej pentru a‑i ruga pe elevi să ilustreze, folosind cadranul ceasu‑
lui, un vis pe care și‑l amintesc, poziționându‑l în zona de noapte de pe cadran.
Ex. 2:Ascultați cât mai multe dintre exemplele oferite de elevi. Adresați întrebarea: Cum îi
ajută pe membrii familiei tale faptul că respectă ora de … (alegerea copilului)?
Ex. 3:Înainte de a rezolva acest exercițiu, rugați copiii să se ridice în picioare. Spuneți câte
o propoziție, pe rând: Dimineața alerg. Cereți‑le să facă un pas în față pentru fiecare
cuvânt rostit. Pentru fiecare pas, elevii spun, în cor, cuvântul asociat din propoziție.
Citiți apoi propoziția dezvoltată: Dimineața alerg afară. Elevii vor observa, făcând
pașii, că au adăugat un cuvânt în plus. Astfel, adăugarea de cuvinte în propoziție, cu
scopul de a o dezvolta, devine un context concret de învățare.
Acesta este și un exercițiu de analiză a propoziției: numărul de cuvinte, noțiunea de
cuvânt – elevii pot încercui cuvintele din propoziție atunci când le numără. Pe marginea
acestor scheme, se pot alcătui oral propoziții despre activitățile preferate de copii în diverse
momente ale zilei.

Pag. 55: NUMĂRUL 11 – MEM

Oferiți‑le elevilor cea de‑a doua sârmă plușată, pentru a începe înșiruirea pe cea de‑a
doua omidă. Spuneți‑le elevilor că cele două omizi sunt prietene. Acestea îi vor ajuta
la exercițiile de adunare și de scădere. Cea de‑a doua omidă va fi completă când va avea și
ea 10 mărgeluțe care să îi formeze corpul. Întrebați elevii: De câte mărgeluțe mai are nevoie
omida?
Ex. 5:Atenționați‑i pe elevi că între cifrele care formează numărul 11 nu se lasă niciun pătră‑
țel liber.

Pag. 56: SUNETUL ȘI LITERELE t, T – CLR

Ex. 1 b) și ex. 2:Jucați „Trenul cuvintelor”. Rugați elevii să spună cât mai multe cuvinte care
conțin sunetul [t] și să identifice poziția acestuia în cuvântul ales, astfel
încât fiecare cuvânt rostit să devină un vagon dintr‑un trenuleț.
Pentru recunoașterea literei T, o activitate senzorială potrivită ar fi construirea literei
din diferite texturi: textile, carton simplu sau ondulat, hârtie foto, plută etc.

123
Pag. 57: NUMĂRUL 12 – MEM
Jocul numerelor de pe axă:
a. Trasați pe tablă axa numerelor și marcați cu puncte sau linii verticale poziția numere‑
lor și cifra 0. Pe rând, elevii vin la tablă și completează axa cu numere.
b. Întrebați, pe rând, elevii: Ce număr se află între 3 și 5?; Ce număr se află între 7 și 9?;
Ce număr se află între 10 și 12? etc. Apoi măriți intervalul: Ce numere se află între 2 și 5?;
Ce numere se află între 7 și 10?; Ce numere se află între 8 și 12? etc. În prima parte
a jocului, axa scrisă pe tablă poate rămâne, apoi se poate șterge și continua jocul fără
suportul vizual.

Pentru a completa cea de‑a doua omidă, oferiți‑le elevilor a doua mărgică.

Pag. 58: SEMAFORUL ÎNVĂȚĂRII – DP; CLR

„Jocul semaforului” (vezi Calendarul ilustrat) este un instrument util pentru a indica
gradul de înțelegere a cerințelor de la o anumită sarcină. Este și o formă de feedback, de
reflecție și de asigurare a implicării elevilor în lecție. Folosind un sistem de codare a culori‑
lor, putem identifica mai ușor elevii care au nevoie de sprijin.

Pag. 59: T DE LA TUNET – CLR

Ex. 2:Identificați, alături de elevi, și alte nume care încep cu litera T.
Ex. 3:După rezolvarea acestui exercițiu, identificați împreună cu elevii alte cuvinte care
încep cu silabele „ta‑”, „te‑”, „ti‑”.
Ex. 4 și ex. 5:După rezolvarea acestora, solicitați‑le elevilor să traseze cele patru cuvinte
(TARE, MUT, TUNEL, TUNET), pe o tavă cu nisip/făină.
Având în vedere faptul că deja a fost parcurs un număr generos de litere la clasă, pre‑
gătiți cartonașe pentru elevi pentru a exersa citirea silabelor și a cuvintelor. Rugați elevii să
coloreze toate cuvintele care nu conțin litera T.
Iată o posibilă listă: a) silabe: TA, TU, TI, TE; b) CVC: MUT, LUT, LAT, LIN; c) cuvinte for‑
mate din două silabe: TATA, TATI, TUNA; TUNET; TUNEL; MUNTE; TINA; TINEL; LATE; LENA;
NUNTA; INEL; LINTE; LUNA; NUME.

Pag. 60: IERI – AZI – MÂINE – MEM; CLR

Ex. 1:În prima etapă, aduceți obiecte vechi și noi. Desenați pe podea o linie și amplasați
pe aceasta cele trei personaje: Ieri, Azi, Mâine. Solicitați‑le copiilor să amplaseze
obiectele pe linie, în așa fel încât să indice ziua în care au fost folosite. În cea de‑a
doua etapă, arătați‑le copiilor fotografii reprezentative pentru trecut/prezent/viitor
și solicitați‑le, din nou, să le amplaseze în ordine cronologică. Dacă părinții sunt de
acord, copiii pot realiza cu ajutorul fotografiilor aduse de acasă, în cea de‑a treia
etapă, o axă a timpului personală și o pot prezenta în fața clasei. (Rolul acestor
exerciții este și de exersare a formelor gramaticale corecte ale verbelor la timpurile
trecut, prezent și viitor.)
Ex. 2:Așezați trei coșuri pe podea. În acestea, copiii vor depozita, timp de o săptămână,
obiecte și imagini potrivite pentru cele trei personaje menționate anterior.

124
Pag. 61: T DE LA TATA – CLR
Ex. 1:Înainte de a rezolva acest exercițiu, rugați copiii să se ridice în picioare. Spuneți câte
o propoziție pe rând: Timpul trece. Cereți‑le să facă un pas în față pentru fiecare
cuvânt rostit. Pentru fiecare pas, în cor, elevii spun cuvântul asociat din propoziție.
Citiți apoi propoziția dezvoltată: Timpul trece repede. Elevii vor observa, făcând pașii,
că au adăugat un cuvânt. Astfel, adăugarea de cuvinte în propoziție cu scopul de a o
dezvolta devine un context concret de învățare.
Ex. 2:La finalul acestui exercițiu, jucați, oral, un joc cu rime. Rostiți câte unul dintre cuvintele
din această listă și rugați elevii să găsească perechea care rimează din cuvintele
ilustrate (de exemplu: sat – pat): sat, rât, capăt, port, cuget, negru, tăiat, mărunt,
Saturn.
Ex. 3:Cereți‑le elevilor să formeze propoziții cu ajutorul cuvintelor date, potrivind câte două
cuvinte în aceeași propoziție (de exemplu: Tata intră în tunel.).

Pag. 62: SPĂRGĂTORUL DE NUCI – MM; AVAP

Una dintre cele mai conoscute compoziții ale lui P.I. Ceaikovski, „Spărgătorul de nuci”,
este o poveste muzicală fermecătoare, transpusă și în spectacolele contemporane de balet.
Povestea prezintă transformarea camerei unei fetițe într‑o lume de basm, în care spărgăto‑
rul de nuci este eroul.
Specificul poveștii îndeamnă la lectură și audiție în preajma sărbătorii Crăciunului, la fel
de plăcută fiind și vizionarea spectacolului de balet.
Link pentru audiție: https://www.youtube.com/watch?v=‑t‑3wfA_uow
Recomandare: Puteți viziona împreună cu elevii acea parte din spectacolul de balet în
care mișcările de dans sunt acompaniate de bucata muzicală „Marș”.
Linkul pentru această secvență: https://www.youtube.com/watch?v=g9e‑WK75tK4
Ex. 1:Confecționarea unei castaniete:
Pregătiți, pentru fiecare elev:
– o fâșie de carton de dimensiunea 15 × 4 cm;
– 2 ochișori;
– coji de nucă sau dopuri.
1. Fiecare elev pliază cartonul în jumătate.
2. Pe părțile exterioare ale cartonului se lipesc ochișorii animăluțului/suportul pentru
degețele.
3. În interior se fixează coji de nucă sau dopuri de plastic.

Pag. 63: R DE LA RUDOLF – CLR

Ex. 1:Pentru prima lectură a poeziei, se citește prima strofă din poezia „HO! HO!” din
Calendarul ilustrat. În timpul audierii textului, elevii sunt rugați să semnalizeze, prin
bătaie din palme sau printr‑un alt sunet, de fiecare dată când aud un cuvânt care con‑
ține sunetul [r].
A doua lectură – după citirea primei strofe, se cere formularea unor predicții legate de
solicitarea renilor către Moș Crăciun. Răspunsurile orale vor fi transpuse apoi în desene.
Lectura finală – după prezentarea desenelor, se citesc ultimele trei versuri și se reali‑
zează o comparație între predicțiile copiilor și conținutul versurilor.

125
Ex. 2:Invitați elevii să găsească și alte cuvinte care rimează cu perechile formate (de exem‑
plu: corn – horn – torn).
Ex. 3 c)Pentru antrenarea memoriei, rugați‑i pe elevi să repete toate cuvintele care s‑au
spus înainte de a‑l adăuga pe al lor.
Ex. 4:În timp ce rezolvați acest exercițiu, folosiți jetoanele cu cleme de rufe pentru a indica
poziția sunetului [r] în cuvinte.

Pag. 64: NUMERELE 0‑12 (1) – MEM

Ex. 1:Înainte de a începe exercițiul, explicați cum ar trebui să se orienteze elevii într‑un tabel
și indicați‑le care sunt coloanele și rândurile tabelului. Pentru coloane, folosiți ca reper
imaginile de pe finalul fiecărei coloane, iar pentru rânduri, numerele din dreptul lor.
Ex. 3:E xtensie: Împărțiți elevii în grupe de câte patru. Pentru fiecare grupă, pregătiți
jetoane cu numerele de la 0 la 12 puse într‑un plic sau într‑o cutie. Rugați elevii fiecă‑
rei grupe să le așeze în ordine crescătoare sau descrescătoare.
a. Apoi solicitați‑le elevilor să ridice jetonul cu numărul cu 2 mai mare decât 4, jetonul
cu 2 mai mic decât 12, jetonul cu 1 mai mic decât 11 etc.
Un singur elev din fiecare grupă va fi reprezentat (cel care va ridica jetonul), dar vor
hotărî împreună care este răspunsul corect.
b. Provocați elevii să compună și ei exerciții pentru colegii de echipă, în care să folo‑
sească expresiile: „cu 2 mai mare decât …”; „cu 2 mai mic decât …”; „cu 1 mai mare
decât …”; „cu 1 mai mic decât …”.
Fiecărui elev din grupă i se va atribui o literă: A, B, C, D. Elevul cu litera A va compune
un exercițiu pentru elevul care are litera B, elevii C și D sunt observatorii și sunt atenți la
corectitudinea exercițiului compus de A, dar și la corectitudinea răspunsului oferit de B.
Apoi rolurile se schimbă: elevul B compune exercițiul pentru elevul C, iar elevii D și A sunt
observatorii. Jocul continuă până în momentul în care fiecare elev a exersat fiecare rol.

Pag. 65: DRAGĂ MOȘ CRĂCIUN – CLR; AVAP; DP

Ex. 1:Se insistă asupra creării unei poveşti orale pornind de la imaginile date și ordonarea
logică a evenimentelor. Se poate insista, de asemenea, și pe formularea propoziţiilor
alcătuite din trei sau patru cuvinte.
Ex. 2:Cadrul didactic oferă, în prealabil, unul‑două exemple (De Crăciun mi‑ar plăcea să
primesc o carte nouă și o vizită de la prietena mea, pe care nu am văzut‑o de mult
timp.). Oare care dintre cele două daruri nu poate fi cumpărat cu bani? De ce?
Ex. 3:Încurajați elevii să confecționeze propriul bilet, dintr‑o foaie de hârtie A5, pe care
să‑l pună sub bradul clasei sau sub bradul de acasă. Astfel, este exersată scrierea

126
 funcțio­nală și se realizează transferul către realitatea imediată a elevilor. Puneți la dis‑
poziția copiilor câteva materiale decorative pentru biletele pe care le confecționează
independent (sclipici, panglică etc.).

Pag. 66: SUNETUL ȘI LITERELE r, R – CLR

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, puteți asculta cântecul de iarnă
„Renul” (din folclorul copiilor) și să le solicitați elevilor să rostească toate cuvintele din cân‑
tec care conțin sunetul [r], insistând și pe identificarea poziției acestuia în cuvânt (de exem‑
plu: ren, drum, supărat, Crăciun, încărcat, îngrășat etc.).
Link pentru cântecul „Renul”: https://www.youtube.com/watch?v=M7imkBRLFuI
Ex. 1:Pentru trasarea literei R, se poate folosi plastilina și un bețișor pentru inscripționare.

Pag. 67: NUMERELE 0‑12 (2) – MEM

Ex. 1:Joc cu două zaruri
Asigurați‑vă că elevii au completat banda verticală, cu numerele de la 2 la 12. Fiecare
elev primește 11 boabe de fasole, iar profesorul explică regulile jocului:
– Fiecare decide cum așază cele 11 boabe (câte un bob în fiecare căsuță, mai multe
boabe într‑o căsuță etc.).
– După ce toți elevii și‑au așezat boabele, profesorul aruncă cele două zaruri deodată și
anunță rezultatul (suma). Elevii care au așezat atâtea boabe cât suma anunțată de pro‑
fesor pot scoate doar câte un bob odată.
– Câștigă elevul care își retrage primul toate cele 11 boabe din căsuțe.
Jocul poate fi jucat și în perechi. Pe parcurs, elevii ar putea începe să facă primele con‑
statări (de exemplu, să observe că numerele 6, 7, 8 sunt anunțate mai des decât 2 sau 12).
După prima rundă de joc, se discută cu elevii despre aspectele constatate (de exemplu,
numărul 6 poate fi obținut în mai multe moduri: 3 + 3, 2 + 4, 5 + 1; numărul 7 se poate
obține combinând 3 + 4, 5 + 2, 6 + 1, în timp ce 2 se obține doar din combinația 1 + 1, iar 12
prin adunarea 6 + 6). Recomandăm ca jocul să fie repetat de cel puțin două ori, astfel încât
fiecare elev/pereche de elevi să își poată face propria strategie.

Pag. 68: SPIRIDUȘII MOȘULUI – CLR

Ex. 1:Încurajați elevii să dea exemple de alte nume care încep cu sunetul [r]. Scrieți răspun‑
surile pe tablă, greșind intenționat, scriind numele cu literă mică de tipar. Rugați elevii
să identifice greșeala și să explice de ce trebuie corectat.
Ex. 2:După rezolvarea acestui exercițiu, jucați oral jocul „Fă din una mai multe” (de exem‑
plu: arc – arcuri).
Ex. 3:După rezolvarea acestui exercițiu, solicitați‑le elevilor să găsească și alte cuvinte care
încep cu una dintre silabele „ra‑”; „re‑”; „ri‑” (exercițiu cu rezolvare orală).
Prilej pentru un exercițiu de lectură: Pregătiți, pentru fiecare elev, câte o listă cu sila‑
bele și cuvintele următoare: a) silabe: RA, RE, RI, RU; b) CVC: RAR; REN; MIR; TIR; c) cuvinte
formate din una, respectiv din două silabe: IR; RAI; ARE; TARE; MARE; MURA; MURE; MIRE;
RAMA; RAME; RIME; ARME; AMAR; ALTAR; AUR; RUNE; RAUL; RALA; MARC; RELE; TUR-
TA; TREN; TRENUL; TURN; TURNUL; LIRA; URLET; d) cuvinte formate din trei silabe: LITERE;
RENUME; NUMERE; MERELE. RINA ARE UN REN MARE.
Solicitați‑le să găsească litera R și să o încercuiască folosind creionul grafic/o cariocă.

127
Pag. 69: DANSUL SPIRIDUȘILOR – MEM
Începeți activitatea cu audiția cântecului.
Apoi povestiți‑le copiilor despre spiridușii care își fac antrenamentul, pentru că trebuie
să fie în formă pentru sărbători. Ce mișcări ar putea să facă aceștia? Un copil vine în față și
demonstrează, iar ceilalți execută aceeași mișcare.
Ex. 1:Observați prima mișcare ilustrată și efectuați‑o de mai multe ori, fără muzică, rugân‑
du‑i pe copii să vă imite. Procedați la fel cu cea de‑a doua mișcare. Apoi corelați cele
două mișcări, repetând această combinație de câteva ori. Procedați la fel și în cazul
celei de‑a treia și a patra mișcări.
Ex. 2:Mișcările se efectuează rostind textul. La primele încercări, se lucrează pe un tempo
mai lent. Când există deja cursivitate, se trece la cântat lent, apoi la cântat acompa‑
niat de muzica din digital. În ultima etapă, copiii pot propune și alte mișcări potrivite
pentru această melodie.

Pag. 70: SUNETUL ȘI LITERELE c, C – CLR

– Se recomandă predarea multisenzorială a literelor c și C.
– Se pot lua în considerare modalități foarte practice de încorporare a activităților mul‑
tisenzoriale în predare. Acestea pot fi implementate zilnic, în sălile de clasă. Cu toate
acestea, importantă este utilizarea mai multor simțuri, atunci când sunt predate literele.
Trasarea literelor în aer cu ambele mâini. Trasarea literelor pe spatele unui coleg. Mode­
larea literelor din plastilină
– Utilizați tăvi de scris. Acestea sunt o modalitate minunată de a stimula simțurile și de a
încuraja abilitățile timpurii de scriere și formarea corectă a literelor. Găsiți o tavă de copt
puțin adâncă, de unică folosință și umpleți‑o cu orice material texturat pe care îl aveți la
îndemână. Puteți folosi orez uscat, zahăr, nisip, sare sau făină de porumb.
– Folosiți un marker care are un miros de fructe și scrieți litera. Elevii pot trasa cu dege‑
tul litera, urmărind conturul dat.
– Realizați împreună cu elevii o literă C uriașă, cu ajutorul creioanelor.
– Creați o poveste a literei C, citiți‑o copiilor și, de fiecare dată când aceștia aud sune‑
tul [c] într‑un cuvânt, trebuie să bată din palme sau să ridice un creion, să spună STOP!
și să rostească în cor cuvântul.
Ex. 2:Acest exercițiu oferă context pentru dezvoltarea auzului fonematic. Înainte de a lucra
propriu‑zis exercițiul, puteți folosi următoarea listă de cuvinte, pe care elevii trebuie
să le segmenteze fonematic și în care să identifice poziția sunetului [c]: AC, CAR, COȘ,
CUPĂ, LAC, LOC, TAC, FAC, RAC, MAC, SAC, ARC, MASCĂ, CASĂ (de exemplu: Câte
sunete auzi în cuvântul CAR? Care sunt aceste sunete? Unde se aude sunetul [c] în
cuvânt?).

Pag. 71: POVEȘTEA SPIRIDUȘILOR ELECTRONI – MEM

După lectura poveștii din Calendarul ilustrat, pentru a verifica înțelegerea acesteia, puteți
să propuneți următorul joc:
– Pentru a înțelege modul cum funcționează electronii prin rețeaua de curent electric,
elevii se așază în șir indian, la fel ca în imaginea de la exercițiul 1. Puteți să vă jucați în
sala de clasă, folosind drept traseu culoarele dintre bănci. Rugați‑i pe elevi să își imagi‑
neze că aceste culoare sunt cablurile de curent electric prezente în școală (de exemplu,
cablurile așezate în pereți).

128
 – La comanda dumneavoastră „Pornit!”, elevii vor merge la pas, în aceeași cadență,
deoarece curentul electric circulă constant. La comanda „Oprit!”, elevii se opresc. Repe‑
tați de câteva ori aceste comenzi, pentru a exersa atenția elevilor.
– La finalul jocului, întrebați elevii ce se întâmplă atunci când întrerupătorul este oprit.
Dar când este pornit?

Pag. 72: C DE LA CADOU – CLR; MM

Ex. 1:Acest exercițiu, prin propozițiile pe care le propune, reprezintă și un început de
poveste/întâmplare. Puteți încuraja elevii să închidă ochii și să își imagineze scena pe
care o evocă propozițiile date. Rugați‑i să continue cu încă 2‑3 propoziții.
Extensie: Puteți încheia ora revenind la acest exercițiu și construind cu elevii o întâm‑
plare/o poveste colectivă.
Ex. 2:Scrieți pe tablă cele patru nume doar cu litere mari de tipar. Apoi schimbați ordinea
și încercați un exercițiu de lectură colectivă, cerându‑le elevilor să identifice care este
perechea scrisă cu litere mici de tipar din cadrul exercițiului (CRINA – Crina).
Ex. 4/Joc:Fă din una mai multe: covrig – covrigi; cadou – cadouri etc.
Ex. 5/prilej de lectură:Efort independent – pregătiți foi A5, cu o listă de 10 cuvinte, scrise
toate cu litere mari de tipar. După efectuarea acestui exercițiu, soli‑
citați‑le elevilor să citească, în șoaptă, toate cuvintele de pe listă și
să le coloreze doar pe cele pe care le‑au întâlnit și în acest exercițiu.
La final, verificați frontal. Listă de cuvinte posibilă: CARTE, CARNE,
CANA, CUPA, CANAR, CAMERA, MACARA, CURTE, TREI, CURTE.
Ex. 6/variantă:În locul construirii numelor descoperite din fire de ață, îi puteți ruga pe elevi
să traseze cuvintele în farfurii cu făină sau să le traseze cu o scobitoare/un
bețișor de ureche în play‑doh/plastilină.

Pag. 73: SUPĂRARE ȘI ÎMPĂCARE – DP; AVAP

Tema centrală a acestei pagini este rezolvarea conflictelor. Primul pas în acest demers
este cel al identificării stării interioare, resimțite în timpul unei situații conflictuale.
Ex. 1 le oferă copiilor prilejul de a recunoaște și de a denumi emoția negativă (furie,
tristețe, supărare). Este util ca la acest exercițiu să se poată realiza o descriere a feței și
a corpu­lui propriu și al celorlalți elevi, atunci când se află în această stare (de exemplu:
Unde anume simți în corp tristețea?; Atinge acea zonă cu mâna.; Cum e respirația ta?;
Cum e fața ta?).
Pasul al doilea este acela al transformării acestei stări printr‑o strategie constructivă.
Imaginile de la ex. 2 oferă cinci variante pentru transformarea unei stări conflictuale. Aceste
strategii pot deveni, de acum înainte, soluții pentru viitoarele conflicte care pot apărea în
clasă. Un spiriduș al păcii poate avea cele cinci cartonașe și, atunci când copiii se ceartă,
aceștia pot merge la el și extrage un cartonaș care le va oferi soluția.

Pag. 74: SCRISOAREA MOȘULUI – CLR; DP

Înainte de citirea textului se pot face predicții, precum: Ce ar putea scrie Moș Crăciun?;
Cui?; Ce i‑ați scrie voi Moșului? etc.
Pregătiți, pentru înțelegerea textului audiat, un plic, o carte poștală, un timbru. Urmăriți
imaginile cu Moș Crăciun de pe calendar. Se pot iniția discuții pornind de la aceste imagini.
Notați, pe fâșii de hârtie, răspunsurile elevilor legate de ce ar putea să le răspundă Moș
Crăciun. Oferiți‑le copiilor să le ilustreze, ulterior. Creați un poster al clasei cu titlul „Dacă

129
Moș Crăciun mi‑ar scrie… „ și afișați‑l la intrarea în sala de clasă, astfel încât și alte priviri
curioase din școală să se poată bucura de el.

Pag. 75: ÎN ATELIERUL LUI MOȘ CRĂCIUN – MEM

Ex. 1:Pe tablă, puteți desena/reprezenta, cu magneți de două culori, toate variantele de
răspuns pe care le vor obține elevii. Astfel, veți realiza descompunerea numărului 10.
Ex. 3:Pentru ca enunțul să poată fi completat ușor, rugați‑i pe elevi să realizeze corespon‑
dența între mulțimea de turte dulci a Anei și cea a lui Nicu: „Ana are cu … mai multe
turte dulci decât Nicu.”.

Pag. 76: DAR PENTRU MOȘ CRĂCIUN – CLR

Ex. 1:Profesorul citește cu voce tare propozițiile, iar copiii citesc în ecou. Se poate exersa
citirea ecou în cor, de mai multe ori. La a doua și la a treia citire, se poate realiza exer‑
sarea în gând de către profesor a cuvintelor scrise cu roșu și citirea cu voce tare de
către elevi. Se verifică înțelegerea mesajului citit, printr‑un desen.
Ex. 2:Odată realizată numerotarea, recitiți‑le elevilor propozițiile, în ordine logică. Apoi solici‑
tați‑le să „citească” imaginile, în ordine (2‑3 elevi). Inițiați o discuție despre cum petrec
elevii Ajunul Crăciunului, în familie. Rugați‑i să enumere, în 4‑6 pași, cum se pregătesc
pentru această zi. Insistați pe formularea unor propoziții scurte, clare și logice.
Extensie: Realizați un mini‑interviu, în perechi, în care elevii să le adreseze colegilor
următoarele întrebări:
— Câți ani crezi că are Moș Crăciun?
— A ce miroase Crăciunul în casa ta?
— Care este primul gând care îți trece prin minte atunci când vezi un brad împodobit?
Ascultați informațiile pe care elevii le‑au aflat unii de la ceilalți. Pentru simplificare,
puteți pregăti cele trei întrebări pe o foaie de hârtie/pe tablă, pentru a vă putea întoarce la
acestea ori de câte ori un elev vă solicită ajutorul.

Pag. 77: O SĂPTĂMÂNĂ ÎN TÂRGUL DE CRĂCIUN – MEM

Pentru dobândirea cunoștințelor referitoare la noțiunile temporale prevăzute la această
pagină, se recomandă desfășurarea jocului în cele două variante:

Joc: IERI – AZI – MÂINE

a. Se decupează cele trei figuri din caietul AVAP și se amplasează pe căsuțe, după ce au
fost lipite etichetele cu denumirea zilei.

130
 De exemplu, profesorul poate spune: „Azi e marți.” – copiii
amplasează personajul pe chioșcul cu numărul 2. „La ce număr MI
Ț I ER
trebuie să meargă Ieri?” – copiii amplasează personajul la numă‑
M AR CU
RI
rul 1. „Dar Mâine?” – se amplasează la numărul 3. După ce au fost I MÂ
IN
AZ E
amplasate personajele, se verbalizează șirul temporal: „Dacă azi e
marți, atunci ieri a fost luni, iar mâine va fi miercuri.”.

LUNI
b. Cele două discuri din Caietul AVAP se decupează, se supra­

JOI
IERI
pun și se fixează cu o piuneză cu picioruș.
În funcție de instrucțiunile profesorului, se va învârti rotița: „Azi
e joi. Ce zi a fost ieri? Dar ce zi va fi mâine?” sau „Ieri a fost dumi‑

Ă
nică. Ce zi e azi? Iar mâine ce zi va fi?”; „Dacă ieri a fost marți, ce zi

VI
NI
va fi mâine?”.

NE
I
M

R
DU

I
SÂMBĂTĂ
Pag. 78: LUNILE ANULUI – MEM
Extensie: Explicați‑le elevilor ce reprezintă Carul Mare și arătați‑le fotografii care îl ilus‑
trează.
Carul Mare este o grupare formată din șapte stele mai strălucitoare, pe bolta cerească,
cunoscută și sub numele de Ursa Mare.
Le puteți recomanda să viziteze un observator astronomic sau să observe cerul nopții
împreună cu un adult.

Pag. 79: CRĂCIUNUL ÎN FAMILIE – CLR; DP

Ex. 1:Acesta este și un exercițiu de lectură conștientă. Le puteți solicita copiilor să citească
astfel: cu voce tare, în șoaptă, în gând. Apoi rezolvați cerința aferentă acestui exercițiu.
Ex. 2:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, puteți adresa întrebările: Ce dar crezi că l‑ar
face pe Moș Crăciun să zâmbească?; La ce i‑ar folosi?.

Pag. 80: DOMN, DOMN, SĂ‑NĂLȚĂM – MM; CLR

Aduceți într‑o traistă un clopoțel, mere, nuci. Povestiți despre obiceiul mersului la colin‑
dat. Rugați‑i pe copii să povestească dacă și unde au fost la colindat. Explicați semnificația
obiectelor pe care le‑ați adus. Jucați apoi jocul „Clopoțelul”: copiii stau cu ochii închiși, în
timp ce clopoțelul se aude dintr‑o anumită zonă a încăperii. Copiii indică locul de unde
provine sunetul.
Mergeți cu copiii la colindat prin școală. Alegeți câteva clase în care să intrați sau colin‑
dați pe coridoarele fiecărui etaj.

131
 PROIECTUL LUNII DECEMBRIE:
OLIMPIADA SPIRIDUȘILOR
ETAPA I: Dansul spiridușilor
• Discuție pe tema olimpiadei: Ce este o olimpiadă?
De ce participă oamenii la olimpiade? Ce este olimpi‑
ada spiridușilor? Cum ne organizăm?
ETAPA III: Jocuri/probe olimpice (sugestii)
132
ETAPA II: Pregătirea recuzitei
• În acest punct al proiectului, cadrul didactic poartă
deja o căciulă de spiriduș. Fiecare copil își va confec­
ționa accesorii de spiriduș: căciulă și cipici de spiriduș.
ETAPA IV: Acordarea diplomei de spiriduș
 D I P LO M Ă
PENTRU UN SPIRIDUȘ DE NĂDEJDE

Dragă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

astăzi ai demonstrat că ești un spiriduș grozav, de mare

ajutor, pentru că ai îndeplinit cu succes toate sarcinile.
Suntem mândri de tine.

Felicitări!

Aprobat de
BĂTRÂNUL MOȘ CRĂCIUN

Data: . . . . . . . . . . . . .

133
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text-suport „Omul
de zăpadă”, după
CLR MEM AVAP MM DP
Raymond Briggs și
Michael Morpurgo
SĂPTĂMÂNA 15 Lectura textului-suport și pag. 8 De la egal la egal pag. 6 Noul An pag. 17 Uite‑așa! pag. 6 Noul An
(pp. 6-17) lectura imaginii aferente pag. 10 + 1; – 1 pag. 11 pag. 14 Meserii
pag. 7 Omul de zăpadă pag. 13 + 2; – 2 Fotografiem
pag. 9 Sunetul și literele o, O pag. 15 + 3; – 3 oameni de
(1) pag. 16 Ne rotim zăpadă
pag. 11 Fotografiem oameni pag. 12 Sunetul și
de zăpadă literele o, O (2)
pag. 12 Sunetul și literele o,
O (2)
pag. 14 Meserii

135
pag. 16 Ne rotim
SĂPTĂMÂNA 16 pag. 18 După aterizare pag. 19 În țara omului de pag. 24 pag. 18 După pag. 20 Bucurie
(pp. 18-29) pag. 20 Bucurie și tristețe zăpadă Omulețul-șo­se­ aterizare și tristețe
pag. 21 Sunetul și literele s, S pag. 22 + 4; – 4 tuță pag. 27 O cetate
pag. 23 Sus, sus! pag. 23 Sus, sus! de zăpadă
pag. 25 Din bulgări pag. 26 + 5; – 5
„Omul de zăpadă”,
Unitatea tematică:

pag. 27 O cetate de zăpadă pag. 29 Jocuri cu James (2)

pag. 28 Jocuri cu James (1)
pag. 29 Jocuri cu James (2)
SĂPTĂMÂNA 17 pag. 30 Sunetul și literele ă, Ă pag. 33 Oameni de pag. 31 Prăjituri pag. 35 Un duș
(pp. 30-36) (1) zăpadă… în acțiune! și tort pentru cald
pag. 32 Sunetul și literele ă, Ă pag. 36 Patru anotimpuri petrecere
(2)
pag. 34 Prieteni
pag. 35 Un duș cald
după Raymond Briggs și Michael Morpurgo

pag. 36 Cele patru anotimpuri

 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE: „Omul de zăpadă”

Perioada: săptămânile 15-17
Text-suport: „Omul de zăpadă”, după Raymond Briggs și Michael Morpurgo
Săptămâna 15 (pp. 6–17)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învă‑ Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
țare de învățare
 „Omul de zăpadă”, pag. 7 1.2  „De la egal la egal”, pag. 8 1.2  „Noul An”, pag. 6 1.1  „Uite-așa”, 1.1  „Noul An”, pag. 6 2.1
– audierea textului 1.4 – adăugarea și extragerea de elemente 1.4 – povestirea unui pag. 17 2.2 – identificarea 3.3
– formularea unui răspuns la întrebarea 2.1 dintr-o mulțime de obiecte, 1.6 eveniment sau – interpretarea 3.3 situațiilor care
din poezie 3.1 respectând cerința dată a unui lanț scurt cântecelor în generează emoții
– memorarea versurilor 3.2 – completarea unei mulțimi, astfel încât de evenimente colectiv, pe bucurie/tristețe
– descrierea omului de zăpadă 3.3 să aibă tot atâtea elemente cu cea personale, cu strofe, integral – exprimarea prin

136
– completarea unor propoziții date 3.4 dată ajutorul desenului – exersarea mișcării desen a activităților
cu un cuvânt potrivit – scrierea numărului corespunzător libere pe cântec, favorite
– audierea poveștii „Omul de zăpadă” cantității Evaluare: observarea mișcare sugerată
– formularea de răspunsuri pentru – extragerea unor elemente pentru a sistematică de melodie Evaluare: expoziție cu
întrebările legate de text (vezi Ghidul avea tot atâtea elemente ca mulțimea lucrările realizate
profesorului/Calendarul ilustrat) dată  „Fotografiem 2.4
– repovestirea după imagini – scrierea operației de scădere conform oameni de  „Meserii”, pag. 14 3.1
descompunerii date zăpadă”, pag. 11 – identificarea
Resurse: textul-suport „Noaptea”(vezi – lipirea diverselor meseriilor
Calendarul ilustrat) și exercițiile din Evaluare: observarea sistematică materiale pe – exprimarea propriei
varianta digitală, textul-suport „Omul suporturi diferite opinii despre
de zăpadă”, după Raymond Briggs și  „+ 1; – 1”, pag. 10 1.1 – tăierea hârtiei importanța unor
Michael Morpurgo – rezolvarea de exerciții de adunare și 1.2 cu texturi diferite meserii
Evaluare: observarea sistematică scădere prin numărare de obiecte 1.4 – formularea de
desenate 1.6 întrebări simple și Evaluare: observarea
 „Sunetul și literele o, O (1)”, pag. 9 1.3 – adăugarea unui element în ficare 5.2 răspunsuri despre sistematică
– formularea răspunsului pentru 2.1 mulțime și scrierea operației cele observate
ghicitoarea citită 2.2 corespunzătoare
– identificarea sunetului o în cuvintele 4.1 – efectuarea de adunări și scăderi Evaluare: turul
ilustrate folosind axa numerelor galeriei
– realizarea corespondenței cu rezulta‑
tul potrivit operației date
 – trasarea literelor o și O în contur, cu
degetul arătător, cu un creion grafic etc.
– desenarea celor două litere în nisip
sau în făină
– trasarea literelor și a semnelor grafice
date, după model
– citirea cuvintelor date
Evaluare: observarea sistematică
 „Fotografiem oameni de zăpadă”,
pag. 11
– formularea de propoziții clare, logice,
coerente după imagini
– ordonarea imaginilor conform poveștii
Evaluare: observarea sistematică
 „Sunetul și literele o, O (2)”, pag. 12 1.3 – rezolvarea de adunări și scăderi cu 3
– identificarea sunetului inițial/final
al cuvintelor ilustrate
– identificarea silabelor care compun
137
cuvintele ilustrate
– realizarea corespondenței silabă
inițială-cuvânt ilustrat
Evaluare: observarea sistematică
 „Meserii”, pag. 14
– alegerea literei potrivite cuvântului
ilustrat
– identificarea meseriilor
– formularea propriilor păreri legate de
meserii
Evaluare: observarea sistematică
„Ne rotim”, pag. 16
– identificarea cuvintelor scrise
pe etichete
– citirea globală a cuvintelor
Evaluare: observarea sistematică
Evaluare: observarea sistematică  „Sunetul și literele 2.2
o, O” (2), pag. 12 2.3
 „+ 2; – 2”, pag. 13 1.1 – recunoașterea
– efectuarea de adunări și scăderi cu 1.2 culorilor
două elemente, conform desenelor 1.4 – folosirea liniei cu
date 1.6 scop de contur și
– adăugarea și extragerea a câte două 5.2 cu scop decorativ
elemente din mulțimile date, scriind în aplicații
operațiile corespunzătoare
– efectuarea de adunări și scăderi folo‑
1.2 sind axa numerelor
1.4 – completarea exercițiilor cu numerele
necunoscute, pe baza reprezentărilor
date (prin numărare)
Evaluare: observarea sistematică
 „+ 3; – 3”, pag. 15 1.1
1.2
unități, pe baza desenelor 1.4
– completarea cu numere corespunză‑ 1.6
toare balanței ilustrate 5.2
– efectuarea de operații de scădere cu 3
unități, folosind desenele
– realizarea corespondenței imagi‑
ne-operație potrivită
– verificarea rezultatului obținut cu
ajutorul imaginilor
1.3
3.2 Evaluare: observarea sistematică
3.3
3.4  „Ne rotim”, pag. 16 3.1
– observarea unor modificări apărute
în viața oamenilor, a plantelor și a
animalelor, în funcție de anotimp
– recunoașterea fenomenelor naturii în
imagini
1.3
2.1 Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 16 (pp. 18–29)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învă‑ Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
țare de învățare
 „După aterizare”, pag. 18 1.1  „În țara omului de zăpadă”, pag. 19 2.2  „Omulețul- 2.3  „După aterizare”, 3.2  „Bucurie și tristețe” 2.1
– formularea de întrebări legate 1.2 – recunoașterea figurilor geometrice șosetuță”, pag. 24 pag. 18 3.4 pag. 20
de imaginile date 1.3 – realizarea corespondenței figură – observarea – audierea unor 3.5 – identificarea
– identificarea cuvintelor a căror 1.4 geometrică-obiecte din mediul oamenilor de creații muzicale și denumirea
denumire începe cu sunetul s 3.1 apropiat zăpadă prezentați de facturi diferite emoțiilor de bază
– identificarea numărului corpurilor (asemănări și – desenarea – gestionarea
Evaluare: observarea sistematică geometrice dintr-o construcție deosebiri) imaginilor emoțiilor în situații
– confecționarea de sugerate de familiare
 „Bucurie și tristețe”, pag. 20 2.1 Evaluare: observarea sistematică jucării simple cântec
– transmiterea unor informații despre ei 2.2 – repetarea Evaluare: observarea
– identificarea emoțiilor în contexte 2.3  „+ 4; – 4”, pag. 22 1.1 etapelor realizării Evaluare: sistematică
cunoscute 2.4 – rezolvarea de adunări și scăderi cu 4 1.2 omulețului- observarea
unități, pe baza desenelor 1.4 șosetuță sistematică

138
Evaluare: observarea sistematică – completarea cu numere corespunză‑ 1.6 ­
toare balanței ilustrate 5.2 Evaluare: expoziție  „O cetate de
 „Sunetul și literele s, S”, pag. 21 1.3 – efectuarea de operații de scădere cu 4 în sala de clasă zăpadă”, pag. 27
– identificarea sunetului s în cuvintele 4.2 unități, folosind reprezentările date – exersarea mișcării
reprezentate – efectuarea operațiilor de adunare și libere pe cântec,
– trasarea literelor s și S în conturul dat, scădere folosind desene mișcare sugerată
folosind degetul arătător, un creion de melodia
grafic, un creion colorat, o cariocă Evaluare: observarea sistematică acestuia
– trasarea literelor și a elementelor
grafice după model  „Sus, sus!”, pag. 23 3.1
– identificarea și colorarea literei s – observare a unor modificări apărute
în viața oamenilor, a plantelor și a
Evaluare: observarea sistematică animalelor, în funcție de anotimp
– recunoașterea fenomenelor naturii în
 „Sus, sus!”, pag. 23 1.3 imagini și în situații reale
– repetarea în cor a versurilor date 1.4
– citirea cuvintelor scrise pe etichete 2.1 Evaluare: observarea sistematică
– recunoașterea literelor s și S 2.2
– alcătuirea de enunțuri după imagini 2.3
 – identificarea literelor din cuvintele
date
– alcătuirea cuvintelor cu ajutorul
silabelor date
Evaluare: observarea sistematică
 „Din bulgări”, pag. 25
– identificarea numărului de cuvinte din 4.1
propozițiile date
– ordonarea literelor pentru a forma
cuvinte
– desenarea cuvintelor în spațiul dat
– realizarea corespondenței imagine-cu­
vânt
Evaluare: observarea sistematică
 „O cetate de zăpadă”, pag. 27
– povestire după imaginile date
– pronunțarea corectă a cuvintelor
ilustrate
139
Evaluare: observarea sistematică
 „Jocuri cu James (1)”, pag. 28
– identificarea cuvintelor în careul dat 4.1
– denumirea cuvintelor ilustrate
– completarea cuvintelor cu silabele
corespunzătoare
– citirea cuvintelor date
– scrierea cuvintelor formate din trei
litere, cu ajutorul literelor magnetice,
din plastilină, bețișoare etc.
Evaluare: observarea sistematică
 „Jocuri cu James (2)”, pag. 29
– povestirea după imagini
– exprimarea propriei opinii,
în propoziții clare, corecte, logice
Evaluare: observarea sistematică
 „+ 5; – 5”, pag. 26 1.1
– efectuarea de adunări și scăderi cu 5 1.2
unități, pe baza unui suport ilustrativ 1.4
– aflarea numărului necunoscut prin 1.6
metoda balanței cu suport ilustrativ
– scrierea exercițiilor de scădere
conform desenelor date
1.3 – colorarea unui desen respectând
codul culorilor
Evaluare: observarea sistematică
 „Jocuri cu James (2)”, pag. 29 3.1
– observarea unor modificări apărute
în viața oamenilor, a plantelor și a
animalelor, în funcție de anotimp
– recunoașterea fenomenelor naturii în
imagini și în situații reale
2.1 – identificarea obiectelor de
2.2 îmbrăcăminte în funcție de vreme
2.3
Evaluare: observarea sistematică
1.3
3.2
3.3
3.4
 Săptămâna 17 (pp. 30–36)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învă‑ Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
țare de învățare
 „Sunetul și literele ă, Ă (1)”, pag. 30 1.1  „Oameni de zăpadă… în acțiune!”, 1.1  „Prăjituri și tort 2.2  „Un duș cald”, 1.2
– formularea de răspunsuri corecte 1.2 pag. 33 1.2 pentru petrecere”, 2.4 pag. 35 2.1
la întrebările adresate 1.3 – efectuarea de adunări în concentrul 1.4 pag. 31 – identificarea
– alegerea imaginii corespunzătoare 1.4 0–10, cu suport ilustrativ 1.6 – lipirea obiectelor de
răspunsului dat – efectuarea de adunări și scăderi autocolantelor pe igienă personală și
– recunoașterea cuvintelor care arată folosind axa numerelor suport de carton explicarea modului
acțiunea fiecărui personaj, în imagini – rezolvarea exercițiilor de adunare, – colorarea unui de folosire a
– pronunțarea corectă a sunetului [ă] verificând cu ajutorul degetelor desen dat acestora
– identificarea poziției ocupate de – aflarea unor numere necunoscute – folosirea liniei cu – recunoașterea
sunetul [ă], în cuvintele reprezentate ascunse sub simboluri și deducerea scop de contur și emoțiilor de bază
valorii fiecărui simbol cu scop decorativ în situații simple,
Evaluare: observarea sistematică în aplicații familiare
Evaluare: observarea sistematică

140
 „Sunetul și literele ă, Ă” (2), pag. 32 1.1 Evaluare: turul Evaluare: observarea
– identificarea cuvintelor ce conțin 1.2  „Patru anotimpuri”, pag. 36 3.1 galeriei sistematică
sunetul ă 1.3 – denumirea și ordonarea
– trasarea literelor ă și Ă în contur 1.4 anotimpurilor
– construirea literei Ă cu ajutorul 3.1 – recunoașterea fenomenelor naturii în
obiectelor aflate la îndemână 4.1 imaginile date
– trasarea literelor și a semnelor grafice – observarea modificărilor apărute
după model în viața oamenilor, a plantelor și a
– formarea de cuvinte cu ajutorul animalelor, în funcție de anotimp
silabelor date
– formarea rimelor pentru cuvintele Evaluare: observarea sistematică
date

Evaluare: observarea sistematică

 „Prieteni”, pag. 34 2.1

– despărțirea corectă a cuvintelor 2.2
în silabe 2.4
– identificarea cuvintelor care sunt 3.1
nume de persoane și a cuvintelor care 4.1
denumesc lucruri
 – citirea versurilor împreună cu colegii
și doamna învățătoare
– citirea cuvintelor indicate prin
colorare
– asocierea textului citit cu imaginea
potrivită

Evaluare: observarea sistematică

 „Un duș cald”, pag. 35

– completarea propozițiilor cu ajutorul
cuvintelor potrivite
– exprimarea propriilor idei în legătură
cu situațiile familiare prezentate

Evaluare: observarea sistematică

 „Cele patru anotimpuri”, pag. 36

– audierea poeziei
– memorarea unei strofe
– completarea imaginilor cu detalii
potrivite

141
– formularea unor propoziții după
imagini date și indicarea numărului de
cuvinte
– crearea unei povești cu ajutorul
ilustratiilor

Resurse: text-suport „Patru anotimpuri”

(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 5 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Cele patru anotimpuri” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII IANUARIE
Omul de zăpadă
Adaptare după Michael Morpurgo
inspirată de povestea originală a lui Raymond Briggs
Traducere din limba engleză de Alexandru Macovei

Zburau! Omul de zăpadă îl ținea pe James pe după umeri.

Copilul privi în jos. Iată-i casa, pe al cărei coș ieșea un fuior de fum, iată și ferma, iată hambarele, leagănul, uite tram‑
bulina. Dar toate se făceau din ce în ce mai mici. Zburau din ce în ce mai sus, peste câmpuri și peste păduri, peste râu și
peste mlaștină, deasupra lunii și a stelelor. Dedesubtul lor se desfășura o lume cu totul și cu totul albă.
— Unde mergem? strigă el.
În loc de răspuns, Omul de zăpadă hohoti, cu râsul lui profund și vesel. James se simțea așa de bine, încât nu era
deloc îngrijorat. Privi în sus. Cât vedea cu ochii, bolta era plină de stele. Iubea stelele, și tatăl lui le iubea – știa și cum
se numeau câteva. Dar nu mai fusese niciodată atât de aproape de ele.
După o vreme, Omul de zăpadă îi făcu semn:
— Uite, James, zise el. Acasă. Casa mea.
Era un ținut făcut în întregime din zăpadă. Dedesubtul lor acum nu mai era niciun copac și niciun câmp, nu tu râuri
sau case, nu lumini strălucitoare sau mașini sau clădiri luminate, doar zăpadă. Și totul era atât de pustiu, atât de frumos!
— Am ajuns, James, anunță el. Țara oamenilor de zăpadă. Casa noastră. Aici ne întoarcem și de-aici venim cu toții.
Nu putem sta prea mult în lumea voastră. Trebuie să trăim acolo unde-i frig. Ia uită-te acolo sus!
James privi în sus și văzu că pe tot cuprinsul văii aterizau oameni de zăpadă. Țopăiau și se rostogoleau și se dădeau
de-a berbeleacul prin zăpadă. Erau veseli cu toții să se afle acasă.
— Sper că ți-a plăcut zborul, zise Omul de zăpadă, apucându-l din nou pe James de mână. Acum, hai cu mine. Tre‑
buie să cunoști pe cineva foarte special.
Pătrunseră din ce în ce mai adânc în vale, până ce dădură peste o uriașă peșteră de gheață și omăt în care se aflau
sute de oameni de zăpadă. Peștera răsuna de sporovăieli voioase, hohote groase și, de undeva, venea o melodie. Se
cânta și se dansa. Era o petrecere! O petrecere a oamenilor de zăpadă.
Oamenii de zăpadă îi zâmbeau toți lui James, făcându-i loc să treacă și aplaudându-l.
— Familia mea, James. Toți te plac, zise el. Știam c-așa o să fie.
— Ai o familie foarte, foarte, foarte mare, Omule de zăpadă, zise James, un pic stânjenit de atenția care i se acorda.
Fiecare dintre oamenii de zăpadă, observă el, era altfel îmbrăcat. Niciunul nu avea însă o pălărie ca pălăria veche
tatei. Erau câțiva cu nasuri din mandarine, dar cei mai mulți aveau nasuri din morcovi, care nu arătau nici pe departe la
fel de bine. Niciunul dintre ei, își zise James, nu avea un fular atât de frumos ca fularul verde al omului său de zăpadă,
cel croșetat de bunica.
James avea o mie de întrebări, dar una îl rodea mai tare decât toate celelalte. Cine era oare acel cineva foarte spe‑
cial, pe care Omul de zăpadă dorea să i-l prezinte?
Voi cine credeți că era, copii?

142
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Omul de zăpadă este un text adaptat după cartea cu același titlu de Michael Morpurgo. Este o povestire despre
prietenie și despre o călătorie extraordinară într-un ținut populat de personaje magice ale iernii.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

1. Se creează contextul de angajare și motivare a elevilor astfel:
a. Luați o sticlă de 0,5 l, cu gât larg (preferabil din sticlă, nu din plastic);
b. Decorați-i exteriorul astfel încât să semene cu un om de zăpadă;
c. Pregătiți vată și o clemă de rufe;
d. Elevii vor adăuga, pe rând, câte un bulgăre de vată, folosind clema de rufe (dezvoltare motricitate fină) în timp
ce, oral, vor completa unul dintre enunțurile Omul de zăpadă este…/Omul de zăpadă are…/Un om de zăpadă
poate să …/Un om de zăpadă nu poate să…

143
 2. S e orientează atenția elevilor asupra benzilor desenate din Calendarul ilustrat și se creează o scurtă poveste pe
baza acestora (în aproximativ 5 minute). La final, se alege un titlu, apoi elevii vor fi anunțați că vor asculta o altă
poveste, iar ei vor trebui ca, ulterior, să identifice și să enumere asemănări și diferențe între povestea creată de
ei și povestea audiată (cea din Calendarul ilustrat).
3. Se adresează întrebările din Calendar, prevăzute pentru această etapă și semnalizate cu titlul „Înainte de poveste”.

B. În timpul audierii textului – lectura

• Pe parcurs, opriți-vă după câte un fragment și cereți-le elevilor să facă predicții.

C. După audierea textului – postlectura

1. Folosind metoda exploziei stelare, adresați întrebări care vizează înțelegerea textului.
2. Împărțiți clasa în două grupe. Dați-le elevilor din fiecare grupă un timp de 2-3 minute de discuții, pentru a găsi:
a. grupa 1: toate asemănările dintre textul creat de ei la începutul orei și textul audiat („Omul de zăpadă”);
b. grupa 2: toate deosebirile dintre textul creat de ei la începutul orei și textul audiat.
3. P
 regătiți două foi mari de flipchart. Grupa 1 va ilustra povestea creată de colectivul clasei, la începutul orei, iar
grupa 2 va ilustra povestea „Omul de zăpadă”, adăugând cât mai multe detalii care le-au rămas în minte din tim‑
pul lecturii.
• asigurați-le elevilor diferite materiale de desenat și colorat.

UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR

• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• d
 upă prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigu‑
rați‑vă că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe
baza planșei.

144
 O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE
sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 6: NOUL AN – DP; AVAP
Ex. 1: Începeți activitatea printr-un exercițiu de comunicare orală, discutând cu elevii de‑
spre activitățile lor din vacanță. Exercițiul va fi rezolvat după ce elevii enumeră liber
activități la care au participat în vacanța de iarnă.
Ex. 2: Discutați apoi cu elevii despre emoțiile pe care le-au trăit în cursul unor evenimente
petrecute în vacanță. Ajutați-i să identifice contextele în care au resimțit bucurie sau
tristețe. Exercițiul va fi rezolvat după ce elevii au selectat câte un eveniment asociat
cu fiecare emoție.

Ex. 3. a) Discutați despre repere de timp, despre calendar și despre activități/evenimente

care marchează trecerea de la un an la altul. Folosind cunoștințele de matematică
ale elevilor („ce număr urmează după 2”), ajutați-i să descopere ce an s-a încheiat
și care este anul care a început.
b) și c) Discutați despre obiceiul oamenilor de a face, la începutul unui nou an, planuri
pentru anul următor. Cereți-le elevilor să observe imaginile și ajutați-i să identifice
domenii de activitate în care își propun să progreseze și ei în noul an: să comunice
mai bine, să învețe să scrie, să-și facă noi prieteni, să exploreze natura, să-și ajute
familia în gospodărie, să facă mai mult sport. Încurajați-i să identifice și să enume‑
re alte activități de care sunt interesați.

Pag. 7: OMUL DE ZĂPADĂ – CLR

Ex. 1: Înainte de a rezolva acest exercițiu, pregătiți o cutie/un săculeț cu: o lanternă, o pălă‑
rie, un radio, o lumânare, o cană. Adresați întrebarea Oare ce face un om de zăpadă
noaptea?. Ascultați câteva răspunsuri, apoi scoateți câte un obiect pe rând și conti­
nuați cu Ce-ar putea face cu o cană? Dar cu o lanternă? etc.
Ex. 2: Modelați un exemplu de „citire” a propozițiilor ilustrate (exemple: Omul de zăpadă
are ochi negri, de cărbune./Omul de zăpadă are ochi mici, din boabe de fasole.).
Ex. 3: Pentru acest exercițiu, folosiți animația textului de pe platforma IZZI.
Fiind o activitate de repovestire cu suport vizual, ajutați elevii să folosească în expri‑
mare conectorii care susțin cronologia textului: Într-o noapte de iarnă…, Dintr-o dată…,
Mai apoi…, După aceea…, Când au ajuns acolo…, La final… .

Pag. 8: DE LA EGAL LA EGAL – MEM

Ex. 1: Înainte de a lucra pe caiet, puteți pregăti un joc distractiv: pe o masă, în fața clasei,
așezați două căciuli, două fulare, două perechi de mănuși etc. (de preferință iden­
tice). Solicitați doi elevi. Cereți unuia dintre ei să își „accesorizeze” ținuta, de exem­
plu, să își pună căciula pe cap. Celălalt elev trebuie să procedeze precum colegul
său. S­copul jocului este să se mențină „la egalitate” în privința ținutelor. După câteva
runde, se poate efectua exercițiul din caiet. Reamintiți semnificația semnelor mate­
ma­tice + (plus), respectiv – (minus).
Ex. 2 și ex. 3: Explicați semnificația semnului egal (=) – simbol utilizat între două numere
reprezentând aceeași valoare (mulțimi cu același număr de elemente).
Ex. 4: Elevii pot folosi mărgelele de pe omiduța din fir plușat.

145
Pag. 9: SUNETUL ȘI LITERELE o, O (1) – CLR
Ex. 1: a. Cereți-le elevilor să dea exemple de cuvinte în care se aude sunetul vizat.
b. Rezolvați acest subpunct folosind un exercițiu de izolare a fonemelor: Care este
primul sunet din cuvântul „om”? Dar ultimul? Câte sunete are cuvântul? Rostește-
le în ordinea în care le auzi. Unde stă sunetul [o] în cuvântul „om”? Colorează
cercul potrivit.
După rezolvarea acestui exercițiu, organizați un joc, oral: Spune ce sunet se repetă! Spu-
ne unde, în cuvânt, se aude! Pregătiți 3 serii de cuvinte, în care sunetul [o] să se afle în cele
3 poziții. Exemple de serii:
• Poziție inițială: os, oval, oțet, origami, oglindă.
• Poziție finală: foto; maro; alo; mango; loto; zero.
• Poziție mediană: cot, dop, nor, hol, gol, foi.
Ex. 2 și ex. 3: Folosiți predarea multisenzorială în predarea literelor o, O.
În funcție de numărul de elevi din clasă, pregătiți materiale senzoriale pentru 5 sau
6 grupe de elevi și organizați-le în 5-6 centre (pe 5-6 mese).
• c entrul mirosului: scrieți cele două litere pe 3-4 jetoane de carton și parfumați carto‑
nul; la acest centru, elevii vor mirosi jetonul rostind sunetul [o] în timp ce vor explora
olfactiv materialele;
• c entrul văzului: printați literele o, O (sau desenați-le) pe foi A5, asigurându-vă că în con‑
turul lor sunt ilustrate cât mai multe cuvinte a căror denumire începe cu sunetul [o];
• c entrul tactil: confecționați cele două litere din sârmă plușată, șervețele moi, vată,
materiale textile și cereți-le elevilor să treacă cu toată palma, apoi cu degetul, peste
fiecare, rostind sunetul asociat literelor;
• c entrul de construcții: lăsați la îndemână orice material mărunt aveți și cereți-le ele‑
vilor să construiască cele două litere; dacă aveți și o oglindă pe care să o folosească
drept suport de construit, este și mai bine (fiindcă astfel se activează mai ușor memo‑
ria de lungă durată);
• c entrul de desenare: lăsați diferite instrumente de scris și 2-3 foi albe, precum și o
farfurie/tăviță cu făină; în acest centru elevii vor desena cu degetul în făină cele două
litere, apoi le vor desena pe un spațiu liber, folosind ce instrument de scris doresc;
• c entrul auditiv: aici, copiii vor juca jocul „telefonul fără fir”, folosind doar cuvinte care
conțin sunetul [o].
Împărțiți elevii în 5-6 grupe (în funcție de numărul de centre creat) și rotiți grupele în
sensul acelor de ceasornic, astfel încât toți elevii să ajungă pe la fiecare centru.
Ex. 4 a) Înainte de oră, lipiți pe pereții sălii de clasă, la nivelul ochilor elevilor, post-ituri/
jetoane pe care să fie desenate toate literele învățate până în prezent, iar literele
o, O să reprezinte majoritatea dintre ele; organizați elevii pe grupe mici, dați-le un
timp scurt, cereți-le să își ia creionul grafic și „să vâneze” cât mai multe litere o, O
de pe fiecare post-it/jeton. Puteți alege să lăsați fiecare grupă la un singur post-it/
jeton sau să îi dați posibilitatea de a se muta de la un jeton/post-it la altul.
b) Elevii pot formula propoziții cu număr dat de cuvinte (3-5 cuvinte), în care unul
dintre cuvinte să fie numele omului de zăpadă. Puteți complica cerința astfel:
Formulează o propoziție cu 3 cuvinte în care numele „Oli” să fie ultimul cuvânt/
primul cuvânt/al doilea cuvânt.
Puteți încheia seriile de activități susținute cu ajutorul acestei pagini prin audierea cân‑
tecului O, o literă ovală: https://www.youtube.com/watch?v=cRjn-myhmco
La finalul audiției, jucați jocul O de la…, în care copiii enumeră cât mai multe cuvinte pe
care le-au reținut din cântec: O de la… orar!/O de la… oval!
146
Pag. 10: + 1; – 1 – MEM
Ex. 1 și ex. 4: Pentru facilitarea înțelegerii operațiilor, sugerăm simularea celor două situații
cu ajutorul elevilor (chemați în fața clasei 3 elevi (pentru adunare), apoi 4
elevi (pentru scădere), care vor mima realizarea unui om de zăpadă; mai vine/
pleacă un elev; în fiecare situație, verbalizați acțiunile și puneți accent pe
expresiile folosite în întrebare: Câți copii sunt în total?/Câți copii au rămas?).
Ex. 7: Obișnuiți-i pe elevi să afle rezultatul adunărilor/scăderilor numărând crescător/des­
cres­cător și apoi să se verifice folosind axa numerelor.

Pag. 11: FOTOGRAFIEM OAMENI DE ZĂPADĂ – AVAP; CLR

Ex. 1: Solicitați-le elevilor să argumenteze răspunsul, referindu-se la personajele care apar
în fotografii.
Inițiați conversații despre activitățile specifice pe care le fac copiii iarna: Când ai construit
ultima dată un om de zăpadă? Cum se procedează pentru a construi un om de zăpadă care să
fie cât mai solid/trainic? Care credeți că este cel mai de temut dușman al omului de zăpadă?
(acceptați răspunsuri argumentate, de ex.: Iepurașul, pentru că poate să îi roadă nasul; Soa­
rele, pentru că îl topește.).
Ex. 3: În prezentarea „filmului” realizat pe banda desenată, cereți-le elevilor să folosească
expresii ca: Mai întâi…/Apoi…/În cele din urmă… .

Pag. 12: SUNETUL ȘI LITERELE o, O (2) – CLR; AVAP

Ex. 2: Pentru a potrivi silabele de pe oamenii de zăpadă, procedați prin încercări: citiți cu
elevii cuvintele-etichetă din chenare; căutați cuvântul maro, de exemplu, potrivind
silaba ma- din partea de sus a primului om de zăpadă, cu fiecare silabă din partea de
jos a oamenilor de zăpadă (ma - re; ma - ro; ma - rul); decideți împreună cu elevii care
este silaba ce completează cuvântul și cereți-le să coloreze cele două părți ale celor
doi oameni de zăpadă diferiți cu aceeași culoare (de ex. bulgărele cu silaba ma- și
bulgărele cu silaba -ro vor fi amândoi de culoare albastră).
Ex. 3: După rezolvarea acestui exercițiu, cereți-le elevilor să găsească alte cuvinte care să
înceapă cu silabele colorate de ei; acest tip exercițiu anticipează premisele citit-scrisului.

Pag. 13: + 2; – 2 – MEM

Ex. 1 și ex. 4: Pentru facilitarea înțelegerii operațiilor, sugerăm simularea celor două situații cu
ajutorul elevilor (chemați 4-6 elevi în fața clasei, care vor mima mersul la săniuș;
mai vin/pleacă 2 copii; în fiecare situație, verbalizați acțiunile și puneți accent
pe expresiile folosite în întrebare: Câți copii sunt în total?/Câți copii au rămas?
La toate exercițiile de completare a rezultatului sau a unui termen lipsă, puneți accentul
pe importanța menținerii egalității. Puteți chiar să folosiți o balanță sau imaginea uneia,
prin care să sugerați menținerea echilibrului.

Pag. 14: MESERII – CLR; DP

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, puteți audia cântecul meseriilor –
https://www.youtube.com/watch?v=zZ4pb31zS8k –, apoi puteți juca jocul Două adevăruri
și un neadevăr. Se joacă astfel: elevii numesc, pe rând, câte o meserie prezentată în cântec.
Toată clasa se gândește la a spune două adevăruri și un neadevăr despre această mese‑
rie. Se ascultă câțiva elevi, timp în care colegii trebuie să ghicească care este neadevărul
(De exemplu: polițistul: ne apără pe toți, lucrează numai noaptea, are o insignă specială;
neadevărul este lucrează numai noaptea.)

147
Ex. 1: Puteți exemplifica acest joc, înainte de rezolvarea exercițiului, astfel:
• pregătiți două imagini, reprezentând un ac și un lac;
• scrieți pe tablă litera C; adăugați litera A în față și citiți cuvântul cu clasa – AC;
• adăugați apoi litera L cuvântului nou-format și veți obține LAC; citiți cuvântul cu clasa;
• a șezați cele două imagini pe tablă; arătați spre primul cuvânt și întrebați elevii ce ima‑
gine se potrivește (AC); arătați spre al doilea cuvânt și întrebați elevii ce imagine se
potrivește (LAC).

C -› AC -› LAC

Ex. 2 a) 0 C
 ereți-le elevilor să argumenteze răspunsurile. Din fiecare ghicitoare, cereți-le să
identifice un cuvânt rostit de dvs. și să-l încercuiască: 1 – OAMENI; 2 – MEREU;
3 – AM; 4 - NUMAI.
b) Se lucrează în perechi. Dați-le elevilor 2-3 minute pentru a discuta unul cu celălalt
despre meseriile pe care și le doresc; ascultați apoi ce au aflat despre partenerul
de discuții; aici aveți prilejul de a încheia activitatea cu un desen cu titlul Când voi
fi mare, vreau să devin…; lăsați elevii să-și prezinte lucrările, iar astfel creați un
context propice pentru intercunoaștere.

Pag. 15: + 3; – 3 – MEM

Ex. 1 și ex. 3: Pentru facilitarea înțelegerii operațiilor, sugerăm simularea celor două si­tuații cu
ajutorul elevilor (chemați în fața clasei 4/7 elevi, care vor mima joaca pinguinilor
pe banchiză; mai vin/pleacă 3; în fiecare situație, verbalizați acțiu­nile și puneți
accent pe expresiile folosite în întrebare: Câți pinguini sunt în total?/Câți pinguini
au rămas? Suplimentar, puteți discuta despre importanța menținerii unui
echilibru în protejarea mediului, punând accent pe acțiunile responsabile pe
care ar trebui să le adopte orice locuitor al planetei pentru a preveni distrugerea
habitatelor.
148
Pag. 16: NE ROTIM – CLR; MEM
Ce puteți face pentru a introduce exercițiile de la această pagină?
Proiectați sau printați (cel puțin format A4) imaginea de la exercițiul 2 (o găsiți în anexele
acestui ghid).

Cereți-le elevilor să privească atent imaginea și să răspundă la următoarele întrebări:

• C
 e vezi? (aici explicați-le că trebuie să enumere toate ființele și obiectele din imagine,
numind poziția lor);
• C
 e crezi? (aici vor trebui să enunțe, despre fiecare personaj, ce presupun că face și să
motiveze de ce, cu dovezi din imagine);
• C
 e te întrebi? (elevii vor formula întrebări sau nedumeriri proprii, pentru care imagi‑
nea nu conține indicii – de exemplu: Mă întreb de ce se țin copiii de mână în jurul omu-
lui de zăpadă?, Mă întreb de ce zâmbește omul de zăpadă?, etc.).
Ex. 1: Identificați fiecare cuvânt din structura OM DE ZĂPADĂ înainte de a rezolva acest
exer­cițiu; este recomandat a fi scrisă mare, cu litere de tipar, și pe tablă.
Jucați-vă cu expresia OM DE ZĂPADĂ astfel:
• numărați cuvintele din ea;
• e liminați cuvântul OM din ea și cereți elevilor să-l înlocuiască cu un alt cuvânt potrivit
(Ce altceva mai poate fi… DE ZĂPADĂ?);
• s crieți noile expresii create pe tablă și alcătuiți propoziții cu ele (de exemplu: FULG DE
ZĂPADĂ - Un fulg de zăpadă mi-a udat căciulița.);
• e xtensie: puteți ilustra în caiete fiecare expresie creată, iar alăturat acestora, elevii
pot copia cuvintele scrise cu litere mari, de pe tablă (exemplu: OM DE ZĂPADĂ; FULG
DE ZĂPADĂ; BULGĂRE DE ZĂPADĂ; TROIENE DE ZĂPADĂ etc).
Ex. 2: Cadrul didactic citește cu voce tare propozițiile, iar copiii citesc în ecou. Se poate exer­
sa citirea ecou în cor, de mai multe ori. La a doua și la a treia citire, se poate realiza
citirea în gând de către profesor a cuvintelor scrise cu albastru și citirea cu voce tare
de către elevi. Se încheie exercițiul printr-un joc de mișcare sugerat de text, în grupe
de câte 3-4 elevi.
Extensie: după lectură, cereți-le elevilor să citească singuri: primul, al treilea, al cinci‑
lea, al optulea, al unsprezecelea, al doisprezecelea, al șaisprezecelea, al șaptesprezecelea
cuvânt. Ce cuvânt s-a repetat?
Ex. 3: Identificați pașii logici și cereți-le elevilor să numeroteze imaginile, trasând cifra potri‑
vită deasupra fiecăreia; pentru descrierea ciclului de viață al unui om de zăpadă, insis‑
tați pe conectorii (crono)logici: mai întâi, apoi, după aceea, pe urmă, la sfârșit.

Pag. 17: UITE-AȘA! – MM

Versurile vor fi cântate pe muzica și ritmul cântecului din folclorul copiilor Dis-de-dimi-
neață: https://www.youtube.com/watch?v=1Y7aneo4X5k
149
Pag. 18: DUPĂ ATERIZARE – CLR; MM
Ex. 1: Pentru activarea și dezvoltarea dialogului, ca mod de expunere, le puteți cere elevilor
să decupeze personajele ilustrate în acest exercițiu, pentru joc de rol în perechi sau
grupe de câte 4-5 elevi (decupajele pot fi găsite în anexele acestui ghid).

• C
 e și-ar spune aceste personaje dacă • Unde pot merge împreună?
s-ar întâlni?
• Când se hotărăsc să încheie joaca?
• Ce activități de iarnă le plac?
• Ce idei de joc și joacă au împreună? • Ce își spun la plecare?
Ex. 2: Citiți-le elevilor povestioara scurtă de mai jos. Cereți-le ca, atunci când aud cuvinte
care încep cu sunetul [s], să spună STOP. Vor căuta aceste cuvinte reprezentate prin
imaginile de la exercițiul 2 și le vor încercui. (Acest exercițiu inițiază predarea sunetului
[s] și a literelor s, S, gândită pentru două ore, fiind completată de fișa de la pagina 21.)
Sus, în inima munților, James obosise de atâta joacă și petrecere. Își scoase papucii și
intră în coliba omului de zăpadă. Îi era foame și sete. Se uită peste tot după ceva de mânca-
re, însă găsi doar o solniță cu sare, un sac cu semințe de spanac și o stropitoare. Nu îi erau
de niciun folos.
Suspinând, se așeză pe scaunul verde de lângă masă. Găsi un stilou mic. Lângă el era o
listă. Pe listă era scris: salată de legume, struguri, supă de fulgi de nea, sanie.
James zâmbi. Era timpul să meargă la cumpărături.
Elevii pot continua întâmplarea cu încă 1-3 propoziții; pot găsi un titlu potrivit pentru
text.
Ex. 3: Acest exercițiu reprezintă o muzicogramă; după rezolvarea cerinței, lăsați elevii să se
plimbe cu caietele deschise printre bănci, să se oprească în fața colegilor ale căror
lucrări le-au atras atenția și să spună ce le place la acele lucrări.
Puteți folosi fragmentul lui Vivaldi și pentru acest moment; în timp ce se aude muzica,
elevii se plimbă prin clasă, cu caietele deschise, admirând lucrările colegilor; ori de câte
ori dvs. veți opri muzica, și ei se vor opri în fața unui coleg și îi vor transmite impresiile lor
despre lucrarea acestuia.

Pag. 19: ÎN ȚARA OMULUI DE ZĂPADĂ – MEM

Pentru dezvoltarea creativității, se pot pregăti pătrate TANGRAM albe
(pot fi printate din anexa ghidului). Elevii trebuie să le decupeze și să
asambleze toate piesele în așa fel încât să obțină un om de zăpadă.

Pag. 20: BUCURIE ȘI TRISTEȚE – DP; CLR

Începeți activitatea printr-un joc de comunicare orală: ADEVĂRAT SAU FALS? ARGUMEN-
TEAZĂ! Veți rosti câteva afirmații, iar elevii le vor caracteriza ca adevărate sau false, argu‑
mentând.
1. Bucuria și tristețea sunt emoții.
2. Bucuria și tristețea sunt asemănătoare.
3. Bucuria și tristețea sunt ca două surori care locuiesc în aceeași casă.
4. Bucuria nu poate exista fără tristețe, iar tristețea nu poate exista fără bucurie.
150
 Urmăriți filmul animat pentru copii accesibil la adresa https://www.youtube.com/
watch?v=ZXcTvbLwsRs. Discutați, apoi, cu elevii despre emoțiile pe care le trăiesc cele două
personaje, identificând contextele în care cele două personaje resimt bucuria sau tristețea.
Ajutați elevii să găsească legături între cele două emoții, conectând situațiile care au
generat bucurie și tristețe pentru cele două personaje.
Identificați cu elevii momente concrete în care ei au simțit aceste două emoții și ajutați-i
să identifice senzațiile pe care le-au simțit în corp, dându-și seama unde pot localiza în
corpul lor manifestările celor două emoții, atunci când le trăiesc.
Rezolvați exercițiul 1 după ce elevii enumeră liber ce anume le aduce bucurie.

Pag. 21: SUNETUL ȘI LITERELE s, S – CLR

Se recomandă predarea multisenzorială a literelor s și S.
Ex. 1: Cereți-le elevilor să dea exemple de cuvinte în care se aude sunetul vizat.
Folosiți un exercițiu de izolare a fonemelor în timp ce rezolvați cerința: Care este primul
sunet din cuvântul „supă”? Dar ultimul? Câte sunete are cuvântul? Rostește-le în ordinea în
care le auzi. Unde stă sunetul [s] în cuvântul „supă”? Observă cercul colorat. Procedați la fel
și pentru celelalte cuvinte ilustrate.
În funcție de numărul de elevi din clasă, pregătiți materiale senzoriale pentru 5 sau
6 grupe de elevi și organizați-le în 5-6 centre (pe 5-6 mese):
• c entrul mirosului: scrieți cele două litere pe 3-4 jetoane de carton și parfumați carto‑
nul; la acest centru, elevii vor mirosi jetonul rostind sunetul [s] în timp ce vor explora
olfactiv materialele;
• c entrul văzului: printați literele s, S (sau desenați-le) pe foi A5, asigurându-vă că în con‑
turul lor sunt ilustrate cât mai multe cuvinte a căror denumire începe cu sunetul [s];
• c entrul tactil: confecționați cele două litere din sârmă plușată, șervețele moi, vată,
materiale textile și cereți-le elevilor să treacă cu toată palma, apoi cu degetul, peste
fiecare, rostind sunetul asociat literelor;
• c entrul de construcții: lăsați la îndemână orice material mărunt aveți și cereți-le ele‑
vilor să construiască cele două litere; dacă aveți și o oglindă pe care să o folosească
drept suport de construit, este și mai bine (fiindcă astfel se activează mai ușor memo‑
ria de lungă durată);
• c entrul de desenare: lăsați diferite instrumente de scris și 2-3 foi albe, precum și o
farfurie/tăviță cu făină; în acest centru elevii vor desena cu degetul în făină cele două
litere, apoi le vor desena pe un spațiu liber, folosind ce instrument de scris doresc;
• c entrul auditiv: aici, copiii vor juca jocul „telefonul fără fir”, folosind doar cuvinte care
conțin sunetul [s].
Împărțiți elevii în 5-6 grupe (în funcție de numărul de centre creat) și rotiți grupele în
sensul acelor de ceasornic, astfel încât toți elevii să ajungă pe la fiecare centru.

Pag. 22: + 4; – 4 – MEM

Ex. 1 și ex. 3: Înainte de verbalizarea celor două situații, se poate revedea animația poveștii
lunii.
Puneți accent pe folosirea terminologiei specifice fiecărei situații: mai vin/aterizează,
respectiv în total/au rămas.
Ex. 2: Folosiți material concret (boabe de fasole).
Ex. 5: Este momentul să introduceți expresia „familia numerelor”.
Se poate folosi și animația următoare: https://www.youtube.com/watch?v=9IhZDEffyTk
151
Pag. 23: SUS! SUS! – CLR; MEM
Înainte de rezolvarea sarcinilor de lucru de la această pagină, puteți începe cu un exer‑
cițiu de receptare a mesajului oral. Astfel, pe o foaie albă de hârtie sau în caietele cu foi
veline, elevii, după ce vor asculta un scurt mesaj, vor desena ceea ce aud, ilustrând cât mai
multe detalii.
Joc: Desenează ce auzi!
Am deschis televizorul. Se prezintă vremea. La meteo, se anunță cer noros la ora 2, iar la
ora 4 va începe să ningă. Vântul se va înteți în jurul orei 6, iar în jurul orei 8, este posibil să
vedem țurțuri de gheață atârnați de streșinile caselor. Zăpada va scârțâi sub tălpile ghetu-
țelor, iar copiii vor avea bujori în obraji.

Ex. 1: a. 
Cadrul didactic citește cu voce tare propozițiile, iar copiii citesc în ecou. Se poate
exersa citirea ecou în cor, de mai multe ori. La a doua și la a treia citire, se poate
realiza citirea în gând de către profesor a cuvintelor scrise cu albastru, respectiv
citirea cu voce tare de către elevi.
Ex. 2: Joc  D
 e-a meteorologul: în perechi, elevii vor prezenta vremea în fața clasei, după ce
au ales din acest exercițiu 3-4 imagini pe care să le folosească; se recomandă o
recuzită minimă pentru acest joc – un televizor decupat din carton, două micro‑
foane improvizate din markere sau carioci în vârful cărora puteți atașa o bilă
neagră de plastilină.
Ex. 3: D. Citiți, alături de elevi, cuvintele de sub imagini; identificați silabele care le com‑
pun, respectiv fiecare literă din fiecare silabă, înainte de a rezolva cerința.

Pag. 24: OMULEȚUL-ȘOSETUȚĂ – AVAP

Având în vedere complexitatea confecționării omulețului, se recomandă alocarea a două
ore pentru aceasta activitate. În prima oră, realizați pregătirea activității, urmând pașii indi‑
cați prin exerciții. În cea de-a doua oră, realizați efectiv omulețul.
Ex. 1: Ca la orice oră de abilități artistice, urmăriți prin acest exercițiu să formați „ochiul”
copilului prin observare dirijată. Pentru a realiza o comparație, îi puteți ghida atenția
prin întrebări referitoare la culoare, înalțime, lățime. Stimulați și creativitatea prin
întrebări precum: Cum se numesc ? De ce sunt împreună? Ce au făcut înainte? Ce vor
face după? Cum crezi că se simte fiecare? Cum te simți tu, văzându-i?
Ex. 2: Acest exercițiu are o valență practică. La fel ca la unele teme anterioare, se urmărește
formarea abilității copiilor de a sesiza etapele unui proces. Dacă în lunile precedente,
etapele de lucru erau alcătuite din 3 pași, în acest exercițiu cereți-le copiilor să descrie
confecționarea omului de zăpadă în cinci pași: Mai întâi … Apoi … În cele din urmă … .
Ex. 3: Desenarea materialelor necesare este un prilej de stimulare a capacității de analiză
și sinteză, dar și a gândirii anticipative, deoarece acest desen poate deveni lista cu
obiectele pe care copiii le pot aduce data viitoare, pentru confecționarea efectivă. Se
recomandă precauție în privința orezului (eventual pregătiți-l dvs. pentru toți copiii)
și a paharului (se poate recurge la un recipient din plastic sau la varianta în care copiii
își țin unii altora șoseta, la pasul 2).
O variantă cu folos didactic consistent este organizarea unui atelier în care invitați părin‑
ții la școală, iar confecționarea omului de zăpadă se realizează în echipă copil-părinte.

Pag. 25: DIN BULGĂRI – CLR

Introduceți exercițiile de la această pagină printr-un joc pe grupe.
• formați grupe de câte 3-4 elevi;
• f iecare grupă primește o listă cu următoarele litere mari de tipar: A, U, M, I, N, E, L, T,
R, C, O, S;
152
 • f iecare membru al fiecărei grupe primește câte o foaie de hârtie albă de dimensiune
A5;
• în grupe, vor trebui să formeze și să scrie, unele sub altele, cât mai multe cuvinte folo‑
sind literele din listă;
• d
 ați un timp de 5-7 minute, apoi cereți câte unui reprezentant din fiecare grupă să
citească lista de cuvinte a grupei;
• înainte de a începe, scrieți aceste litere pe tablă și exemplificați cum pot forma cuvinte
cu ele, dându-le 2-3 cuvinte formate deja: CAL, TUNEL, SANIE;
• o
 dată ce ați urmat acești pași, cereți-le elevilor ca fiecare să mototolească lista sa
într-un bulgăre de hârtie; elevii își vor ține bulgărele de hârtie (cu cuvintele formate)
în mână; veți împărți clasa în două echipe așezate față în față, la o distanță de 3-4 pași;
• la semnalul dvs., elevii vor arunca unii spre alții „bulgării” (foile mototolite), până
când veți spune STOP! Astfel, listele se vor amesteca între ele.
• la final, fiecare elev va lua un bulgăre de hârtie, la întâmplare, de pe jos, va reveni în
banca sa și va încerca să citească cel puțin 3 cuvinte de pe lista nimerită, pe care le va
ilustra într-un timp dat (4-5 minute).
Ex. 1: Este un prilej de a formula alte propoziții, cu tot atâtea cuvinte, pe baza imaginilor
date.
Cereți-le elevilor să identifice cuvintele care reprezintă nume și să le coloreze cu albastru.
Ex. 2: Ilustrația de la acest exercițiu oferă un bun context pentru antrenarea lecturii după
imagini; orientați atenția elevilor asupra imaginii și formulați împreună răspunsuri la
întrebările:
• C
 e vezi? (explicați-le că trebuie să enumere toate ființele și obiectele din imagine,
numind poziția și acțiunile lor);
• C
 e crezi? (vor trebui să enunțe, despre fiecare personaj, ce presupun că face și să
motiveze de ce, cu dovezi din imagine);
• C
 e te întrebi? (elevii vor formula întrebări sau nedumeriri proprii, pentru care imagi‑
nea nu conține indicii).
Pe rândul de sus, pe ultima cărămidă, elevii pot crea propriul lor nume cu litere ameste‑
cate, urmând modelul dat.
Ex. 3: Este un prilej de exersare a cititului (cu ajutor, cu voce tare – în grup, în șoaptă – inde‑
pendent, în gând – independent);
Puteți încheia exercițiul cu jocul Eu spun una, tu spui multe pe baza cuvintelor colorate:
mască, scut, nas, sare, sac, caisă.

Pag. 26: + 5; - 5 – MEM

Ex. 2 și ex. 4: Folosiți material concret (boabe de fasole, omida plușată cu mărgele).

Ex. 1 și ex. 3: Folosiți terminologia specifică fiecărei situații: au mai aterizat/s-au topit.

Pag. 27: O CETATE DE ZĂPADĂ – MM; CLR

„Cetatea de zăpadă” îmbină exercițiile de percuție corporală cu exerciții ritmice. Pe par‑
cursul exercițiilor, se urmărește familiarizarea copiilor cu durata de pătrime și optime, fără
a folosi această terminologie. Explicați copiilor la exercițiul 1 că mișcările pentru cuvintele
urs, fulg, om trebuie să dureze cât bătaia unei inimi, cât durata unui pas (pătrimea), iar
mișcările pentru iglu trebuie să fie mai rapide, fiecare bătaie din palmă fiind cât jumătate
din bătaia unei inimi, iar ambele să dureze cât un pas (optimi). Însoțiți mișcările de percuție
corporală efectuate de copii cu bătăi de tobe sau de trianglu. Începeți cu un ritm mai lent.
153
  i  

După ce elementele au fost exersate separat, exercițiul 2 îmbină aceste elemente într-o
măsură de 4/4.
Începeți și aici într-un ritm lent, până când copiii stăpânesc succesiunea de cuvinte și
mișcări și intră în rezonanță cu ritmul clasei.

 i  

Primele 3 linii din cetate (urs – iglu – urs – urs, fulg – iglu – fulg – fulg, om – iglu – om –
om) îmbină două elemente, iar linia a patra (urs – iglu – fulg – fulg) îmbină trei elemente,
ceea ce poate crea unor copii dificultăți de coordonare, care pot dispărea cu timpul, prin
exerciții repetate.
Deosebit de util este să confecționați cele patru imagini în câte 4 exemplare laminate
și să alcătuiți, în zilele următoare, câte un șir ce reprezintă o măsură de 4/4, combinând
cartonașele la tablă sau pe podea. Cereți-le copiilor să redea ritmul prin cuvinte și mișcări,
individual sau în grup. Astfel, veți exersa într-o variantă presimbolică, citirea notelor. Iată
un exemplu:

Pag. 28: JOCURI CU JAMES (1) – CLR

Ex. 1: Înainte de a rezolva acest exercițiu, puteți scrie cuvintele date pe două coloane, astfel:
pe prima coloană, doar cu litere mari de tipar, iar pe a doua coloană, doar cu litere
mici de tipar; ordinea în care vor fi scrise cuvintele de pe a doua coloană va fi diferită
de cea de pe prima; decodați cuvintele din prima coloană, rând pe rând, și găsiți-le
perechea din cea de a doua coloană (SUS – sus; SOS – sos; SAC – sac; SUC – suc; SARE
– sare; START – start).
Prilej de segmentare fonematică, pe baza acestor cuvinte: „Eu spun sus, tu spui/s/-/u/-
/s/.”
Ex. 2: Oral, identificați alte cuvinte care încep cu cele două silabe: SA-/SU- (ex.: SAmurai;
SUnete etc.).
Ex. 3: Înainte de a juca acest joc, citiți cu elevii toate cuvintele de pe roată.

Pag. 29: JOCURI CU JAMES (2) – MEM; CLR

Ex. 4: Înainte de a efectua acest exercițiu, urmăriți filmulețul realizat de European Space
Agency (ESA): https://www.youtube.com/watch?v=mylCQjryPiU
154
Pag. 30: SUNETUL ȘI LITERELE ă, Ă (1) – CLR
Ex. 1: Prilej pentru lectură după imagini: după rezolvarea cerințelor de la acest exercițiu,
cereți-le elevilor să povestească ce se petrece în fiecare situație, introducând fiecare
imagine cu următoarele cuvinte: întâi/acolo/deodată/apoi (de ex.: Întâi, oamenii de
zăpadă au făcut o petrecere în pădure. Acolo au dansat până dimineața. Deodată,
James a observat că unii oameni de zăpadă au nasuri din mandarine. Apoi, a observat
fularul verde croșetat de bunica.)
Ex. 2 și ex. 3: Se recomandă predarea multisenzorială a literelor ă și Ă.

Pag. 31: PRĂJITURI ȘI TORT PENTRU PETRECERE – AVAP

La fel ca pe paginile anterioare unde se lucrează cu autocolante, se recomandă lipirea
autocolantelor doar DUPĂ verificare!
În prima fază, puteți construi, pe podea, un tabel asemănător din sfoară. Cartonașele/
desenele aferente se amplasează împreună cu copiii în spațiile potrivite, în timp ce explicați
strategia de rezolvare a tabelului (asocierea informațiilor pe coloane și rânduri). La final,
îndepărtați cartonașele din tabelul completat sau acoperiți-l. Asigurați-vă că fiecare copil
va rezolva, în faza următoare, tabelul, fără a-l copia pe cel al clasei, ci aplicând strategia
explicată.
În faza a doua, copiii decupează cele 9 piese din Caietul AVAP și le amplasează pe tabelul
din caiet, fără a le lipi. Când fiecare copil a terminat, se poate verifica singur, comparând cu
tabelul mare al clasei, realizat anterior sau primește feedback din partea dvs.
În faza a treia, copiii pot lipi piesele, apoi realizează individual exercițiul 2.

Pag. 32: SUNETUL ȘI LITERELE ă, Ă (2) – CLR

Ex. 1, ex. 2 și ex. 3: Se recomandă predarea multisenzorială a literelor ă și Ă.
Ex. 4: Identificați, alături de copii, seriile de rime prin încercuirea, într-o mulțime, a imagini‑
lor din fiecare serie (seria 1: lasă – masă – casă; seria 2: lună – sună – tună).

Pag. 33: OAMENI DE ZĂPADĂ… ÎN ACȚIUNE! – MEM

Ex. 1: Obișnuiți-i pe elevi să afle rezultatul prin numărare (pornind de la termenul mai mare
și numărând crescător atâția pași cât arată celălalt termen).
Ex. 3: Folosiți material concret.

Pag. 34: PRIETENI – CLR

Ex. 1: Înainte de a rezolva acest exercițiu, scrieți pe tablă cuvintele date, cu litere mari de
tipar; exemplificați marcarea silabelor pe baza cuvintelor de pe tablă, apoi treceți la
cele din caiet, scrise cu litere mici de tipar.
Ex. 2: Odată încheiat acest exercițiu, elevii pot decora oamenii de zăpadă cu literele marcate
pe fiecare.
Ex. 3: Acesta este un exercițiu de citire; așadar, puteți marca silabele ca la exercițiul 1,
împreună cu elevii, pentru a facilita decodarea.
Ex. 4: Exersați lectura de tip ecou, apoi jucați-vă cu cuvintele, astfel: cereți-le copiilor să
coloreze cu galben toate cuvintele formate din două silabe, cu portocaliu – toate
cuvintele formate din trei silabe, iar cu roz, pe cele formate din patru silabe; cu creio‑
nul grafic vor încercui singurul cuvânt format dintr-o silabă.
155
Pag. 35: UN DUȘ CALD – DP; CLR
Exercițiile de la această pagină propun un prilej de adresare a competenței specifice 1.2
(identificarea unor obiecte și activități simple de igienă personală); așadar, puteți începe
ora cu o activitate de sortare a obiectelor de igienă corporală dintre alte obiecte din mediul
domestic al elevilor.
Ex. 2: Sugestie: înainte de a rezolva acest exercițiu, porniți de la o scurtă discuție despre
felul în care se simt elevii după ce fac un duș și realizați subtil trecerea de la activitatea
de igienă fizică la expresiile implicate aici: un duș cald/un duș rece.
Ex. 3: Jocul poate fi întregit prin enumerarea din partea elevilor a unor cuvinte frumoase
care ar fi putut fi adresate personajelor din imagine; luați aceste exemple de cuvinte
frumoase enumerate de elevi, organizați-i pe perechi și mimați ce transmit persona‑
jele. De exemplu, un elev spune cuvinte frumoase, celălalt mimează reacțiile unora
dintre personajele din imagine (Ai reușit să câștigi! Bravo ție!; mimă – băiat cu meda‑
lie la gât).
Ex. 4: Doi câte doi, elevii își spun cuvinte frumoase, privindu-se ochi în ochi (după rezolvarea
exercițiului).

Pag. 36: CELE PATRU ANOTIMPURI – MEM; CLR

a) După memorare, jucați-vă cu cuvintele care rimează din poezie: dvs. rostiți un cuvânt,
iar elevii identifică cuvântul care rimează cu acesta (an – plan; plouă – nouă; topește –
ivește; călduroasă – masă; soare – mare; sosește – foșnește; moi – noi; pleacă – treacă).
Verificați nivelul de înțelegere a detaliilor din poezie, adresând întrebări precum:
• Ce sunt în număr de patru într-un an?
• Ce fac anotimpurile?
• Când se topește zăpada?
• Cine se ivește în haină nouă?
• Cum e vara?
• Ce mâncăm vara?
• Când plecăm la mare?
• Ce aduce toamna?
• De ce foșnesc frunzele?
• Cum sunt fulgii descriși în poezie?
• Cine face anul să treacă?
e) F iind un exercițiu de lectură după imagini, cereți-le elevilor să povestească eveni­mentele
introducând fiecare imagine cu următoarele cuvinte: Într-o zi de …/Mai întâi …/Pe
urmă …/După aceea …/În final … .

156
 PROIECTUL LUNII IANUARIE:
Pliant interactiv:
CELE 4 ANOTIMPURI
Materiale necesare: foarfecă, lipici, creioane colorate, carioci, un creion grafic ascuțit, o agrafă de birou, Caietul
AVAP.
Desfășurarea activității:
1. Extrage din Caietul AVAP paginile prevăzute pentru acest proiect:
– din secțiunea de autocolante, roata anotimpurilor și imaginile reprezentative pentru fiecare anotimp (vezi Fig. 1
și Fig. 2);
– din secțiunea de decupabile, pe cele cu omul de zăpadă, laleaua, soarele și frunza (Fig. 3), cu copacii și spațiile
pentru anotimpuri (Fig. 4 și Fig. 5).

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4 Fig. 5

2. Pliază foaia cu spațiile pentru anotimpuri (Fig. 5) pe liniile gri. Vei obține un pliant.
3. D
 ezlipește elementele autocolante pentru roata anotimpurilor (Fig. 1). Lipește-le pe dosul pliantului obținut la
pasul anterior, în spațiul din mijloc potrivit fiecărui anotimp.
4. a. Decupează, pe liniile punctate, dreptunghiurile cu omul de zăpadă, laleaua, soarele și frunza (Fig. 3). Pliază-l
apoi, pe fiecare, pe linia gri. Vei obține 4 mini‑cărți.
b. Stabilește cu ce anotimp se potrivește fiecare mini-carte:
– Care este simbolul pentru iarnă? De ce?
– Dar restul imaginilor pentru ce anotimpuri pot fi simboluri? De ce?

c. Lipește mini-cărțile în interiorul pliantului, la locurile potrivite. Desenul trebuie să fie spre exterior. Mini‑cărțile
din stânga se vor deschide spre stânga; cele din dreapta, spre dreapta.
d. Colorează, folosind culori potrivite, fiecare simbol și titlurile (numele anotimpurilor). Poți folosi cariocile pen‑
tru contur și creioanele colorate pentru colorarea suprafețelor.
e. În interiorul pliantului sunt desenați 4 copaci (Fig. 4). Continuă desenele, astfel încât fiecare copac să repre‑
zinte un anotimp.
157
5. D
 e pe a doua pagină cu autocolante (Fig. 2), alege câte patru imagini potrivite pentru fiecare anotimp. Lipește-le
în interiorul fiecărei mini-cărți.
6. A
 i obținut un pliant pe care poți să îl folosești când prezinți unui prieten sau familiei cele patru anotimpuri. Poți
să te și joci cu el. Poți juca jocul propus mai jos sau poți inventa propriile jocuri, folosind imaginile din pliant.

Joc: ROATA ANOTIMPURILOR

Se poate juca în perechi sau pe grupe.
• Așază vârful creionului grafic în interiorul agrafei de birou.
• Fixează vârful creionului în centrul roții anotimpurilor.
• Învârte agrafa de birou. Când se oprește, observă unde s-a oprit: la ce anotimp, pe ce număr.
• Spune pe ce anotimp și pe ce număr s-a oprit agrafa.
Dacă ai dat numărul 1: numește un obiect de îmbrăcăminte potrivit acestui anotimp.
Dacă ai dat numărul 2: numește două activități pe care îți place să le desfășori în acest anotimp.
Dacă ai dat numărul 3: numește trei semne ale naturii care îți spun că te afli în acest anotimp.
Atenție, nu repeta ceea ce au spus jucătorii dinaintea ta!

NA M BRIE DECE MBR IA

M NO
IE IE R
RIE 3 1
IA
NU
NA
A

B
M
TO
O

AR

2
CT

IE
E O

FEB
BRI

RUAR
SEPTEM

IE
UST

MART
1
AUG

IE
2

2
P
AP

RI M
LIE

1 ILI
IU
RA

3 E
Ă

VA
VA IUNIE
MAI
A R

158
159
160
161
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text-suport „Mănușa”,
CLR MEM AVAP MM DP
după Jan Brett

pag. 38 Mănușa pag. 38 Mănușa pag. 39 Coasem pag. 47 Anima‑ pag. 46 Furia și
pag. 39 Coasem o mănușă pag. 41 Numărul 13 o mănușă lele și mănușa calmul
pag. 40 Sunetul și literele ș, Ș pag. 42 Sunetul și literele ș, pag. 48 Urmele pag. 49 Motanul
(1) Ș (2) animalelor Miaunel
SĂPTĂMÂNA 18 pag. 42 Sunetul și literele ș, Ș pag. 43 Numărul 14
(pp. 38–49) (2) pag. 45 Numărul 15
pag. 44 Sunetul și literele ș, Ș pag. 48 Urmele animalelor
(3) pag. 49 Motanul Miaunel
pag. 46 Furia și calmul
pag. 47 Animalele și mănușa
pag. 50 Urme în zăpadă pag. 51 Numărul 16 pag. 61 Hrăni‑ pag. 57 Baba pag. 54 Ce
pag. 52 Sunetul și literele b, B pag. 52 Sunetul și literele b, toarea păsă‑ deapănă firul încape într‑o
(1) B (1) rilor amintirilor mănușă?
pag. 55 Sunetul și literele b, B pag. 53 Numărul 17 pag. 62 Sune‑

163
(2) pag. 54 Ce încape într‑o tul și literele
SĂPTĂMÂNA 19 pag. 58 Bum! Bum! Bum! mănușă? v, V (1)
pag. 60 Case de iarnă pag. 56 Numărul 18
(pp. 50–61) pag. 57 Baba deapănă firul
amintirilor
pag. 58 Bum! Bum! Bum!
pag. 59 Forța lui Nicușor
Unitatea tematică:

pag. 61 Hrănitoarea păsă‑

rilor
„Mănușa”, după Jan Brett

pag. 62 Sunetul și literele v, V pag. 63 Numărul 19 pag. 65 Numărul pag. 68 Mănuși‑

(1) pag. 65 Numărul 20 20 le de lână
SĂPTĂMÂNA 20 pag. 64 Sunetul și literele v, V pag. 69 Vânătoarea de pag. 66 Vulpița pag. 70 Joc și
(2) comori Vivi joacă în pă‑
(pp. 62–70) pag. 66 Vulpița Vivi pag. 70 Joc și joacă în pă‑ pag. 67 Sune‑ dure
pag. 67 Sunetul și literele v, V dure tul și literele
(3) v, V (3)
ZI DE RECAPITULARE Misiunea 6 (Caiet de eva­luare a performanțelor)
ȘI EVALUARE
ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „Haide, iarna, în pădure” (Ghidul profesorului)
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „Mănușa”

Perioada: săptămânile 18-20
Text‑suport: „Mănușa”, după Jan Brett
Săptămâna 18 (pp. 38–49)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Mănușa”, pag. 38 1.1 Ø „Mănușa”, pag. 38 1.1 Ø „Coasem 2.3 Ø „Animalele și 2.3 Ø „Furia și 2.1
– povestirea folosind drept suport vizual 1.2 – recunoașterea animalelor sălbatice 1.3 o mănușă”, 2.6 mănușa”, pag. 47 calmul”, pag. 46
imaginile 2.1 în imaginile date pag. 39 – emiterea unor – recunoașterea
– audierea poveștii 2.2 – numerotarea imaginilor în ordinea – tăierea mate‑ onomatopee emoțiilor de
– recunoașterea personajelor care apar apariției acestora în textul-suport rialului textil pentru diverse bază în situații

164
în poveste „Mănușa”, după Jan Brett – formularea surse sonore, simple, fami‑
– formularea unor răspunsuri clare, logice unor întrebări având durate şi liare
la întrebările legate de textul-suport Evaluare: observarea sistematică simple şi a intensităţi diferite – completarea
„Mănușa”, după Jan Brett unor răspun‑ frazelor lacu‑
Ø„Numărul 13”, pag. 41 1.1 suri despre Resurse: jocul nare (ex: „Când
Evaluare: observarea sistematică – identificarea numerelor formate în 1.2 aspectele „Animalele sunt furios/fu‑
mulțimile de obiecte ilustrate în imagini 1.3 observate și mănușa” rioasă, mă port
Ø „Coasem o mănușă”, pag. 39 1.1 – numărarea obiectelor ilustrate și 1.4 – realizarea (vezi Calendarul așa: … .”)
– repovestirea textului-suport „Mănușa”, 1.2 alegerea cardinalului corespunzător 6.1 personajelor ilustrat)
după Jan Brett, cu ajutorul personajelor 2.1 – completarea șirurilor cu numerele care poveștii cu Evaluare: observa‑ Evaluare:
realizate din carton 2.2 lipsesc ajutorul spatu‑ rea sistematică observarea
2.3 – identificarea „vecinilor” unor numere lelor din lemn sistematică
Evaluare: observarea sistematică 2.4 date și a hârtiei Ø „Motanul 1.4
– descompunerea numerelor pe baza autocolante Miaunel”, pag. 49 2.1
Ø „Sunetul și literele ș, Ș (1)”, pag. 40 1.1 reprezentărilor grafice – interpretarea 2.3
– identificarea sunetului [ș] 1.2 – scrierea numărului 13 după modelul dat Evaluare: teatru cântecelor în 3.1
1.3 cu jucăriile rea‑ colectiv, prin 3.2
4.1 Evaluare: observarea sistematică lizate preluarea lor orală 3.3
3.4
 – trasarea literelor ș, Ș, în contur, folosind Ø„Sunetul și literele ș, Ș (2)”, pag. 42 3.1 Ø „Urmele 2.3 – desenarea unor
degetul arătător, creionul grafic, creionul – denumirea animalelor ilustrate prin 5.1 animalelor”, imagini sugerate
colorat etc. desene pag. 48 de cântec
– trasarea literelor ș, Ș după modelul dat – numirea părților care alcătuiesc – realizarea – ascultarea unor
corpurile viețuitoarelor unor construc‑ sunete lungi sau
Evaluare: observarea sistematică ţii libere, folo‑ scurte (tare sau
Evaluare: observarea sistematică sind plastilina încet) emise de
Ø„Sunetul și literele ș, Ș (2)”, pag. 42 1.1 – utilizarea teh‑ anumite obiecte
– recunoașterea literelor ș, Ș 1.2 Ø„Numărul 14”, pag. 43 1.1 nicii modelării recunoscute pen‑
– completarea unor cuvinte ilustrate cu 1.3 – identificarea numărului 14, prin 1.2 plastilinei tru acest tip de
litera potrivită 3.1 numărarea obiectelor ilustrate 1.3 sonorizare
– recunoașterea cuvintelor care rimează 3.2 – completarea mulțimilor ilustrate, pentru 1.4 Evaluare:
– rostirea clară a cuvintelor ilustrate în obținerea unor mulțimi formate din câte observarea Resurse: „Vulpe,
imagini 14 elemente sistematică tu mi-ai furat gâsca”
– despărțirea cuvintelor în silabe – identificarea „vecinilor” numerelor date a comporta‑ sau „Cântec de
– identificarea numerelor corespunzătoare mentului iarnă pentru păsă‑
Evaluare: observarea sistematică imaginilor rele”
– scrierea numărului 14 după modelul dat Evaluare: observa‑
Ø „Sunetul și literele ș, Ș (3)”, pag. 44 1.2 rea sistematică
– recunoașterea literelor ș, Ș în cuvinte 1.3 Evaluare: observarea sistematică
date 1.4
– realizarea corespondenței între cuvânt 2.1 Ø „Numărul 15”, pag. 45 1.1

165
și imagine
– despărțirea în silabe a cuvintelor des­co­
perite
– formularea unor enunțuri după scheme
date
– joc: „Eu spun una, tu spui multe”
Evaluare: observarea sistematică
Ø„Furia și calmul”, pag. 46
– recunoașterea emoțiilor (furie, calm)
în situații cunoscute
– povestirea unor experiențe trăite
în trecut sau petrecute în prezent
– exprimarea îngrijorării sau a aprecierii
față de anumite persoane, în situații
conflictuale
Evaluare: observarea sistematică
3.2 – formarea numărului 15, prin numărarea 1.2
3.3 elementelor mulțimilor reprezentate 1.3
– identificarea numărului corespunzător 1.4
fiecărei mulțimi de obiecte
– completarea mulțimilor date pentru
a obține mulțimi formate din câte
15 elemente
– identificarea numărului mai mic/mai
mare în imagini date
2.2 – completarea șirurilor date cu numerele
2.3 corespunzătoare
– scrierea numărului 15 după modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Urmele animalelor”, pag. 48 3.1
– identificarea urmelor animalelor, în 4.2
imagini
 Ø „Animalele și mănușa”, pag. 47
– citirea propozițiilor ilustrate
– identificarea numărului de cuvinte din
propozițiile ilustrate
– completarea propozițiilor cu unu-două
cuvinte
– formularea unor propoziții despre
personajele poveștii
– joc: „Animalele și mănușa”
(vezi Calendarul ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
1.1 – utilizarea materialelor cu scopul de a
1.2 pune în evidență deformarea corpurilor
1.3 acestora
2.1
3.1 Evaluare: observarea sistematică
3.2
3.3 Ø„Motanul Miaunel”, pag. 49 3.1
– numirea animalelor ilustrate în imaginile
date
– identificarea sunetelor specifice
animalelor sălbatice ilustrate
Evaluare: observarea sistematică

Săptămâna 19 (pp. 63–75)

ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități

166
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Urme în zăpadă”, pag. 50 1.1 Ø „Numărul 16”, pag. 51 1.1Ø „Hrănitoarea 2.2 Ø „Baba deapănă 2.1 Ø „Ce încape 2.3
– identificarea propozițiilor adevărate/ 2.1 – formarea numărului 16 prin utilizarea 1.2păsărilor”, 2.4 firul amintirilor”, 3.1 într-o mănușă?”,
false legate de povestea cunoscută 2.2 imaginilor și prin verificarea pe axa 1.3pag. 61 pag. 57 3.2 pag. 54
– formularea unor enunțuri după imagini, 2.3 numerelor 1.4– precizarea – interpretarea – prezentarea
respectând schemele date 2.4 – completarea șirurilor date cu numerele culorilor cântecelor în jocurilor
– crearea unei povești orale pornind de la 3.3 care lipsesc păsărilor din colectiv, pe strofe preferate
ilustrațiile date 3.4 – scrierea „vecinilor” numerelor imagini sau integral – exprimarea
– compunerea numerelor pe baza – colorarea – exersarea mişcării părerilor
Evaluare: observarea sistematică desenelor conform libere/spontane personale
– identificarea numărului mai mic/mai mare modelului pe ritmul despre jocurile
Ø „Sunetul și literele b, B (1)”, pag. 52 1.1 – recunoaşterea cântecului sau în de grup
– formularea unor propoziții folosind 1.2 Ø „Sunetul și literele b, B (1)”, pag. 52 3.1 diferitelor acompaniamentul
drept suport vizual imaginile 1.3 tipuri de linii jucăriilor muzicale Evaluare:
– recunoașterea animalelor sălbatice din
– identificarea sunetului inițial al 1.4 în imagini observarea
imaginile date
cuvintelor ilustrate 3.2 Resurse: cântecul sistematică
– descrierea mediului de viață al
– combinarea cuvintelor cu scopul Evaluare: „Alunelu”
animalelor ilustrate în imagini – pădurea
realizării rimelor observarea Evaluare:
Evaluare: observarea sistematică sistematică observarea
sistematică
 – joc: „Buhuhuuu” (vezi Calendarul Ø „Numărul 17”, pag. 53 1.1 Ø „Sunetul și 2.2
ilustrat) – formarea numărului 17 1.2 literele v, V (1)”, 2.4
– identificarea sunetului [b] în cuvintele – numărarea elementelor mulțimilor 1.3 pag. 62 2.6
ilustrate date și identificarea cardinalului 1.4 – realizarea
corespunzător unor scurte
Evaluare: observarea sistematică – utilizarea bețișoarelor pentru dramatizări
completarea mulțimilor cu câte (fragmente
Ø „Sunetul și literele b, B (2)”, pag. 55 1.3 17 elemente din poveşti)
– trasarea literelor b, B în contur folosind 3.2 – identificarea numerelor care lipsesc cu ajutorul
degetul arătător, un creion grafic, un 4.1 dintr-un șir dat figurinelor de
creion colorat etc. – scrierea numărului 17 după modelul dat pe degete
– trasarea literelor și a semnelor grafice
urmărind conturul dat Evaluare: observarea sistematică Evaluare:
– realizarea corespondenței între observarea
propoziții și ilustrații Ø „Ce încape într-o mănușă?”, pag. 54 2.1 sistematică
– recunoașterea literelor b și B – rezolvarea unor probleme cu ajutorul 5.2
obiectelor 6.1
Evaluare: observarea sistematică – exerciții de tipul jocului de comparare a
mărimilor unor obiecte (piese lego)
Ø „Bum! Bum! Bum!”, pag. 58 1.2 – jocuri de poziționare a obiectelor în
– pronunțarea corectă a sunetelor și a 1.3 spațiu, prin raportare la alte obiecte
cuvintelor 1.4 indicate

167
– asocierea cuvintelor cu imaginile
corespunzătoare
– formularea unor propoziții legate de
personajele ilustrate
– identificarea sunetului inițial al
cuvintelor ilustrate
– joc: „Bum! Bum! Bum!” (vezi Calendarul
ilustrat)
Evaluare: observarea sistematică
2.1
Evaluare: observarea sistematică
Ø„Numărul 18”, pag. 56 1.1
– formarea numărului 18 cu ajutorul 1.2
obiectelor și al axei numerelor 1.3
– completarea mulțimilor date cu 1.4
elemente pentru obținerea unei mulțimi
formate din 18 elemente
– scrierea „vecinilor” numerelor date
 Ø „Case de iarnă”, pag. 60
– identificarea cuvintelor care denumesc
lucruri și a celor care reprezintă nume
– despărțirea în silabe a cuvintelor
ilustrate
– numărarea cuvintelor din propozițiile
ilustrate
– citirea în cor și individual a propozițiilor
completate cu imagini
Evaluare: observarea sistematică
168
3.1 – numărarea elementelor de același fel
3.2 și scrierea cardinalului corespunzător
3.3 – scrierea numărului 18 după model
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Baba deapănă firul amintirilor”, 3.1
pag. 57
– denumirea anotimpurilor și a lunilor
anului
– evidențierea beneficiilor pe care le aduc
animalele domestice
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Bum! Bum! Bum!”, pag. 58 3.1
– denumirea animalelor reprezentate 5.1
în desene
– numirea părților care alcătuiesc
corpurile viețuitoarelor
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Forța lui Nicușor”, pag. 59 4.2
– jocuri pentru evidențierea forțelor și a
efectelor acestora – împingere/tragere
– identificarea mișcărilor în imagini date
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Hrănitoarea păsărilor”, pag. 61 3.1
– recunoașterea păsărilor care nu
migrează
– prezentarea unei păsări migratoare,
care nu poate fi observată iarna
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 20 (pp. 62–70)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele v, V (1)”, pag. 62 1.2 Ø „Numărul 19”, pag. 63 1.1 Ø „Numărul 2.2 Ø „Mănușile de 1.1
– identificarea cuvintelor care conțin 1.3 – formarea numărului 19 1.2 20”, pag. 65 lână”, pag. 68 1.4
sunetul [v], în textul audiat 3.1 – compunerea numărului 19 prin 1.3 – însuşirea
– povestire folosind drept suport vizual 3.2 numărare 1.4 Ø„Vulpița Vivi”, 2.4 cântecelor în
imaginile date 3.3 – completarea unor șiruri cu numerele pag. 66 colectiv, prin
– identificarea cuvintelor care conțin care lipsesc – identificarea preluarea lor orală
sunetul [v] în silaba finală – numărare în intervalul 0–19, folosind axa unei operații – exersarea mişcării
– localizarea poziției sunetului [v] numerelor și respectând codul culorilor simple la care libere pe ritmul
în cuvintele ilustrate – scrierea numărului 19 urmărind modelul a fost supus unui cântec
un material și
– joc de exersare a regulilor de dat compararea
comunicare eficientă, civilizată Resurse: cânte‑
Evaluare: observarea sistematică stării inițiale cul „Mănușile de
Resurse: textul „Vreme de visare” în raport cu lână” (vezi Calen-

169
cea finală
(vezi Calendarul ilustrat) Ø „Numărul 20”, pag. 65 1.1 – plierea darul ilustrat; înre‑
Evaluare: observarea sistematică – formarea numărului cu ajutorul axei 1.2 hârtiei pentru gistrarea cântecului
numerelor 1.3 obținerea unui poate fi ascultată
Ø„Sunetul și literele v, V (2)”, pag. 64 4.1 – realizarea corespondenței între 1.4 animal pe platforma IZZI)
– trasarea literelor v, V în conturul dat mulțimea de obiecte și cardinalul Evaluare: observa‑
folosind degetul arătător, un creion corespunzător Evaluare: expo‑ rea sistematică
ziție de animale
grafic, un creion colorat, o cariocă etc. – ordonarea numerelor date într-un șir în sala de clasă
– trasarea literelor v, V și a semnelor crescător Ø „Joc și joacă în 2.1
grafice, după modelul dat – scrierea numărului conform modelului pădure”, pag. 70 2.6
Ø „Sunetul și 2.2
– marcarea literei v în cuvintele ilustrate dat literele v, V (3)”, – interpretarea cân‑
– colorarea literelor din cuvintele date pag. 67 tecelor în colectiv,
Evaluare: observarea sistematică pe strofe, integral
Evaluare: observarea sistematică – realizarea
unor compozi‑ – asocierea cânte‑
Ø „Vânătoarea de comori”, pag. 69 3.1 ţii individual/ cului cu sunete
Ø „Vulpița Vivi”, pag. 66 2.1 – medii de viață – pădurea în perechi/în produse în natură
– povestirea folosind drept suport vizual 2.2 – identificarea simțurilor și utilizarea grup, folosind
un tablou 2.4 acestora în explorarea mediului culori la ale‑ Evaluare:
– folosirea unor cuvinte descriptive pentru 3.1 înconjurător gere observarea
a îmbogăți povestirea 3.2 sistematică a com‑
Evaluare: portamentului
observarea sis‑
tematică
 – observarea şi analizarea unor lucrări – identificarea viețuitoarelor care trăiesc
valoroase în pădure
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică

Ø „Sunetul și literele v, V (3)”, pag. 67 1.3 Ø „Joc și joacă în pădure”, pag. 70 3.1
– audierea unui text nou 1.4 – prezentarea materialelor colectate din
– alegerea cuvintelor care conțin 3.2 pădure
sunetul [v] 3.3 – realizarea unor jucării muzicale pentru
– despărțirea în silabe a cuvintelor ilus­ producerea sunetelor, cu scopul
trate identificării unei legături între vibrație
– identificarea animalelor care nu se și sunet
regăsesc în textul audiat
– completarea cuvintelor ilustrate Evaluare: observarea sistematică
cu literele care lipsesc
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din luna noiembrie: Recapitulare/Evaluare – M
 isiunea 6 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Haide, iarna, în pădure!” (Ghidul profesorului)

170
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII FEBRUARIE
Mănușa
Basm popular ucrainean, adaptat și ilustrat de JAN BRETT
Traducere din engleză de Vlad Russo
A fost odată un băieţel pe nume Nicușor, care voia să aibă
mănuși cu un deget tricotate dintr‑o lână albă ca neaua.
La început, bunica lui, Baba, n‑a vrut să‑i tricoteze
mănuși albe.
— Dacă scapi una în zăpadă, i‑a spus ea, n‑o s‑o mai
găsești niciodată.
Dar Nicușor dorea tare mult să aibă mănuși albe ca
neaua, așa că până la urmă Baba i le tricotă.
După ce le termină de făcut, Baba zise:
— Când ai să te întorci acasă, mai întâi am să mă uit să
văd dacă ești teafăr, dar pe urmă am să mă uit să văd dacă
mai ai mănușile albe ca neaua.
Și Nicușor dus a fost. Dar nu trecu multă vreme până ce
una dintre mănuși îi căzu în zăpadă și acolo rămase.
O cârtiţă, sătulă să tot sape galerii, descoperi mănușa
și își croi drum înăuntru. Era plăcut și era cald, iar mănușa
era taman cât trebuie de mare, așa că se hotărî să rămână
în ea.
Un iepure trecu și el ţopăind pe acolo. Se opri o clipă
să‑și admire blana albă. Și tocmai atunci zări mănușa și se
strecură înăuntru, vârându‑și mai întâi labele. Cârtiţei nu‑i
venea să creadă că au loc amândoi, dar când văzu labele
mari ale iepurelui, se strânse ca să‑l lase înăuntru.
Apoi se apropie un arici, fornăind de zor. Cum își petre­
cuse întreaga zi căutând de‑ale gurii pe sub frunzele
umede, se hotărî să intre în mănușă ca să se încălzească.
Cârtiţa și iepurele fură înghesuiţi și înghiontiţi zdravăn,
dar, neavând curaj să se ia la harţă cu cineva așa plin de
ţepi, îi făcură loc.
Și abia se făcuse ariciul nevăzut în mănușă, că o buf‑
niţă măricică, atrasă de mișcarea dinăuntru, se și năpusti
în jos. Dar când se hotărî să intre și ea în mănușă, cârtiţa,
iepurele și ariciul se puseră pe bombănit. Numai că, arun‑
cându‑și privirile la ghearele scânteietoare ale bufniţei, îi
făcură pe dată loc să intre.
Din zăpadă apăru atunci un bursuc. Zări mănușa și
începu să se strecoare înăuntru. Cârtiţa, iepurele, ariciul și
171
bufniţa nu fură prea mulţumiţi. Loc nu mai era, dar când îi
văzură labele puternice, îl lăsară să intre.
Începuse să ningă, dar animalele erau la adăpost în
mănușa călduroasă. O adiere de abur cald se ridica în aer,
și o vulpe care trecea pe acolo se opri să cerceteze de
unde vine. Și doar privind la mănușa atât de plăcută, simţi
c‑o ia cu ameţeală. Așa că‑și vârî botul înăuntru. Iar când
cârtiţa, iepurele, ariciul, bufniţa și bursucul îi văzură colţii
strălucitori, îi făcură pe dată loc vulpii.
Un urs cât toate zilele se apropie atunci și el, greoi, de
mănușa umflată și o cercetă cu luare‑aminte. Și, cum nu
era să rămână afară în ger tocmai el, începu să‑și croiască
drum înăuntru cu botul. Mai înghesuite decât erau anima‑
lele în mănușă nici că se putea. Dar cine să se ia la harţă
cu un urs?
Acum, mănușa se umflase și se întinsese să plesnească,
nu alta. Se lărgise și se mărise, crescând de câteva ori mai
mare decât fusese la început. Dar Baba o împletise strâns
și bine, așa că mănușa rezistă.
Ei, și atunci se apropie un șoricel de câmp nu mai mare
decât o ghindă. Se înghesui și el în singurul locșor rămas
liber, așezându‑se comod pe botul ursului.
Dar ursul, gâdilat de mustăţile șoricelului, îi trase atunci
un strănut strașnic.
Ha‑haa‑haaap‑ciuuuu!
Forţa strănutului aruncă mănușa în sus, risipind anima‑
lele în toate cele patru zări.
Așa se face că, îndreptându‑se spre casă, Nicușor văzu
în depărtare o arătare albă. Era mănușa lui pierdută care
se deslușea pe cerul azuriu.
Și, alergând el să‑și prindă mănușa albă ca neaua, o zări
pe Baba la fereastra colibei. Ea se uită mai întâi să vadă
dacă e teafăr și apoi văzu că are ambele mănuși împletite
de ea.
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Viața într‑o clasă poate fi la fel ca viața într‑o mănușă: uneori prea strâmtă, generând conflicte și frustrări, alteori
călduță și confortabilă, oferind ocazia unor întâlniri constructive. Din această perspectivă, povestea lunii februarie
poate fi un prilej de focusare a demersului didactic pe inteligența socială a elevilor. Dacă în lunile precedente s‑au
accentuat aspectele cognitive și emoționale, povestea lunii februarie e o invitație la îmbogățirea abilităților sociale
ale copiilor.
Principalele 10 abilități sociale
(după Frank M. Gresham):
1. să asculte pe alții
2. să ceară ajutor
3. să respecte indicațiile primite și regulile
clasei
4. să ignore factorii distractori
5. să suporte insuccese/eșecuri/nereușite
6. să coopereze cu alți copii
7. să se tempereze în situații conflictuale
8. să își spună părerea într‑o discuție
9. să acționeze responsabil față de alții
10. să manifeste bunătate față de alții

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Predicții pe baza jocului Găsește perechea. Fiecare copil primește un cartonaș cu o imagine dintr‑o pereche
(bursuci, urși, arici, cârtițe, șoricei, iepuri, vulpi etc. – vezi pagina alăturată, care va fi printată și decupată). Singurul
cartonaș fără pereche este cartonașul cu o mănușă. La semnalul învățătoarei, fiecare copil trebuie să‑l găsească pe
copilul care are cartonașul pereche cu al său. La final, va rămâne copilul cu mănușa fără pereche.
• Investigația‑discuție: Ce crezi că s‑a întâmplat cu cealaltă mănușă? Unde ar putea fi? Cine dintre voi a pierdut
vreo­dată ceva? Cum te‑ai simțit?
• În zilele următoare, jocul Găsește perechea se poate juca și în alte variante: cartonașe cu urme de animale,
cu litere, cu numere, cu calcule si numere, cu parfumuri, cu punguțe pentru pipăit sau cutiuțe de auzit umplute
cu diverse materiale (vată, orez, boabe de fasole etc.)

B. În timpul audierii textului – lectura

• Pe parcursul primei lecturi a textului, opriți‑vă după câte un fragment pentru a le cere copiilor să facă predicții.
Pe parcursul celei de‑a doua lecturi, se lasă mănușa în mijlocul cercului. Atunci când este menționat în poveste un
animal, cei doi copii care au perechea acelui personaj trebuie să prindă mănușa. Așezând cartonașele cu personaje
pe tablă, se obține firul poveștii.

C. După audierea textului – postlectura

• Copilul care nu a avut pereche, fiindcă a extras cartonașul cu mănușa, poate găsi mănușa (ascunsă în prealabil de
către învățătoare) cu jocul Cald, rece sau urmând anumite indicii. Cereți-le copiilor să se alinieze (șir indian) în ordi‑
nea în care apar personajele pe firul poveștii.

172
CARTONAȘE PENTRU JOCUL „GĂSEȘTE PERECHEA”

173
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului, asigurați‑vă că desenul
e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET

SURPRIZE DIN MĂNUȘĂ

– Culegere de jocuri pentru întâlnirile de dimineață, ce vizează abilitățile sociale –
Pentru că au petrecut multe zile împreună în mănușă, fiecare animal a promis să pregătească o zi plină de surprize
pentru ceilalți, bucurându‑i cu un joc.
a. Ziua șoricelului sau Jocuri pentru a începe ziua cu voioșie
Hocus‑pocus (10–15 minute):
Ceata de șoricei (copiii) se plimbă pe muzică sau pe ritmuri de tobe prin clasă. Atunci când muzica se oprește, vraja
cade asupra șoriceilor și toți „împietresc” și rămân nemișcați. Zâna bună (învățătoarea) merge la câte un copil și îl salută
într‑un anumit fel: printr‑o îmbrățișare, prin atingerea umărului cu două bătăi de palmă, prin atingerea vârfurilor pan‑
tofilor. După acest salut, spuneți: „Bună dimineața! Hocus‑pocus!”. Astfel, vraja dispare și cel salutat nu mai e împietrit
și poate merge și salută alți copii în același mod, până când întreaga clasă „a scăpat de vrajă”.
b. Ziua iepurașului sau Jocuri de liniștire
Salata mea (5–10 minute):
Copiii formează un cerc și țin mâinile la spate. În mijloc stă un copil ghemuit („iepurașul”), cu ochii închiși. Plim‑
bați‑vă tiptil în jurul cercului prin exteriorul acestuia, ținând o frunză/eșarfă/hârtie verde. Lăsați frunza în mâna unui
copil. Acesta trebuie să meargă silențios până la iepuraș și să lase în fața lui „salata”. După ce copilul care a dus salata
ajunge înapoi la locul lui din cerc, iepurașul deschide ochii și ghicește cine i‑a dăruit salată.
c. Ziua ursului sau Jocuri pentru a deveni o echipă puternică
Spălătoria de mașini (10–15 minute):
Copiii formează un culoar, stând față în față în poziția șezut. O „mașină” (un copil) vine la spălătorie și intră prin
culoar. Copiii îl ating cu grijă, spălând mașina: prima îndepărtează praful, următorii toarnă șamponul, următorii lasă
jetul de apă să curgă pe mașină, apoi buretele limpezește suprafețele mașinii… Spuneți, pas cu pas, o poveste, așa încât
la final să admirați o mașină strălucitoare.
d. Ziua vulpiței sau Jocuri de atenție
Mingea de tenis (3–5 minute):
Toți copiii stau cu ochii închiși, preferabil cu capul pe brațe. Un copil este mingea ce sare prin încăpere dintr‑o parte
în alta, apoi tot mai incet, până se oprește. La un semnal, copiii indică cu degetul unde s‑a oprit mingea, fără a deschide
ochii. Apoi pot privi unde e „mingea”.
e. Ziua bursucului sau Jocuri pentru relaxare
Clătite cu dulceață (5–10 minute):
Copiii formează perechi și stau unul în spatele celuilalt. Copilul din spate va face un masaj pe spatele celui din fața
lui, alternând mișcările, în funcție de ceea ce povestiți dvs. Spuneți următoarea poveste: Este dimineață. Bursucul se
trezește. Merge în bucătărie (degetele copilului se plimbă pe spatele colegului, sugerând mersul bursucului). Face curat
pe masă (mâinile se mișcă încolo și încoace). Ia un bol și pune făina, sparge ouăle și amestecă (mișcări de rotație).
Toarnă în tigaie aluatul, apoi întoarce clătita (copilul din spate îl învârte pe cel din față în jurul propriei axe). Când
e gata, o unge cu dulceață (podul palmei se plimba din stânga în dreapta) și o rulează. Poftă bună!. ș.a.m.d. Apoi, copiii
schimbă rolurile.

175
 f. Ziua cârtiței sau Jocuri de relaționare
Magnetul (5–10 minute):
Copiii se mișcă în cerc pe muzică. Atunci când muzica se oprește, spuneți instrucțiunea:
Toate mâinile devin magnetice!, iar copiii trebuie să se atingă cât mai repede cu mâinile în
mijlocul cercului, încât ele să fie „lipite” ca niște magneți. Apoi, forța magnetică slăbește
și copiii se mișcă din nou în cerc, până când se aude o nouă instrucțiune: Toate picioarele/
călcâiele/vârfurile degetelor arătătoare/umerii… devin magnetice.
g. Ziua bufniței sau Jocuri pentru isteți
Detectivul (10–15 minute):
Copiii stau în cerc pe scaune. Unul dintre ei părăsește cercul. Copiilor li se spune crite‑
riul după care vor răspunde: numai cuvinte care denumesc fructe/animale jucării, numai
obiecte/ființe, numai cuvinte cu sunetul A/B/V etc.
Copilul care a părăsit anterior cercul se întoarce și trebuie, adresând întrebări, să desco‑
pere regula după care primește răspunsurile.
De exemplu: Cum te cheamă? – Cățel; Câți ani ai? – Pisică; Ce ai mâncat de dimineață? –
Liliac.
h. Ziua ariciului sau Jocuri de rămas bun
Rachetuța (5–10 minute):
Spuneți copiilor:
Se îmbarcă astronauții. (Copiii vin și stau în cerc, fără a se atinge.)
Racheta se pregătește de lansare. Numărăm împreună: 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 0.
Acum racheta e gata de lansare. (Copiii mișcă picioarele pe loc.)
Pornim motoarele. (Copiii mișcă brațele îndoite pe lângă corp.)
Racheta e gata de lansare. (Copiii întind brațele și degetele spre interiorul cercului.)
La revedere! (Copiii ridică brațele în aer și sar în sus.)

Pag. 38: MĂNUȘA – CLR; MEM 1.

MĂNUȘA

Ex. 1:Răspunsurile elevilor se vor asculta alternând cele două propoziții lacunare.
2.

Recomandarea este de a asculta toți elevii clasei.

b) Aduceți o mănușă de lână; extindeți exercițiul cerându‑le elevilor să enumere obiecte
din clasă care pot încăpea într‑o mănușă; verificați împreună dacă presupunerile lor sunt
adevărate.
3.
A B C

Ex. 2:Acest exercițiu presupune repovestirea textului; după numerotare, cereți‑le elevilor
D E F

să spună ei povestea, cu cuvintele lor. 1. a) Spune mai departe: „Într‑o mănușă încape…/Într‑o mănușă nu încape…”. Pornește de la imaginile
date, apoi adaugă exemplele tale. b) Încercuiește doar ceea ce crezi că încape într‑o mănușă.
2. Ascultă povestea, apoi numerotează în ordine animalele care intră în mănușă. Taie cu o linie intrusul.
3. Ascultă și răspunde la întrebări. Încercuiește răspunsul corect. A. Cine are numele „Nicușor”? B. Ce
culoare are mănușa? C. Cine a tricotat mănușile? D. Cine a pierdut mănușa? E. Ce animal a intrat primul
în mănușă? F. Ce animal a intrat ultimul în mănușă?

Ex. 3:Insistați pe răspunsuri date în propoziții complete. Încurajați elevii să le adreseze și ei

38

colegilor întrebări despre text.

Pag. 39: COASEM O MĂNUȘĂ – AVAP; CLR

Citiți‑le instrucțiunile de două ori. Rugați un elev sau doi să le repete, pentru a verifica
dacă au reținut ordinea corectă a pașilor. Citiți câte o instrucțiune pe rând, timp în care
elevii le numerotează. Conturul mănușii se trasează pe hârtie format A5, în două exemplare.
Îndrumați‑i pe elevi să traseze conturul lăsând un spațiu mai larg împrejurul mâinii, pentru
a obține o mănușă îndeajuns de încăpătoare pentru toate animalele decupate din carton
care vor intra în ea (vezi Caietul AVAP, pag. 39).

Pag. 40: SUNETUL ȘI LITERELE ș, Ș (1) – CLR

Se recomandă abordarea multisenzorială în predarea sunetului și literelor ș, Ș (vezi Ghid
decembrie pentru inspirație).

176
Ex. 1:Asigurați‑vă că elevii pot explica ce este, cine, când și la ce folosește fiecare obiect ilus‑
trat. În caz de nevoie, explicați cuvintele și formulați propoziții cu ele.

PAG. 41: NUMĂRUL 13 – MEM

Înainte de a începe lucrul pe această pagină, asigurați-vă că toți elevii au cele două omizi
prietene, din sârmă plușată, pe bancă.
Fiecare elev va primi o mărgică pentru a completa corpul celei de-a doua omizi cu a treia
mărgică.
Numărători: Numărați din 2 în 2, folosind mărgelele de pe corpul omizilor. Câte mărgele
veți grupa?
Ce observați? (Răspuns așteptat: ultima mărgică rămâne fără pereche.)
Numărați din 3 în 3. Câte mărgele veți grupa? De câte mărgele mai avem nevoie pentru
a mai avea o grupă de trei?
Numărați din 4 în 4. Folosiți aceleași întrebări.
Ex. 3:Înainte de a lucra exercițiul, fiecare elev primește câte un cartonaș pe care este notat
un număr de la 0 la 13. Solicitați‑le elevilor să se ridice în picioare, după cum urmează:
a. Numerele cuprinse între 10 și 13, 9 și 12, 8 și 11, 7 și 11, 12 și 9, 10 și 7 etc.;
b. Vecinul mai mare/mai mic al numărului … .

PAG. 42: SUNETUL ȘI LITERELE ș, Ș (2) – CLR

Ex. 1:Desenați mare, pe tablă, cele două litere și încadrarea acestora. Ghidați elevii să le
caute mergând pe rânduri cu degetul sub fiecare literă, de sus în jos, de la stânga
la dreapta.
Ex. 2:După adăugarea fiecărei litere ș, găsiți perechile de rime potrivind câte un cuvânt de pe
primul rând cu fiecare cuvânt de pe al doilea rând. Pentru dezvoltarea auzului fonema‑
tic, este important ca elevii să audă cum se potrivesc sunetele cuvintelor care rimează.
Extensie: Scrieți aceste cuvinte, cu litere mari de tipar, pe o hârtie A5, dați fiecărui elev
câte una și citiți‑le; cereți‑le apoi să le potrivească, în perechi de rime, colorându‑le cu
aceeași culoare:

COȘ TOPORAȘ
CAȘ MAREȘAL
ȘAL MOȘ
ORAȘ NAȘ

Ex. 3 b) Desenarea silabelor se va face sub imaginea fiecărui animal; numărul de silabe iden‑
tificat va fi trasat în cercurile portocalii.
Jucați demonstrativ jocul cu toată clasa, apoi lăsați elevii să joace în perechi; faceți, ulte‑
rior, verificarea frontală a rezolvării cerinței.

PAG. 43: NUMĂRUL 14 – MEM

Joc Numere provocatoare: Împărțiți fiecărui elev câte un cartonaș cu numerele de la 0 la
14. Grupați elevii câte doi. Ei vor sta în picioare. Solicitați să observe ce număr are fiecare elev.
Cerințe:
a. Elevul care are numărul mai mic se așază ghemuit.

177
 b. Elevul cu numărul mai mic îi spune colegului cum poate descompune numărul pe care
îl are în două numere, unul dintre ele fiind 1. Puteți nota la tablă numărul, pentru a le fi
mai ușor să calculeze.
c. Elevul cu numărul mai mare îi spune colegului cum poate descompune numărul
pe care îl are în două numere, unul dintre ele fiind 2.
Jocul poate continua până la 5.

Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi.

PAG. 44: SUNETUL ȘI LITERELE ș, Ș (3) – CLR

Ex. 1:Elevii vor colora cu aceeași culoare literele potrivite de pe fiecare rând; după citirea fie‑
cărui cuvânt, identificați literele care trebuie căutate și ordinea în care ele stau în cuvânt.
Ex. 2:Ca prim pas, acesta este un exercițiu de citire de cuvinte: 1. Rostiți împreună cu ele‑
vii cuvintele care denumesc imaginile; 2. Încercați să citiți împreună cuvintele de sub
imagini; despărțiți aceste cuvinte în silabe; 3. Identificați care sunete/care silabă denu‑
mesc/denumește imaginea ilustrată; 4. Eliminați, prin tăiere cu o linie, celelalte litere
din cuvintele scrise sub imagini. 5. Despărțiți în silabe cuvintele obținute și scrieți în
pătrățelele albastre cifra care arată numărul de silabe identificat.
Ex. 3:După efectuarea cerințelor de aici, puteți adăuga un exercițiu oral de extindere a fie‑
cărei propoziții cu încă un cuvânt. De exemplu: URSUL STĂ. – URSUL STĂ CUMINTE./
VULPEA PRIVEȘTE. – VULPEA PRIVEȘTE NORII.).

PAG. 45: NUMĂRUL 15 – MEM

Ex. 2:Mulțimea de ghinde (a doua ilustrație): Solicitați‑le elevilor să formeze grupe de câte
5 ghinde. Ce observați?
Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi.

PAG. 46: FURIA ȘI CALMUL – DP; CLR

Pagina redă pașii pe care copiii îi pot urma pentru a ieși din starea negativă. Principiul pe
care e construită înlănțuirea este cel al unor coduri de culoare, după cum urmează:
Roșu: stare interioară negativă intensă și comportament neadecvat;
Portocaliu: observarea detașată;
Galben: asocierea cu un element hazliu/ironic;
Verde: adoptarea unui comportament sănătos.

PAG. 47: ANIMALELE ȘI MĂNUȘA – CLR; MM

Ex. 1:Recomandăm ca fiecare propoziție să fie citită de către elevi astfel: prima dată, împre‑
ună cu dumneavoastră; a doua oară, în cor, împreună cu toți colegii, dar fără sprijinul
dumneavoastră (pe cât posibil); a treia oară va fi citită de către un elev; după rezolva‑
rea exercițiului, cereți‑le elevilor să îl acopere cu palma și jucați un joc de memorie:
Cine este asemănat cu un cercel? Dar cu un vulcan? etc.
Ex. 2:Cuvintele adăugate de elevi pot fi scrise sau ilustrate prin desen; de ex.: Am o mănușă.
Am o mănușă mică. Am o mănușă mică și ROȘIE (/ ).
Ex. 3 b) Jocul se desfășoară astfel:
Copiii stau în cerc, în picioare, ținându‑se de mâini. Un copil este ales să fie ursul și va
sta în mijlocul cercului, pe șezut, cu ochii închiși („doarme”), în timp ce copiii se învârt încet
în jurul lui, cântând:
Ursul doarme,/Ursul doarme,
Și‑a uitat de mult de foame.
178
 Apoi copiii se opresc și, bătând din palme, cântă:
Ursule, șa,/Ursule, așa,
Ieși acum din mănușa mea!
Atunci, ursul se ridică și, cu ochii închiși, trebuie să atingă pe cineva din cerc. Copilul care
este atins va fi alt animal din poveste – iepurele.

PAG. 48: URMELE ANIMALELOR – MEM; AVAP

Noțiunile științifice promovate de exercițiile de la această pagină sunt intermediate prin
experiența senzorială directă, imediată. Manipulând obiectele ilustrate sau altele, alese
de dvs., copiii vor putea descoperi și clasifica deformarea elastică și deformarea plastică.
Puneți accentul pe observarea fenomenelor și pe capacitatea copilului de a urma un demers
științific până la final.

PAG. 49: MOTANUL MIAUNEL – MM; MEM

Pe această pagină regăsiți două elemente: audiția (exercițiul 1) și exercițiul ritmic cu
onomatopee (exercițiile 2, 3).
Ex. 1:Este recomandat să folosiți numai varianta audio, deorece vizionarea clipului poate
influența realizarea desenului. Sarcina copilului este să deseneze ceea ce aude.

Ex. 2:Prima linie este formată din patru pătrimi, iar a doua – din șase optimi și o pătrime.
MIAU
MIAU

MIAU

MIAU
MIAU
MIAU

MIAU

MIAU

MIAU

MIAU

MIAU

PAG. 50: URME ÎN ZĂPADĂ – CLR

Ex. 1:Extensie: puteți folosi textul scris sub fiecare imagine în mai multe feluri; de exemplu,
pentru imaginea 1:
a. Identificarea și sublinierea cu diferite culori a primului cuvânt din prima propoziție/a
celui de‑al treilea cuvânt din a doua propoziție/a celui de‑al cincilea cuvânt din a treia
propoziție.
b. Colorarea cu galben a unui cuvânt la alegerea dvs., pe care copiii să îl decodeze sin‑
guri. (Colorează cu galben cuvântul „bunica” ori de câte ori îl vezi.)
c. Încercuirea celui mai scurt/celui mai lung cuvânt din fiecare propoziție/dintr‑o propo‑
ziție la alegere.
d. Încercuirea cu roșu a tuturor cuvintelor care conțin litera ș.
Ex. 2:Reprezintă un prilej de joc și creare de dialog, După cum ați observat, în această uni‑
tate tematică mai multe exerciții vizează activarea în exprimare a dialogului ca mod
de expunere; astfel, o activitate desfășurată pe perechi poate presupune ca elevii
să aleagă două personaje dintre cele patru ilustrate aici și să‑și imagineze un dialog
pe care să îl prezinte apoi în fața clasei.

179
Ex. 3:Înainte de a crea povestea, discutați pe marginea fiecărei imagini (frontal), pornind de la
întrebările Ce observi în imagine? Ce fac(e) personajele (personajul)? Ce te face să spui
acest lucru?
Pentru crearea poveștilor de grup, insistați pe a folosi, pentru fiecare imagine, conectorii
(crono)logici Într‑o noapte…/Mai întâi…/Apoi…/După aceea…/La final… .

PAG. 51: NUMĂRUL 16 – MEM

Ex. 1:Jucați‑vă cu axa numerelor. Desenați o axă pe tablă, poziționați numerele din doi în doi.
Invitați elevii să spună sau să scrie numerele care lipsesc.
Puteți complica jocul marcând doar locul numerelor pe axă și să scrieți numere doar din 5 în
5, apoi să cereți completarea axei de către elevi.
Jocul poate fi însoțit de mișcare. Înainte de a completa numărul pe axă, elevul care îl va com‑
pleta se va poziționa pe locul numărului care este scris sau pe care îl indicați dumneavoastră,
apoi va face câte un pas pentru fiecare număr care îl desparte de locul în care trebuie să com‑
pleteze numărul. Cereți elevului să verbalizeze ce a observat. Câți pași ai făcut de la numărul…
până la numărul…?
Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi cu cea de‑a șasea
mărgică.

PAG. 52: SUNETUL ȘI LITERELE b, B (1) – CLR; MEM

Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, puteți aduce o bonetă de bucătar și un bol, sub pre‑
textul că îi aparțin bunicii lui Nicușor. Așezați boneta pe capul câte unui elev, dați‑i bolul și un
creion (cu care să amestece în bol) și jucați jocul: Bunica/bunicul bucătărește:
Elevul/eleva care are boneta de bucătar pe cap va repeta, de fiecare dată:
„Azi, bunica/bunicul bucătărește,
Pentru animale pregătește…”
adăugând unul sau mai multe cuvinte care să denumească un tip de mâncare.
Insistați pe cerința ca hrana pregătită (imaginar) în bol să fie una potrivită pentru viețui­
toarele pădurii.
Ex. 1:Pentru jocul cu rime, insistați pe repetarea silabelor care rimează.
Ex. 2 a) Jocul se joacă astfel:
1. Așezați elevii în cerc.
2. Rostiți versurile jocului (de mai multe ori, încurajând elevii să vă acompanieze mereu):
Bu‑hu! Bu‑hu! Bu‑hu‑hu!
Uite bufnița Bubu!
Toată ziua a dormit,
Până luna s‑a ivit.
Bu‑hu! Bu‑hu! Bu‑hu‑hu!
Cine s‑a trezit acu’? …
Numiți un elev care să răspundă la întrebare, rostind cuvinte care încep cu sunetul [b]. Unele
răspunsuri îi vor amuza pe copii – de ex.: BECUL! Însă acceptați‑le ca fiind corecte, atâta timp
când denumirea acestora începe cu sunetul vizat; precizați doar, împreună cu ei, cum sau dacă
se poate trezi un obiect – precum în exemplul cu becul.
3. După 3‑4 ture în care i‑ați sprijinit, ultimul elev care a dat exemplu de cuvânt este cel care,
la finalul rostirii versurilor, va alege un coleg/o colegă pentru a da răspunsul.

180
Ex. 2 b)Cereți-le elevilor, de fiecare dată, să precizeze și poziția în cuvânt a sunetului vizat.
Ex. 3 b) În cazul cuvintelor formate din două silabe, pentru a identifica mai ușor poziția
sune­tului [b], despărțiți cuvintele în silabe; după rezolvarea exercițiului, segmentați
fonematic fiecare cuvânt, cu elevii (/b/ – /o/ – /l/).

PAG. 53: NUMĂRUL 17 – MEM

Ex. 2:C
 âte bufnițe ar mai trebui desenate pentru a fi 17? După ce primiți răspunsul, puteți
întreba: Cu cât e mai mic 16 decât 17?
Dar șoricei? Cu cât e mai mic 14 decât 17?
Câți arici ar mai trebui desenați pentru a fi 17? Cu cât e mai mic 15 decât 17?
De ce număr este mai apropiat 17, dintre cele pe care le‑am învățat până acum?
Ex. 3:La fiecare exercițiu, solicitați-le elevilor să numere câte bețișoare sunt și câte au mai
adăugat.
Puteți relua jocul cu axa numerelor. E important pentru copii să înțeleagă poziția nume‑
relor pe axă.
Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi cu șapte
mărgele.

PAG. 54: CE ÎNCAPE ÎNTR‑O MĂNUȘĂ? – MEM; DP

Puteți așeza elevii în grupe de câte 4. Fiecare grup va avea pe masă 20 de piese Lego de
forma celor din imaginea de la exercițiul 1, 20 de nasturi și 20 de capace de plastic.
Provocați grupele de elevii să găsească cât mai multe strategii de așezare a obiectelor în
mănușă și să le explice clar colegilor.

PAG. 55: SUNETUL ȘI LITERELE b, B (2) – CLR

Ex. 1 și ex. 2:Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor b, B (vezi Ghid
decembrie/Ghid noiembrie pentru inspirație).
Ex. 3:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, explorați cele patru ilustrații în favoarea comu‑
nicării orale și cereți‑le copiilor să creeze o scurtă poveste pe baza acestora; exercițiul
poate fi realizat frontal sau în perechi;
Demonstrați cum să caute cele două litere: cu degetul arătător care alunecă lent sub
fiecare cuvânt, de la stânga la dreapta, de sus în jos;
Extensie: cereți‑le copiilor să găsească numele bursucului scris în spațiul paginii de la
acest exercițiu și să îl coloreze (e important să mărim, treptat, câmpul vizual al copiilor,
când vine vorba de premise sănătoase ale cititului).
Ex. 4:Insistați pe cuvintele care se scriu cu majusculă, rugând ulterior elevii să dea alte
exemple de nume care încep cu litera B.

PAG. 56: NUMĂRUL 18 – MEM

Ex. 2:După rezolvarea exercițiului, întrebați elevii câte litere sunt pe căciula din stânga și pe
cea din dreapta a fiecărei perechi de căciuli. Luați apoi, pe rând, fiecare pereche de
căciuli și întrebați câte litere au fost pe căciula din dreapta, câte litere au adăugat și
câte litere sunt acum pe căciula din dreapta. Dacă privesc ambele căciuli din pereche,

181
 cum au obținut reprezentarea numărul 18? (10 + 4 + 4) Procedați la fel și pentru cele‑
lalte perechi de căciuli.
Ex. 3:După completarea exercițiului, întrebați elevii cu cât e mai mic vecinul din stânga
față de numărul 16. Cum este numărul 16 față de vecinul din dreapta? Încercați să
obțineți de la elevi observația că un număr este mai mare sau mai mic cu o unitate
față de vecinii lui.
Pentru a ajunge la această observație, puteți folosi și axa numerelor: pornind de la un
număr dat, să facă un pas în spate pentru a ajunge la vecinul mai mic, apoi un pas în față
ca să ajungă la vecinul mai mare.
Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi cu opt mărgele.

PAG. 57: BABA DEAPĂNĂ FIRUL AMINTIRILOR – MM; MEM

Ex. 1:Tablourile pot fi proiectate, pentru a fi observate mai ușor. Îndrumați‑i pe elevi în
observarea lor și încurajați‑i să descopere elemente comune. Ajutați‑i să înțeleagă,
în măsura posibilităților lor, lumea de altădată a satului și importanța lânii. Discutați
despre obținerea acestui material și despre principalele etape de prelucrare a sa.
Observând în continuare imaginile, cereți-le copiilor să identifice obiecte care ar putea
fi confecționate din lână.
Ex. 2:Vizionați:
https://www.youtube.com/watch?v=FH2v7qGLX_k&t=21s
https://www.youtube.com/watch?v=5oQLysqowxY&t=39s
Pentru a bate tactul, elevii pot folosi creioane din lemn.

PAG. 58: BUM! BUM! BUM! – CLR; MEM

Ex. 1:Cereți‑le elevilor să motiveze alegerile făcute (pentru a dezvolta limbajul argumenta‑
tiv și pentru a încuraja deducția logică); de exemplu: Bruno este ursul pentru că are
blana brună/maro închis.
Încurajați elevii să citească singuri, de trei ori, fiecare dintre aceste cuvinte: în grup,
cu voce tare, în șoaptă, independent, în gând.
Ex. 2:Arătați-le și explicați-le copiilor că acest exercițiu se rezolvă mergând cu degetul pe
coloane de sus în jos și citind, de fiecare dată, cuvintele de pe primul și al doilea rând:
BRUNO ESTE UN URS. BRUNO ESTE UN OM. BRUNO ESTE UN OBIECT.; abia după ce
ați citit împreună cu ei, cu voce tare, fiecare dintre ei urmărind cuvintele cu degetul
pe foaie, veți decide care variantă se potrivește și veți încercui acea variantă.
Ex. 4:Jocul Bum! Bum! Bum! ajută la dezvoltarea unei serii întregi de competențe: comu‑
nicare orală și scrisă, desen, recunoașterea emoțiilor, mișcare pe ritm. Se începe prin
a le explica elevilor etapele jocului și a li se citi versurile asociate fiecărei etape. Apoi
se parcurg etapele în ordinea indicată; dvs. citiți versurile, iar elevii execută acțiunile
corespunzătoare fiecărei strofe (vezi Calendarul ilustrat).

PAG. 59: FORȚA LUI NICUȘOR – MEM

 entru inspirație, vizionați acest videoclip:
P
https://www.youtube.com/watch?v=SChKqQGo9_k
Pentru a înțelege conceptele de forță, se pornește de la experierea acestora. Oferiți-le
copiilor posibilitatea de a descoperi, printr‑o experiență nemijlocită, forța de tragere și de
împingere cu ajutorul unui coș.

182
PAG. 60: CASE DE IARNĂ – CLR
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, pregătiți foi A4 pe care sunt reprezen­
tate șase căsuțe ale unor viețuitoare din pădure. În interiorul „căsuțelor” scrieți cuvintele
de pe prima mănușă de la exercițiul 1, cu litere mari de tipar:

BORCAN BATIC BASTON

BURETE

BILET
BEC

Puteți începe activitatea spunându‑le elevilor că bursucul Bursi a găsit în casele prieteni‑
lor săi câte ceva ce crede că îi va folosi peste iarnă. Citiți împreună cuvintele, făcând presu‑
puneri: Ce animal ar fi putut avea nevoie de un baston? Dar de un bec? De ce?
Ex. 1:Cereți‑le elevilor să dea și alte exemple de denumiri de lucruri versus nume.
Ex. 2:Formulați propoziții folosind cuvintele alintate; înlocuiți, în propozițiile formulate,
cuvântul alintat cu cel obișnuit; cereți‑le elevilor să explice cum se simt de fiecare
dată când ascultă/rostesc propoziția în care cuvântul e alintat față de momentele în
care ascultă/rostesc propoziția în care cuvântul nu e alintat.
Ex. 3:Dacă le propuneți elevilor să se ridice în picioare, lângă bancă, și să facă un pas înainte
pentru fiecare cuvânt auzit, îi veți ajuta „să măsoare” concret propozițiile dintr‑un
enunț.
Ex. 4:După lecturare, jucați‑vă cu cuvintele. Cereți‑le elevilor să înlocuiască acele cuvinte
colorate cu altele care se potrivesc contextului (de exemplu: Ninge și liliacul doarme
în peșteră. Veverița are ghinde în scorbură. Iepurele doarme în adăpost. Bufnița
doarme în copac. Vulpea are prieteni sub pământ. Un arici stă pe frunze. Șoriceii au
galerii în buștean.)
Puteți încheia această activitate citindu‑le elevilor curiozități despre viețuitoare ale
pădurii sau informații despre felul în care acestea supraviețuiesc iernii.

PAG. 61: HRĂNITOAREA PĂSĂRILOR – AVAP; MEM

O hrănitoare pentru păsări ușor de confecționat este cea făcută din coji de portocale.
Se taie portocala pe jumătate, se consumă interiorul, apoi coaja se perforează simetric în
stânga și dreapta, la distanță de 1,5 cm față de marginea cojii. Prin aceste orificii se introduce
o sfoară de cânepă (sau orice fel de sfoară biodegradabilă) pentru a forma o agățătoare.
În interiorul cojii se pun semințe. Atenție! Semințele trebuie să fie crude, așa cum le găsesc
păsările în natură. Semințele sărate, prăjite sau prelucrate în alt mod sunt dăunătoare
pentru păsări, deoarece stomacul lor nu e adaptat la acest tip de hrană.
Hrănitorile se agață de crengile copacilor.
Cea mai simplă hrănitoare este un fruct cu codiță de care legați o sfoară.

183
PAG. 62: SUNETUL ȘI LITERELE v, V (1) – CLR; AVAP
Ex. 1 a) Textul introductiv Vreme de visare (vezi Calendarul ilustrat):
Pădurea era învelită cu o plapumă albă. Vântul vuia vijelios.Vulpea dormea în vizuină.
Visa că mănâncă păstrăvi. Iarna e vreme de visare.
• Extensie: După efectuarea acestui exercițiu, un exercițiu de receptare a mesaju‑
lui oral, care dezvoltă premisele cititului, dar care, în plus, activează gândirea logică și
antrenează memoria este desenul după dictare. Recitiți textul scurt cu care ați început
activitatea, cerându‑le elevilor să ilustreze cât mai multe detalii din el (pe o foaie de hâr‑
tie A5 sau în caietele lor A5 de CLR). În timp ce ei lucrează, continuați să le citiți textul de
5‑6 ori (până când toate detaliile devin un gând firesc în mintea lor).
Ex. 2:L e puteți cere elevilor să dea alte exemple de cuvinte în care poziția sunetului [v]
este finală sau puteți da dvs. exemple, iar ei pot prinde clema de rufe pe cartonașele
sunetelor, la locul potrivit. Exemple de cuvinte: mov, elev, zugrav, activ, captiv, bolnav,
nărav, motiv, morcov, grozav, sportiv, rezolv etc.
Ex. 3:Identificați poziția sunetului, de fiecare dată, mai întâi în silabă, apoi faceți transferul
către întregul cuvânt rostit;
Ex. 4:Înainte ca elevii să joace acest joc, cereți‑le să decidă: a) unde se petrece dialogul
dintre personaje; b) care este tema dialogului (= despre ce vor discuta); c) ce vor face
personajele; d) cum se încheie discuția lor.
Ascultați toate perechile de elevi pentru a antrena atenția și răbdarea colectivului clasei
și pentru a cimenta relațiile dintre membrii clasei.

PAG. 63: NUMĂRUL 19 – MEM

Ex. 5:După completarea șirurilor, cereți-le elevilor să își îndrepte atenția spre primul șir de
numere (care poate fi un șirag de mărgele cu numere), să coloreze cu o culoare nume‑
rele din 2 în 2 pornind de la 15. La tablă se poate scrie axa numerelor, cu numerele
până la 19. Solicitați un elev să coloreze la fel ca în șirag, apoi să se depla­seze de la 15
la 17. Câți pași se fac? Repetați același exercițiu cu mai multe numărători din 2 în 2
crescător. Încercați să obțineți de la elevi explicația că, atunci când numărăm din 2 în
2 crescător, adunăm câte 2.
Procedați la fel pentru șiruri descrescătoare.
Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi cu nouă
mărgele.

PAG. 64: SUNETUL ȘI LITERELE v, V (2) – CLR

Ex. 1 și ex. 2:Se recomandă abordarea multisenzorială în predarea literelor v, V (vezi Ghid
noiembrie, decembrie, ianuarie, pentru inspirație).
Ex. 3:Puteți dezvolta partea de comunicare orală, cerându‑le elevilor să spună la ce alt‑
ceva poate visa un iepuraș, o bufniță, un arici, un bursuc; insistați pe motivarea
răspunsurilor/alegerilor.
Acest exercițiu activează imaginația, însă puteți să îl extindeți înspre chestionare: Oare,
în realitate, animalele visează? Oare toate animalele visează?; ascultați câteva păreri, apoi
spuneți‑le copiilor că oamenii de știință au descoperit că mamiferele visează, însă reptilele
(sau animalele cu sânge rece) nu visează.
 entru explicații suplimentare, se poate urmări informativ filmul de aici:
P
https://www.youtube.com/watch?v=_zXkxPu67jQ

184
Ex. 4:Luați primul nume ca exemplu în care apare atât litera V, cât și litera v; cereți‑le ele‑
vilor să încerce să spună cu cuvintele lor de ce apar ambele litere (mare și mică de
tipar). Reluați informațiile despre faptul că numele se scriu cu majusculă; cereți ele‑
vilor să dea alte exemple de nume care încep cu sunetul [v].

PAG. 65: NUMĂRUL 20 – MEM; AVAP

Oferiți‑le elevilor o mărgică pentru a completa corpul celei de‑a doua omizi cu cea de‑a
zecea mărgică. Ce observați?
Colecție de 20 de obiecte care încap într‑o mănușă: Sărbătoriți numărul 20 cu prezentări
de colecții de 20 de obiecte pe care elevii le aduc de acasă într‑o mănușă. Oferiți ocazia
fiecărui elev să își prezinte colecția și să explice de ce a ales obiectele din mănușă.
La finalul prezentării, elevii se vor grupa în funcție de diverse criterii pe care dumnea‑
voastră le veți identifica în timpul prezentării. De exemplu: obiecte tari, obiecte care se
folosesc la scris, obiecte din lemn etc. Încurajați elevii să descopere și ei asemănări între
obiectele din prezentările colegilor și să propună criterii după care să se grupeze.

PAG. 66: VULPIȚA VIVI – AVAP; CLR

La această pagină, veți activa descrierea ca mod de expunere; așadar, ghidați elevii
înspre a vorbi despre: culori, nonculori, nuanțe; cum este și cum nu este un element din
tabloul lui Monet; cum și unde cade umbra gardului; ce detaliu din tablou au văzut prima
dată; care parte a tabloului le atrage atenția cel mai mult (de la care, parcă, nu își pot muta
privirea); ce senzație simt în corp când privesc tabloul; de ce cred ei că titlul lucrării este
Coțofana; ce alt titlu s‑ar potrivi lucrării și de ce; care sunt sentimentele pe care le încearcă
după ce privesc, în liniște, cel puțin 10 secunde lucrarea, fără a‑și lua ochii de la ea.
Intrați în orizontul cultural și îmbogățiți‑l cu alte lucrări ale lui Monet pe care să le pre‑
zentați elevilor.

(Claude Monet, Zăpadă la Argenteuil) (Claude Monet, Căruța/Căruța pe drumul înzăpezit

de la Honfleur)
Observați notele comune ale lucrării din caiet și ale unei alte lucrări și introduceți termenul
de PEISAJ, definindu‑l.

Dacă simțiți că puteți face, la clasă, transfer înspre gândirea filosofică, spuneți‑le elevilor
că Monet, demult, a spus așa: Peisajul nu este altceva decât o impresie., apoi întrebați‑i la
ce cred ei că se referea pictorul când a afirmat acest lucru.

185
 Curiozitate: le puteți spune elevilor că Monet a fost puternic atras și inspirat de zăpadă;
a pictat în jur de 140 de tablouri înfățișând zăpadă; de fiecare dată, s‑a străduit să arate
în lucrările lui cum arată lumina care cade pe zăpadă.
Ex. 2:Cereți-le elevilor să verbalizeze fiecare pas, de câteva ori, înainte de a începe lucrarea.

PAG. 67: SUNETUL ȘI LITERELE v, V (3) – CLR; AVAP

Ex. 1:Extensie: După rezolvarea cerinței, vă puteți juca împreună cu elevii cu textul dat (să
spună de câte ori se repetă cuvântul vestă; să identifice numărul de silabe din fie‑
care cuvânt colorat; să faceți din unul mai multe, pentru cuvintele colorate; să alintați
cuvintele colorate; să repetați în cor, cu voce tare, din ce în ce mai repede, cuvintele
din seria vestă – vale – vultur – veveriță – vrabie – vulpe etc.).
Ex. 2:Se recomandă să scrieți mare pe tablă aceste cuvinte (așa cum apar pe pagină – cu
litere mici de tipar); citiți‑le împreună cu elevii, despărțiți‑le în silabe și desenați sila‑
bele și pe tablă, sub fiecare cuvânt.
Ex. 3:Citiți mai întâi toate cuvintele scrise în cercurile portocalii.
Segmentați‑le fonematic, pe fiecare pe rând.
Cereți‑le elevilor să spună ce observă, înainte de a sorta aceste cuvinte.
După sortare: observați, în fiecare serie de cuvinte, ce s‑a schimbat de fiecare dată.
Citiți seriile de cuvinte de pe mănușă: în cor, împreună cu dvs., în cor, cu voce tare, fără
sprijinul dvs., independent, în șoaptă.

PAG. 68: MĂNUȘILE DE LÂNĂ – MM

Înainte de a asocia mișcările versurilor, în timp ce cântați, rostiți fiecare vers tare, clar
și rar și asociați‑i mișcările, pe rând. Repetați acest exercițiu de 2–3 ori, înainte de a învăța
cântecul.
Util: dacă elevii au la îndemână, pot folosi câte o pereche de mănuși pe parcursul acestei
activități.

PAG. 69: VÂNĂTOAREA DE COMORI – MEM

Dacă timpul vă permite, organizați o drumeție în pădure. Înaintea deplasării, discutați
exercițiile de la această pagină, pentru a fi clar pentru elevi ce au de urmărit în drumeție.
Ex. 1:Provocați‑i pe elevi să dea exemple din jurul lor: de obiecte pe care le văd, de sunete
pe care le aud, de mirosuri pe care le simt, de ceea ce pot simți cu mâinile (tare/
moale, umed/uscat, rece/cald, fin/zgrunțuros etc.) și cu picioarele (alunecos, moale/
tare, stabil/instabil etc.).
Extensie: joc cu antonime.
În drumeție puteți duce hrănitoare pentru păsări, pe care le puteți confecționa la ora de
AVAP (pag. 61).

186
PAG. 70: JOC ȘI JOACĂ ÎN PĂDURE – MM; MEM
Exemplificați, pe cântecul Mănușile de lână, cum poate fi creat un ritm cu materialele
din natură.
Puteți folosi versurile de mai jos, pe care să le citiți elevilor, de câteva ori, și pe marginea
cărora aceștia să inventeze un ritm și o melodie (în grupuri de câte 3–4 elevi):
Veselă și argintie,
Vine iarna peste vie.
Valul fulgilor de nea
Se rotește tot așa!
Eu mănuși de lână‑mi pun
Și zăpadă‑n mâini adun!

187
 PROIECTUL LUNII FEBRUARIE:
HAIDE, IARNA, ÎN PĂDURE
I) ATMOSFERA CREATĂ Anunțați prima etapă de lucru – modelaj de animale din
pădure și demonstrați pașii de lucru: încălzirea muscu‑
Elevii stau așezați pe covor, în cerc. laturii fine, frământarea plastilinei, utilizarea eficientă a
suportului de lucru, modelarea unui animal din pădure.
Elevii sunt rugați să închidă ochii și să asculte. În timp ce
rămân cu ochii închiși, puneți muzică relaxantă pe fundal
(de exemplu, o piesă lentă, cântată la violoncel). III) ETAPA 1 DE LUCRU: Modelaj
Începeți povestea: Fiecare grupă, folosindu‑se de jetoanele cu animale
extrase, va modela animalele respective.
E iarnă. Fulgii de nea cad liniștiți într‑un dans alb care aco­
peră zările. Mama a făcut ceai, îți dă un pupic pe frunte Tot pe grupe, vor modela și copaci cu crenguțe acoperite
și te învelește cu plapuma ta preferată. În sobă arde focul. cu zăpadă.
Căldura lui te gâdilă și te face să îți întinzi picioarele sub
plapuma pufoasă. Închizi ochii pentru o clipă și … te trezești
urs. Fulgii moi de nea încep un dans sălbatic, mânați de
vântul aspru care șuieră. Începe furtuna de zăpadă. Cauți
un loc unde să te ascunzi, dar nu vezi decât copacii albi, cu
crengile lovindu‑se unele de celelalte. Ai vrea o căsuță a ta,
cu o plapumă caldă, un ceai aromat și un pupic de la mama.
După încheierea lecturii, opriți muzica și bateți ușor din
palme. Copiii deschid ochii.
Inițiați o discuție despre adăposturile animalelor din
pădure, iarna:
• Unde dorm animalele iarna?
• Cine le încălzește?
• Cu ce se hrănesc?
• Cum își procură hrana?
• Cum arată căsuțele lor?
Notați cât mai multe dintre răspunsurile copiilor. La final,
le citiți și îi anunțați că vor crea o lume a animalelor din
pădure, iarna.

II) ORGANIZAREA COLECTIVULUI

ȘI FAMILIARIZAREA CU MATERIALELE
DE LUCRU
Elevii vor fi împărțiți în cinci grupe, în funcție de jetonul cu
animal extras dintr‑o cutie: iepurași, vulpi, arici, bursuci,
bufnițe.
Se vor îndrepta spre mese, unde se familiarizează cu
materialele de lucru pentru acest moment al activității:
plastilină, planșete, foi‑suport (reciclate/ciorne) de hârtie.

IV) ETAPA 2 DE LUCRU: Teatru de masă

În interiorul fiecărei grupe se dă următoarea situație: toți
bursucii/iepurașii/aricii/toate vulpile/bufnițele s‑au întâl‑
nit ca să se sfătuiască și să decidă cum să se pregătească
pentru venirea iernii. Creați un joc de rol în care animalele
modelate stau de vorbă. Cereți‑le copiilor să‑și imagineze
ce își spun animalele unele altora.

188
Dați‑le un timp de pregătire și de exersare a dialogurilor în
interiorul grupelor (3–4 minute), apoi ascultați toate dia‑
logurile, pe grupe.
V) ETAPA 3 DE LUCRU: Cu toții ne întâlnim/
În căutare de mâncare pornim!
Modelajele elevilor (animale și copaci cu crenguțe acope‑
rite de zăpadă, făcute din plastilină) se pun împreună pe o
foaie A3, creând astfel o pădure cu viețuitoare sălbatice.
Elevii se întorc la mese, pe grupe, și identifică tipul de
hrană specific fiecărui animal.
Apoi, pe grupe, vor avea sarcinile următoare:
• iepurașii – să modeleze o mulțime de morcovi mai
mare cu trei elemente decât numărul de iepurași din
pădure;
• vulpile – să modeleze o mulțime de pești mai mică
cu două elemente decât numărul de vulpi din pădure;
• aricii – să modeleze o mulțime de șerpișori cu tot
atâtea elemente câți arici sunt;
• bursucii – să modeleze o mulțime de viermișori cu
un element mai mare decât numărul de bursuci din
pădure;
• bufnițele – să modeleze o mulțime de șoricei cu un
element mai mică decât numărul de bufnițe din pădure.
Cerințele orale pot fi înlocuite cu bilețele cu sarcini, precum
cele de la finalul proiectului (vezi Caietul AVAP, pag. 43).
După finalizarea modelajelor, acestea se adaugă machetei
mari de lucru.
189
VI) EXTINDEREA PROIECTULUI, APRECIERI
ȘI AUTOAPRECIERI
Propuneți‑le elevilor, așezați în cerc pe covor, în jurul
machetei mari realizate de cele cinci grupe, să își prezinte
proiectul, pe baza unui șir de întrebări:
• Ce întâlnești în pădurea voastră?
• Ce se întâmplă iarna? Cum arată pădurea iarna?
• Cum e aerul în pădure iarna?
• Ce fac animalele pădurii iarna?
• De ce ar trebui să vizităm pădurea iarna?
Cereți-le elevilor să propună titluri pentru lucrarea lor.
Încurajați‑i să facă autoaprecieri în interiorul grupurilor
de lucru și în interiorul colectivului, elevii spunând ce
au apreciat la partenerii lor de muncă, apoi faceți și dvs.
aprecieri verbale.
Se poate propune, ulterior, o drumeție prin pădure, cu
clasa, pentru a observa condițiile de viață ale animalelor,
iarna. Se poate face și o vânătoare de comori, după fișa de
observare de la pag. 69.
VII) ÎNCHEIERE
Invitați‑i pe elevi să propună căi prin care pot prezenta
munca lor și altor clase din școala din care fac parte.
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE
Text‑suport
„Iepurașul care voia
CLR MEM AVAP MM DP
să fugă de acasă”,
de Margaret Wise Brown
pag. 6 Descoperirile iepurașului pag. 9 Numerele de la 0 la 20 pag. 8 Sunetul și pag. 7 Iepuraș pag. 7 Iepuraș
pag. 8 Sunetul și literele p, P (1) pag. 11 O luăm la fugă literele p, P (1) drăgălaș drăgălaș
SĂPTĂMÂNA 21 pag. 10 Sunetul și literele p, pag. 13 Mama pregătește tort pag. 17 Masa pag. 14 Ce pot
P (2) de morcovi e gata! face mamele?
(pp. 6–17) pag. 12 Înapoi la poveste pag. 16 Pregătiri de călătorie pag. 15 Mama
pag. 14 Ce pot face mamele?
pag. 15 Mama
pag. 18 Sunetul și literele g, G (1) pag. 18 Sunetul și literele g, G pag. 22 Cine pag. 29 La școala pag. 21 Ce pot
pag. 20 Sunetul și literele g, G (2) (1) crește mai iepurașilor face copiii?
SĂPTĂMÂNA 22 pag. 21 Ce pot face copiii pag. 19 Grădinărim. Plantează repede?
pag. 23 Bilet pentru mama o panseluță! Joc în doi
(pp. 18–29) pag. 25 Literele â, Â (1) pag. 24 Prin poveste (1)
pag. 27 Literele â, Â (2) pag. 26 Prin poveste (2)
pag. 29 La școala iepurașilor pag. 28 Numerele 21 și 22
pag. 30 Jurnal de jocuri pag. 31 Numerele 23 și 24 pag. 30 Jurnal de pag. 41 Dirijorul pag. 37 Câte flori
pag. 33 Sunetul și literele j, J (1) pag. 32 Buchet de morcovei jocuri ai numărat?

191
SĂPTĂMÂNA 23 pag. 35 Sunetul și literele j, J (2) pag. 34 Numerele 25 și 26 pag 32 Buchet
pag. 37 Câte flori ai numărat? pag. 36 Jocul de-a măsuratul de morcovei
(pp. 30–41) pag. 38 Sunetul și literele j, J (3) pag. 39 Numerele 27 și 28 pag. 35 Sunetul și
pag. 40 Joc și joacă literele j, J (2)
pag. 41 Dirijorul
pag. 42 Primăvara pag. 42 Primăvara pag. 42 Primăvara pag. 44 Primăvara pag. 53 Peter
Unitatea tematică:

pag. 44 Primăvara Vivaldi pag. 43 Numerele 29 și 30 pag. 48 Fluturi Vivaldi Iepurașul

pag. 45 Sunetul și literele f, F (1) pag. 46 Numărul 31
SĂPTĂMÂNA 24 pag. 47 Sunetul și literele f, F (2) pag. 47 Sunetul și literele f, F (2)
de Margaret Wise Brown

(pp. 42–55) pag. 49 Sunetul și literele î, Î (1) pag. 48 Fluturi

pag. 51 Sunetul și literele î, Î (2)
pag. 53 Peter Iepurașul
pag. 54 Dacă aș fi…
pag. 57 Sunetul și literele h, H (1)
pag. 50 Înălțimi și lungimi
pag. 52 Roșii și căpșuni
pag. 55 Dacă aș fi un fluture…
pag. 58 Dacă aș fi… pag. 56 Cărticica pag. 60 Hora pag. 79
„Iepurașul care voia să fugă de acasă”,

SĂPTĂMÂNA 25 pag. 59 Sunetul și literele h, H (2) mea cu flori Crăciunul

(pp. 56–60) pag. 60 Hora pag. 59 Sunetul și în familie
literele h, H (2)
ZI DE RECAPITULARE
Misiunea 7 (Caiet de eva­luare a performanțelor)
ȘI EVALUARE
ZI DE PROIECT PROIECTUL LUNII – „Un puzzle uriaș de primăvară” (Ghidul profesorului)
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „IEPURAȘUL CARE VOIA SĂ FUGĂ DE ACASĂ”

Perioada: săptămânile 21-25
Text‑suport: „Iepurașul care voia să fugă de acasăˮ, de Margaret Wise Brown
Săptămâna 21 (pp. 6–17)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare
Ø „Descoperirile iepurașului”, pag. 6 1.1 Ø „Numerele de la 0 la 20”, pag. 9 1.1 Ø „Sunetul și 1.1 Ø „Iepuraș drăgă‑ 1.4 Ø „Iepuraș dră‑ 2.1
– audiția textului‑suport în lectura model 1.2 – scrierea cardinalului corespun­zător 1.3 literele p, P (1)”, 1.2 laș”, pag. 7 2.1 gălaș”, pag. 7
a învățătoarei sau a textului‑suport 2.1 numărului de elemente pentru fiecare pag. 8 2.4 – receptarea unor 3.1 – recunoașterea
înregistrat, din varianta digitală 3.1 mulțime reprezentată – redarea mesa‑ sunete diferite 3.2 emoțiilor în
– repovestirea unor fragmente din text 3.2 – completarea șirurilor cu numerele jului dintr‑un ca durată sau ca contexte fami‑
– identificarea imaginilor care nu fac parte 3.4 potrivite desen intensitate liare
din poveste – folosirea – desenarea ima‑
Evaluare: observarea sistematică

192
– formularea de întrebări care vizează corectă a ginilor sugerate Ø „Ce pot face 2.2
înțelege­rea textului audiat: Cine?, Ce?, materialelor de cântec mamele?”, 2.3
Unde?, Cum? Ø „O luăm la fugă”, pag. 11 1.1 de lucru pag. 14 3.3
– numirea personajelor din textul audiat – efectuarea de adunări și scăderi prin 1.3 – marcarea ele‑ Evaluare: observa‑
– identificarea
Text‑suport: „Iepurașul care voia să fugă adăugarea/extragerea de 2, 3, 4, 5 1.4 mentelor unei rea sistematică
meseriilor din
de acasăˮ, de Margaret Wise Brown elemente dintr‑o mulțime dată, folosind 5.2 mulţimi după imaginile pre‑
axa numerelor culoare zentate
Evaluare: observarea sistematică – asocierea reprezentărilor grafice cu – denumirea
exercițiul potrivit și cu rezul­tatul corect Evaluare:
1.3 diferitelor
Ø „Sunetul și literele p, P (1)”, pag. 8 observarea
3.2 Evaluare: observarea sistematică locuri de
– trasarea literelor p, P în conturul dat, sistematică
3.4 muncă
folosind degetul arătător, un creion
grafic, un creion colorat, o cariocă 4.1 Evaluare: obser‑
– decorarea ramei tabloului cu literele p, P varea sistematică
– trasarea literelor p, P și a elementelor
grafice după model
– identificarea propozițiilor adevărate
din textul suport
– numărarea cuvintelor unei propoziții
– recunoașterea literelor p, P
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Sunetul și literele p, P (2)” pag. 10 2.1 Ø „Mama pregătește tort de morcovi”, 1.1 Ø „Masa e 2.2 Ø „Mama”, 2.3
– combinarea silabelor pentru a forma 2.2 pag. 13 1.3 gata!”, pag. 17 2.4 pag. 15
cuvinte ilustrate 3.1 – efectuarea de scăderi cu trecere peste 1.4 – discutarea 2.5 – identi­ficarea
– „citirea” etichetelor ordin, folosind axa numerelor 1.6 despre utilita‑ preferințelor
– asocierea propozițiilor cu imaginile – scrierea exercițiului corespunzător 5.2 tea şi aspectul mamelor
corespunzătoare desenelor obiectelor – discuții des‑
– efectuarea operațiilor de scădere, întâlnite în pre situațiile
Evaluare: observarea sistematică asocierea fiecărui rezultat cu o literă mediul fami‑ familiare în
– descifrarea cuvântului format liar (aranjatul care mamele
Ø „Înapoi la poveste”, pag. 12 1.2 – asocierea scăderilor cu rezultatele corecte mesei) și‑au exprimat
– oferirea de informații legate de 1.3 – lipirea iubirea față de
personajele din text 2.1 Evaluare: observarea sistematică autocolantelor copiii lor
– recunoașterea unor cuvinte din text 2.2 pe suportul
– recunoașterea cuvintelor care au la Ø „Pregătiri de călătorie”, pag. 16 1.4 de hârtie
început literele p și b – efectuarea de adunări cu trecere peste – realizarea unei
ordin, prin numărare pe axa numerelor compoziţii,
Evaluare: observarea sistematică – aflarea numărului necunoscut, individual,
la adunare, prin numărare pornind de la folosind culori
Ø „Ce pot face mamele”, pag. 14 2.1 numărul cunoscut la alegere
– asocierea cuvintelor citite cu imaginile 2.2 – efectuarea de adunări folosind axa şi tehnici
corespunzătoare 3.1 numerelor improvizate
– formularea de propoziții după imagini – colorarea rezultatelor obținute după

193
un cod dat Evaluare:
Evaluare: observarea sistematică observarea
Evaluare: observarea sistematică sistematică
Ø „Mama”, pag. 15 1.3
– formularea de propoziții clare, logice 2.4
formate din trei sau patru cuvinte 3.1
– completarea unui cuvânt cu silaba 3.3
potrivită
– recunoașterea cuvintelor care rimează,
în imagini date
– recunoașterea sunetului [p] în cuvintele
citite
– identificarea poziției sunetului [p] în cu­
vinte illustrate
– crearea unei povești pe baza imaginilor
date
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 22 (pp. 18–29)
ARTE VIZUA-
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. LE ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități Activități Activități
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele g, G (1)”, pag. 18 1.3 Ø „Sunetul și literele g, G (1)”, pag. 18 1.1 Ø „Cine crește 2.1 Ø „La școala iepura‑ 1.4 Ø „Ce pot face 1.1
– asocierea propozițiilor citite cu imaginile 2.4 – identificarea lucrărilor de grădinărit 3.1 mai repede? Joc 2.3 șilor”, pag. 29 2.1 copiii?”, pag. 21 2.3
corespunzătoare 3.1 – s crierea numărului cuvintelor din în doi”, pag. 22 – receptarea unor 3.1 – identificarea 3.3
– crearea unei povești pe baza propozițiile ilustrate – identificarea sunete diferite hobby‑urilor
propozițiilor ilustrate materialelor ca durată sau ca copiilor
– numirea cuvintelor în care nu se aude Evaluare: observarea sistematică necesare rea‑ intensitate – joc de identi‑
sunetul [g] lizării lucrării – interpretarea cân‑ ficare a unor
– identificarea poziției sunetului [g] în Ø „Grădinărim. Plantează o panseluță!”, 3.1 propuse tecelor în colectiv, abilităţi, a
cuvinte ilustrate, marcarea sunetului pag. 19 – utilizarea unor pe strofe, integral predispoziţiilor
prin colorare – recunoașterea uneltelor necesare tehnici simple – exersarea mişcării native/talen‑
plantării unui răsad de tăiere, libere, spontane telor copiilor
Evaluare: observarea sistematică – identificarea elementelor necesare lipire, colorare pe cântec în diverse
creșterii unei plante domenii:

194
Ø „Sunetul și literele g, G (2)”, pag. 20 1.1 – observarea și consemnarea prin desene Evaluare: obser‑ Evaluare: observa‑ muzică, dans,
– trasarea literelor g, G în conturul dat, 1.2 a stadiilor dezvoltării unei plante varea sistema‑ rea sistematică sport, desen
folosind degetul arătător, un creion 1.3 tică etc.
grafic, o cariocă 3.1 Evaluare: observarea sistematică
– trasarea celor două litere, pe rând, în 3.2 Evaluare: obser‑
palmă, în făină, în nisip 4.1 Ø „Prin poveste (1)”, pag. 24 1.1 varea sistematică
– trasarea literelor și a elementelor grafice – identificarea operațiilor de adunare 1.2
după modelul dat și scădere în reprezentările grafice 1.3
– identificarea propozițiilor adevărate/false – a
 socierea desenului cu exercițiul 1.5
– recunoașterea literei g în propozițiile date corespunzător, aflarea rezultatului 5.2
prin numărare
Evaluare: observarea sistematică – compararea mulțimilor de flori, semințe,
reprezentate în imagini
– scrierea exercițiului corespunzător
imaginii
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Ce pot face copiii”, pag. 21
– povestirea după imagini
– alegerea cuvintelor potrivite pentru
descrierea unor activități preferate
– inițierea și menținerea unei discuții pe o
temă de interes
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Bilet pentru mama”, pag. 23
– asocierea unui cuvânt cu imaginea
potrivită
– despărțirea cuvintelor în silabe,
identificarea numărului de silabe
– realizarea unui desen conform cerinței
– sesizarea utilizării formulelor specifice
unui bilet
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Literele â, Â (1)”, pag. 25
– desenarea literelor â, Â în contur,
195
folosind: degetul arătător, o cariocă,
un creion colorat, un creion grafic
– desenarea literei  pentru a deveni
un personaj
– recunoașterea literelor â, Â
– trasarea literelor și a semnelor grafice
după model
– identificarea silabelor în care se găsește
litera â
Evaluare: observarea sistematică
2.1 Ø „Prin poveste (2)”, pag. 26 5.2
2.4 – rezolvarea problemelor de adunare și
scădere, pe baza reprezentărilor grafice
– realizarea unui desen potrivit textelor
problemelor
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Numerele 21 și 22”, pag. 28
1.1 – formarea numerelor 21 și 22 prin 1.1
1.3 compunere și numărare 1.2
2.1 – completarea unor șiruri crescătoare 1.3
4.2 cu numerele care lipsesc
– reprezentarea numerelor 21 și 22 prin
desene
– compararea celor două numere pe baza
desenelor
– evidențierea numărului mai mare
– realizarea corespondenței mulțimea de
obiecte – cardinalul corespunzător
1.3 – poziționarea pe axa numerelor a celor
4.1 care lipsesc
– scrierea numerelor 21 și 22 după
modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Literele â, Â (2)”, pag. 27 1.3
– denumirea imaginilor 2.1
– recunoașterea literei â în cuvintele
ilustrate
– despărțirea în silabe a cuvintelor
ilustrate
– rostirea cuvintelor cu prelungirea
sunetelor
– identificarea cuvintelor care rimează
– recunoașterea cuvintelor în care se aude
sunetul [î]
Evaluare: observarea sistematică

Ø „La școala iepurașilor”, pag. 29 2.1

– exerciții‑joc de dicție, cântece,
numărători ritmate
– rostirea cuvintelor cu prelungirea unor
sunete stabilite anterior
Evaluare: observarea sistematică

196
Săptămâna 23 (pp. 30–41)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Jurnal de jocuri”, pag. 30 1.1 Ø „Numerele 23 și 24”, pag. 31 1.1 Ø „Jurnal de 1.1 Ø „Dirijorul”, 1.1 Ø „Câte flori 2.1
– audierea unui fragment din poezie (vezi 1.4 – scrierea cardinalului mulțimii 1.2 jocuri”, pag. 30 1.2 pag. 41 1.3 ai numărat?”, 2.2
Calendarul ilustrat) 2.4 reprezentate 1.3 – desenarea 2.3 – audierea unor 3.1 pag. 37 2.3
– conversații scurte în grup, pe baza textului – compararea și identificarea numărului unui joc folosind sunete emise de – identificarea
audiat mai mic materiale și obiecte cunoscute, 3.1
unor activități
– realizarea unui desen pentru a indica – completarea șirurilor date cu numerele tehnici simple cu sonorităţi dis‑ 3.3
plăcute desfășu‑
despre ce este vorba în mesaj care lipsesc tincte (joc)
– memorarea unui fragment de poezie – reprezentarea grafică a numerelor date Evaluare: obser‑ rate în familie
– Joc – șotron de masă, identificarea – identificarea numărului mai mare și cu varea sistema‑ – recunoașterea
cuvintelor cu sens opus cât este mai mare tică emoțiilor în con‑
texte familiare
 – joc de mimă, cu utilizarea cuvintelor care – realizarea corespondenței mulțime Ø „Buchet 2.3 – exersarea mişcării
rimează de elemente/cardinalul corespunzător de morcovei”, 2.4 libere, spontane
– poziționarea pe axă a numerelor care pag. 32 pe cântec sau
Resurse: poezia „Jocuri” de Ana Blandiana lipsesc – decuparea a acompania­
Evaluare: observarea sistematică – scrierea numerelor 23 și 24 după morcoveilor mentului cu jucării
modelul dat – prinderea muzicale alese
Ø „Sunetul și literele j, J (1)”, pag. 33 1.3 cu capse de copii
– descrierea unui joc preferat 1.4 Evaluare: observarea sistematică – numerotarea
– Joc: „Pălăriile vrăjitorului”, identificarea 2.1 acestora Evaluare: observa‑
denumirilor imaginilor în care se aude 2.3 Ø „Buchet de morcovei”, pag 32 1.3 rea sistematică
sunetul [j] 2.4 – ordonarea numerelor crescător/ Evaluare:
– identificarea sunetelor din cuvintele descrescător observarea
ilustrate sistematică
– rostirea sunetelor cu intonații diferite Ø „Numerele 25 și 26”, pag. 34 1.1
– asocierea imaginilor cu jocurile – recunoașterea numărului reprezentat 1.2 Ø „Sunetul și 1.1
desfășurate grafic 1.3 literele j, J (2)”, 1.2
– evidențierea numărului mai mare/mic pag. 35 2.3
Evaluare: observarea sistematică – transformarea
– completarea șirurilor date cu numerele
care lipsesc literei j într‑un
Ø „Sunetul și literele j, J (2)”, pag. 35 1.1 – reprezentarea prin desene a numerelor vrej de fasole,
– desenarea literelor j, J folosind degetul 1.3 date iar a literei J
arătător, o cariocă, un creion colorat, 4.1 – realizarea corespondenței mulțime într‑un obiect

197
un creion grafic de elemente – cardinal corespunzător sau o ființă
– trasarea literelor j, J și semnelor grafice, – completarea axei numerelor cu cele care – realizarea unui
după model lipsesc desen con‑
– identificarea literelor care lipsesc – scrierea după model a numerelor form cerinței
din cuvintele ilustrate 25 și 26
Evaluare: observarea sistematică Ø „Dirijorul”, 2.2
Evaluare: observarea sistematică pag. 41
– utilizarea unor
Ø „Câte flori ai numărat?”, pag. 37 2.2 tehnici simple
– formularea de mesaje despre sine, 3.2 de colorare
despre familie, colegi 3.3
– prezentarea unor evenimente
semnificative din viața proprie
– completarea unor propoziții cu ajutorul
cuvintelor potrivite, conform imaginilor
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Sunetul și literele j, J (3)”, pag. 38
– identificarea literei inițiale din cuvintele
date
– realizarea unui desen pentru două
cuvinte, la alegere
– completarea cuvintelor ilustrate cu silabe
potrivite
– formulare de propoziții cu ajutorul
cuvintelor ilustrate
– asocierea propozițiilor cu imaginile date
– joc „Cu mașinile”, formulare de întrebări
potrivite
Evaluare: observarea sistematică
Ø „Joc și joacă”, pag. 40
– „citireaˮ propozițiilor în grup cu ajutorul 3.2 – realizarea corespondenței reprezentare/
cadrului didactic
– „citirea” etichetelor fără ajutor
– asocierea cuvintelor ascultate cu
imaginea corespunzătoare
– identificarea prin colorare a literelor g și j
198
în cuvintele date
Evaluare: observarea sistematică
1.1 Ø„Jocul de‑a măsuratul”, pag. 36 6.1
1.3 – alegerea potrivită a unor unități
2.1 neconvenționale (palma, creionul etc.)
2.2 pentru măsurarea lungimii unor obiecte
2.3 – precizarea lungimii unui obiect cu
3.1 ajutorul unor unități neconvenționale
(ex: agrafa de birou, talpa piciorului)
– exerciții‑joc de comparare a unor
lungimi
– ordonarea unor obiecte după lungime,
comparări succesive și exprimarea
rezultatelor („mai lung”, „mai scurt”)
Evaluare: observarea sistematică
1.3 Ø „Numerele 27 și 28”, pag. 39 1.1
1.2
3.3 număr 1.3
– recunoașterea numerelor 27 și 28 și
evidențierea lor prin colorare
– completarea șirurilor date cu numerele
care lipsesc
– evidențierea (prin colorare) numerelor
pe axă
– scrierea numerelor 27 și 28 după model
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 24 (pp. 42–55)
ARTE VIZUALE ȘI
MATEMATICĂ ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ABILITĂȚI PRAC- C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
TICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de în‑ Activități de învă‑ Activități de în‑
Activități de învățare Activități de învățare
vățare țare vățare
Ø „Primăvara”, pag. 42 1.1 Ø „Primăvara”, pag. 42 3.1 Ø „Primăvara”, 2.2 Ø „Primăvara 3.1 Ø „Peter Iepura‑ 1.1
– completarea propozițiilor ilustrate 1.2 – denumirea anotimpurilor pag. 42 Vivaldi”, pag. 44 3.4 șul”, pag. 53 2.1
folosind cuvinte potrivite 2.2 – evidențierea caracteristicilor fiecărui – utilizarea unor – activitate – identificarea
2.3
– ilustrarea propozițiilor în desene proprii 3.1 anotimp tehnici simple integrată emoțiilor de
– identificarea caracteristicilor de colorare desen‑muzică bază 3.3
– diferențierea anotimpurilor două
anotimpurilor – audierea unor – identificarea
câte două creaţii muzicale regulilor de
Ø „Fluturi”, 1.1
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică de facturi diferite, comunicare
pag. 48 1.3
– lipirea auto‑ 2.1 care să le declan­ cu persoanele
Ø „Primăvara Vivaldi”, pag. 44 1.1 Ø „Numerele 29 și 30”, pag. 43 1.1 colantelor şeze copiilor apropiate
– povestirea după imagini 4.1 2.5
– realizarea corespondenței reprezen­ta­ 1.2 pe suport de mişcarea liberă, – a ctivităţile
– selectarea unei imagini dintr‑un set, re-nu­măr hârtie spontană preferate
pentru a respecta cerința 1.3
– completarea șirurilor date cu numerele – colorarea unui adecvată desfăşurate

199
– colorarea pe contur a literelor care lipsesc desen dat împreună
din cuvintele date Evaluare: cu fiinţele
– colorarea unui desen respectând codul respectând
observarea apropiate
Evaluare: observarea sistematică dat culorile
sistematică
– evidențierea numerelor prin colorare, – p
 unerea
Evaluare:
pe axa numerelor, după cerințe date în cores­
Ø „Sunetul și literele f, F (1)”, pag. 45 1.1 observarea
– scrierea numerelor 29 și 30 după pondenţă
– identificarea numărului de cuvinte din 1.2 sistematică
modelul dat a desenelor
propozițiile ascultate 1.3 – explorarea
– realizarea corespondenței propoziție-ima­ 3.1 Evaluare: observarea sistematică mediului
gine corespunzătoare 4.1 înconjurător
– denumirea cuvintelor ilustrate Ø „Numărul 31”, pag. 46 1.1 pentru a iden‑
– identificarea sunetului [f] în cuvintele – reprezentarea grafică a zilelor fiecărei 1.2 tifica forme,
rostite luni a anului 1.3 culori
– desenarea literelor f, F în contur, – realizarea corespondenței reprezentare 3.1
folosind degetul arătător, o cariocă, grafică – număr corespunzător Evaluare:
un creion colorat, un creion grafic – completarea axei numerelor cu numerele observarea
care lipsesc sistematică
Evaluare: observarea sistematică
 – decorarea literelor f și F cu elemente Ø „Sunetul și literele f, F (2)”, pag. 47 3.1
de primăvară, după model. – numărarea silabelor cuvintelor ilustrate
– trasarea literelelor f, F și a semnului
grafic, după model Ø „Fluturi”, pag. 48 3.1
– identificarea părților componente
Evaluare: observarea sistematică
ale fluturilor
Ø „Sunetul și literele f, F (2)”, pag. 47 1.3 – r
 ecunoașterea denumirilor unor fluturi
– identificarea literei f în cuvinte date 3.1 foarte cunoscuți
– recunoașterea silabelor cuvintelor date 3.2 – colorarea desenelor după modelul dat
– asocierea etichetei cu imaginea Evaluare: observarea sistematică
corespunzătoare
– recunoașterea în propozițiile date Ø „Înălțimi și lungimi”, pag. 50 5.2
a cuvintelor colorate – precizarea înălțimii unui obiect cu 6.1
Evaluare: observarea sistematică ajutorul unor unități neconvenționale
– exprimarea lungimii unor obiecte cu
Ø „Sunetul și literele î, Î (1)”, pag. 49 1.1 ajutorul unor unități neconvenționale
– audierea textului citit (vezi Ghidul profe­ 1.3 – rezolvarea unor probleme cu sprijin
sorului) 3.1 în imagini date
– denumirea imaginilor și identificarea 3.2
sunetului [î] 3.4 Evaluare: observarea sistematică
– desenarea literelor î, Î în contur, folosind 4.1

200
degetul arătător, o cariocă, un creion Ø „Roșii și căpșuni”, pag. 52 3.1
colorat, un creion grafic – i
 dentificarea părților componente
– trasarea celor două litere în făină, nisip ale plantelor
sau zahăr, pe o tavă sau o farfurie – f
 olosirea autocolantelor pentru
– transformarea literelor î, Î în personaje a completa părțile componente, într‑un
fantastice, din povești desen cu roșie și căpșuni
– trasarea literelor î, Î și a semnelor grafice, – c
 ompararea și evidențierea asemănărilor
după model și deosebirilor dintre cele două plante
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică
Ø „Sunetul și literele î, Î (2)”, pag. 51 1.3 Ø „Dacă aș fi un fluture…”, pag. 55 1.1
– recunoașterea literelor î, Î 3.2 – colorarea unui desen respectând codul 1.2
– despărțirea cuvintelor ilustrate în silabe culorilor pentru intervale de numere date
și identificarea numărului lor
– identificarea literelor î, Î în propozițiile date Evaluare: turul galeriei
– numărarea cuvintelor din propoziții
– continuarea poveștii cu câteva propoziții
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Peter Iepurașul”, pag. 53 1.1
– vizionarea unor fragmente din filmul 1.2
„Peter Iepurașulˮ și completarea 1.4
cadranelor cu desenarea informațiilor 2.2
din film, conform cerințelor
– identificarea a cel puțin două trăsături
ale personajului principal
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Dacă aș fi…”, pag. 54 1.1

– completarea propozițiilor folosind 1.2
cuvinte care rimează 1.3
– formularea de propoziții după scheme 2.1
date 2.2
– repovestirea textului „Iepurașul care voia
să fugă de acasă”, cu ajutorul suportului
ilustrat
– completarea desenelor cu unul care
reprezintă finalul poveștii
Evaluare: observarea sistematică

201
Săptămâna 25 (pp. 56–60)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
Ø „Sunetul și literele h, H (1)”, pag. 57 1.3 Ø „Dacă aș fi… „, pag. 58 3.1 Ø „Cărticica 1.1 Ø „Hora”, pag. 60 1.4
– discutarea comportamentelor 2.2 – observarea unor modificări apărute 3.2 mea cu flori”, 2.1 – executarea unor 2.1
personajului principal și exprimarea 4.1 în viața plantelor în funcție de anotimp pag. 56 2.2 mişcări sugerate 2.2
părerilor personale despre – denumirea părților componente ale unei – denumirea 2.3 de text, prin joc 3.2
comportamente potrivite/nepotrivite plante florilor din 2.4 – a ctivitate 3.4
– identificarea poziției sunetului [h] în cu­ – denumirea anotimpurilor imagini integrată
vin­tele ilustrate desen‑muzică
 – desenarea literelor h, H în contur, – denumirea anotimpurilor 3.1 – îndoirea – audierea unor
fo­lo­sind degetul arătător, o cariocă, – identificarea condițiilor necesare pentru 3.2 și tăierea creaţii muzicale
un creion colorat, un creion grafic dezvoltarea unei plante hârtiei pentru de facturi
– modelarea celor două litere din – discutarea menținerii mediului a obține diferite, care să
plastilină, apoi construirea lor din fire înconjurător nepoluat o cărticică le declanşeze
de ață copiilor mişcarea
– trasarea literelor h, H și a semnelor grafice, Evaluare: observarea sistematică Evaluare: expo‑ liberă, spontană
după model ziție de cărți adecvată
Evaluare: observarea sistematică Ø „Sunetul și 2.2 Evaluare:
literele h, H (2)”, 2.3 observarea
Ø „Sunetul și literele h, H (2)”, pag. 59 1.3 pag. 59 2.5 sistematică
– completarea cuvintelor illustrate cu litera 3.1 – denumirea
care lipsește 3.2 florilor din
– desenarea cuvintelor în plastilină 3.3 desen
– ascultarea textului citit și încercuirea – colorarea
cuvântului hai, după modelul dat folosind
– citirea textului în cor diferite
– citirea cuvintelor marcate prin culoare materiale și
– compunerea silabelor date pentru tehnici simple
a forma cuvinte de lucru
– descoperirea și trasarea unui cuvânt

202
respectând cerințele date
Evaluare: observarea sistematică

Ø „Hora”, pag. 60 3.2

– identificarea imaginii care reprezintă 3.3
o horă
– recunoașterea imaginilor care nu se
potrivesc cu propozițiile citite
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 7 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Un puzzle uriaș de primăvară” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII MARTIE
Iepurașul care voia să fugă de acasă
de Margaret Wise Brown
Traducere de Elena Morariu

A fost odată un iepuraș care voia să fugă de acasă. Așa că i‑a spus mamei lui:
— Eu fug de‑acasă.
— Dacă fugi de‑acasă, i‑a spus mama, o să vin după tine. Pentru că tu ești iepurașul meu.
— Dacă vii după mine, a spus iepu­rașul, eu mă prefac în pește într‑un râu de munte și‑o să înot departe de tine.
— Dacă te prefaci în pește într‑un râu de munte, i‑a spus mama, eu mă fac pescar și‑am să te pescuiesc.
— Dacă te faci pescar, a spus iepurașul, atunci eu mă prefac într‑o piatră pe munte, sus, departe de tine.
— Dacă te prefaci într‑o pia­tră pe munte, sus, departe de mine, a spus mama, eu mă fac alpinistă și‑o să mă cațăr
până la tine.
— Dacă te faci alpinistă, a spus iepurașul, atunci eu o să fiu brândușă într‑o grădină secretă.
— Dacă tu o să fii brândușă într‑o grădină secretă, i‑a spus mama, eu mă fac grădinar. Și‑am să te găsesc.
— Dacă te faci grădinar și‑ai să mă găsești, a spus iepurașul, eu mă prefac în pasăre și‑o să zbor departe de tine.
— Dacă te prefaci în pasăre și‑o să zbori departe de mine, i‑a spus mama, eu o să fiu un copac în care‑ți vei face cuib.
— Dacă tu o să fii un copac, a spus iepurașul, eu mă prefac în corabie și‑o să navighez departe de tine.
— Dacă te prefaci în corabie și‑o să navighezi departe de mine, i‑a spus mama, eu mă preschimb în vânt și‑o să suflu
corabia încotro voi vrea.
— Dacă te preschimbi în vânt și‑o să sufli corabia, a spus iepurașul, eu mă duc la circ și‑o să zbor departe, pe un
trapez.
— Dacă o să zbori departe, pe un trapez, i‑a spus mama, atunci eu mă fac acrobat și‑o să merg pe sârmă până la tine.
— Dacă te faci acrobat și‑o să mergi pe sârmă, a spus iepurașul, eu mă fac băiețel și‑o să fug într‑o casă.
— Dacă te faci băiețel și‑o să fugi într‑o casă, i‑a spus mama, eu mă prefac în mama ta și‑o să te prind și‑o să te strâng
în brațe.
— Măi, măi, măi! a spus iepurașul, atunci aș putea să rămân aici și să fiu iepurașul tău.
Și chiar așa a făcut.
— Ia un morcov, i‑a spus mama.

203
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Luna martie poate fi luna provocărilor, a transformărilor, a schimbărilor – „Ce‑ar fi dacă…?”.

Copiii vor fi provocați să‑și imagineze, să gândească, să găsească răspunsuri la întrebări, să exploreze, să se minuneze.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Adresați întrebarea: „Dacă te‑ai putea micșora cât un iepuraș, unde te‑ai duce?ˮ
• Lanțul ideilor. Fiecare copil dă un răspuns, fără a repeta răspunsurile date deja.
• Înainte de anunțarea titlului poveștii, folosiți întrebările din calendar.
• Predicții: Se anunță titlul textului.
• Investigația:
– a dresați întrebarea: „Unde ar putea fugi iepurașul?” – lanțul ideilor – tehnică orală – fiecare elev, în ordinea
locurilor din clasă, formulează un posibil răspuns;
– c reativitate ghidată printr‑o imagine – se prezintă imaginea din calendar, se discută detaliile și li se cere elevi‑
lor să spună ce cred ei în legătură cu ceea ce simt cele două personaje din imagine;
– c itiți câte un fragment din poveste și lăsați copiii să anticipeze care sunt acțiunile următoare – metoda
predicțiilor.

B. În timpul audierii textului – lectura

• P
 e parcursul primei lecturi a textului, explicați eventualele cuvinte necunoscute de copii (bazați‑vă pe ceea ce ei
știu, intuiesc, deduc din text) – metoda lecturii explicative.
• Se vor adresa întrebările din calendar (întrebările din poveste).
 e parcursul celei de‑a doua lecturi, se poate realiza „Drumul poveștii” – în timp ce se citește din nou textul, copiii
• P
realizează un desen în creion grafic, în care sunt reprezentate transformările celor două personaje din poveste
(Iepurașul se transformă în pește… Mama se transformă în pescar…).

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

204
C. După audierea textului – postlectura
• Adresați întrebările din calendar – „Dincolo de poveste”.
• Încercați să aflați ce au învățat elevii din această poveste.
• Sugestie: joc de asociere „Mama și puiul ei” – piese cu imagini (animale) sub formă de puzzle.
Pe parcursul lecțiilor, utilizați (de 3‑4 ori pe săptămână) metoda fonetică și analitico‑sintetică, care presupun analiza
pornind de la textul‑suport.
– propoziție (de 3-4 cuvinte) – cuvânt – silabă – sunet/literă corespunzătoare;
– reprezentați grafic propoziția, silabele, sunetele, evidențiați sunetul nou prin colorare (poziția în cuvânt).
__________________________________________ .
________ _______________ _________________
Ori de câte ori este nevoie, introduceți în lecții jocuri de mișcare pentru stimularea, înviorarea elevilor și pentru
diversificarea activităților de învățare.
Exemple:
• „— Gâște, gâște! • C
 u mâna dreaptă, bateți ușor creștetul capului, iar în
— Ga, ga, ga! (dialog între învățătoare și copii) același timp, cu palma stângă lipită de burtă, faceți
— Vreți la baltă? mișcări circulare, în sensul acelor ceasornicului, apoi
— Da, da, da! schimbați mișcările.
— Rațe, rațe!
• P
 rindeți‑vă vârful nasului cu mâna dreaptă și urechea
— Mac, mac, mac!
dreaptă cu mâna stângă, apoi schimbați mâinile.
— Vreți la baltă?
— Da, da, da!” • „Știu un gânsac,
Sâsâie‑n sac.
• „Plouă ușor, să auzim! Ssss! Ssss! Ssss!
Cu vârf de degete banca lovim. Ssss! Spune gânsacul
Plouă mai tare, ploaia tot vine, Hârșșș! Hârșșș! Hârșșș! Se rupe sacul!”
Lovim cu degetele bine. • „Zzzz! Zzzz! Zzzz!
Cad pietricele pe trotuare, Zboară albinele.
Să ciocănim și noi mai tare, Ssss! Ssss! Ssss!
Tună departe, tună acum, Liniște! Liniște!
Batem cu pumnii, bum, bum, bum! Mârrr! Mârrr! Mârrr!
Vreme frumoasă s‑a făcut, Mârâie Azor.
Un curcubeu a apărut. Ffff! Ffff! Ffff!
Noi brațele ușor lovim Suflăm ușor.
Și norii grei acum gonim.” Vâjjj! Vâjjj! Vâjjj!
Vântul se înfurie
• „Trenul fuge, trenul zboară, Ssss! Ssss! Ssss!
Se apropie de gară. Liniște! Liniște!”
Uf, ce bine! Uf, ce bine!
• „Batem palmele ușor,
Spun vagoanele pe șine.”
Batem palmele de zor.
(copiii stau în șir și merg prin clasă/coridor/
Un, doi, trei!
curtea școlii)
Un, doi, trei!
La pian acum cântâm
• „Miau, miau, miau, șoricei vreau!
Liniște! Să ascultăm!
Ham, ham, ham, oase n‑am!
Plic‑plac, plic‑plac
Mor, mor, mor, la izvor!
Melodiile îmi plac!”
Mac, mac, mac, tot pe lac!”
• „Bună seara!
• Sari 3 pași ca un iepuraș și 3 pași ca o broscuță! Bună seara!
• Mergi ca un pinguin! Aveți „Seara”?
• Zboară ca o rândunică! Avem „Seara”.
• Aleargă ca un căluț! Dați‑mi „Seara”!
• Înoată ca un pește! Poftim „Seara”.
• Mergi pe vârfuri ca o pisicuță! Bună seara!
• Cântă la instrumente: chitară, vioară, fluier, tobe etc. Bună seara!”

205
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între‑
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• după prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigurați‑vă
că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET

Pag. 6: DESCOPERIRILE IEPURAȘULUI – CLR

Inițiați o discuție pe baza desenelor (Drumul poveștii) pe care le‑au făcut elevii în tim‑
pul celei de‑a doua citiri a textului‑suport. Puneți în evidență transformările prin care trec
personajele.
Ex. 1: P
 ovestire după imagini. Rugați‑i pe elevi să creeze o poveste după imaginile date și
să numeroteze imaginile în ordinea desfășurării acțiunilor.
Ex. 2: E xplozia stelară. Elevii vor formula întrebări (care să înceapă prin cuvântul dat),
pe care le vor adresa colegilor, și vor evidenția locul, timpul, personajele și acțiunile
din poveste.
Dați feedback despre participarea la lecție.

Pag. 7: IEPURAȘ DRĂGĂLAȘ – MM; DP

Joc. „Transmite zâmbetul”: Elevii stau în cerc, iar unul dintre ei este ales să înceapă jocul.
Acesta îi va zâmbi unui jucător din cerc care, la rândul său, va transmite zâmbetul altui jucă‑
tor. La sfârșitul jocului, toți copiii vor zâmbi.
Ex. 1:  A
 ctivitate integrată (muzică/desen). Elevii vor audia cântecele „Iepuraș coconaș”
și „Iepurașul și piticul” și vor desena patru diferențe observate între cele două cân‑
tece. Se vor adresa întrebările din caiet. Solicitați cât mai mulți copii.
Ex. 2:  M
 etoda conversației. Discutați semnificația imaginilor, identificați emoțiile exprimate
de personaje. Propuneți interpretarea cântecului „Iepuraș coconaș” în două variante:
veselă și tristă.

Pag. 8: SUNETUL ȘI LITERELE p, P (1) – CLR; AVAP

Ex. 1:  Metoda fonetică, analitico‑sintactică. Citiți propozițiile, realizați schema propoziției,
identificați numărul cuvintelor (copiii vor desena petalele florilor conform număru‑
lui de cuvinte din propoziția citită), despărțiți cuvintele în silabe și identificați silaba
care conține sunetul [p].
Ex. 2: Cereți‑le elevilor să observe literele p, P, discutați din ce fel de linii sunt formate,
cereți‑le să traseze în aer, pe bancă sau pe spatele colegului aceste litere, apoi
cereți‑le să le traseze cu ajutorul creionului grafic, cu un creion colorat sau cu o cari‑
ocă. Propuneți‑le să observe tablourile și să decoreze rama lor cu literele p, P.
Propuneți identificarea literei p (prin încercuire) în propozițiile de la exercițiul 3.

206
Ex. 3: Înainte de trasarea literelor după modelul dat, faceți exerciții de încălzire pentru dez‑
voltarea mușchilor mici ai mâinilor – „cântați la pian”, „morișca” – sau interpretați
jocuri de mișcare dintre cele propuse mai sus.
Urmăriți fiecare copil cum trasează primele trei litere, apoi, dacă este nevoie, faceți pre‑
cizări și corectați eventualele greșeli.
Apreciați activitatea de scriere a elevilor, acordând emoticoane sau alte recompense.

Pag. 9: NUMERELE DE LA 0 LA 20 – MEM

Înainte de a rezolva cerințele de la această pagină, exersați formarea numerelor 0–20
cu ajutorul obiectelor (creioane, materiale din natură, degete, omizi cu mărgele), al jetoa‑
nelor, al axei numerelor.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să numere obiectele din imagini și să scrie numărul corespunzător.
Ex. 2: Înainte de a rezolva acest exercițiu, reactualizați noțiunea de șir crescător/descrescă-
tor folosind axa numerelor.
Faceți aprecieri numind copiii care au lucrat corect (și ce anume au lucrat).

Pag. 10: SUNETUL ȘI LITERELE p, P (2) – CLR

Sugestie pentru spargerea gheții: Cereți‑le copiilor să inventeze un meniu nou pentru
micul‑dejun.
Metoda conversației. Discutați despre un posibil meniu, încurajați‑i să‑și exprime opi­
niile legate de alimente sănătoase/nesănătoase. Dați feedback imediat pentru alegerile
bune pe care le fac.
Ex. 1: Citiți împreună silabele și cereți‑le elevilor să le combine, pentru a forma cuvinte.
Ex. 2:  Învățare prin descoperire. Explicați cerința și citiți împreună cuvântul încercuit, apoi
cereți‑le elevilor să descopere singuri (prin efort propriu) și alte cuvinte în șirul dat.
Ex. 3: Se discută imaginile date, se descoperă și se citesc cuvintele corespunzătoare, apoi
sunt selectate acele cuvinte care nu denumesc imagini.
Ex. 4: Citiți propozițiile împreună cu elevii sau „în ecou” (învățătoarea citește o propoziție,
iar copiii o repetă), și cereți să sublinieze propozițiile potrivite cu imaginile. Propuneți
un joc de muzică și mișcare.
Numiți copiii care au rezolvat corect sarcinile de lucru.

Pag. 11: O LUĂM LA FUGĂ – MEM

Înainte de a lucra exercițiile de la „O luăm la fugă”, cereți‑le elevilor să completeze pro‑
poziția: „Picioarele mele pot să…”.
Ex. 1:  Metoda exercițiului. Propuneți numărarea până la 20, pe baza axei numerelor (care
este lipită pe fiecare bancă). Pentru a efectua adunările și scăderile de la exercițiul 1,
folosiți numărarea crescătoare și descrescătoare.
Ex. 2: Folosind axa numerelor, cereți‑le elevilor să scrie rezultatul corespunzător exercițiilor
de adunare și scădere propuse.
Ex. 3: Cereți‑le copiilor să numere bulinele reprezentate în desene și să asocieze rezultatul
corect.

Pag. 12: ÎNAPOI LA POVESTE – CLR

Creativitate ghidată prin întrebări – „Cum ar fi dacă te‑ai trezi câine? Ce fel de hrană
ai mânca (pentru câini sau pentru oameni)? Cu cine te‑ai juca? Ai alerga după pisici?ˮ

207
Ex. 1: Reveniți la „Drumul poveștii” și propuneți‑le elevilor să‑și amintească cum se trans‑
formă cele două personaje (iepurașul și mama lui) pe parcursul poveștii. Citiți cuvin‑
tele în ecou cu elevii, apoi cereți‑le să încercuiască cuvântul potrivit.
Ex. 2: Împreună cu elevii, citiți în cor cuvintele, apoi cereți‑le să încercuiască cu roșu cuvin‑
tele care încep cu litera p și cu verde cuvintele care încep cu litera b.
Numiți elevii care au lucrat corect. Desenați‑le pe caiete un happy face.

Pag. 13: MAMA PREGĂTEȘTE TORT DE MORCOVI – MEM

Înainte de a începe să rezolvați exercițiile propuse, întrebați elevii: „Ce prăjitură pregă‑
tește mama/bunica ta pentru întrega familie?ˮ
Ex. 1: Anunțați subiectul – „Mama iepurașului pregătește un tort de morcovi. Mama are …
morcovi, folosește pentru tort … Câți morcovi au rămas?” Folosind axa numerelor,
copiii vor număra crescător și descrescător, apoi vor scrie rezultatul corespunzător.
Pentru scăderea cu trecere peste ordin, exersați după modelul: 12 – 4, descompuneți
12 în 10 + 2, din 10 se scade 4, rezultatul se adună cu 2. Folosiți descompunerea în care
un termen este 10.
Ex. 2: Metoda exercițiului. Pe baza desenelor, se scriu exercițiile de scădere corespunzătoare.
Ex. 3: Se efectuează scăderile folosind axa numerelor, rezultatele se asociază cu literele
corespunzătoare și se citesc cuvintele obținute.
Ex. 4: Se rezolvă individual exercițiile de scădere și se asociază fiecare rezultat cu nume‑
rele date.

Pag. 14: CE POT FACE MAMELE – DP; CLR

Înainte de a discuta despre meserii, adresați‑le copiilor întrebarea: „Ce ai face dacă ai fi
profesorul clasei pentru o zi?”; solicitați cât mai mulți copii; notați cele mai amuzante idei.
Ex. 1:Cereți‑le elevilor să recunoască, în imaginile date, și alte meserii. Citiți, apoi, cuvintele
scrise și rugați elevii să asocieze imaginea cu numărul corespunzător.
Aflați ce meserii preferate au.
Ex. 2:Discutați și despre instituțiile/locurile unde se desfășoară acele activități prezentate
la exercițiul 1.

Pag. 15: MAMA – CLR; DP  

Spargerea gheții: Desenează o inimă pe caietul cu foi veline.
Ex. 1 a)Cereți‑le elevilor să completeze desenul și silaba dată.
Metoda convesației. Numește trei momente în care mama ta ți‑a arătat că te iubește;
desenează unul dintre acestea.
Ex. 1 b)Rugați‑i pe elevi să vorbească despre preferințele mamelor lor, pornind de la ima‑
ginile date – povestire după imagini. Încurajați exprimarea în propoziții de 3‑4
cuvinte.
Ex. 2 a)Cereți‑le elevilor să denumească imaginile, apoi să realizeze corespondența între
cuvintele care rimează.
Ex. 2 b)Utilizați metoda fonetică, analitico‑sintetică pentru a identifica cuvintele, silabele
și apoi sunetul [p] în imaginile date.
Ex. 3:Încurajați elevii să inventeze o poveste cu ajutorul elementelor ilustrate, apoi s‑o
spună colegilor. Apreciați poveștile originale, care nu repetă spusele colegilor.
Muncă independentă – identificarea sunetului [p] în cuvintele ilustrate. Apreciați corec‑
titudinea cu ajutorul emoticonului 🙂 pentru corect și 😐 pentru 1‑2 greșeli.

208
Pag. 16: PREGĂTIRI DE CĂLĂTORIE – MEM
Spargerea gheții: Călătorește! Împreună cu colegul de bancă, caută pe hartă (pentru
fiecare pereche pregătiți harta României) nume de localități, ape care încep cu litera P.
Ex. 1: Brainstorming. Propuneți‑le elevilor să observe imaginile și să spună ce fel de budincă
poate fi cea verde și cea portocalie, iar apoi, prin numărare, să găsească rezultatul
adunării.
Ex. 2:Pentru adunarea cu trecere peste ordin, exersați descompunerea în două numere
a unui termen care, adunat cu celălalt termen, să formeze zecea și apoi, adunat cu
numărul rămas, să dea rezultatul corect.
Exemplu: 6 + 5 = 1 + 5 + 5 = 1 + 10 = 11 sau 6 + 4 + 1 = 11

Ex. 3:Cereți‑le copiilor să găsească numărul necunoscut prin

numărare în continuarea numărului cunoscut.
Ex. 4:Înainte de a efectua acest exercițiu, exersați cu ajutorul obiectelor (creioane, castane,
mărgele etc.) adunarea cu trei termeni, având la bază numărarea în continuare sau
descompunerea numerelor pentru a forma zecea. În funcție de rezultatele obținute,
copiii vor colora conform codului culorilor. Acest exercițiu poate fi rezolvat ca muncă
independentă, pentru care vor fi apreciați cu emoticoane (🙂 și 😐).

Pag. 17: MASA E GATA! – AVAP

Înainte de a desena florile în vază, se propune observarea tabloului „Anemone” de
Ștefan Luchian, apoi recunoașterea culorilor, a tipurilor de linii, a punctelor; încurajați expri­
marea emoțiilor.
a)Cereți‑le elevilor să deseneze, în vază, florile preferate ale mamei lor.
b)Propuneți un joc de aranjare a mesei, apoi folosiți desenele din caietul de AVAP pentru
a completa masa.

Pag. 18: SUNETUL ȘI LITERELE g, G (1) – CLR; MEM

Ex. 1:Propuneți‑le elevilor să observe imaginile și să creeze o poveste pe baza acestora –
povestire după imagini.
Citiți propozițiile în cor, cu ecou, apoi cereți‑le copiilor să numeroteze imaginile în ordi‑
nea desfășurării acțiunii. Metoda fonetică, analitico‑sintetică: realizați schema unei pro­poziții,
identificați numărul cuvintelor, al silabelor, sunetelor, poziția sunetului [g] (la început, la final).
Ex. 2:Cereți‑le elevilor să denumească obiectele ilustrate, să despartă în silabe cuvintele și
să identifice sunetul [g] acolo unde se aude. Inițiați o discuție despre utilitatea obiec‑
telor în grădină.
Ex. 3: Muncă independentă. Pronunțați în cor cuvintele ilustrate, apoi cereți‑le elevilor să
identifice sunetul [g] și locul pe care îl ocupă în cuvânt. Apreciați activitatea elevilor
oferindu‑le emoticoane.

Pag. 19: GRĂDINĂRIM. PLANTEAZĂ O PANSELUȚĂ! – MEM

Demonstrați, într‑o activitate practică, plantarea unei panseluțe în curtea școlii. Rugați‑i
pe elevi să numească uneltele necesare și condițiile de care panseluța are nevoie pentru
a se dezvolta și a crește.
Rezolvarea cerințelor de la această pagină se va face după activitatea din grădină/curtea
școlii.
Ex. 1:Cereți‑le copiilor să aleagă obiectele necesare pentru plantarea panseluței.
Ex. 2:Elevii vor identifica, prin încercuire, elementele de care o plantă are nevoie pentru
a crește.

209
Ex. 3:Prezentați un jurnal în care se fac observații despre creșterea plantelor.

Cereți‑le copiilor să realizeze patru desene cu stadiile de dezvoltare mai importante.

Apreciați toate desenele.

Pag. 20: SUNETUL ȘI LITERELE g, G (2) – CLR

Spargerea gheții: Cereți‑le elevilor să povestească despre activitățile pe care le preferă.
Ex. 3 a) Adevărat/Fals. Elevii lucrează în perechi. Citiți propozițiile date și cereți‑le elevilor
să aleagă propozițiile adevărate și să coloreze bulina cu verde, iar pentru propozi­
țiile false să coloreze cu roșu.
Ex. 3 b)Cereți‑le elevilor să recunoască și să încercuiască cu roșu litera g și apoi să discute
în perechi alegerile făcute.
Ex. 1:Pornind de la imaginile obiectelor, cereți‑le elevilor să despartă în silabe cuvântul
„găleată” și să identifice sunetele din fiecare silabă. Analizați prima silabă a cuvântu‑
lui și localizați sunetul [g].
Arătați literele g, G și discutați din ce fel de linii sunt formate. Propuneți trasarea în
conturul dat, folosind degetul arătător, un creion grafic, o cariocă. De asemenea, propuneți
modelarea celor două litere din plastilină, apoi trasarea în palmă, în făină, în nisip. Alegeți
doar variantele care vi se potrivesc, nu trebuie să le utilizați pe toate în aceeași oră.
Ex. 2:Propuneți‑le elevilor să traseze literele și semnele grafice după modelul dat, prin uni‑
rea punctelor.
Apreciați corectitudinea scrierii/desenării literelor, încadrarea în spațiul dat și acordați
emoticoane. Numiți copiii care au lucrat foarte bine.
Dați feedback la sfârșitul fiecărei ore.

Pag. 21: CE POT FACE COPIII – DP; CLR

Ex. 1:Cereți‑le elevilor să identifice hobby‑urile din imaginile date. În funcție de preferințele
fiecăruia, cereți‑le să completeze emoticoanele.
Înainte de a rezolva cerința de la exercițiul 2, categorizați hobby‑urile în: muzicale, spor‑
tive, jocuri și cele pe care doresc să le încerce – metoda conversației.
Ex. 2: Joc „BINGO!”: Cereți‑le elevilor să marcheze cu cerc albastru hobby‑urile muzicale,
cu cerc galben hobby‑urile pe care le practică și cu o inimioară hobby‑urile pe care
ar dori să le încerce. Elevii se vor plimba prin clasă și vor întreba colegii ce hobby‑uri
practică și vor încercui în caiete. Când au completat o linie sau o diagonală, vor anunța
„BINGO!”.
Încheiați lecția prin a face aprecieri generale despre cum s‑a desfășurat activitatea.

Pag. 22: CINE CREȘTE MAI REPEDE? JOC ÎN DOI – AVAP

Jocul este menit să le dezvolte elevilor abilități de calcul mental. După ce parcurg pașii
pentru a realiza cele două personaje, fiecare copil își va alege un partener de joc. Vor decide
cine începe jocul. Ambele personaje încep „urcarea” de pe numărul 0. Se aruncă alternativ
cu zarul. Fiecare copil va calcula și va glisa în sus personajul său cu atâți pași cât arată zarul.
Câștigă elevul care ajunge primul la 20.

210
Pag. 23: BILET PENTRU MAMA – CLR
Spargerea gheții: Puneți pe tablă literele magnetice: T, I, B, L, E. Cereți‑le elevilor să
formeze un cuvânt care să le conțină pe toate – BILET. Inițiați o discuție despre bilet: Ce con­
ține un bilet? Cui i se adresează?
Ex. 1:Citiți propozițiile în cor, apoi cereți‑le elevilor să aleagă cuvântul potrivit imaginii.
Discutați despre cuvintele cu sens opus goală/plină, lungă/scurtă, alb/negru. Cereți‑le
copiilor alte exemple de cuvinte cu sens opus. Cuvântul de la începutul fiecărei propo‑
ziții se desparte în silabe și se scrie cifra corespunzătoare numărului de silabe.
Ex. 2: M
 etoda conversației. Adresați‑le copiilor întrebări legate de modul în care se pre‑
pară un ceai (porniți de la premisa că ei știu câte ceva despre cum se face un ceai).
Citiți ingredientele din desenul dat și cereți‑le elevilor să le aleagă pe cele potrivite.
Încurajați copiii să deseneze ingredientele pentru un ceai preferat.
Ex. 3:Reveniți la bilet, indicați elementele specifice biletului de mulțumire (titlul, mesajul,
formula de încheiere). Citiți în cor cuvintele de pe biletul dat, cereți‑le elevilor să com‑
pleteze cu imagini/cuvinte spațiile goale – muncă independentă.
Apreciați verbal și cu emoticoane biletele realizate de copii.

Pag. 24: PRIN POVESTE (1) – MEM

Înainte de a rezolva cerințele de pe această pagină, folosiți materialul individual (din
natură, creioane, jetoane etc.) pentru a pune în evidență operațiile de adunare și scă‑
dere: identificați cuvintele care sugerează adunarea – „adaugă”, „mărește cu … elemente”,
„au mai venit” – și scăderea – „ia din mulțimea … 2/3/4/5 elemente”, „micșorează cu… „,
„cu cât este mai mare numărul … decât numărul …”, „au plecat”, „au zburat” etc.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să observe imaginile, să identifice acțiunile („erau”, „au mai venit”,
„a luat”, „s‑au spart”), să asocieze cu operația corespunzătoare și să aleagă semnul
potrivit operației sugerate în imagine.
Ex. 2:  Discutați imaginile, puneți în evidență acțiunile pentru fiecare imagine și operația
asociată; încurajați elevii să rezolve sarcina prin numărare.
Ex. 3: Metoda explicației. Discutați imaginile date, explicați cerința și propuneți rezolvarea
în mod individual.
Verificați rezultatele obținute și apreciați verbal și cu emoticoane.

Pag. 25: LITERELE â, Â (1) – CLR

Ex. 3: Citiți în cor, în ecou, cuvintele ilustrate, propuneți despărțirea lor în silabe și eviden‑
țiați sunetul [â]. Precizați locul pe care îl ocupă în cuvânt.
Ex. 1: Arătați literele â, Â. Analizați formarea lor cu ajutorul liniilor trasate în sensul săgeți‑
lor din imaginile date.
Ex. 2: Cereți‑le copiilor să identifice literele â, Â prin încercuire cu ajutorul culorilor.
Ex. 3: Cereți‑le elevilor să traseze literele â, Â și semnele grafice prin unirea punctelor.
Apreciați, specific și clar, activitatea individuală a elevilor.

Pag. 26: PRIN POVESTE (2) – MEM

Este ziua iepurașului. Ce cadouri ar putea primi? Încurajați elevii să‑și exprime gândurile
și apreciați răspunsurile date.
Ex. 1: A
 dresați‑le întrebările elevilor și cereți‑le să noteze răspunsurile, apoi să scrie exerci‑
țiul corespunzător imaginilor.
Ex. 2: S imilar exercițiului anterior, elevii trebuie să sesizeze, în acest caz, operația de adu‑
nare și să scrie exercițiul corespunzător.

211
Ex. 3: Citiți textul problemei și cereți‑le copiilor să realizeze un desen potrivit, apoi să răs‑
pundă la întrebarea problemei. Propuneți ca rezultatele obținute să se discute/veri‑
fice în perechi.

Pag. 27: LITERELE â, Â (2) – CLR

Metoda învățării prin descoperire. Cu ajutorul literelor cu magnet, scrieți pe tablă sila‑
bele ma, a, ni, le și cereți‑le elevilor să formeze un cuvânt – animale.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să recunoască și să denumească animalele din imaginile date și să
le coloreze doar pe cele ale căror nume conțin sunetul [â].
Ex. 2 a) Propuneți ca fiecare cuvânt ilustrat să fie despărțit în silabe, să se identifice sunetul
[â] și poziția pe care o ocupă.
Ex. 2 b) Concluzionați: litera â se scrie doar în interiorul cuvântului.
Ex. 3: Citiți împreună cuvintele ilustrate și cereți‑le copiilor să realizeze rime după mode‑
lul dat.
Numiți copiii care au avut răspunsuri potrivite pe parcursul lecției.

Pag. 28: NUMERELE 21 ȘI 22 – MEM

Ex. 1: Propuneți numărarea elementelor mulțimilor reprezentate, cereți să se realizeze
corespondența elementelor celor două mulțimi și, prin încercuire, să se evidențieze
numărul mai mare.
Ex. 2: Ținând cont de numerele date, cereți‑le elevilor să completeze șirurile date cu nume‑
rele care lipsesc.
Ex. 3 a) Pentru fiecare număr dat, cereți‑le elevilor să coloreze tot atâtea pătrățele.
Ex. 3 b) Prin realizarea corespondenței, elevii vor descoperi și scrie numărul mai mare.
Ex. 3 c) Cereți‑le elevilor să identifice cu câte pătrățele este mai mare numărul dat față de
cel mai mic.
Ex. 4: Propuneți‑le elevilor să observe reprezentările grafice și să asocieze cardinalul cores‑
punzător fiecărei mulțimi reprezentate.
Ex. 5: După modelul dat, cereți completarea axei cu numerele care lipsesc.
Ex. 6: Propuneți exerciții de scriere în aer, pe bancă, în palmă a numerelor 21 și 22, apoi,
prin unirea punctelor, scrierea în spațiul dat. Apreciați participarea elevilor pe par‑
cursul lecției.

Pag. 29: LA ȘCOALA IEPURAȘILOR – MM; CLR

Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=8LrOONA_UiU
Ex. 2: Provocați copiii să spună și alte numărători în care se folosesc mâinile. Jucați‑le cu
elevii.

Pag. 30: JURNAL DE JOCURI – CLR; AVAP

Adresați‑le elevilor întrebarea „Dacă ai fi un joc, care ar fi acela?”; notați toate răspun‑
surile. Sugestie: adunați toate răspunsurile elevilor pe parcursul anului școlar și realizați
o cărticică cu titlul „Din gândirea copiilor”.
Ex. 1: Citiți fragmente din poezia „Jocuri” de Ana Blandiana:
„Am putea să ne jucăm de‑a căpșunile
Și jocul ar ține cu lunile,
Pentru că ar trebui, mai întâi, să răsărim, să facem frunze
Sub care putem sta ascunse.
.................................................

212
 Sau ne‑am putea juca de‑a morcovii și pătrunjeii.
Ne‑am așeza pe marginile aleii.
Unii‑am fi albi, alții, portocalii,
Unii‑am fi dulci, alții și mai și,
Am sta cuminți, ca niște sfinți,
Și nu am bănui defel
Că miroase‑n jur a foi de pătrunjel,
Am mustăci numai de râs în frunze când
Ne‑am gâdila cu rădăcinile pe sub pământ.”
Inițiați o discuție despre jocurile din poezie și cereți‑le copiilor să deseneze cum își ima‑
ginează jocul de‑a căpșunile. Recitiți versurile împreună cu elevii, în cor, în ecou și cereți‑le
să interpreteze ca la spectacol, pe scenă, cu un creion drept microfon.
Ex. 2 a)  Joc „Șotron de masă”. Organizați activitatea în perechi; un copil dă cu zarul și indică
numărul din șotron, iar celălalt copil realizează un desen reprezentând un cuvânt
cu sens opus celui indicat.
Ex. 2 b)  Joc „Mimă”. Un copil alege un cuvânt pe care îl mimează, cel care îl ghicește trebuie
să alinte cuvântul găsit și să spună un cuvânt care să rimeze cu acesta.
Ex. 3: În tabelul dat sunt cuprinse jocurile pentru întreaga săptămână, elevii vor colora spa‑
țiile pe măsură ce vor descoperi și desfășura toate jocurile.

Pag. 31: NUMERELE 23 ȘI 24 – MEM

Înainte de a propune exercițiile de la această pagină, exersați formarea numerelor 23
și 24 pornind de la numărul 22, prin adăugarea unui element. Elevii vor lucra cu material
individual, vor forma mulțimi de obiecte (câte 22, 23, 24) – metoda exercițiului.
Ex. 1: Cereți‑le elevilor să identifice numărul bilelor albastre și al celor roșii și să descopere,
prin numărare, punctele de pe parașuta iepurașului negru și liniile de pe parașuta
iepurașului alb, apoi să identifice numărul mai mic și să‑l încercuiască cu verde.
Ex. 2: Cereți‑le copiilor să observe șirurile de numere și să le completeze cu cele care lip‑
sesc (numărare din 2 în 2).
Ex. 3: Pentru fiecare număr dat, cereți‑le să deseneze câte o bulină în fiecare pătrat.
Ex. 4: Cereți‑le elevilor să descopere și să asocieze reprezentarea grafică cu numărul cores‑
punzător din fiecare desen.
Ex. 5: Propuneți observarea axei numerelor și completarea ei cu numerele care lipsesc.
Ex. 6: Înainte de a trasa numerele prin unirea punctelor, propuneți exerciții de încălzire a
mâinilor.
Încheiați lecția oferindu‑le feedback copiilor.

Pag. 32: BUCHET DE MORCOVEI – AVAP; MEM

Buchetul obținut poate fi folosit ca material didactic la matematică. Se pot compune
numerele formate din două cifre sau puteți să îi provocați pe elevi cu diferite întrebări
matematice. De exemplu: „Arată numărul care se află între 4 și 6.” sau „Arată numărul care
este cu 2 mai mic decât 20.” etc.

Pag. 33: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (1) – CLR

Ex. 1:  Povestire după imagini. Cereți‑le elevilor să identifice jocul preferat din imagine și
să prezinte cum se desfășoară (număr de participanți, reguli, când și cum se poate
încheia). După exercițiul de povestire după imagini, alegeți câteva cuvinte‑cheie
(denumiri de jocuri) și formulați propoziții cu ele (după numărul de cuvinte dat).

213
Ex. 2:  J oc „Pălăriile vrăjitorului”. Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, introduceți sune­
tul [j] prin metoda fonetico‑analitico‑sintetică, folosindu‑vă de una dintre propozițiile
formulate de elevi la exercițiul anterior.  
Ex. 3:  Joc „Bagheta vrăjitorului”. Fiecare creion al fiecărui elev devine o baghetă magică;
rostiți o dată toate cuvintele care denumesc imaginile, împreună, în cor; luați fiecare
cuvânt pe rând și segmentați‑l fonemic; pentru fiecare sunet rostit (dintr‑un cuvânt:
jilț, ruj, ojă, vrej, jar), elevii vor lovi banca ușor cu „bagheta” lor. Extensie: pentru
exersarea segmentării fonemice, puteți adăuga și alte cuvinte în joc: bej, paj, etaj,
curaj, joc, jaf, jir, joi, ajun etc.

Pag. 34: NUMERELE 25 ȘI 26 – MEM

Ex. 4: Întrebați elevii ce legătură observă între numerele 23, 24 și 25 (urmează unul după
celălalt, fiecare e cu 1 mai mare decât precedentul, 23 și 25 sunt vecinii numă­
rului 24).
Ex. 5: După completarea axei, cereți‑le elevilor să citească doar numerele completate cres‑
cător, apoi descrescător. Au obținut o numărătoare. Din cât în cât este această numă‑
rătoare? Cereți‑le elevilor să așeze vârful creionului pe linia de pe axa numerelor
unde este situat primul număr completat – 5, apoi să numere mutând vârful creio‑
nului pe următoarele linii care marchează numerele, până ajung la următorul număr
completat – 10. De câte ori ați mutat vârful creionului? (de 5 ori) Este o numărătoare
din 5 în 5.

Pag. 35: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (2) – CLR; AVAP

Ex. 1 și ex. 2: Se recomandă predarea multisenzorială a celor două litere, precum și exer‑
ciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii înainte de rezolvarea exercițiului 2.
Ex. 3: Acest exercițiu conține cuvinte provocatoare la forma lor de plural, așadar, în funcție
de nivelul clasei de elevi, puteți propune jocul „Eu spun una, tu spui multe”. Cereți‑le
elevilor să descopere intrusul (cojoace, bujori, vrăjitori, prăjituri, dirijori) și să formu‑
leze propoziții cu el. Întrebați‑i pe copii dacă pot spune cu ce sunet se termină fiecare
dintre cuvintele bujori, vrăjitori, prăjituri, dirijori și spuneți‑le că sunetul [i], la finalul
unor cuvinte, poate fi timid și se aude slab, dar el e acolo.
Ex. 4:  J oc „Vrăjitorii”. Înainte de a juca acest joc, dacă timpul vă permite, puteți confecționa
cu elevii o pălărie de vrăjitor, o baghetă sau o pelerină.
Organizare:
• elevii vor fi împărțiți în două echipe (pot alege ca emblemă o culoare: vrăjitorii natu‑
rii – verde și vrăjitorii apelor – albastru);
• se alege un vrăjitor‑maestru, care va fi conducătorul de joc;
• cele două echipe se plasează în dreapta și în stânga vrăjitorului‑maestru.
Instrucțiunile jocului:
• o echipă (vrăjitorii naturii – verde) trimite un coechipier vrăjitorului‑maestru;
• jucătorul trimis de prima echipă îi șoptește la ureche vrăjitorului‑maestru numele
unui jucător din echipa adversă (echipa albastră);
• echipa adversă (albastră) trimite și ea un coechipier vrăjitorului‑maestru;
• dacă jucătorul din echipa albastră, trimis la vrăjitor de către coechipieri, este cel al
cărui nume a fost șoptit de jucătorul din echipa verde, vrăjitorul‑maestru va rosti formula
magică „ABRACADABRA, JAAAM! JIIIM! JUUUM! EȘTI PRIZONIER ACUM!”, iar acel copil
rămâne prizonierul vrăjitorului;
• în continuare, rolurile de inversează, iar jocul continuă până când una dintre echipe
devine în totalitate prizonieră a vrăjitorului‑maestru.

Pag. 36: JOCUL DE‑A MĂSURATUL – MEM

Ex. 1: Cereți‑le elevilor să observe succesiunea imaginilor și să verbalizeze întâmplarea.
Oferiți‑le agrafe de birou și cereți‑le să măsoare lungimea/lățimea caietului de lucru.

214
Ex. 3: Conduceți‑i pe elevi spre concluzia că este vorba de aceeași distanță, dar instrumen‑
tele de măsură sunt diferite; această observație va sta mai târziu la baza necesității
de a introduce unitățile de măsură standard.
Ex. 3 și ex. 4: Sugerăm să le cereți elevilor să execute practic aceste măsurători. La exerci‑
țiul 3, dacă diferă numerele, solicitați părerea elevilor: de ce crezi că ai obți‑
nut număr diferit de pași?
Toate aceste exerciții sunt menite să pregătească, în anii următori, trecerea spre unită‑
țile de măsură standard.

Pag. 37: CÂTE FLORI AI NUMĂRAT? – DP; CLR

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, propuneți‑le elevilor următoarea
animație, https://www.youtube.com/watch?v=xozNnytRE6E, ca stimul pentru a discuta
despre ce înseamnă să oferi ajutor, cine poate oferi ajutor și cui, când poate fi oferit ajuto‑
rul de către oameni.
Introduceți, apoi, punctul a de discuții, cu elevii așezați în cerc, pe scaune, astfel încât
să se vadă și să se audă unii pe ceilalți.
b) Jocul poate fi jucat de cel puțin 3 ori.
Încheiați activitatea cu muncă independentă: elevii vor desena două situații în care au
oferit ajutor, atât unui membru al familiei, cât și altor persoane din afara familiei; realizați
un tur al galeriilor, în care atenția elevilor să se concentreze pe expresiile pe care persona‑
jele din desenele colegilor le arată, identificând posibilele emoții ale acestora.

Pag. 38: SUNETUL ȘI LITERELE j, J (3) – CLR

Puteți începe activitatea cu întrebarea „Dacă ai fi un bagaj, ce ți‑ar plăcea să porți în
interiorul tău?”; lanțul ideilor: fiecare elev răspunde, asigurându‑se că nu repetă nimic din
ce au spus de colegii săi.
Continuați cu un joc de asocieri logice: așezați pe podea (sau proiectați o imagine cu) un
bagaj, un jurnal și o ojă. Cereți‑le elevilor să spună ce pot avea în comun cele trei obiecte
(ilustrații ale obiectelor). Regulă: răspunsurile copiilor nu trebuie să se repete.
Ex. 1:Citiți în cor, cu elevii, fiecare cuvânt din fiecare șir; luați cuvintele pe rând și segmen‑
tați‑le fonemic; cereți‑le elevilor să spună ce observă și să încercuiască litera care se
schimbă de fiecare dată/șir. Observație: este posibil ca elevii să nu cunoască înțelesul
unor cuvinte: jir, mir, boi; pregătiți imagini/jetoane cu acestea și explicați‑le.
Ex. 2 b) După fiecare propoziție formulată de elevi, numărați cuvintele din aceasta folo‑
sind, la alegere, bătăi din palme, numărare pe degete, bătăi ușoare cu creionul în
bancă etc.
Ex. 3:Înainte de a rezolva acest exercițiu, proiectați cele patru imagini pe tablă, împreună
cu cele patru propoziții separate (veți găsi fișa de proiectat în anexele acestui ghid,
la pagina 62). Puteți pregăti câte o copie pentru fiecare elev. Discutați pe marginea
fiecărei imagini, elevii răspunzând de fiecare dată la întrebarea Ce face copilul?/
Ce fac copiii?. Citiți fiecare propoziție de 3 ori: cu voce tare, în cor, în șoaptă, în
perechi, în gând, singuri. Cereți‑le elevilor să potrivească imaginile cu propozițiile
decodate. Rezolvați apoi exercițiul 3, ca muncă independentă.

215
  
NE JUCĂM UN JOC. AM CULES BUJORI.

 
MERG LA PLAJĂ. JOI VINE JENI LA NOI.

Ex. 4:Cereți‑le elevilor să își aducă fiecare, de acasă, o mașină mică, de jucărie (preferabil,
mașinuțe de curse). Citiți‑le prima parte a cerinței, apoi rostiți cu voce tare și clară:
Joi mă joc cu mașinile. Am două mașini: una albastră, alta roșie. Pe jos am construit
o pistă de concurs.
Citiți‑le întrebările și ascultați, de fiecare dată, răspunsului primului elev care se anunță
să vorbească:
În perechi, elevii își vor construi o pistă de mașini (fie desenată pe foi mari de flipchart,
fie din obiecte pe care le au la îndemână, în penare și în sala de clasă) și se vor juca de‑a
cursa cu mașini (într‑un timp dat de dvs.).

Pag. 39: NUMERELE 27 ȘI 28 – MEM

Ex. 2:După descoperirea desenelor, solicitați elevii să numească jocuri în care se folosesc
pioni.
Ex. 4:Trasați axa numerelor pe tablă, marcând numerele de la 10 la 28, dacă vă permite
tabla.
Chemați la tablă câte un elev, cereți‑i să indice numerele de la 18 la 24, de la 22 la 27,
de la 26 la 21 etc., cuprinse între 15 și 20, cuprinse între 25 și 20 etc.

216
Pag. 40: JOC ȘI JOACĂ – CLR
Ex. 1: S pargerea gheții. Pregătiți seturi de jetoane cu silabele cuvintelor ninja, vrăjitor,
dirijor, precum și trei jetoane cu cele trei hobby‑uri (ninja, vrăjitor, dirijor). Împărțiți
elevii în grupe de câte trei și, într‑un timp dat, vor descoperi ce reprezintă cele trei
imagini, potrivind silabele până când obțin cuvinte cu înțeles.
Metoda conversației. Adresați‑le copiilor întrebări despre ce pot face un ninja, un vră‑
jitor și un dirijor, apoi aflați dacă au luat parte la jocuri de rol în care să fi fost unul dintre
aceste personaje. Citiți propozițiile date la acest exercițiu conform cerinței, apoi completați
(oral), cu elevii, propozițiile lacunare: Jeni… / Jianu… / Dirijorul… .
Ex. 2:După rezolvarea acestui exercițiu, cereți‑le elevilor să explice, cu propriile cuvinte,
ce înseamnă „costum”/„uniformă”/„ținută”; „pupitru”/„birou”/„bancă”. Observați
împreună că sunt cuvinte cu înțeles asemănător. Întrebați‑i dacă știu alte cuvinte care
au înțeles asemănător.
Ex. 3:Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, jucați‑vă cu următoarele frământări de limbă
(Joc „Rar – Repede – Viteză”):
Pe baraj e un garaj oranj.
Văd un vrej.
Vrejul este bej.
Bej înseamnă uscat:
De ce nu l‑am udat?
Propunere: Puteți lăsa elevii să încerce să decodeze singuri fiecare cuvânt, citindu‑le mai
apoi cu voce tare, pentru verificare.
* Activitate în completare: joc distractiv „Dirijorul” (vezi Calendarul ilustrat).

Pag. 41: DIRIJORUL – MM; AVAP

Înainte de rezolvarea exercițiilor de pe această pagină, vă puteți juca jocul „Dirijorul”
(elevii îşi dezvoltă abilitatea de a observa, puterea de concentrare şi atenţie, se distrează).
Elevii stau în cerc, în picioare. Un elev este numit să fie cel care îl va descoperi pe diri‑
jor, stă în afara cercului, la o anumită distanță, sau chiar afară din încăpere, astfel încât să
nu audă cine a fost propus să fie dirijorul. Propuneți cine să fie dirijorul. Dirijorul va mima
gesturi specifice unui dirjor, iar „orchestra” (ceilalți elevi) imită gesturile dirijorului. Când
dirijorul este descoperit, el devine elevul care va descoperi următorul dirijor numit de dum‑
neavoastră. Puteți da și o limită de timp în care dirijorul trebuie descoperit (aproximativ
trei minute).

Pag. 42: PRIMĂVARA – CLR; MEM; AVAP

Joc de imaginație și deducții logice: Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină,
propuneți-le elevilor un joc numit „Spune mai departe. Ce se întâmplă dacă …?”:
a. Zăpada acoperă pământul, dar dacă aștepți cu răbdare … .
b. Copacii sunt goi și zgribuliți de frig, dar dacă aștepți cu răbdare … .
c. Câmpurile sunt maronii și mustesc a apă, dar dacă aștepți cu răbdare … .
Ex. 1:Elevii vor rezolva acest exercițiu, luând în considerare că primăvara deja se face sim‑
țită în natură.
Cereți‑le elevilor să creeze propriile lor enunțuri lacunare despre schimbările care se
petrec în natură la începutul primăverii, folosind de fiecare dată structura „… dar dacă
aștepți cu răbdare …”.
Ex. 2:Jucați o dată jocul frontal, până la capăt, apoi dați‑le elevilor un timp în care să‑l joace
în perechi.

217
Pag. 43: NUMERELE 29 ȘI 30 – MEM
Ex. 2:După completarea corpurilor omiduțelor, întrebați elevii ce observă (au corpurile
complete).
Ex. 3:Trasați, pe tablă, axa numerelor, marcând numerele de la 10 la 30, dacă vă per‑
mite tabla. Chemați la tablă câte un elev, cereți‑i să se așeze în dreptul unui număr
(de exemplu, 16), apoi să spună care sunt vecinii acestuia folosind expresiile „vecinul
mai mic” și „vecinul mai mare”. „Care este numărul cu 2 mai mare decât numărul dat?
Dar cu 2 mai mic?”. Pentru fiecare răspuns, solicitați și deplasarea elevului în dreptul
numărului rostit.

Pag. 44: PRIMĂVARA VIVALDI – MM; CLR; AVAP

Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=ShsxZxuHUsM
* Sugestie de lectură: Vivaldi și cele patru anotimpuri, de Cristina Andone.

Pag. 45: SUNETUL ȘI LITERELE f, F (1) – CLR

Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor f, F:
• Joc senzorial: Se aleg 3‑4 elevi din clasă care, legați la ochi, vor atinge o frunză, vor
mirosi o floare, vor gusta o bucățică de fagure (opțional), vor asculta un foșnet făcut de
o foaie de hârtie (mânuită de cadrul didactic). Fiecare va răspunde la una din întrebă‑
rile potrivite momentului: Ce ai atins?/Ce ai mirosit?/Ce ai gustat?/Ce ai auzit?. Cadrul
didactic repetă cele patru răspunsuri, enumerând cuvintele: frunză, floare, fagure, foș-
net. Cu ce sunet începe denumirea fiecăruia dintre aceste cuvinte?
• Scurt text: Elevii ascultă un scurt text, bătând o singură dată din palme ori de câte ori
aud cuvinte care conțin sunetul [f]: Primăvara a sosit. Fetele plantează flori în grădină.
Pomii fructiferi înmuguresc, apoi înfloresc. Oamenii curăță livezile. În aer se simte fum.
Frunzele proaspete foșnesc sub adierea vântului cald. Albinele fac miere. Fagurii sunt tot
mai plini. Fluturii se așază pe petale fine de flori firave. Se aude fâlfâit de aripi printre
crengile copacilor. Ce frumos! Totul e culoare!
• Lanțul cuvintelor: Fiecare elev va rosti câte un cuvânt care să conțină sunetul vizat,
fără a repeta cuvintele spuse de colegi săi.
• Sunetul se asociază cu literele f, F și se organizează cinci centre pentru fixarea în
memorie a celor două litere: centrul olfactiv (litere parfumate); centrul tactil (litere din
materiale de diferite texturi); centrul de construcții (construirea celor două litere din
materiale din natură – crenguțe, pietre, frunze, fire de iarbă etc.); centrul vizual (vână‑
toare de litere – f, F pe fișe pe care se află scrise toate literele învățate până acum, cu
diferite fonturi); centrul auditiv (audierea cântecului pentru copii „Fabrică de fantezie”
https://www.youtube.com/watch?v=BQ3OIuwZYsk, cu ajutorul unui set de căști ata‑
șate unui calculator). Rotiți elevii la aceste centre.
• Rezolvați exercițiile 1‑3 de la această pagină.
Ex. 4:Asigurați încălzirea musculaturii fine înainte de trasarea celor două litere și a semne‑
lor grafice propuse aici.

* Activitate în completare: Le puteți citi elevilor poezia „De pe‑o bună dimineață” de
Otilia Cazimir, apoi le dați câte o foaie de hârtie A5, pe care să fie ilustrat, în centru, doar un
fir lung de iarbă, colorat cu verde, iar elevii vor ilustra poezia cu cât mai multe detalii, în timp
ce dvs. le‑o recitiți (de câteva ori).

Pag. 46: NUMĂRUL 31 – MEM

Această pagină este menită să îi ajute pe elevi să observe legătura dintre lunile anului și
numărul de zile ale fiecărei luni. Completând în partea dreaptă, ei vor repeta noțiunea de
vecin al unui număr, vor descompune și compune un număr, vor completa axa numerelor,
vor descoperi diferite modalități de reprezentare a numerelor 28, 29, 30, 31.

218
Pag. 47: SUNETUL ȘI LITERELE f, F (2) – CLR; MEM
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, proiectați sau puneți pe tablă trei
imagini: flori, fluturi, furnici. Folosind tehnica furtuna de idei, cereți‑le elevilor să spună tot
ce știu despre fiecare.
Ex. 1 b)M
 ai întâi citiți‑le elevilor propozițiile date, apoi faceți un exercițiu de lectură în cor
și de tip ecou. Apoi cereți‑le elevilor să citească, cu voce tare, doar cuvintele colo‑
rate (fără ajutor). Realizați schema de despărțire în silabe, după model, a cuvintelor
colorate; identificați fiecare silabă din fiecare cuvânt în parte, apoi rezolvați cerința
exercițiului 1 b.
Ex. 2: M
 etoda observării. Se recomandă să aduceți în sala de clasă fie una‑două dintre
aceste plante, fie frunze de la cât mai multe dintre ele; lăsați elevii să le observe,
să le denumească, să le descrie, să le compare; rezolvați, apoi, subpunctele acestui
exercițiu.
Ex. 3:Înainte de a rezolva cerința, citiți‑le elevilor textul (din fiecare chenar dat); citiți‑l
apoi împreună, în cor; recitiți‑l dvs., cerându‑le să spună STOP ori de câte ori aud
cuvântul FAR/FEL în interiorul altor cuvinte. Pregătiți, pentru fiecare copil, câte
o foaie A4 cu cele două texte, scrise cât mai mare. Căutați împreună cuvintele FAR
și FEL, colorându‑le. Ori de câte ori le‑au colorat pe fișa lor, le vor încercui apoi pe text,
în auxiliarul de lucru.

Pag. 48: FLUTURI – AVAP; MEM

Știați că …?
Ochi de păun Monarh

Există aproximativ 2 000 de tipuri de ochi

de păun. Una dintre specii poate speria păsă‑
rile. Când pasărea se apropie, fluturele își
deschide aripile cât mai mult. Datorită culo‑
rii sub formă de ochi înverșunați, pasărea se Fluturele monarh străbate, în perioada
sperie și zboară. Astfel, insecta este salvată migra­ţiei, 5 000 km, fiind un fluture migrator.
de la moarte. Timp de 8 săptămâni străbate distanţa dintre
În Hong Kong există o specie căreia i se mai America de Nord și Mexic.
spune și „fluturele cu cap de șarpe”. Aripile Are aripile de culoare brun‑roşcată, cu
superioare au margini curbate care sunt oare‑
ner­vuri de culoare neagră, iar pe marginea
cum asemănătoare cu o pereche de capete de
aripilor sunt două rânduri de puncte albe.
șarpe.
Fluturele cu aripile deschise atinge şi 10 cm
Datorită culorilor de pe aripi, prădătorii
confundă insecta cu o reptilă periculoasă. lăţime.
Tuturor tipurilor le place să stea în coroana
copacilor.

219
 Coada‑rândunicii Ulise

Coada‑rândunicii are două generații pe
sezon. Fluturii din a doua generație sunt mai
mari decât cei din prima generație.
În Munții Carpați, urcă până la aproxima‑
tiv 2 000 m altitudine.
Când ajunge adult, acest fluture nu mai
crește, așadar are nevoie de hrană doar cât
să poată zbura.
Este, poate, unul dintre cei mai mari şi mai
frumoşi fluturi din lume și locuiește în pădu‑
rile din Australia. Aripile sunt fascinante, au
culoarea bleu mărginit de negru. În afară de
frumuseţea captivantă, fluturii atrag atenţia
şi prin capacitatea de a se camufla: pe cea‑
laltă parte a aripilor predomină maroniul,
culoare ce îi ajută să se ascundă de prădători.

Pag. 49: SUNETUL ȘI LITERELE î, Î (1) – CLR

Ex. 1 b)S e va verbaliza și ilustra un răspuns dat de colegi sau răspunsul propriu.
Textul:
_năuntru era cald. Mama hotăr_ să ieșim afară.
_n grădină am _ntins o pătură pe jos. Am _nceput un joc. Mama a adus și _nghețată. _n
jur totul era _nflorit. Am rămas afară până când s‑a _ntunecat.
Ex. 2, ex. 3 și ex. 4:Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor î, Î.

Pag. 50: ÎNĂLȚIMI ȘI LUNGIMI – MEM

Pentru această etapă, elevii se vor obișnui să utilizeze unități de măsură nonstandard
(creionul, agrafa de birou, talpa).
Ex. 2 și ex. 3:Sunt exerciții de echivalare. După realizarea acestor exerciții, puteți propune
întrebări, de exemplu: Dacă lățimea băncii măsoară 6 creioane, câte agrafe de
birou măsoară?

Pag. 51: SUNETUL ȘI LITERELE î, Î (2) – CLR

Înainte de rezolvarea exercițiilor de la această pagină, pregătiți un desen cu o oală. Îi
puteți întreba pe elevi ce i‑ar ruga mama să pună în oală, dacă ar face o supă de zarzavat.
La fiecare răspuns, rostiți același început de propoziție: În oală punem … (morcovi, sfeclă,
pătrunjel, varză, cartofi, ceapă etc.). Apoi ajutați elevii la formularea unei propoziții, între‑
bându‑i: Ce este acum în oală? Răspunsul așteptat: În oală sunt legume./În oală sunt zarza-
vaturi. Folosind metoda fonetico‑analitico‑sintetică, reprezentați propoziția în caietele cu
foi veline ale elevilor (sau pe o foaie de hârtie A5), după ce elevii desenează o oală.
Analizați împreună cuvântul „în”, apoi lucrați pe alte cuvinte, tot în caietele lor: încă
(Pune încă un morcov.), însă, hotărî, coborî.
Insistați asupra faptului că, în scris, litera î din i preferă să stea la început sau la sfârșit de
cuvânt, precizând că în interiorul cuvintelor stă litera â din a.
Ex. 1:Reamintiți diferențele dintre litera mică și litera mare de tipar, înainte de rezolvarea
acestui exercițiu.
Ex. 2:Încurajați elevii să citească, fără ajutorul dvs., cuvintele de la acest exercițiu.

220
Ex. 3 c) Dați un exemplu de continuare a întâmplării cu încă 2‑3 enunțuri, înainte ca elevii
să încerce singuri.
Puteți încheia activitatea cerându‑le elevilor să deseneze, în oala din caietele lor, legu‑
mele pe care le‑au pus în supă în jocul de la începutul activității. În timp ce desenează, pot
audia cântecul pentru copii „Supa de zarzavat”, pe muzica lui Tudor Gheorghe.

Pag. 52: ROȘII ȘI CĂPȘUNI – MEM

Le puteți prezenta elevilor etapele de dezvoltare ale plantei de roșie și ale celei de
căpșun: sămânța, răsadul, înflorirea plantei, fructele.

Pag. 53: PETER IEPURAȘUL – DP; CLR

Pe parcursul vizionării, opriți filmul pentru a identifica diferitele emoții trăite de perso‑
najul principal, cine îl ajută/cine îi sunt prietenii, pe cine îndrăgește personajul principal și
ce preferă să mănânce acesta.

Pag. 54: DACĂ AȘ FI… – CLR

Începeți activitatea cu un lanț al ideilor, cerându‑le elevilor să răspundă la întrebările:
• Ce‑ai face dacă ai avea tulpină?
• Ce‑ai gândi dacă ai fi un spiriduș?
• Ce‑ai vrea să vezi în zbor dacă ai fi un fluturaș?
221
Ex. 1:După rezolvarea acestei cerințe, le puteți propune elevilor să caute alte rime pentru
prima parte a fiecărei fraze (de exemplu: Dacă aș fi un spiriduș, aș zbura pe‑un pes-
căruș./Dacă aș fi un spiriduș, aș dormi pe un arcuș./Dacă aș fi un spiriduș, aș mânca
numai cușcuș.) Dați‑le unu‑două exemple înainte. Se recomandă să notați răspunsu‑
rile elevilor, pe care să le adăugați mai apoi în cărticica cu titlul „Din gândirea copiilor”.
Ex 3:Pentru repovestire, vă puteți folosi fie de Calendarul ilustrat pentru a ajuta elevii să
adauge cât mai multe detalii, precum și de „Drumul poveștii”, realizat la începutul lunii
cu elevii dvs.

Pag. 55: DACĂ AȘ FI UN FLUTURE… – MEM

Joc de spargere a gheții. Fiecare elev va completa propoziția Dacă aș fi un fluture… .
Acceptați răspunsuri variate: unde ar locui, ce activități ar avea, cu cine s‑ar juca, ce prieteni
ar avea etc. Este un joc care dezvoltă imaginația. Niciun răspuns nu este greșit. Încurajați
elevii să aibă răspunsuri diferite de ale colegilor.
După colorarea paginii, puteți să le împărțiți elevilor câte un cartonaș cu câte un număr
de la 0 la 31 și să îi provocați cu cerințe precum: să se ridice în picioare numerele de la 1 la
8, apoi numerele de la 23 la 31 etc. sau să se ridice în picioare numerele formate din două
cifre identice, numerele care au prima cifră 1 și a doua cifră este între 2 și 5 etc.
Verificați, cu ajutorul clasei, dacă sarcina a fost rezolvată corect. Elevii cu care verificați
sarcina de lucru sunt observatori.

Pag. 56: CĂRTICICA MEA CU FLORI – AVAP

Ex. 1:Extensie: Care este floarea ta preferată din cele prezentate? De ce?
Ex. 2: Turul galeriei. Așezați cărticelele obținute într‑o expoziție. Invitați elevii să le observe.
Solicitați elevii să ofere feedback colegilor, în care să le spună despre felul în care au
colorat florile și au decupat cărticica.

Pag. 57: SUNETUL ȘI LITERELE h, H (1) – CLR

Lanțul ideilor: Ce s‑ar întâmpla dacă iepurașul din poveste ar deveni hoț?
Ex. 1, ex. 2, ex. 3 și ex. 4: Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor
h, H.

Pag. 58: DACĂ AȘ FI… – MEM

Joc de spargere a gheții: Dacă aș fi o floare de primăvară, aș fi …, deoarece … .
Pregătiți o lalea în ghiveci pe care să o puteți prezenta elevilor.
Întrebați care sunt părțile componente ale unei plante, invitați elevii, pe rând, să le indice.
Scoateți planta din ghiveci și descoperiți rădăcina lalelei. Cereți‑le elevilor să explice de ce
rădăcina stă în pământ.

Pag. 59: SUNETUL ȘI LITERELE h, H (2) – CLR; AVAP

Sugestie pentru spargerea gheții: cereți‑le copiilor să spună ce flori de primăvară ar
pune într‑un buchet.
Metoda conversației. Discutați despre îngrijirea florilor și a plantelor din casă, încu­
rajați‑i să‑și exprime opiniile legate de cum ar trebui să oferim flori în dar – în buchet sau în
ghiveci. Dați feedback imediat pentru alegerile argumentate pe care le fac.
Ex. 1: Citiți împreună cuvintele cu litera lipsă; elevii vor descoperi astfel ce literă lipsește.
Ex. 2 b)Învățare prin descoperire: Explicați cerința și citiți împreună cuvântul încercuit;
faceți lectura model a textului; citiți, apoi, textul împreună, în cor, apoi cereți‑le să
descopere singuri (prin efort propriu) cuvântul „hai”.

222
Ex. 2 c)Recitiți textul împreună. Apoi cereți‑le elevilor să citească singuri, prin efort inde‑
pendent, cuvintele colorate. Aleator, cereți‑le să citească cu voce tare:
• primul cuvânt colorat din text;
• ultimul cuvânt colorat din text;
• cuvântul colorat care se repetă de trei ori în text;
• cel mai lung cuvânt colorat din text.
Ex. 3 a)Învățare prin descoperire: Explicați cerința cu ajutorul unui elev și citiți împreună
silabele date și cuvântul‑model; cereți‑le să descopere singuri (prin efort propriu)
alte cuvinte care pot fi formate de fiecare dată; trasați și dvs., pe tablă, cuvintele
formate de elevi.
Ex. 3 b)După descoperirea cuvântului, propuneți un exercițiu de comunicare orală, prin
care elevii vor completa propoziția Cu o harpă pot …, fără a repeta răspunsurile
anterioare.
* Încheiere: Propuneți spre audiție „Valsul florilor” (P. I. Ceaikovski), interpretat la harpă:
https://www.youtube.com/watch?v=ijXtH0MCTtE.

Pag. 60: HORA – MM; CLR

Hora este cel mai vechi și mai răspândit dans tradițional românesc, care strânge oame‑
nii într‑un cerc mare. Dansul este acompaniat de instrumente muzicale precum ţambalul,
acordeonul, viola, vioara, saxofonul, trompeta sau naiul.
Audiție: https://www.youtube.com/watch?v=crtijrqeC9w
Ex. 3:După învățarea pașilor în grupe de câte 4, puteți să faceți hora mare cu toată clasa.
Provocați elevii să vă spună cum s‑au simțit în timpul dansului.

223
 PROIECTUL LUNII MARTIE:
UN PUZZLE URIAȘ DE PRIMĂVARĂ
Pasul 1: indiciul 1 – „PETALE DE PRIMĂVARĂ” (CLR + MM):
• Se audiază cântecul „Primăvara”, ale cărui versuri se găsesc și în acest proiect.
• Frontal: aplicând metoda furtunii de idei, în urma audierii și înțelegerii cânte‑
cului „Primăvara”, elevii vor spune cât mai multe cuvinte care se potrivesc cuvân‑
tului PRIMĂVARA.
• Elevii se împart în perechi. Din fiecare pereche, un elev va extrage, dintr‑un
săculeț de primăvară, un bilețel cu câte un cuvânt ilustrat; în perechi vor încerca
să citească acel cuvânt și să spună dacă s‑a regăsit între exemplele lor anterioare
și dacă se potrivește primăverii. Lista cu bilețele se găsește și în acest proiect.
• Elevii sunt anunțați că vor construi împreună un puzzle uriaș de primăvară, urmând mai mulți pași; la final vor
descoperi ce reprezintă acel puzzle.
• În perechi, elevii vor trasa cuvintele de pe bilețele pe câte o petală de floare decupată din foaie de hârtie albă
cartonată; alăturat cuvântului „copiat”, vor ilustra semnificația acestuia, transformând petala într‑un peisaj de pri‑
măvară.
Pasul 2:indiciul 2 – „NORI, PICĂTURI DE PLOAIE ȘI CALCULE” (MEM + AVAP):
• În grupe de câte 5‑6 elevi: fiecare 3 perechi formate în etapa anterioară vor deveni o grupă de câte 6 elevi,
formându‑se astfel 4 grupe de lucru (la nevoie pot fi și 1‑2 grupe de câte 5 elevi).
• Se inițiază o discuție despre schimbările care se petrec primăvara în natură, fenomenele meteo cele mai des întâl‑
nite primăvara și se enumeră nevoile de bază ale plantelor (iarbă, flori, arbori, pomi fructiferi) pentru a crește.
• În grupe, se împart materialele de lucru, apoi se explică utilizarea acestora și sarcinile de lucru:
GRUPA 1:
– MATERIALE: o foaie A4 cu 3 nori de decupat; vată, lipici, foarfecă;
– MOD DE LUCRU: se decupează cei trei nori, respectând conturul dat; se colorează cei trei nori, folosind culorile
mov, gri și albastru; se aplică lipici pe fiecare nor; se lipesc smocuri mici de vată pe fiecare nor;
GRUPA 2:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, verde, cu conturul a două frunze; o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul unui
cerc mare și conturul unei tulpini (dreptunghi) întinse pe lungimea foii; foarfecă; plastilină verde, galbenă;
– MOD DE LUCRU: se decupează, după contur, cele patru elemente – frunze, tulpină, mijlocul florii; se ia plastilina
galbenă, se rupe în bucățele mici, se frământă, apoi se întinde, precum aluatul, cu degetele, pe toată suprafața cercului
decupat; se ia plastilina verde, se rupe în bucățele mici, apoi se întinde, precum aluatul, pe toată suprafața frunzelor și
a tulpinii decupate anterior;
GRUPA 3:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul a 5 picături de ploaie; pe fiecare picătură vor fi câte două ope‑
rații matematice de adunare în concentrul 0‑20; foarfecă;
– MOD DE LUCRU: se decupează cele 5 picături de apă; se rezolvă, în parteneriat, calculele de pe ele, apoi se
colorează folosind culori albastre;
GRUPA 4:
– MATERIALE: o foaie A4 cartonată, albă, cu conturul a 5 picături de ploaie; pe fiecare picătură va fi câte o operație
matematică de scădere în concentrul 0‑20; foarfecă;
– MOD DE LUCRU: se decupează cele 5 picături de apă; se rezolvă, în parteneriat, calculele de scădere date, apoi
se colorează folosind culori albastre.
Pasul 3: indiciul 3 – „ÎMPREUNĂ” (AVAP):
• Grupele de elevi vor asambla, pe o foaie de flipchart (sau pe două foi A3, lipite între ele), toate produsele muncii
lor desfășurate anterior: petalele cu cuvinte, mijlocul florii, tulpina, frunzele, stropii de ploaie.

224
 • Se descoperă puzzle‑ul mare și se revine cu întrebări despre ce elemente consideră elevii că lipsesc din puzzle
(exemple: solul, iarba, insectele, soarele – ascuns după nori).
• Se revine pe grupele anterior formate și se lucrează astfel:
GRUPA 1: modelează 3–4 buburuze, folosind plastilină;
GRUPA 2: modelează 3–4 fluturași, folosind plastilină;
GRUPA 3: modelează 3–4 albine, folosind plastilină;
GRUPA 4: rupe bucățele de foi verzi, cât mai înguste, pentru a reprezenta iarba.
• Grupele revin la lucrarea mare și întregesc puzzle‑ul cu produsele nou‑lucrate.
Pasul 4 (opțional) indiciul 4 – „UN CEAI DE PRIMĂVARĂ” (CLR + MM):
• Se revine la organizarea clasei pe perechi.
• Fiecare pereche va primi o fișă pe care va crea o rețetă de ceai de primăvară.
• Vor ilustra rețeta, apoi o vor prezenta.
• Rețetele se expun alături de lucrarea mare, de grup.
• Se încheie activitatea proiectul prin învățarea unei părți (sau prin învățarea integrală) a cântecului propus spre
audiție la începutul zilei.

A: „PRIMĂVARA”
– cântec din folclorul copiilor (versuri) –

Mii de albine, sute de fluturi, Soarele‑apare, iarba răsare,

Zeci de copii aleargă pe câmp; Câmpu‑nverzește, pomu‑nflorește;
Mii de culori, sute de flori, Pasărea cântă, copilul zburdă,
Doar una e primăvara! Ziua‑i mai lungă și noaptea‑i mai scurtă.

Mii de albine, sute de fluturi,

Zeci de copii aleargă pe câmp;
Mii de culori, sute de flori,
Doar una e primăvara!

B: CUVINTE DE PRIMĂVARĂ SCRISE PE BILEȚELE

• a se scrie pe bilețele de către cadrul didactic anterior desfășurării proiectului

PLOAIE SOARE FLUTURI IARBĂ

FLORI MUGURI ALBINE
GĂRGĂRIȚE MARTIE LALELE
CUIBURI APRILIE PĂSĂRI MAI
225
C: CEAI DE MARTIE
– REȚETA MEA DE CEAI FLORAL –

PLANTE AROMATICE:

FLORI DE TEI FLORI DE HIBISCUS

GĂLBENELE FLORI DE ORHIDEE

INGREDIENTE (Alege două flori parfumate pentru rețeta de ceai. Scrie, apoi desenează.)

FLORI DE : 

FLORI DE : BUCĂȚI 

MIERE LINGURIȚE SAU ZAHĂR: CUBURI 

226
D: PICĂTURI DE APĂ ȘI ADUNĂRI
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

6+4= 7+3= 9+2=

5+5= 8+4= 1+9=

6+5= 10 + 2 =
3+9= 1 + 10 =

227
D: PICĂTURI DE APĂ ȘI SCĂDERI
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

11 – 3 = 14 – 4 = 11 – 2 =

10 – 5 = 13 – 3 =

229
E: NORI, FRUNZE, TULPINĂ
– a se decupa de către elevi, pe grupe –

231
233
235
MERG LA PLAJĂ.
JOI VINE JENI LA NOI.
NE JUCĂM UN JOC.
AM CULES BUJORI.
237
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI
PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text-suport
„Descoperim cu
Apolodor, în Deltă, CLR MEM AVAP MM DP
păsările-n zbor”, de
Florin Bican
SĂPTĂMÂNA 26 pag. 62 Sunetul și pag. 63 Pozele lui pag. 64 Un lac cu pag. 68 Protejează
(pp. 62‑69) literele d, D (1) Apolodor nuferi apele!
pag. 63 Pozele lui pag. 64 Un lac cu
Apolodor nuferi
pag. 65 D de la Delta pag. 66 Vânătoarea
Dunării de ouă
pag. 67 D de la Dodo pag. 67 D de la Dodo

239
pag. 69 Sunetul și
literele z, Z (1)
SĂPTĂMÂNA 27 pag. 71 Z de la zâne pag. 70 Stop cadru! pag. 73 Berze și pag. 78 O rățușcă stă pag. 74 Cum
(pp. 70‑80) pag. 73 Berze și pag. 72 Prin binoclu pelicani pe lac memorez o poezie?
de Florin Bican

pelicani pag. 76 Aventuri în pag. 80 O țestoasă Metoda APO.

pag. 75 Sunetul și Deltă visătoare LO.DOR
Unitatea tematică:

literele ț, Ț (1)
pag. 77 Sunetul și
literele ț, Ț (2)
pag. 78 O rățușcă stă
pe lac
pag. 79 Ț de la țintă
pag. 80 O țestoasă
visătoare
„Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”,
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”

Perioada: săptămânile 26-27
Text-suport: „Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”, de Florin Bican
Săptămâna 26 (pp. 62–69)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Sunetul și literele d, D (1)”, pag. 62 1.1  „Pozele lui Apolodor”, pag. 63 3.1  „Un lac cu nuferi”, 1.1  „Protejează 2.1
– audiția textului-suport în lectura model 1.2 – identificarea apelor (izvor, lac, apă 3.2 pag. 64 1.2 apele!”, pag. 68 2.3
a învățătoarei sau a textului-suport 1.3 curgătoare, baltă) în imaginile date – utilizarea corectă 1.3 – joc: „Ghicește
înregistrat, din varianta digitală 4.1 – exprimarea ideilor proprii în a instrumentelor 2.2 animalul” (vezi
– observarea și discutarea imaginilor din legătură cu economisirea apei de lucru: pensula, 2.3 Ghidul profesorului)
Deltă – identificarea cauzelor poluării bețișoarele – identificarea

240
– rostirea corectă a cuvintelor ilustrate și apelor – realizarea unei obiectelor care
despărţirea lor în silabe Evaluare: observarea sistematică compoziții cu poluează apele
– identificarea locului pe care-l ocupă ajutorul culorilor, – vizionarea unor
sunetul [d] în fiecare cuvânt dat  „Un lac cu nuferi”, pag. 64 3.1 al materialelor filmulețe despre
– trasarea literelor d, D folosind degetul – identificarea viețuitoarelor care propuse și viețuitoarele care
arătător, un creion grafic, un creion trăiesc în lacuri în tehnica au dispărut și pe
colorat, o cariocă – realizarea unor legături între mediul amprentării cale de dispariție
– desenarea literelor d, D cu elemente de viață și viețuitoare
Evaluare: turul
specifice păsărilor Evaluare: observarea sistematică galeriei Evaluare: observarea
– trasarea literelor d, D și a semnelor  „Vânătoarea de ouă”, pag. 66 1.2 sistematică
grafice, după modelul dat – efectuarea de adunări folosind axa 1.4
Resurse: „Descoperim cu Apolodor, în numerelor 1.6
Deltă, păsările-n zbor”, de Florin Bican – completarea tabelului dat cu
(vezi Calendarul ilustrat) rezultatele obținute anterior
Evaluare: observarea sistematică – compararea numerelor pe baza
 „Pozele lui Apolodor”, pag. 63 1.1 imaginilor și a axei numerelor
– descrierea unor imagini date, din Deltă 1.3 – citirea și analiza problemelor
– alegerea imaginilor potrivite Deltei 2.1 date și scrierea exercițiilor
– exprimarea în propoziții clare, logice, 3.1 corespunzătoare
coerente
 Resurse: „Descoperim cu Apolodor, în Deltă, Evaluare: observarea sistematică
păsările-n zbor”, de Florin Bican (vezi 3.1
 „D de la Dodo”, pag. 67
Calendarul ilustrat)
– denumirea animalelor din ilustrații
Evaluare: observarea sistematică
– descrierea viețuitoarelor care
 „D de la Delta Dunării”, pag. 65 1.1 trăiesc în Deltă
– formularea de răspunsuri la întrebările 1.2 – manifestarea interesului pentru
legate de textul-suport 1.3 informații legate de animale
– identificarea cuvintelor care se repetă pe 3.1
Evaluare: observarea sistematică
etichete
– despărțirea corectă a cuvintelor în silabe și
identificarea numărului lor
– citirea, în ecou, a textului dat (împreună
cu doamna învățătoare)
– identificarea păsărilor care apar în poveste
– observarea cuvintelor colorate și despăr­
țirea lor în silabe, după modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
 „D de la Dodo”, pag. 67 1.3
– audierea textului dat și recunoașterea 2.1
numelui animalului descris 2.2
– observarea cuvintelor ilustrate și

241
identificarea silabei finale
Evaluare: observarea sistematică
 „Sunetul și literele z, Z (1)”, pag. 69 1.1
– povestirea după imaginile date (vezi 3.1
Calendarul ilustrat) 4.2
– pronunțarea corectă a cuvintelor date și
identificarea sunetului [z]
– despărțirea cuvintelor în silabe și
localizarea sunetului [z]
– trasarea formelor literelor z, Z în conturul
dat folosind degetul arătător, un creion
grafic, un creion colorat, o cariocă
– decorarea celor două litere trasând z și Z și
folosind creioane colorate sau o cariocă
– trasarea literelor z, Z și a semnelor grafice,
după modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 27 (pp. 70–80)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Z de la zâne”, pag. 71 1.1  „Stop cadru!”, pag. 70 3.1  „Berze și pelicani”, 2.3  „O rățușcă stă pe 1.4  „Cum memorez 3.2
– realizarea corespondenței imagine- 1.2 – recunoașterea păsărilor din imagini 1.3 pag. 73 lac”, pag. 78 2.1 o poezie?
cuvânt 1.3 – efectuarea scăderilor cu ajutorul axei 1.4 1.1 – audierea unor 2.3 Metoda APO.
 „O țestoasă
– desenarea literei lipsă din cuvintele date numerelor 1.6 1.2 sunete emise 3.1 LO.DOR”, pag. 74
visătoare”, pag. 80
– colorarea cuvintelor ilustrate, – colorarea rezultatelor conform 5.1 1.3 de obiecte 3.2 – observarea
– recunoaşterea
respectând codul culorilor codului dat 5.2 2.2 cunoscute, 3.3 pașilor pentru
diferitelor tipuri
– joc: „Rimează, nu rimează” (vezi Ghidul – completarea tabelului cu datele 2.3 cu sonorităţi 3.4 memorarea
de linii şi puncte
profesorului) obținute distincte (joc) versurilor
întâlnite în mediul
– identificarea cuvintelor care nu rimează – compararea rezultatelor obținute la – executarea unor (auditiv, vizual,
familiar
și care nu fac parte din șirul dat exercițiul anterior mişcări sugerate chinestezic) –
– decorarea unui
– identificarea prin colorare a cuvintelor – citirea problemelor, identificarea de text, prin joc vezi Ghidul
desen folosind
care respectă cerințele date și citite operației corespunzătoare, scrierea – imitarea unor profesorului
linii și puncte
Evaluare: observarea sistematică exercițiului potrivit sonorităţi Evaluare: observa‑
cu ajutorul
Evaluare: observarea sistematică cunoscute, jocuri rea sistematică
creioanelor

242
 „Berze și pelicani”, pag. 73 2.1 cu personaje
– jocuri de citire în ecou, împreună cu 2.2  „Prin binoclu”, pag. 72 1.3 colorate
– exersarea mişcării
doamna învățătoare și cu colegii 2.4 – observarea problemelor ilustrate și 1.4 Evaluare: observarea libere pe cântec,
– citirea cuvintelor colorate scrierea exercițiilor corespunzătoare 1.6 sistematică mişcare sugerată
– identificarea cuvintelor la plural – compararea rezultatelor obținute 5.1 de melodia
– identificarea propozițiilor adevărate, – realizarea corespondenței exercițiu – re­ 5.2 acestuia
care au informații din textul-suport zultat corect – audierea unor
– memorarea a două strofe din textul- – efectuarea de adunări cu trecere creaţii muzicale
suport peste ordin, după modelul dat
Evaluare: observa‑
– completarea unui desen dat cu detalii Evaluare: observarea sistematică rea sistematică
din textul-suport
– ascultarea unor propoziții citite și  „Aventuri în Deltă”, pag. 76 1.3
identificarea cuvântului care se referă la – rezolvarea problemei ilustrate și 1.4
pasărea descrisă scrierea exercițiului corespunzător 1.6
– compararea rezultatelor obținute 5.1
Evaluare: observarea sistematică 5.2
anterior
 „Sunetul și literele ț, Ț (2)”, pag. 77 1.1 – efectuarea scăderilor date și
– recunoașterea literelor ț, Ț, prin colorare 1.2 realizarea corespondenței cu
în desenul dat 3.1 rezultatele corecte
Evaluare: observarea sistematică
 – identificarea literei ț în cuvintele date
– denumirea viețuitoarelor din imagini
– formarea cuvintelor ilustrate cu ajutorul
silabelor, după modelul dat
Evaluare: observarea sistematică
 „O rățușcă stă pe lac”, pag. 78 2.1
– completarea propozițiilor cu ajutorul 2.2
cuvintelor/etichetelor potrivite 3.1
– asocierea imaginilor cu onomatopeele
corespunzătoare
– identificarea personajelor care apar în
videoclip
Evaluare: observarea sistematică
 „Ț de la țintă”, pag. 79 1.1
– identificarea viețuitoarelor după indiciile 1.2
prezentate 3.1
– formarea cuvintelor cu ajutorul silabelor
date
– ilustrarea cuvintelor descoperite
– recunoașterea cuvintelor care formează
rime

243
– realizarea corespondenței imagine-pro­
po­ziție potrivită
– joc: „Țintește ț sau t” (vezi Ghidul
profesorului)
Evaluare: observarea sistematică
 „O țestoasă visătoare”, pag. 80 3.1
– formarea de propoziții logice, clare, 3.2
corecte pe baza unui suport intuitiv 3.3
– exprimarea propriilor păreri în legătură
cu o situație dată
Evaluare: observarea sistematică
Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 8 (Caiet de evaluare a performanțelor)
Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Ouă, rândunele, cuiburi” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII APRILIE
Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor
de Florin Bican
Mă știți: eu sunt Apolodor! Întâi îi pune la păstrare
Sunt pinguinul călător În sacul ce sub cioc îl are
Ce-a dat pământului ocol (Un cioc portocaliu și mare)
Prin aer, pe ocean, pe sol… […] Și-apoi i-nghite rând pe rând,
Până când nu mai e flămând.
Nici până azi lumea nu știe
Despre a mea călătorie La început de primăvară
În Delta Dunării… Plutești, Sosește-n Deltă. Dar se duce
Dar n-ai cum să te plictisești – În Africa să prindă pește
Și-n apă sunt atâția pești, Când vremea-n Deltă se răcește.
Și-atâtea păsări peste tot! […]
În Deltă o să mai vedeți,
Le vom clasifica pe toate Poate, și pelicanii creți.
În funcție de habitate – Pe creștet au un moț buclat –
Adică locurile-n care Îi recunoști imediat.
Trăiesc și-și construiesc cuibare:
Pe apă sau pe sol… […] Cu cei comuni sunt rude bune –
Diferă, ca dimensiune,
Voi povesti câte ceva De ei, fiind un pic mai mari.
Din ce-am putut eu observa. Dar sunt la fel de buni pescari… […]
Sunt multe păsări – sute, mii –
Care trăiesc în colonii*, Aveți grijă (vă implor!)
Dar dintre ele, number one Dacă veniți cumva aici.
E maiestuosul pelican. Luați cu voi părinți, bunici,
Ornitologii** îi mai spun, Rude, vecini – pe cine vreți –,
Dar fiți, vă rog frumos, discreți:
În cărți, și pelican comun.
E number one pentru că are Căci păsările-atunci vă lasă
O anvergură*** foarte mare – Să le-admirați la ele-acasă
Aripile-i întinse-n zbor Și să le studiați… Mă rog,
Măsoară trei metri ușor. Poți să nu fii ornitolog,
Le mișcă lent, apoi planează – În schimb, poți fi ornitofil
Ochi ageri și privire trează. Chiar dacă ești doar un copil –
Adică poți fi iubitor
Când peștii ies la suprafață, De păsări și de lumea lor…
Coboară brusc și îi înhață.

* O colonie e un grup de păsări care nu se rup una de alta nicăieri – că sunt prieteni, frați sau veri, rămân tot timpul împreună unde găsesc
mâncare bună și umblă-așa, din loc în loc, spre avantajul reciproc.
** Ornitologii sunt, se știe, experți în ornitologie – știința care ne explică ce-i pasărea, la o adică.
*** Când aripi desfăcute-n zbor din vârf în vârf eu le măsor, aflu lungimea – o măsură ce se numește anvergură.

244
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Luna aprilie poate fi o lună a explorării, a observării, a cunoașterii, a înțelegerii și a creării de strategii.
La Întâlnirea de dimineață, la început de unitate tematică, puteți introduce elevii, tangențial, în tematica lunii, por‑
nind de la un brainstorming.
• Spune primul cuvânt care îți vine în minte când auzi cuvântul „zbor”.
• Spune prima propoziție care ți se formează în gând când auzi cuvântul „păsări”.
• Numește o pasăre care poate zbura și o pasăre care nu poate zbura.
• Numește o pasăre din țara ta și o pasăre arctică (din ținuturile înghețate).
• O
 dată ajunși la pinguini, continuați Întâlnirea de dimineață cu salutul pinguinului (aici puteți stabili împreună cu
elevii o mișcare/un gest/un cuvânt asociat).
Integrați Întâlnirea de dimineață cu prima oră de CLR, descoperind orizontul de cunoștințe și orizontul de așteptare
al elevilor:
• A
 ți auzit vreodată despre un pinguin pe nume Apolodor? Cine este? Unde îl întâlnim? La ce este el priceput? Ce îi
place lui să facă?
În cazul în care elevii nu cunosc personajul Apolodor, recomandarea este fie să le citiți câteva fragmente din cărțile
cu Apolodor, fie să îi lăsați să audieze piesa Adei Milea – „Apolodor” – înainte de a intra în textul propus lunii aprilie.

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• P
 redicții pe baza ilustrației din Calendar: Folosindu-vă de imagini, le puteți cere elevilor să completeze următoa‑
rele enunțuri:
Știu că păsările din ilustrații se numesc…
Cred că ele trăiesc…
Mă aștept ca din această poveste să aflu cum…
Îmi doresc ca din această poveste să aflu informații despre…
• V
 ocabularul ilustrat: Pregătiți ilustrații care să definească, cel puțin intuitiv, cuvintele pe care dvs. le considerați
ca fiind noi pentru elevi; lăsați-i să încerce să descrie ce observă în imagini, să încerce să le denumească printr-un
cuvânt, apoi asociați fiecărei imagini cuvântul nou.
Propuneți-le elevilor să pună noile cuvinte în propoziții create de ei, pentru a verifica dacă le-au înțeles.
• Întrebări de prelectură: Adresați-le elevilor întrebările specifice acestei etape, din Calendarul ilustrat (secțiunea
„Înainte de poveste”).

B. În timpul audierii textului – lectura

• În timpul primei lecturi a textului, opriți-vă după fiecare strofă și cereți-le elevilor să repovestească, în una-două
propoziții, folosind cuvintele lor, ce se petrece până în acel moment al lecturii. Fiind un text cu rime, copiii vor
avea nevoie să „și-l spună”, pentru ca întâlnirea cu acesta să fie de bun augur.
• P
 e parcursul celei de-a doua lecturi, propuneți-le elevilor să adauge cuvântul care rimează, ori de câte ori dvs. vă
opriți din citit (de exemplu: „Mă știți: eu sunt Apolodor!/Sunt pinguinul …/Ce-a dat pământului ocol/Prin aer, pe
ocean, pe …”).

245
C. După audierea textului – postlectura
• Adresați-le elevilor întrebările din Calendarul ilustrat, secțiunea „În poveste”.
• Întoarceți-vă la ilustrația mare din Calendar, puneți degetul sub câte o imagine și întrebați elevii: Când priviți
această imagine, la care parte a textului vă gândiți? Ce ați aflat din text în acea parte?
• Încurajați elevii să exprime, într-o propoziție, primul mesaj dedus de ei din text: Despre ce consideri tu că este
vorba în textul pe care l-ai ascultat astăzi?
* Observație: Este posibil ca elevii dvs. să nutrească o curiozitate vădită în legătură cu ce înseamnă „deltă” și „Delta
Dunării”. Faceți, în prealabil, o selecție de informații adaptate vârstei, însoțite de imagini și/sau filmulețe educa‑
tive care să îi plimbe pe elevi în universul deltei. Expuneți-i la curiozități despre Delta Dunării. Folosiți Google Earth
pentru a face o călătorie virtuală în Delta Dunării. Ascultați cu ei informațiile de pe platforma IZZI legate de acest
subiect.
• D
 upă aproximativ 3‑5 zile de lucru pe baza textului „Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor” și a dife‑
ritelor exerciții din Caietul verde, propuneți-le elevilor animația textului de pe platforma IZZI, urmată de setul de
întrebări din Calendarul ilustrat, secțiunea „Dincolo de poveste”. Unei astfel de ore îi puteți adăuga ilustrarea tex‑
tului, pe grupe de elevi, fiecare grupă primind câte o strofă cu care să lucreze. De asemenea, elevii din fiecare
grupă pot da câte un titlu lucrării lor, motivând alegerile. Astfel, îi ajutați să deducă mesajele-cheie din strofele
ilustrate. Puteți pune lucrările lor în ordine, pe un perete al clasei, realizând astfel filmul textului. Faceți un tur al
galeriilor, în timp ce le citiți, cu voce tare, titlurile alese de fiecare grupă pentru lucrările lor.
* Extensie: Alegeți câte o pasăre care trăiește în Delta Dunării. În fiecare zi, acordați acelei păsări 5 minute de obser‑
vare pe bază de imagini, investigație pe bază de ilustrații, descoperire pe bază de filme educative. Discutați cu ele‑
vii despre trăsătura pe care ei au observat-o la acea pasăre și care i-a surprins/care le-a rămas în minte. Extindeți
cele observate la diferite valori pe care să le modelați/dezvoltați/lucrați la clasă – perseverență, hărnicie, curaj,
răbdare, încredere, responsabilitate etc.

UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR

• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între­
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• d
 upă prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigu‑
rați‑vă că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe
baza planșei.

246
 O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE
sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 62: SUNETUL ȘI LITERELE d, D – CLR
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, cereți-le elevilor să vă spună dacă
știu ce este aceea o deltă și să enumere cuvinte care pot fi asociate cuvântului „deltă”.
Ex. 1: Pentru fiecare imagine, segmentați fonematic cuvintele formate din 3‑5 sunete.
Ex. 2: Se recomandă abordarea multisenzorială în predarea sunetului și literelor d, D.

Ex. 3. Înainte de trasarea literelor și a semnelor grafice de la acest exercițiu, faceți încălzirea
mușchilor fini ai mâinii.
În completare: Puteți pregăti foi de dimensiune A5 pentru ca elevii să joace jocul X și 0,
folosind literele d și b:
b d b
b d b
d

x/0 = d/b

Pag. 63: POZELE LUI APOLODOR – MEM; CLR

În completare, se poate urmări filmulețul „Paxi – circuitul apei în natură” https://www.
youtube.com/watch?v=mylCQjryPiU.
Puteți discuta despre fiecare mediu de viață, dirijând observarea florei și a faunei carac‑
teristice fiecăruia.

Pag. 64: UN LAC CU NUFERI – AVAP; MEM

Această temă este foarte utilă pentru cultivarea răbdării. Este foarte important să insis‑
tați asupra combinării celor trei culori. Puteți exemplifica rolul punctului și prin tabloul
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pointilism#/media/Fi%C8%99ier:Albert_Dubois-Pillet_The_
Banks_on_the_Marne_at_Dawn.jpg.
Discutați despre mediul de viață acvatic. Puteți să le prezentați elevilor câteva specii de
animale care trăiesc în apa unui lac.

Pag. 65: D DE LA DELTA DUNĂRII – CLR

Înainte de a rezolva primul exercițiu de la această pagină, folosindu-vă de ilustrația mare
din Calendar, reluați conținutul textului „Descoperim cu Apolodor, în Deltă, păsările-n zbor”
și refaceți, oral, drumul textului.
Ex. 1: După ce refaceți drumul textului și înainte de rezolvarea acestui exercițiu, este timpul
să le propuneți elevilor animația aferentă textului lunii, de pe platforma izzi.ro
În completare: Brainstorming: Cereți-le elevilor să propună denumiri de alte insule care
să conțină sunetul [d].
Ex. 2: După rezolvarea acestui exercițiu, povestiți-le/pregătiți-le elevilor curiozități/scurte
filme educative despre aceste păsări. Asigurați-vă că le arătați mai multe imagini (de
dimensiuni mai mari) cu aceste păsări, din habitatul lor natural.
247
Ex. 3 a) Înainte de a lucra cu elevii, citiți textul model. Puteți să îl aveți, în prealabil, scris/
proiectat pe tablă, pentru a exemplifica maniera de a urmări cu degetul cuvintele
citite.
Ex. 3 c) Scrieți aceste cuvinte pe tablă pentru a le arăta elevilor cum să marcheze silabele;
puteți invita câte un elev la tablă pentru a lucra și frontal (după ce le dați un model).
În completare: Pregătiți un scurt film educativ/o secvență dintr-un film educativ despre
pelicani. Lăsați elevii să împărtășească ce cunosc ei despre pelicani.

Pag. 66: VÂNĂTOAREA DE OUĂ – MEM

Se va insista pe aflarea rezultatului adunărilor pe baza numărătorii și folosind axa nu­­
merelor.
Ex. 1: Nu insistați pe scrierea rezultatelor pe ouă (nu a fost creat spațiul corespunzător și
elevii nu cunosc încă principiul zecimal și pozițional).
Ex. 2: Pentru a afla numărul total de ouă, provocați elevii să asocieze cele patru numere în mai
multe moduri (de exemplu: 3 + 3 + 5 + 1 = 6 + 6 = 12 sau 3 + 5 + 1 + 3 = 8 + 4 = 12 etc.).

Pag. 67: D DE LA DODO – CLR; MEM

Ex. 1 b) Faceți citirea cuvintelor pe silabe; pentru a le fi elevilor mai ușor, le puteți avea
scrise pe tablă și, în timp ce le citiți, puteți realiza marcarea grafică a silabelor.
coadă
Ex. 2: Reluați rimele și cereți-le elevilor să explice, folosind cuvintele lor, când rimează două
cuvinte. Propuneți-le elevilor să adauge alte cuvinte care rimează cu perechile iden‑
tificate (Apolodor – Isidor – Teodor – coridor etc.).

Pag. 68: PROTEJEAZĂ APELE! – DP

Ex. 2: Prezentați-le elevilor cele 9 idei simple pentru reciclarea deșeurilor și decideți
împreună pe care dintre acestea le veți realiza în zilele dedicate „Săptămânii Verzi”.
https://cleanriver.com/recycling-projects-kids-schools/

Pag. 69: SUNETUL ȘI LITERELE z, Z (1) – CLR

Ex. 1: a. Ascultați toți elevii din clasă. Fiecare elev va trebui să motiveze alegerea făcută
(exersați vorbirea pe rând, ascultarea colegilor).
b. După rezolvarea acestei cerințe, este rândul elevilor să dea exemple de cuvinte
care conțin sunetul vizat, în poziție inițială și finală (dacă nivelul clasei permite,
căutați și rostiți și cuvinte care conțin sunetul [z] în poziție mediană).
Ex. 2, ex. 3 și ex. 4: Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului [z], respectiv a litere‑
lor z, Z.

Pag. 70: STOP CADRU! – MEM

Ex. 1: Rezultatele scăderilor se vor afla prin numărare pe axa numerelor din subsolul paginii.
Ex. 2: Recomandăm aflarea totalului prin mai multe modalități de asociere ale celor cinci
nu­­mere (vezi exercițiul 2 de la pagina 66).
Ex. 3: Pentru aflarea numărului de pești pe care trebuie să îl prindă fiecare pasăre pentru
a fi la egalitate cu pasărea care a prins mai mulți, recomandăm să folosiți metoda
balanței.
248
Pag. 71: Z DE LA ZÂNE – CLR
Joc de spargere a gheții: Pregătiți 5‑6 foi de flipchart/foi de dimensiunea A3, pe care să
aveți scrise cât mai multe litere z și Z, printre alte litere, cu diferite fonturi. Dați un cod de
culoare pentru litera mare și litera mică de tipar, împărțiți elevii pe grupe, oferiți-le un timp
(în funcție de nivelul clasei: 1‑2 minute) și cereți-le să încercuiască cele două litere după cod.
Alternativă: pe fiecare foaie de flipchart poate fi desenată câte o zână, iar îmbrăcămin‑
tea acesteia să fie decorată cu litere. Elevii caută cele două litere în… designul rochiei/
vestimentației.
Ex. 1: După fiecare cuvânt descoperit, cereți-le elevilor să găsească o asemănare și o deo‑
sebire între ce reprezintă perechile de imagini propuse (zero și zece; zar și cub etc.).
Ex. 2: Citiți împreună cuvintele date în cod; citiți împreună exemplul; restul exercițiului
poate fi propus ca muncă independentă, cu verificare ulterioară, frontal. În timp ce
clasa lucrează, puteți merge pe la elevii care întâmpină dificultăți, pentru a-i susține
în citirea cuvintelor.
Ex. 3: După audierea fiecărui șir de rime, propuneți citirea în cor a cuvintelor. La final, reci‑
tiți fiecare „intrus” și cereți-le elevilor să propună cuvinte care rimează cu aceștia
(recitirea „intrușilor” poate fi propusă ca efort din partea elevilor, fără sprijinul dvs.).
Ex. 4: Lista de indicii poate fi citită de elevi, dacă nivelul clasei permite, independent sau în
perechi, prin alternare. Numele de pe etichete presupun efort independent pentru
citire.

Pag. 72: PRIN BINOCLU – MEM

Ex. 1: Rezultatele exercițiilor se află prin numărare, folosind axa numerelor din subsolul
paginii.
Ex. 4: Elevii sunt ghidați să observe că numerele din piramide se obțin adunând, două câte
două, numerele de la bază.

Pag. 73: BERZE ȘI PELICANI – CLR; AVAP

Ex. 1 a) Exercițiile de citire pot fi extinse și la alte tipuri de citire; de exemplu, aici, puteți
propune și cititul-ecou (elevii sunt ecoul dvs. în cazul fiecărui cuvânt subliniat).
Ex. 2 a) În funcție de nivelul clasei, propozițiile pot fi citite de câțiva elevi, cu voce tare,
fără ajutorul dvs. Puteți propune citirea de două – trei ori a aceleiași propoziții,
alegând un alt elev de fiecare dată.
Ex. 2 c) Ascultați detaliile propuse în desen de elevi. Puteți face o inter-verificare printr-un
tur al galeriei.
Ex. 3: Aici observați cu elevii cuvintele cu înțeles opus. Cereți-le să propună alte perechi
de cuvinte cu înțeles opus sau propuneți dvs. o listă de cuvinte pentru care elevii să
identifice (oral) perechea cu înțeles opus.

Pag. 74: CUM MEMOREZ O POEZIE? METODA APO.LO.DOR – DP

Această pagină propune parcurgerea unei tehnici de memorare ce implică toate cele trei
canale de învățare: auditiv, vizual, kinestezic.
Pasul 1: Rostiți întreaga strofă și explicați fragmentul, în așa fel încât să fiți siguri că toți
copiii l-au înțeles. Rostiți vers după vers și cereți-le copiilor să repete după dvs.
Pasul 2: Cereți-le copiilor să vizualizeze secvențele din fragmentul dat. Pentru aceasta exis‑
tă două posibilități: vizualizarea externă și vizualizarea internă. Oferiți drept suport
pentru vizualizarea externă cele cinci imagini și cereți-le copiilor să le ordoneze.
Arătați imaginile în ordinea corectă și rostiți versurile asociate fiecărei imagini.
249
 Așezați imaginile pe podea, cu fața în jos, și cereți-le copiilor să-și amintească
imaginea și să spună textul. Astfel, veți reuși să faceți transferul de la vizualizarea
externă la cea internă.
Pasul 3: Pasul kinestezic presupune asocierea unei mișcări potrivite textului. Mișcările pot
fi realizate doar cu mâinile, așa cum indică exercițiul din text, sau cu tot corpul.
Urmăriți, de-a lungul acestui exercițiu, care strategie de învățare este mai ușoară pentru
fiecare copil. Acest lucru vă este de folos în organizarea viitoarelor situații de învățare.

Pag. 75: SUNETUL ȘI LITERELE ț, Ț (1) – CLR

Joc de spargere a gheții: În ciocul pelicanului stă ascuns/ă… – elevii completează enunțul
lacunar.
Ex. 1 a) După rezolvarea acestui exercițiu, cereți-le elevilor să dea propriile exemple de
cuvinte care conțin sunetul vizat, precizând și poziția acestuia în exemplele date
de ei.
Ex. 2, ex. 3 și ex. 4: Se recomandă predarea multisenzorială a sunetului și literelor ș, Ț.
În completare: Joc: „Firul de ață” – Pe un fir de ață prindeți (sau lipiți cu bandă) cât mai
multe litere ț și Ț, printre alte litere mici și mari de tipar (jetoane cu litere/litere din diferite
materiale). Doi elevi vor ține întins firul de ață, în timp ce câte un coleg de-al lor va trece pe
sub firul de ață întins, încercând să „culeagă” cel puțin o literă vizată – ț, Ț.

Pag. 76: AVENTURI ÎN DELTĂ – MEM

Ex. 1 și ex. 3: Rezultatele se află prin numărare, folosind axa numerelor din subsolul paginii.

Pag. 77: SUNETUL ȘI LITERELE ț, Ț (2) – CLR

Joc de spargere a gheții: Folosind un băț și un fir de ață la capătul căruia atârnă o agrafă
metalică, improvizați o undiță. Pregătiți jetoane mici de hârtie sau chiar decupaje cu pești
pe care să fie scrise literele ț și Ț. Lipiți pe fiecare jeton câte un magnet (tip bandă, cu o față
adezivă). Chemați elevii, pe rând, la pescuit și fiecare literă „prinsă” de ei va fi denumită,
cu voce tare (ț mic de tipar, Ț mare de tipar). Apoi rezolvați exercițiul 1.
Ex. 2: Căutați și arătați-le elevilor imagini mai mari cu acești pești. Puteți adăuga un scurt
video sau curiozități despre unul sau mai mulți dintre acești pești.
Ex. 3: Pentru rezolvarea acestui exercițiu, potriviți fiecare silabă dată cu toate variantele de
sub ele, apoi alegeți-o pe cea corectă.
În completare: Pe planșete/foi albe de hârtie, lăsați elevii să întindă plastilină și, cu vârful
creionului grafic sau cu o scobitoare, cereți-le să traseze cuvintele de la acest exercițiu.

Pag. 78: O RĂȚUȘCĂ STĂ PE LAC – MM; CLR

Ex. 1 a) Încurajați efortul independent de lectură. Mergeți pe ambele variante date, lăsând
elevii să creeze câte două propoziții pentru fiecare imagine.
Observație: Propuneți un joc prin care să explicați cuvintele (posibil) necunoscute –
posac, codru, stol – înainte de a începe activitatea (de exemplu: trei imagini + cele trei
cuvinte: elevii le asociază intuitiv și explică semnificația fiecărui cuvânt pe baza imaginilor).

Pag. 79: Ț DE LA ȚINTĂ – CLR

Joc de spargere a gheții:| Puteți pregăti pentru elevi o țintă desenată pe o foaie de
flipchart/o foaie A3. Pe țintă, pe fiecare nivel, scrieți cuvinte care conțin cele două litere (ț și Ț)
cu litere mari sau mici de tipar. Sub fiecare cuvânt desenați câte un cerc. Elevii pregătesc câte
250
o biluță de plastilină. Dvs. pregătiți o eșarfă. Citiți cu elevii toate cuvintele de pe țintă. Câte un
elev va alege un cuvânt de pe un nivel. Legat la ochi, cu biluța de plastilină, aflat la 3 pași mici
distanță de țintă, va încerca să plaseze biluța de plastilină pe cercul de sub cuvântul ales în
prealabil. Colegii îl vor ghida prin codul rece – cald –fierbinte.
Propunere: În centru poate fi scris cuvântul „ȚOPĂIE”. Dacă elevul legat la ochi nimerește
„ținta”, colegii săi trebui să sară de 3 ori în sus, pe loc (să țopăie).
Ex. 1: Scrieți și dvs. cuvintele pe tablă, rostind clar, tare și rar fiecare silabă trasată.
Ex. 2: Propozițiile de la acest exercițiu pot constitui, pentru elevii dvs., un prilej de a încerca
să citească fără ajutor, de fiecare dată, un cuvânt/o propoziție ales/aleasă de dvs.
(printr-un cod prestabilit de dvs. încă de la început).
Ex. 3: Acest joc presupune varianta mai simplă a celui propus la începutul activității. Dați-le
elevilor șansa să îl joace de 3‑4 ori. Dacă timpul vă permite, puteți schimba perechile,
astfel încât fiecare elev să joace cu 2 sau 3 colegi. Spuneți-le încă de la început ce
presupune atingerea centrului țintei (se vor îmbrățișa).

Pag. 80: O ȚESTOASĂ VISĂTOARE – AVAP; CLR

Pentru exemplificare, puteți urmări tutorialul: https://www.google.com/search?q=turtle+
artwork+points+and+lines+todlers&source=lmns&tbm=vid&bih=593&biw=1266&rlz=1C1
NHXL_roRO839RO842&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjl6vLcjNT9AhWzWaQEHSr8DIAQ_AUo
AnoECAEQAg#fpstate=ive&vld=cid:58ab6e7c,vid:84zb6m-tEhw.

251
 PROIECTUL LUNII APRILIE:
OUĂ, RÂNDUNELE, CUIBURI
Se lucrează în echipe de câte patru copii.

ETAPA 1: OUĂ: Decupează patru ouă de diferite culori. Decorează-le.

ETAPA 2: MIȘCAREA ȘI STRIGĂTUL ECHIPEI: Fiecare echipă își alege o mișcare și un strigăt de identificare.
ETAPA 3: MĂSCUȚE: Confecționarea unei măști de rândunică.
ETAPA 4: CURSA RÂNDUNELELOR:
• C
 opiii sunt împărțiți în mai multe echipe egale ca număr, așezate pe perechi.
de exemplu: o echipă = două sau 3 perechi
• Fiecare pereche este legată de picioare (la glezne).
• La 8‑10 m de aceasta, se trasează linia de sosire.
• P
 rima pereche din fiecare echipă așteaptă semnalul de plecare. La semnalul dat, aceștia pornesc în mers rapid
până la linia de sosire, înconjoară câte un coș cu ouă care marchează locul de întoarcere, iau un ou și revin la echi‑
pele lor.
• L asă, în cutia/coșul echipei, oul adus, îi ating pe umăr pe următorii (cei din a doua pereche) care parcurg același
traseu, apoi trec la coada șirurilor.
• Câștigă echipa care a terminat prima cursa și a adus toate ouăle.
ETAPA 5: JOC: „Rândunică, mută-ţi cuibul!”:
• Copiii se grupează câte doi, faţă în faţă, ţinându-se de mâini.
• Se formează mai multe perechi de acest fel, reprezentând cuibul.
• În mijloc va intra un al treilea copil, cu rolul de „rândunică” (cei trei formează cuibul cu rândunica în el).
• U
 n jucător rămâne fără cuib. Când animatorul (educatorul, învăţătorul) strigă „Rândunică, mută-ţi cuibul!”, toate
rândunelele îşi schimbă cuibul. Astfel, copilul rămas inițial afară îşi va găsi un cuib, iar un altul va rămâne fără cuib.
• Copilul rămas ulterior afară din cuib va trebui să-şi găsească un altul la următoarea strigare.
ETAPA 6: CONSTRUIEȘTE:
• Observă un film despre cum construiesc rândunelele cuiburi: https://www.youtube.com/watch?v=1jgKpoGvxgY.
• Construiește un cuib cu echipa ta, folosind materiale din natură.

252
253
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI PE SĂPTĂMÂNI,
CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text-suport:
„Lapte de albine”, CLR MEM AVAP MM DP
de Carmen Tiderle
SĂPTĂMÂNA 28 pag. 6 Lapte de albine pag. 7 Numerele pag. 7 Numerele de la
(pp. 6‑14) (1) naturale 0-31 – De la 21-31
pag. 8 Lapte de albine 21 la 31 pag. 9 3(0), 2(0), 1(0)…
(2) pag. 8 Lapte de albine START!
pag. 10 Fac sau nu fac? (2) pag. 12 O poveste
pag. 12 O poveste pag. 9 3(0), 2(0), 1(0)… încurcată
încurcată START!
pag. 14 Hărnicia și pag. 10 Fac sau nu fac?
lenea pag. 11 Banii. Recunoaș­
tere și schimb
pag. 13 Din viața
insectelor

SĂPTĂMÂNA 29 pag. 15 Sunetele și pag. 16 Schimburi

255
(pp. 15‑22) literele x, X pag. 19 Probleme… fără
pag. 17 Nevoi și probleme (1)
dorințe pag. 21 Probleme… fără
pag. 18 X de la Xerox probleme (2)
pag. 20 Albinuța Trix pag. 22 Sunetul și
pag. 22 Sunetul și literele k, K
Unitatea tematică:

literele k, K
SĂPTĂMÂNA 30 pag. 24 Kilt, Viking, pag. 25 Pușculița pag. 26 Pușculițe pag. 23 Jocuri cu Miki
(pp. 23‑36) Mikado pag. 28 Apicultorul pag. 29 Bondarul și Tiki
pag. 27 Alte ocupații pag. 31 Încurcături cu pag. 29 Bondarul
trăsnite numărul 5 (1)
pag. 30 Sunetul și pag. 32-33 Albinopoly –
„Lapte de albine”, de Carmen Tiderle

literele y, Y joc „Albinopoly” (vezi

pag. 34 Sunetul și Ghidul profesorului)
literele q, Q pag. 35 Încurcături cu
pag. 36 Sunetul și numărul 5 (2)
literele w, W pag. 36 Sunetul și
literele w, W
 Text-suport:
„Lapte de albine”, CLR MEM AVAP MM DP
de Carmen Tiderle
SĂPTĂMÂNA 31 pag. 37 Soare. Pământ. pag. 37 Soare. Pământ. pag. 38 Prin Univers pag. 40 Numai faguri
(pp. 37‑46) Lună Lună pag. 40 Numai faguri plini cu miere
pag. 38 Prin Univers pag. 38 Prin Univers plini cu miere
pag. 39 Din faguri pag. 44 Zum, zum, zum! pag. 42 X și 0 cu
pag. 41 Matca albinuțe și mămăruțe
pag. 43 Albinuțe în
zbor
SĂPTĂMÂNA 32 Ziua I:
(pp. 45‑46) „Povești în natură”,
„Săptămâna Verde” „Vânătoare de
sunete”, „Artă în
natură”, „Hrănitori
pentru păsări”,
„Cutia misterelor”
Ziua a II-a:
„Compostel, un

256
prieten fidel”
Ziua a III-a:
„Colțul verde”,
„Ferma de
viermișori”
Ziua a IV-a:
„Arborariu”
Ziua a V-a:
„Moara de vânt”,
„Moara de apă”
Vezi Ghidul
profesorului
Evaluare: observarea
sistematică
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „Lapte de albine”

Perioada: săptămânile 28-32
Text-suport: „Lapte de albine”, de Carmen Tiderle
Săptămâna 28 (pp. 6‑14)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Lapte de albine (1)”, pag. 6 1.1  Numerele naturale 0-31 – 1.1  „Numerele de la 1.1  „Din viața 2.3
– audiția textului-suport în lectura model 1.2 „De la 21 la 31”, pag. 7 1.2 21-31”, pag. 7 1.2 insectelor”, pag. 13
a învățătoarei sau a textului-suport 1.3 – identificarea numărului 1.3 – realizarea unui 1.3 – identificarea
înregistrat, din varianta digitală 2.1 corespunzător obiectelor din desen prin unirea caracteristicilor
– formularea de întrebări legate de text: 2.2 imagini punctelor și insectelor
Cine?, Ce?, Unde? etc. – numărarea crescătoare în intervalul colorarea acestuia – evidențierea

257
– repovestirea textului-suport după 0-31 eventualelor
imagini – identificarea vecinilor unui număr, Evaluare: observarea pericole pe care
– identificarea numărului cuvintelor din colorarea lor diferită sistematică, apre­ insectele le prezintă
propozițiile date – numărarea descrescătoare prin cieri despre modul
unirea punctelor, pentru a obține de lucru Evaluare: observarea
Resurse: textul-suport „Lapte de albine”, un desen sistematică
de Carmen Tiderle (vezi Calendarul  „3(0), 2(0), 1(0)… 1.1
ilustrat), exercițiile din varianta digitală Evaluare: observarea sistematică, START!”, pag. 9 1.2  „Hărnicia și lenea”, 1.1
Evaluare: observarea sistematică aprecieri despre modul de lucru – realizarea unui 1.3 pag.14 3.3
 „Lapte de albine (2)”, pag. 8 3.1 desen prin unirea – recunoașterea unor
 „Lapte de albine (2)”, pag. 8 2.1 – recunoașterea animalelor din punctelor și trăsături personale
– completarea propozițiilor date cu 2.2 imagini colorarea acestuia elementare
imagini/cuvinte – identificarea foloaselor pe care – identificarea
– identificarea prin colorare a cuvintelor Evaluare: observarea
oamenii le au de la animale activitaților
date, dintr-un șir dat sistematică,
preferate
Evaluare: observarea sistematică, aprecieri despre
Evaluare: observarea sistematică aprecieri despre participarea modul de lucru Evaluare: observarea
elevilor la lecție sistematică
  „O poveste încurcată”, pag. 12 1.2  „3(0), 2(0), 1(0)… START!”, pag. 9 1.4  „O poveste 1.1
– desenarea ființelor descoperite din 1.3 – citirea exercițiilor date 1.6 încurcată”, pag. 12 1.2
ghicitori 2.2 – rezolvarea exercițiilor de adunare – realizarea unor 1.3
– despărțirea cuvintelor date în silabe și cu/fără trecere peste ordin, în desene, după
marcarea lor prin desen concentrul 0-31 cerințe date
– realizarea de dialoguri scurte – colorarea drumului
(câteva replici) cu personajele date Evaluare: observarea sistematică, găsit, care duce
– identificarea personajelor desenate și a aprecieri despre participarea spre personaje
ocupațiilor lor elevilor la lecție
Evaluare: observarea
Evaluare: observarea sistematică  „Fac sau nu fac?”, pag. 10 3.1 sistematică,
– recunoașterea animalelor din aprecieri despre
 „Hărnicia și lenea”, pag. 14 1.2 imagini modul de lucru
– vizionarea filmului „Albinuța Maya” 1.4 – identificarea foloaselor pe care
– povestirea după imagini date 2.2 oamenii le au de la animale
– identificarea acțiunilor potrivite
Evaluare: observarea sistematică
Evaluare: observarea sistematică
 „Banii. Recunoaștere și schimb”, 1.4
pag. 11 1.6
– recunoașterea bancnotelor (față/ 6.3
verso), precum și identificarea

258
valorii lor
– calcularea sumei totale a mai
multor bancnote
– efectuarea schimburilor de
bancnote cu menținerea valorii
totale
– aflarea valorii unor produse date
Evaluare: observarea sistematică

 „Din viața insectelor”, pag. 13 3.1

– observarea părților componente ale
viețuitoarelor pentru identificarea
structurii lor comune
– identificarea etapelor de
transformare a insectelor
– recunoașterea unor insecte întâlnite
frecvent și a pericolelor pe care
acestea le pot manifesta
Evaluare: observarea sistematică
 Săptămâna 29 (pp. 15‑22)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Sunetele și literele x, X”, pag. 15 1.1  „Schimburi”, pag. 16 1.4  „O poveste 1.1  „Nevoi și dorințe”,
– identificarea sunetului inițial în cuvintele 1.2 – calcularea valorii totale a bancnotelor 1.6 încurcată”, pag. 12 1.2 pag.17
date/ilustrate 1.4 din imaginile date 6.3 – realizarea unor 1.3 – discuții despre
– recunoașterea literei corespunzătoare 2.1 – efectuarea de exerciții de calculare desene, după obiectele necesa‑
sunetului, prin colorare 3.1 a unor sume de bani care sunt cerințe date re și despre cele
– identificarea sunetelor finale în 4.1 reprezentate cu mai multe tipuri de – colorarea drumului care sunt consi‑
cuvintele ilustrate bancnote găsit, care duce derate dorințe
– identificarea imaginilor a căror spre personaje
denumire conține sunetele [cs] Evaluare: observarea sistematică, Evaluare: obser­
– formarea literei x din obiectele din jur aprecieri despre modul de lucru Evaluare: observarea varea sistematică
– desenarea literei x în contur sistematică,
– trasarea semnelor grafice și a literelor  „Probleme… fără probleme (1)”, 1.5 aprecieri despre
după modelul dat pag. 19 1.6 modul de lucru
– ilustrarea conținutului problemelor 5.2

259
Evaluare: observarea sistematică
 „Nevoi și dorințe”, pag. 17 3.2
– identificarea cuvintelor care reprezintă 3.3
dorințe/nevoi din lista citită 3.4 Evaluare: observarea sistematică,
– exprimarea propriilor păreri legate de
nevoi și de dorințe
Evaluare: observarea sistematică
 „X de la Xerox”, pag. 18 1.3
– identificarea cuvintelor ce conțin x 2.1 – scrierea exercițiului corespunzător,
– pronunțarea corectă a cuvintelor 3.1
din propozițiile date și identificarea
numărului lor
– despărțirea cuvintelor în silabe și
identificarea numărului acestora
Evaluare: observarea sistematică
date
– scrierea exercițiului corespunzător
datelor problemei
aprecieri despre modul de lucru
 „Probleme… fără probleme (2)”, 1.5
pag. 21 1.6
– desenarea conținutului problemelor 5.2
date
pentru aflarea rezultatului, folosind
metoda „câte 5”
– asocierea conținutului problemelor cu
desenul corespunzător și cu operația
potrivită
Evaluare: observarea sistematică,
aprecieri despre modul de lucru
  „Albinuța Trix”, pag. 20
– citirea cuvintelor date
– identificarea cuvintelor ce conțin
sunetele [cs]
– citirea cuvintelor date și identificarea
imaginilor potrivite
Evaluare: observarea sistematică
1.3  „Sunetul și literele k, K”, pag. 22 3.1
2.1 – denumirea animalelor din imaginile
4.1 date
– prezentarea de informații și curiozități
despre animalele și fructele din
imagini
Evaluare: observarea sistematică

 „Sunetul și literele k, K“, pag. 22 1.1

– pronunțarea corectă a cuvintelor 1.2
ilustrate și identificarea sunetului inițial 1.3
– trasarea literelor k, K în contur 4.1
– identificarea cuvintelor care încep cu
sunetul [k]
– colorarea literei k în cuvintele date
– trasarea literei k și a semnelor grafice
după modelul dat
Evaluare: observarea sistematică

260
 Săptămâna 30 (pp. 23‑36)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Kilt, Viking, Mikado”, pag. 24 1.3  „Pușculița”, pag. 25 1.4  „Pușculițe”, pag. 2.3  „Jocuri cu Miki și 2.3
– colorarea în contur a literelor ilustrate 2.1 – calcularea sumelor de lei din fiecare 1.6 26 2.4 Tiki”, pag. 23 3.2
– realizarea corespondenței cuvânt-ima­ 4.1 pușculiță 6.3 – confecţionarea 2.5 – imitarea unor
gine – compararea sumelor ilustrate de jocuri şi jucării sonorităţi cunos‑
– colorarea literelor k în contur – calcularea restului pe care îl primește simple (pușculița) cute; jocuri cu
– denumirea obiectelor ilustrate și fiecare personaj, după ce cumpără câte – respectarea personaje
identificarea numărului de silabe o jucărie – utilizarea axei numerelor etapelor de lucru – activitate integra‑
pentru a obține rezultate corecte tă desen-muzică
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea
Evaluare: observarea sistematică, sistematică, turul Evaluare: observa‑
 „Alte ocupații trăsnite”, pag. 27 1.3 aprecieri despre modul de lucru galeriei rea sistematică
– citirea cuvintelor în cor, cu ecou, cu 4.1
onomatopee, cu rostiri de numere  „Apicultorul”, pag. 28 1.5  „Bondarul”, pag. 2.3  „Bondarul”, 2.2
– identificarea răspunsurilor corecte la – rezolvarea de probleme simple de 1.6 29 2.4 pag. 29 2.5

261
întrebările date adunare pe baza reprezentărilor 5.2 – confecţionarea 2.5 – asocierea cânte‑
– formarea cuvintelor cu ajutorul literelor – scrierea exercițiilor corespunzătoare de jocuri şi jucării cului cu acompa‑
amestecate situațiilor contextuale simple (bondarul) niamentul jucării‑
– trasarea literelor în contur – respectarea lor muzicale
Evaluare: observarea sistematică, etapelor de lucru – executarea unor
Evaluare: observarea sistematică aprecieri despre modul de lucru mişcări sugerate
Evaluare: observarea de text, prin joc
 „Sunetul și literele y, Y”, pag. 30 1.3  „Încurcături cu numărul 5 (1)”, 1.1 sistematică
– identificarea cuvintelor necunoscute 2.1 pag. 31 1.2 Evaluare: observa‑
– realizarea corespondenței cuvânt-ima­ 4.1 – observarea și discutarea tablei 1.5 rea sistematică
gine corespunzătoare adunării până la 5
– trasarea literelor y și Y în conturul dat, – efectuarea de exerciții de adunare
folosind, pe rând: degetul arătător, cu 1-5 unități, după modelul tablei
un creion grafic, un creion colorat, o adunării
cariocă – identificarea „intrusului” dintr-un șir
– formarea literelor y, Y folosind materiale crescător cu numere date
din natură
– trasarea literelor y, Y și a semnelor Evaluare: observarea sistematică,
grafice date, după model aprecieri despre modul de lucru

Evaluare: observarea sistematică

  „Sunetul și literele q, Q”, pag. 34
– identificarea cuvintelor necunoscute în
textul ascultat
– identificarea imaginilor potrivite
cuvintelor noi
– despărțirea corectă în silabe a cuvintelor
ilustrate și identificarea sunetului [q]
– trasarea literelor q, Q în conturul dat,
folosind degetul arătător, un creion
grafic, un creion colorat, o cariocă
– desenarea literelor q, Q într-o farfurie
cu nisip sau făină
– trasarea literelelor q, Q și a semnelor
grafice, după model
Evaluare: observarea sistematică
 „Sunetul și literele w, W”, pag. 36
– citirea textului în cor
– recitirea cuvintelor colorate
– identificarea și repetarea sunetului
inițial al cuvântului ilustrat
262
– trasarea literelor w, W în conturul dat,
folosind, pe rând: degetul arătător,
un creion simplu, un creion colorat, o
cariocă
– formarea celor două litere, folosind
obiecte din jur
– trasarea literelor și semnelor grafice,
după model
Evaluare: observarea sistematică
1.1  „Albinopoly”, pag. 32-33 – joc 1.1
1.2 „Albinopoly” (vezi Ghidul profesorului) 1.2
1.3 – respectarea regulilor jocului 1.5
1.4
2.1 Evaluare: observarea sistematică,
4.1 aprecieri despre modul de
desfășurare a lecției
 „Încurcături cu numărul 5 (2)”, 3.1
pag. 35
– observarea și discutarea modului
de efectuare a scăderilor din tabla
scăderii
– rezolvarea exercițiilor de scădere,
după modelul tablei scăderii
– identificarea rezultatelor egale
– completarea șirurilor crescătoare cu
1.1 numerele corespunzătoare
1.2
1.3 Evaluare: observarea sistematică,
1.4 aprecieri despre modul de lucru
2.1
4.1  „Sunetul și literele w, W”, pag. 36 2.2
– denumirea animalelor din imaginile 3.1
date
– identificarea părților componente ale
viețuitoarelor și rolul acestora
Evaluare: observarea sistematică,
aprecieri despre modul de
desfășurare a lecției
 Săptămâna 31 (pp. 37‑46)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare de învățare
 „Soare. Pământ. Lună”, pag. 37 1.3  „Soare. Pământ. Lună”, pag. 37 2.2  „Prin Univers”, 2.3  „Numai faguri 2.1
– formarea cuvintelor ilustrate prin 1.4 – denumirea planetelor din imagini 3.1 pag. 38 2.4 plini cu miere”, 3.2
aranjarea literelor amestecate 2.1 – asocierea cuvintelor cu imaginile care – confecţionarea 2.5 pag. 40 3.4
– evidențierea literelor prin colorare 2.2 arată formarea zilei/nopții de jocuri şi jucării – audierea unor
– identificarea planetelor din imaginile date – joc: „Soare, Pământ, Lună” (vezi simple creaţii muzicale
– inițierea și menținerea unei discuții, pe Ghidul profesorului) – decuparea după de facturi di‑
baza imaginilor, pe o temă de interes – șablon ferite, care să
formarea zilelor și a nopților Evaluare: observarea sistematică, – tăierea hârtiei cu le declanşeze
aprecieri despre modul de texturi copiilor mişcarea
Evaluare: observarea sistematică desfășurare a lecției liberă, spontană,
Evaluare: observarea adecvată
 „Prin Univers”, pag. 38 1.3 sistematică, apre‑
 „Prin Univers”, pag. 38 2.2 – interpretarea
– asocierea cuvântului cu imaginea 1.4 cieri despre modul
– recunoașterea Soarelui, a Lunii și 3.1 cântecului
corespunzătoare 2.1 de lucru
a Pământului, folosind imagini sau – activitate integra‑
– joc: „Soare, Pământ, Lună” (vezi Ghidul

263
modele tă desen-muzică
profesorului)
 „Numai faguri 2.3
Evaluare:observarea sistematică  „Zum, zum, zum!”. pag. 44 1.2. plini cu miere”, 2.4 Evaluare: observa‑
– observarea în desen a componentelor 4.1. pag. 40 2.5 rea sistematică
 „Din faguri”, pag. 39 1.3 corpului albinei 6.2. – confecţionarea
– citirea propozițiilor în cor 2.1 – precizarea dimensiunii unei albine de jocuri şi jucării
– identificarea cuvintelor care alcătuiesc 4.1 cu ajutorul unor unităţi de măsură simple
propozițiile date neconvenţionale – decuparea după
– completarea propozițiilor cu un cuvânt – ordonarea numerelor date crescător șablon
care se formează din literele amestecate sau descrescător – tăierea hârtiei cu
– trasarea cuvintelor formate texturi
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea
sistematică, apre‑
 „Matca”, pag. 41 1.3 cieri despre modul
– formarea cuvintelor date cu ajutorul 2.1 de lucru
literelor amestecate
– citirea în cor a propozițiilor despre albine
– identificarea cuvântului dat (ROI) în alte
cuvinte care-l conțin
– jocuri: „Yoyo”, „X și 0” (vezi Ghidul
profesorului)
  „Albinuțe în zbor”, pag. 43 1.3  „X și 0 cu albinuțe 2.3
– alegerea literelor pentru a forma 2.1 și mămăruțe”, pag. 2.4
numele fiecărui copil 42 2.5
– formarea cuvintelor care denumesc flori – confecţionarea
cu ajutorul literelor alese de jocuri şi jucării
– formarea cuvintelor ilustrate cu ajutorul simple
silabei corespunzătoare
– formarea rimelor pentru cuvintele găsite Evaluare: observarea
sistematică
Evaluare: observarea sistematică

Săptămâna 32 (pp. 45‑46) Săptămâna Verde

COMUNICARE MATEMATICĂ ȘI ARTE VIZUALE MUZICĂ DEZVOLTARE
C.S. C.S. C.S. C.S. C.S.
ÎN LIMBA ROMÂNĂ EXPLORAREA MEDIULUI ȘI ABILITĂȚI PRACTICE ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
Ziua I:
„Povești în natură”, „Vânătoare de
sunete”, „Artă în natură”, „Hrănitori

264
pentru păsări”, „Cutia misterelor”
Ziua a II-a:
„Compostel, un prieten fidel”
Ziua a III-a:
„Colțul verde”, „Ferma de
viermișori”
Ziua a IV-a: „Arborariu”
Ziua a V-a:
„Moara de vânt”, „Moara de apă”
Vezi Ghidul profesorului
Evaluare: observarea sistematică

Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 9 (Caiet de evaluare a performanțelor)

Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „Medii de viață” (Ghidul profesorului)
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII MAI
Lapte de albine
de Carmen Tiderle

Într-o dimineață însorită din luna mai, a plouat din senin cu miere. Și oamenii s-au bucurat, fiindcă tot ce aveau de
făcut era să scoată pe fereastră o felie de pâine prăjită cu unt și aveau parte de un mic dejun delicios. Dar albinele erau
foarte furioase. Se plimbau de colo-colo tunând și fulgerând:
— Și cu noi cum rămâne? Noi ce-o să facem de-acum?
Și mai gustau un pic din bălțile de miere și iar izbucneau:
— Nici într-o mie de ani nu ne-ar ieși la fel de bună!
Și mai luau o gură și iar se-ntrebau:
— Cu ce-o să ne umplem noi timpul de-acum înainte?!
— Cu statul, zise un trântor, dar nimeni nu-l băgă în seamă.
— Ne apucăm de altceva, clar! Întrebarea e… de ce anume?
— Ne facem florărese! Nimeni nu cunoaște florile mai bine decât noi.
— Sau parfumiere!
Toate strâmbară din nas la auzul acestei propuneri.
— Da’ dacă am face… lăptișor de matcă?
— Măi, da’ știu că-ți merge min­tea! se bucură regina. Totuși, de ce să ne mulțumim cu puțin și să nu dăm direct
lapte?!
Și pentru că albinele pot face orice pe lume dacă vor, trecură la producția de lapte cât ai zice pește. Chiar mai
repede: cât ai zice ac!
Vacile, care au și ele mândria lor, spuseră într-un glas: „Bine, fie! Și-așa ne cam plictisiserăm de lapte. Noi o să
facem… mătase!” Și le și crescu o blăniță lungă și mătăsoasă pe care și-o tundeau între ele, apoi o țeseau și făceau pija‑
male.
Acum viermii de mătase fură nevoiți să-și schimbe meseria, așa că se puseră pe cântat. Păsărelele se apucară să facă
fructe. Pomii fructiferi, ohooo, pomii fructiferi făceau orice îți trecea prin cap! De la mingi de ping-pong și acadele până
la drone și sateliți, iar unii chiar bani! (Aceștia din urmă se numeau baninieri.)
În scurt timp, toate o luară razna, astfel că dacă-ți luxai o gleznă sau te durea o măsea, trebuia să mergi la scriitor, iar
dacă se spărgea o țeavă la chiuvetă, chemai a­via­torii. Și copiii ce făceau?!, o să mă-ntrebați.
— Nu, nu te-ntrebăm.
— Hai, întrebați-mă, vă rog!
— OK. Și copiii?
— Copiii s-au făcut… pxf5cs.
— Asta ce mai e?
— O meserie nouă, inventată de ei.
— Și cu ce se ocupau?
— Nimeni nu știe precis. E un mare secret, dar se zvonea că, dacă voiau, puteau să plouă cu miere.

265
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

A. Înainte de a citi textul – prelectura

• Desenați o diagramă VENN.
• În primul cerc, scrieți cu litere mari de tipar cuvântul „LAPTE”. Cereți-le elevilor să spună toate cuvintele/ideile
care le trec prin minte când spun/aud/citesc acest cuvânt (de exemplu: vacă, unt, brânză, capră, alb etc.)
• În al doilea cerc, scrieți cu litere mari de tipar cuvântul „MIERE”. Formulați aceeași cerință ca la primul cuvânt.
Acceptați toate ideile (de exemplu: albină, stup, flori, dulce etc.)
• D
 acă nu ați mai folosit până acum această diagramă, explicați-le copiilor că în spațiul comun ar trebui să găsească
o idee sau un cuvânt care să aibă legătură cu ambele cuvinte. Cereți-le părerea.
• S crieți pe spațiul comun „LAPTE DE ALBINE”. Întrebați-i pe elevi dacă au mâncat vreodată un astfel de aliment.
Anunțați titlul și autorul noii povești. Întrebați-i dacă își amintesc și alte povești scrise de Carmen Tiderle.

LAPTE
LAPTE DE MIERE
ALBINE

B. În timpul audierii textului – lectura

• P
 e parcursul primei lecturi, opriți-vă de câte ori este nevoie pentru clarificarea cuvintelor necunoscute. Folosiți elevi
care pot explica, încurajați-i să își dea seama din context despre sensul anumitor cuvinte – lectură explicativă.
• Folosiți întrebările din Calendarul ilustrat – lectură cu predicții.
• Pentru a doua lectură, deschideți platforma digitală și prezentați animația textului-suport.

C. După audierea textului – postlectura

• Puteți adresa întrebările din Calendarul ilustrat – secțiunea „Dincolo de poveste”.
• P
 regătiți jetoane cu imagini ale personajelor care apar în poveste (albine, vaci, viermi de mătase, păsărele, pomi
fructiferi); cereți-le elevilor să le așeze în ordinea în care apar și să asocieze fiecărui personaj cuvântul potrivit.
ALBINE – LAPTE
VACI – MĂTASE
VIERMI DE MĂTASE – CÂNTEC
PĂSĂRELE – FRUCTE
POMI – ACADELE
• Cereți-i fiecărui elev să deseneze pe o foaie o profesie care nu s-a inventat până acum.
• La final, se poate cânta/audia cântecul „Tot ce e pe lume”: https://www.youtube.com/watch?v=177yPCj_ims.

266
 UTILIZAREA PLANȘEI ILUSTRATE DIN CALENDAR
• în timpul predicțiilor (în etapa de prelectură și în timpul primei lecturi): se arată desenul și se adresează între­
bările predictive;
• la începutul fiecărei săptămâni, când explorați întrebările oferite în calendar, reorientați atenția elevilor înspre
planșa ilustrată;
• d
 upă prima lectură a textului, când adresați întrebările care testează înțelegerea textului folosind cubul, asigu‑
rați‑vă că desenul e îndreptat spre elevi; încurajați elevii să formuleze întrebări despre text pentru colegii lor, pe
baza planșei.

O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE

sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET
Pag. 6: LAPTE DE ALBINE (1) – CLR; MEM
Ex. 1: Înainte de a rezolva acest exercițiu, faceți repovestirea textului. Cereți-le elevilor să
spună ce observă în fiecare imagine. Modelați un exemplu pentru acest exercițiu-joc,
apoi lăsați elevii să adreseze întrebări, mai întâi întregii clase, apoi dați-le voie să reia
jocul în perechi.
Ex. 2 a) 
Joc „Cauză-efect”: Ca activitate introductivă, le puteți cere elevilor să dea răspun‑
suri bazate pe o analiză a unui fapt neverosimil sau rar întâlnit, prin întrebări de
tipul:
Ce s-ar întâmpla dacă...
– fiecare legumă ar avea gust de ciocolată?
– ai putea inventa o meserie nouă?
– ar exista roboți în școli?
– ar începe să plouă cu miere?
Observație:
DE CE utilizăm relația CAUZĂ-EFECT în comprehensiunea textelor?
Utilizarea strategiei cauză-efect într-un text îl ajută pe cititor să urmeze un fir coe‑
rent pentru înțelegerea textului. Cauza și efectul sunt aranjate în așa fel încât să arate
legăturile dintre un rezultat și evenimentele care l-au precedat.
Predarea relației cauză-efect începe cu definirea clară a ambilor termeni pentru
elevi. Odată făcut acest lucru, elevilor ar trebui să li se ofere oportunitatea de a prac‑
tica această strategie în lecții.
• În primul rând, oferiți-le elevilor o imagine de ansamblu asupra poveștii care deta‑
liază evenimentele principale.
• Apoi, introduceți organizatorul grafic adecvat pentru materialul de lectură ales.
• În timp ce citiți un text cu clasa, cereți-le elevilor să identifice evenimentele sau
acțiunile-cheie din poveste.
• În continuare, elevii lucrează pentru a determina dacă fiecare eveniment sau acți‑
une este o cauză sau un efect.
• În cele din urmă, elevii înregistrează fiecare eveniment sau acțiune pe un organi-
zator grafic.
• C
 uvintele de semnalizare sunt indicatoare care ajută cititorul să se ghideze prin text.
Ele ajută la conectarea ideilor dintr-un text sau a evenimentelor dintr-o poveste.
267
 De exemplu:

Cauza (De ce) Efect (Ce)

Deoarece Așa de
Din cauza Prin urmare
De când În consecinţă

ORGANIZATORI GRAFICI PENTRU CAUZĂ ȘI EFECT

Ex. 2 a) 
Coloanele: Acest organizator-puzzle este format din două coloane care pot fi eti‑
chetate cauză și, respectiv, efect. Elevii pot înregistra desenând cauza în coloana
din stânga și efectul corespunzător în coloana din dreapta. Acest lucru le permite
elevilor să vadă rapid cauzele și efectele asociate și poate servi ca instrument de
studiu util pentru a revizui materialul/textul ascultat.
Ex. 2 b) L anțul cauză și efect este un organizator grafic simplu, format dintr-o serie de ca‑
sete secvențiale unite prin săgeți. Elevii înregistrează evenimente în casete pentru
a afișa relațiile dintre ei. Pe măsură ce are loc un eveniment, putem urmări cu
ușurință evenimentul ulterior pe care îl provoacă. În acest fel, elevii pot înțelege și
vizual modul în care efectele în sine devin cauze.

PASUL 1 PASUL 2 PASUL 3 PASUL 4

*Propunere de ACTIVITATE CU CARDURI DESENATE DE CAUZĂ ȘI EFECT:

• S crieți o serie de cauze și efectele aferente acestora pe o hârtie de dimensiu‑

nea unei cărți de joc. Puteți selecta cauzele și efectele pe care le utilizați pen‑
tru această activitate din povestea Lapte de albine de Carmen Tiderle, la care ați
lucrat împreună cu elevii, folosind relațiile de la exercițiul 2.

• A
 mestecați pachetul de cărți cauză-efect și apoi, în grupuri, rugați-i pe elevi să
joace popularul joc de cărți „Snap”, în care un elev câștigă recunoscând o pereche
de cărți cu cauză și efect potrivite și le revendică strigând „Snap!”. Această acti‑
vitate simplă îi va ajuta pe elevi să recunoască rapid relațiile dintre evenimente.

Pag. 7: NUMERELE DE LA 21 LA 31 – MEM; AVAP

Fiind o lecție de recapitulare, poate fi precedată de un joc de energizare – Popcorn: se
numerotează 31 de jetoane cu numere de la 1 la 31. Fiecare elev primește câte un jeton.
Dacă nu sunt suficienți elevi, poate juca și cadrul didactic sau un elev poate primi două
jetoane. Învățătorul/Învățătoarea spune un număr cuprins între 1 și 31. Elevii care au scriși
pe jetoane vecinii numărului, trebuie să sară repede în picioare.

Ex. 2: Pentru un plus de complexitate, după realizarea traseului, elevii pot „citi” săgețile
spunând: jos, dreapta, jos, dreapta, dreapta etc.

Ex. 3: Înainte de a uni numerele, îi puteți întreba pe elevi ce personaj cred ei că vor desco‑
peri și ce acțiune face acesta.
268
Pag. 8: LAPTE DE ALBINE (2) – CLR; MEM
Ex. 1: Un joc precum „Dacă aș fi...” le dezvoltă elevilor capacitatea de autocunoaștere, dar
și imaginația, îi ajută să își dezvolte inteligența emoțională, precum și capacitatea de
a-și recunoaște propriile emoții.
Fiecare elev va trebui să se gândească la propria persoană şi să asocieze acțiuni posibile
cu imaginile. Jocul poate continua oral, cu alte exemple care pot preceda sau succeda
exercițiul:
Dacă aş fi o floare, aş putea...
Dacă aş fi un creion, aş putea...
Dacă aş fi o culoare, aş putea...
Dacă aş fi un instrument muzical, aş...
Ex. 2: Pasul 1: Elevii urmăresc imaginile pe verticală și, în cazul fiecăreia, vor relua începutul
de propoziție „Datorită albinelor, putem obține...”.

Pasul 2: Pe exemplul dat, modelați cum să identifice cuvântul-cheie de pe fiecare
rând; pentru a le fi mai ușor, scrieți aceste cuvinte și pe tablă.
Pasul 3: Elevii colorează cuvintele respective cu galben.
Ex. 4: Elevii vor denumi fiecare imagine. Vor citi, apoi, toate cuvintele de sub imagini. Vor
încercui cuvintele-etichetă, în fiecare caz.
Extensie: Puteți pregăti următorul text pentru elevi, pe foi de hârtie A5 (Atenție la cuvân‑
tul semnalizat! Acesta va fi citit mereu de către cadrul didactic). Puteți face un exercițiu de
lectură după bunul plac: cititul-ecou, cititul în cor, cititul în ștafetă, cititul cu pantomimă (un
elev citește, iar celălalt mimează/un grup de elevi citesc în cor, celălalt grup mimează) etc.
După exercițiul de lectură, le puteți cere elevilor să ilustreze textul pe o foaie de hârtie
sau în caietele lor mici, adăugând cât mai multe detalii. În timp ce ei desenează, dvs. reluați
citirea textului de încă 2-3 ori.
LA FERMĂ
BUNICA ARE O FERMĂ MARE. ACOLO POȚI VEDEA TOT FELUL DE ANIMALE.
VĂCUȚELE DAU LAPTE. PORCUL DOARME PE FÂN. DOI CAI ALEARGĂ PE PĂȘUNE. BUNI‑
CUL IUBEȘTE SĂ CĂLĂREASCĂ.
GĂINILE ȘI RAȚELE FAC OUĂ. GÂȘTELE MĂNÂNCĂ BOABE DE PORUMB.
CAPRELE DAU MULT LAPTE. DIN LAPTELE LOR, BUNICA FACE UNT. DIN LAPTELE DE LA OI,
BUNICA FACE IAURT. DIN LAPTELE DE LA VĂCUȚE, BUNICA FACE SMÂNTÂNĂ ȘI CAȘCAVAL.
BUNICUL ARE MARE GRIJĂ DE TOATE ANIMALE. EU PREFER SĂ ALERG DUPĂ CÂINELE
DIDI.

Pag. 9: 3(0), 2(0), 1(0)... START! – MEM; AVAP

Ex. 1: Insistați pe ideea de numere partenere: 1-9, 2-8, 3-7, 4-6, 5-5; spuneți-le elevilor că,
în momentul când își unesc forțele, acestea devin puternice: formează numărul 10.
Ex. 2: Sugerați-le copiilor să afle rezultatele folosind axa numerelor sau numărarea. Atenție!
Nu se pune accent pe terminologie! În loc de „sumă” se va folosi cuvântul „rezultat”.

Pag. 10: FAC SAU NU FAC? – CLR; MEM

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, pregătiți câte o foaie de hârtie de
felul următor, pentru fiecare elev:
269
 JOC
a) GĂSEȘTE TREI COLEGI CARE ...

1) PREFERĂ ALBINELE

2) PREFERĂ FLUTURII

3) PREFERĂ PĂSĂRILE

4) PREFERĂ POMII FRUCTIFERI

b) GĂSEȘTE UN COLEG CARE ...

DESEN:
NUME:
1) POATE DESENA O ALBINĂ

DESEN:
NUME:
2) POATE DESENA UN FLUTURE

DESEN:
NUME:
3) POATE DESENA O PASĂRE

DESEN:
NUME:
4) POATE DESENA UN POM FRUCTIFER

c) ÎMPREUNĂ, DESCOPERIȚI CUVINTELE.

LBINĂ LUTURE ASĂRE

Desfășurați această activitate de spargere a gheții, apoi lăsați elevii să continue rezolva‑
rea exercițiilor așezați alături de partenera/partenerul cu care au reușit să se potrivească.
Ex. 1: Dacă veți opta pentru activitatea propusă anterior, acest exercițiu poate fi rezolvat în
perechi de elevi, cu verificare frontală.
Ex. 2: B: Faceți în prealabil, oral, despărțirea în silabe a fiecărui cuvânt ghicit anterior.
*După finalizarea exercițiului, elevii pot formula câte o propoziție cu unul din cele trei
cuvinte, pornind de la un număr prestabilit de cuvinte/propoziție. De asemenea, puteți
alege câte două propoziții care conțin fiecare din cele 3 cuvinte, să le scrieți pe tablă și să vă
jucați apoi „Fă propoziția mai lungă!/Fă propoziția mai scurtă!”.
270
Ex. 3: Relația cauză-efect: desfășurați această activitate chiar înainte de a rezolva cerința de
la exercițiul 3:
Reveniți la textul Lapte de albine de Carmen Tiderle. Cereți-le elevilor ca în timp ce ascul‑
tă textul să semnalizeze prin bătaie din palme sau printr-un cuvânt prestabilit atunci când
găsesc o propoziție de tipul cauză-efect.
Semnalarea relației cauză-efect în propoziții
Această activitate funcționează foarte bine pentru a identifica cauza și efectul într-o sin‑
gură propoziție sau în câteva propoziții conectate. Recitiți textul și opriți-vă la propozițiile
care conțin relații de tipul cauză-efect. Elevii găsesc cauza și efectul într-o propoziție sau
într-o listă de exemple de propoziții oferite de profesor. Elevii înregistrează apoi cauza și
efectul fiecărei propoziții pe o fișă cu organizator grafic, folosind desene (sau le semnalizea‑
ză în text). Elevii pot, de asemenea, să identifice cuvintele-semnal și expresiile care leagă
cauza de efect.
Această activitate este eficientă pentru a-i ajuta pe elevi să recunoască tiparele de cauză
și efect și le oferă elevilor oportunități de a se familiariza cu diferitele situații posibile de
tipul cauză-efect identificate în propoziții.
Extensie: După rezolvarea cerinței, elevii pot continua oral cu exemple proprii.

Pag. 11: BANII. RECUNOAȘTERE ȘI SCHIMB – MEM

Lecțiile despre bani sunt, prin excelență, lecții practice, deci se predau folosind material
didactic. Există seturi de bancnote-specimen care pot fi achiziționate din magazine sau se
pot confecționa. Bancnotele se împart elevilor, iar aceștia vor fi încurajați să facă schimburi
între ei.

Pag. 12: O POVESTE ÎNCURCATĂ – CLR; AVAP

Ex. 1: Citiți-le/spuneți-le elevilor ghicitoarea de la acest exercițiu. Scrieți răspunsul pe tablă,
cu litere mari de tipar. Faceți apoi un brainstorming, lăsând elevii să spună tot ce știu
despre fluturi. Lăsați-i să ilustreze un fluture în spațiul liber de sub exercițiu. Rugați
5-6 elevi să prezinte lucrările lor, descriind desenul într-o propoziție (de exemplu:
Fluturele meu este mic și roz, are pete maro și o trompă subțire.). Folosindu-vă de
cuvântul „FLUTURE” scris pe tablă, despărțiți-l în silabe și semnalizați fiecare silabă
prin linii orizontale. Citiți cu elevii cuvintele colorate din ghicitoarea de la acest exer‑
cițiu și lăsați-i să realizeze independent despărțirea în silabe și reprezentarea grafică
a acestora (dacă nivelul clasei permite). Dați-le un timp precis. Apoi, fiecare cuvânt
va fi verificat de colegul de bancă (fără adnotări/corecturi/modificări scrise). La final
faceți verificarea frontal (cu autocorectarea de rigoare, unde este cazul).
Ex. 2: Joc în perechi „Să stăm de vorbă”: Un dialog declanșează o învățare implicită prin‑
tr-un schimb deschis de idei. Dialogul le oferă elevilor prilejul de a spune ce gândesc,
ce-și imaginează într-o situație dată. O condiție pentru realizarea unui dialog efici-
ent este ascultarea reciprocă. O altă condiție este ancorarea privirii celor doi inter‑
locutori. Moderați un scurt dialog, arătându-le că atât vorbitorul, cât și ascultătorul
se privesc ochi în ochi/au chipurile orientate unul către celălalt.
Elevii au ca sarcină alegerea situațiilor corecte care se desprind din text și formularea de
dialoguri creative.
Exemple desprinse din text: fetița care ia micul-dejun cu miere ce cade din cer poate
dialoga cu o albină curioasă; băiatul și fetița intră în dialog și vorbesc despre cum a plouat
din senin cu miere; dialog între două albine care vor să devină florărese etc.
Ex. 3: Înainte de a colora cu diferite culori firele din labirintul dat, elevii trebuie să găsească
drumul corect de fiecare dată, folosind degetul.
271
 Extensie: Joc „Patru colțuri”:
• P
 asul 1: Elevii vor fi anunțați că la un semnal prestabilit (ales de cadrul didactic) se
vor așeza în patru colțuri diferite ale clasei, în funcție de alegerea lor: „Dacă ar trebui
să alegi una dintre cele patru meserii, ce ți-ar plăcea să devii?”. Fiecare colț va repre‑
zenta o meserie (mecanic, aviator, medic, solist/muzician) – puteți avea câte o ima‑
gine lipită în fiecare colț, care să reprezinte acea meserie.
• P
 asul 2: Fiecare elev va primi un post-it sau o bucată de hârtie albă, de dimensi‑
uni mici; fără să discute cu colegii săi, va alege și va scrie meseria pe foaia de hârtie
(Atenție: cele patru meserii vor fi scrise cu litere mari de tipar și pe tablă).
• P
 asul 3: Dați semnalul prestabilit, iar elevii vor merge în colțul ales. Acolo, timp de un
minut, vor alege un partener cu care să discute de ce au ales acea meserie.
• P
 asul 4: La reluarea semnalului prestabilit, fiecare elev alege alt partener de discuție
din colțul său. Se schimbă cel puțin doi parteneri.
• P
 asul 5: Elevii se întorc la locurile lor și, pe biletul lor (pe post-it), vor scrie cel puțin
numele unui coleg care a ales aceeași meserie ca ei deoarece au cel puțin un motiv
comun cu ei (au dat cel puțin un motiv comun; de exemplu: „Vreau să devin meca‑
nic pentru că îmi plac mașinile de curse.” – acest motiv este spus și de un partener
de discuție).
Observație: Elevii vor crea legături între ei apreciind atât asemănările dintre preferințele
lor, cât și varietatea motivelor pentru care preferă aceleași lucruri. Elevii vor asculta mai
multe puncte de vedere și mai multe maniere de argumentare a unor alegeri. Dialogurile
vor fi naturale și se va clădi un curs firesc al comunicării orale. Elevii se vor simți confortabil
exprimându-și opțiuni și preferințe, așadar aceasta reprezintă și o oportunitate de a îmbu‑
nătăți/crește calitatea relațiilor dintre ei.

Pag. 13: DIN VIAȚA INSECTELOR – MEM; DP

Ex. 1: Vă sugerăm să dublați explicațiile cu filmulețe de pe youtube:
A. https://www.youtube.com/watch?v=TvmQiWpgX5c sau https://www.youtube.
com/watch?v=j0kcCEO3K_M
B. https://www.youtube.com/watch?v=LM7eEitKcIM sau https://study.com/
academy/lesson/life-cycle-of-a-bee-lesson-for-kids.html
C. https://study.com/academy/lesson/ladybug-life-cycle-lesson-for-kids.html

Pag. 14: HĂRNICIA ȘI LENEA – DP; CLR

Cuvântul-cheie al acestei pagini este RESPONSABILITATEA. De la o vârstă fragedă, copi‑
lului trebuie să i se dea ocazia să preia responsabilități specifice vârstei. La școală, dar și aca‑
să, copiii trebuie să trăiască experiența succesului, a lucrului bine făcut, iar efortul pe care îl
depun trebuie să le confirme valoarea propriilor puteri. Printre responsabilitățile specifice
vârstei de 5-7 ani, se pot enumera:
• pune jucăriile în cutia cu jucării; • pregătește gustări simple;
• așază cărțile în bibliotecă; • f olosește aspiratorul de mână sau
• șterge când varsă ceva; mopul;

• hrănește animalele; • împăturește prosoape;

• udă plantele; • împerechează șosete curate.

Imaginile din faguri ilustrează activitățile menționate mai sus și sunt un prilej de a discu‑
ta despre ele. Copiii vor descoperi, printre faguri, doi trântori.
272
Pag. 15: SUNETELE ȘI LITERELE x, X – CLR
Utilizați metoda fonetică, analitico-sintetică pentru a identifica cuvintele, silabele și apoi
sunetele [cs] în imaginile date.
Ex. 1: Se porneşte de la ilustraţia din auxiliar și de la curiozitățile despre veverițe xerus,
pești x-ray și păsări xantus.
Se rostește denumirea literei mai întâi de către învăţător, apoi elevii repetă numele ei.
Ex. 2: Elevii rostesc cuvinte care conțin sunetele vizate, îşi însuşesc pronunţia corectă a
acestora, apoi dau propriile lor exemple, indicând poziția în cuvinte a sunetelor [cs].
Se fac exerciții de dezvoltare a auzului fonematic pentru sunetele [cs]/[gz].
Joc: „Alege acvariul potrivit”: Pe tablă, cadrul didactic va desena două acvarii. Deasupra
primului va scrie „CS”, iar deasupra celui de-al doilea „GZ”. Va rosti cuvinte care conțin unul
dintre perechile de sunete și va desena câte un peștișor în acvariul potrivit, în funcție de
sunetele pe care le identifică elevii.
*Extensie: Se pot organiza jocuri de silabe prin care elevii pot forma cuvinte pornind de
la o silabă dată (xa, xe, xi, xo, xu, xă).
Ex. 3: Se introduc litera mică și mare de tipar, se descrie grafemul, se pronunță sunetele
asociate și se adaugă în explicații denumirea literei.
Descrierea literei: din ce fel de linii este formată, cu cine seamănă, prin ce se deosebeşte
de alte litere.
Elevii o vor „construi” din diferite materiale pe care le au la îndemână, apoi vor fi lăsați
să o traseze cu degetul înmuiat în apă pe o suprafață alunecoasă: o oglindă, o bucată de
metal șlefuit, o folie laminată, un capac mare de plastic (de pe iaurturi) etc.
Extensie: Confecționarea literei de tipar din diferite materiale: plastilină, beţişoare, sârmă.
Recunoaşterea literei de tipar în diferite materiale: planşe, fragmente de texte din ziare,
reviste, afişe, reclame, alfabetar etc.
Ex. 4: Asigurați un exercițiu pentru încălzirea musculaturii fine, apoi lăsați elevii să exerseze
câteva trasări ale celor două litere (mare și mică de tipar) pe un spațiu nedelimitat
inițial (post-it, deasupra liniaturii de scriere pe auxiliar). Rugați doi elevi să descrie
acțiunea de trasare, verbalizând direcția de scriere și tipurile de linii, apoi cereți-le să
exerseze scrierea pe liniatura dată, peste modelul punctat.

Pag. 16: SCHIMBURI – MEM

Folosiți seturi de bancnote-specimen cu care să propuneți exerciții variate în care să
solicitați schimburi pornind de la o sumă: 20 de lei: 10 lei x 2; 5 lei x 3 + 1 leu x 5; 5 lei x 2 +
1 leu x 10, etc. Explicați-le elevilor că, deși suma este aceeași, ea este compusă din bancno‑
te de valori diferite.
Provocați elevii să descopere ce ilustrații conține fiecare bancnotă, față-verso.
Accesați site-ul bnr.ro, fereastra Monede și bancnote în circulație, pentru a afla mai mul‑
te informații și pentru explicații pe care le puteți arăta elevilor.

Pag. 17: NEVOI ȘI DORINȚE – DP; CLR

NEVOI și DORINȚE:
– Așezare: în cerc, pe scaune/băncuțe așezate în cerc/pe perne, în cerc/pe podea, în
cerc etc.
– Rugați elevii să definească cum pot ei mai bine fiecare dintre cele două noțiuni;
insistați pe ascultarea părerii celuilalt și încurajați clădirea opiniei personale pe baza
celorlalte (pentru cei care doresc să o facă).
273
 – Puneți pe podea două foi A3, pe care să fie scrise în mijloc, cu litere mari de tipar,
cele două cuvinte: „NEVOI” și „DORINȚE”. Rugați elevii să găsească o asemănare și o
deosebire între ele.
– Câte patru elevi vor veni pe rând și vor desena/scrie o nevoie și o dorință pe foile A3
(recomandare: asigurați creioane colorate, creioane grafice și carioci de culori diferite).
Ex. 1: În continuarea exercițiului anterior, cereți-le elevilor să enumere nevoi elemenare
ale oamenilor, care îi ajută la supraviețuirea de zi cu zi: apă, hrană, îmbrăcăminte,
adăpost. Reveniți la băncuțe, pe scaune și enumerați perechile de cuvinte de la exer‑
cițiul 1, cerându-le elevilor să identifice, de fiecare dată, nevoia.
Ex. 2: Lista de cumpărături este o ocazie bună pentru a exersa toate literele învățate și
pentru a discuta despre nevoi și dorințe.
Joc „Cutia cu litere”: Se alege o cutie mare de cereale, în care se pun cartonaşe cu litere.
Fiecare elev scoate din cutie o literă şi va spune un cuvânt care începe cu acea literă. Se
alege tema „La cumpărături”:
„Acum vreau să fac o listă de cumpărături şi mă vor ajuta literele din cutie!”
Scot un p: cumpăr... pere.
Scot un o: cumpăr... ouă.
Scot un z: cumpăr... zahăr.
Scot un c: cumpăr... cornuri.
etc.
Încheiere: Citiți-le elevilor mesajul mamei de pe pagină – Chiar avem nevoie de toate? –
și discutați-l cu ei, pornind de la întrebarea „Ce a vrut să spună mama?”.

Pag. 18: X DE LA XEROX – CLR

Joc de mișcare „În formații”
• P
 regătiți un set de jetoane cu ultimele 5-6 litere învățate (mari și mici de tipar, inclu‑
siv literele x, X) pentru dvs. (puteți folosi cardurile cu litere din setul educativ Școala
colorată).
• A
 nunțați elevii că vor lucra în perechi și apoi în grupe. La fiecare literă extrasă, ele‑
vii vor crea, folosindu-se de corpul lor/părți ale corpului, acele litere: primele două
litere – creare în perechi; următoarele două litere – creare în grupe de 4 (câte două
perechi se grupează); următoarele două litere – creare în grupe de 6 (câte trei perechi
se grupează).
• Asigurați-vă că ultimele două litere extrase și arătate elevilor sunt x, X.
• G
 rupurile de câte 6 elevi primesc câte o foaie de hârtie de dimensiune A5, pe care va
fi scris titlul „CUVINTE CU LITERA X”, iar într-un timp anunțat de dvs. (2-3 minute) vor
scrie cât mai multe cuvinte care conțin această literă.
• F iecare membru al fiecărei grupe va alege o cariocă de aceeași culoare – de exemplu:
grupa 1 – cariocă roșie, grupa 2 – cariocă verde etc.
Ex. 1: Elevii denumesc imaginile, citesc cuvintele scrise sub fiecare, le despart în silabe,
identifică silaba în care stă litera vizată, apoi o colorează cu o culoare stabilită inițial
împreună cu dvs.
Ex. 2: Exercițiul se poate completa cu jocul:
Joc „Caută ceva într-un text”: Pregătiți un scurt text, de 3-4 propoziții, în care să predo‑
mine cuvinte care conțin litera x. Textul poate conține și cuvinte ilustrate – imagini precum
xerox, xilofon etc.
274
 – ce poți fixa: pentru această parte, elevii trebuie să enumere obiecte din mediul pro‑
ximal – ceas = fixăm ora, tablou = îl fixăm pe perete etc. și din mediul distal – cheia =
o fixăm în broasca de la ușă, într-un lacăt etc.
– scris cu pix: pentru această parte, pregătiți cuvinte scrise pe o foaie de hârtie – câte
o foaie/elev sau câte o foaie/pereche – care să fie scrise cu diferite instrumente de
scris – cariocă, creion grafic, ojă, ulei etc., inclusiv cu pix.
– scos la xerox: într-un spațiu al clasei, asigurați-vă că aveți o foaie de ziar, un caiet, o
carte, un tablou, o foaie simplă de hârtie și o foaie pe care să fie xeroxată imaginea
unui xerox.
– ce poți extrage: pentru această parte, elevii enumeră ce poți extrage din: pământ,
frunze/plante, mină, lână, pix.
Ex. 3: Dați-le elevilor un timp precizat în care să citească independent toate cuvintele.
Citiți-le apoi, pe rând, în cor. Alegeți, de pe coloană, la întâmplare, cuvinte pe care
să le citească, în pereche, un elev care citește cu ușurință împreună cu un elev care
întâmpină dificultăți la citit.
Pentru despărțirea cuvintelor în silabe, puteți marca și grafic fiecare silabă, după un cod
prestabilit. ex: xilofon

Pag. 19: PROBLEME FĂRĂ ... PROBLEME (1) – MEM

La vârsta de 6-7 ani, copiii au gândire concret-intuitivă. Este important să precedați ilus‑
trarea problemelor prin desen cu o etapă suplimentară. Veți pregăti jetoane reprezentând
cele 9 flori roșii și 5 flori galbene, 12 borcane cu miere, respectiv 14 albine și 8 buburuze.
După analiza fiecărei probleme, elevii vor manipula jetoanele, apoi vor ilustra prin desen
problema și, în cele din urmă, vor scrie exercițiul corespunzător.

Pag. 20: ALBINUȚA TRIX – CLR

Ex. 1: Înainte de a rezolva exercițiul, scrieți pe tablă:

......IX ......AX ......EX

Pe o coloană, așezați jetoane cu literele F, P, R, M, D. Cereți-le elevilor să formeze cuvinte
adăugând o literă lipsă. Anunțați-i că mai multe variante sunt posibile.
Ex. 2: Joc „Câte poți numi în cinci minute?” (după rezolvarea exercițiului 2)
Elevii primesc foi albe și un subiect (de exemplu: cuvinte despre albine, nume de insec‑
te, meserii etc.). Apoi notează/desenează (conform potențialului clasei) cât mai multe în
timpul acordat.
După câteva minute, toți sunt rugați să se ridice în picioare dacă au scris cel puțin
5…10…15..., până găsiți elevul cu cele mai multe răspunsuri. Apoi, dacă este timp, acel elev
citește lista pentru ceilalți.
Ex. 3: Puteți continua jocul, pe perechi: invitați câte doi elevi în fața clasei. Unul spune un
cuvânt, iar celălalt, precum albina Trix, va repeta cuvântul adăugând sunetele [cs] la
final (ex: pară – parăx; legume – legumex etc.). După trei cuvinte, schimbați perechea
cu alți doi elevi.

Pag. 21: PROBLEME FĂRĂ ... PROBLEME (2) – MEM

Se va proceda la fel ca la pagina 19.
Fiind a doua oră de rezolvare de probleme, puteți opta pentru munca independentă,
apoi pentru interevaluare și verificare frontală.
275
Pag. 22: SUNETUL ȘI LITERELE k, K – CLR; MEM
Notă: Literele c (car, cot), k (karate, kaki) și q (Qatar) redau sunetul [c].
Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină și de a vorbi despre kendama, puteți
confecționa o jucărie asemănătoare, dintr-un pahar, o bucată de sfoară și o bilă.
Puteți începe cu un joc în care, pentru fiecare bilă care ajunge în pahar (a obiectului
mâ­­nuit de cadrul didactic) se rostește un cuvânt care conține sunetul [c]. Se fac câteva de­­
monstrații înainte.

Ex. 1: Dacă este posibil, aduceți un joc kendama pentru a-l observa împreună cu elevii.
Identificați, împreună cu elevii, ce sunet se aude când rostesc denumirea jocului. Spu‑
neți-le că, în unele cazuri, sunetul [c] poate aparține a trei litere diferite, iar astăzi veți
descoperi o a doua.
Citiți-le următorul text, rugându-i ca la finalul fiecărei propoziții să repete cuvintele în
care au auzit sunetul [c].

Kayla

Kayla, o fetiță ce ieri a împlinit 7 ani, era tare supărată. Din greșeală, pe tortul ei cineva
îi greșise numele. Ba au scris greșit și numele străzii pe care locuiește – Kogălniceanu. Karl,
fratele său, a încercat să o înveselească. I-a pregătit fructul ei preferat – kiwi, chiar i-a luat și
o beretă în culoarea ei preferată – kaki. Mama i-a pregătit orez cu krill – peștele său prefe‑
rat. Tata i-a adus un urs koala de pluș, moale și fin. Bunica i-a făcut o tartă cu kaki – desertul
său preferat. Nimic nu o înveselea.
Kim, prietena sa, a avut o idee. Au îmbrăcat costumele de karate și s-au jucat de-a olim‑
piada de karate. În sfârșit, Kayla zâmbea!
Întrebați-i pe elevi ce literă cred ei că se potrivește sunetului [c] identificat în fiecare
dintre cuvintele din textul anterior, rugându-i să motiveze opinia. Apoi introduceți literele
k, K folosind cartolinele din pachetul Școala colorată.
Urmați pașii logici în predarea literelor k, K.
Ex. 2: Cereți-le elevilor să identifice și poziția sunetului [c] în cuvintele rostite.
Ex. 3: Informații pentru copii:
• KOALA:
Știați că ursul KOALA, deși este foarte drăgălaș, nu este o ființă
foarte isteață? Creierul său este foarte mic în raport cu restul
corpului.
Mai mult decât atât, unii oameni de știință spun că ursul
KOALA nu este un urs!
KOALA pot trăi 15 ani în sălbăticie, dar mai mulți ani în capti‑
vitate.
276
 • KRILLII:
Sunt animale care trăiesc în mări și oceane și care nu au coloană vertebrală.
Numele lor, KRILL, vine din norvegiană și înseamnă „pui de pește”.
KRILLUL se găsește în toate mările și oceanele lumii, inclusiv în Antarctica.
• KIWI:
Este o pasăre care are aripile atât de mici, încât nu poate să zboare. Picioarele ei, însă,
sunt atât de puternice, încât poate să sape vizuini cu ele.
Oul unei păsări KIWI este foarte mare.
Ea trăiește în Australia și în Noua Zeelandă.
• KAKI:
Fructele KAKI sunt de origine din China. Acolo se găsesc peste 2 000 de sortimente
de fructe KAKI.
Dacă mănânci fructe KAKI, îți ajuți rinichii să funcționeze mai bine.
Ți se întâmplă câteodată să sughiți și să nu te poți opri? Încearcă să mănânci un KAKI
și sughițul va dispărea!

Ex. 4: Lăsați elevii, în prealabil, să traseze cele două litere pe suporturi libere, fără liniatură,
folosind diferite instrumente de scris.

Pag. 23: JOCURI CU MIKI ȘI TIKI – MM

Confecționați, înainte de oră, zarul de mai jos (vezi forma decupabilă la p. 58):

277
Ex. 1: Priviți imaginile de la exercițiul 1 și efectuați, împreună cu elevii, ceea ce este ilustrat
pe fiecare imagine, pentru a familiariza copiii cu ceea ce sugerează respectivele ima‑
gini. Un copil va veni în față și va da cu zarul. Va efectua ceea ce sugerează imaginea
de pe zar și va spune, în același timp, „KIKI-TIKI-MIKI”. Face acest lucru de trei ori.
Colegii stau cu ochii închiși și, atunci când copilul din față a terminat, fiecare mar‑
chează în caiet, cu un ✗, caseta sunetului corespunzător. Este important ca sunetele
(cel realizat cu vocea și cel realizat cu corpul) să fie emise concomitent, iar colegii
să asculte cu ochii închiși, deoarece scopul acestui exercițiu este antrenarea auzului
fonematic diferențial. Atenție! În caiet sunt nouă careuri, iar pe zar sunt șase. La final
vor rămâne în caiet trei careuri nemarcate.
Ex. 2: Sub Tiki sunt ilustrate șase animale. Spuneți-le copiilor să deseneze (schematic) în
fiecare careu câte un animal. Pentru a umple toate careurile, unele animale vor fi
desenate de mai multe ori. Un copil va da cu zarul și, de data aceasta, va ține cont
de animalul ilustrat în dreapta-jos pe fațeta fiecărui zar și va emite sunetele specifice
acelui animal. Copiii din clasă marchează o bulină în careul în care se află animalul pe
care l-a imitat colegul lor. Atunci când un copil are o linie, o coloană sau o diagonală
de careuri cu animale marcate, poate anunța „BINGO!”. Jocul urmărește antrenarea
atenției, dar și crearea unei atmosfere distractive.

Pag. 24: KILT, VIKING, MIKADO – CLR

Înainte de a lucra exercițiile din caiet, se poate asculta textul de mai jos. Copiii vor com‑
pleta oral cuvintele lipsă (se pot folosi carduri cu imagini pentru cuvinte, pe care să le aveți
pregătite dinainte și, eventual, afișate pe tablă):
La cumpărături
Kevin și mama merg la ...................... . Magazinul este la 3 ............. depărtare. Kevin vrea
să cumpere o șapcă ............ . Mama ia 2 ............ de mere și o cutie cu ................ .
(supermarket, kilometri, kaki, kilograme, kiwi)
Ex. 1: Folosindu-vă de cuvintele date aici, puteți face un joc de tipul „frământare de limbă”,
după modelul „rar-repede-viteză”.
Ex. 2: La final, le puteți propune elevilor să formuleze câte un enunț cu fiecare dintre cuvin‑
tele date. Pentru un plus de dificultate, spuneți-le unde în propoziție trebuie să stea cuvân‑
tul ales sau câte cuvinte să conțină propoziția pe care o vor formula.
Ex. 3: Informații pentru copii:

KILT VIKING MIKADO

KILTUL este VIKINGUL este MIKADO este un
un tip de războinicul joc de strategie
îmbrăcăminte neînfricat și îndemânare
specific care a trăit pe care conține
scoțienilor. pământurile 41 de bețe de
Seamănă cu Europei cu sute diferite valori.
o fustă pe de ani în urmă. Dacă ai un astfel
care o poartă Tuturor de joc, ascultă
bărbații la ocazii europenilor le instrucțiunile și
speciale. era teamă de joacă-l cu colegii
KILTUL a fost VIKINGI din tăi. Vei observa
inventat de scoțieni cu sute de ani în cauza atacurilor lor fulgerătoare și că, pe parcursul jocului, devii tot mai
urmă, pentru că aveau nevoie de o crude. liniștit și mai concentrat.
îmbrăcăminte care să le permită să VIKINGUL era un foarte bun
se miște repede și ușor în lupte. navigator, călătorind distanțe foarte
mari pe apă.
Un VIKING trebuia să înceapă să
lupte încă de când împlinea 12 ani.

278
Pag. 25: PUȘCULIȚA – MEM
Ex. 2: Extensie: Dacă nivelul de înțelegere al elevilor permite, puteți să complicați cerințele
exercițiului, apelând la întrebări precum: Din restul de bani pe care îi are Miki ce și-ar mai
putea cumpăra?, Cu ce rest ar rămâne?, Dacă și-ar cumpăra toate obiectele, cu ce rest ar
rămâne?.
Aceleași întrebări puteți să le repetați pentru fiecare insectă.

Pag. 26: PUȘCULIȚE – AVAP

Pentru a realiza cu copiii o pușculiță, trebuie pregătite materialele în prealabil. Atât sti‑
cla, cât și cutia, trebuie să fie tăiate cu un cutter de către un adult (dvs. sau părintele).
Cutia are fantă pentru introducerea banilor în capac, iar sticla, în partea laterală. Imaginile
ilustrate la pagina 26 au rolul de a antrena copiii să judece procesul de confecționare în pași
mici, o abilitate pe care ei și-au antrenat-o în lunile anterioare. Cu un creion galben, copilul
va uni imaginile care redau realizarea pușculiței-albinuță. La fiecare etapă, e importantă
verbalizarea: „Mai întâi, așez cutia pe masă.”, „În ce poziție?” etc. Cu creionul roz, copilul
va uni imaginile ce redau confecționarea purcelușului. La final, se poate purta o discuție
despre aspectul și utilitatea pușculițelor.

Pag. 27: ALTE OCUPAȚII TRĂSNITE – CLR

Ex. 1: Acest joc vizează exersarea cititului.
Pentru exersarea cititului, puteți folosi mai multe tipuri de citire:
1. Citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învăţătorul/învățătoarea.
2. Citirea în cor: se citeşte rar o parte din text, având influenţă în realizarea justă a into‑
naţiei.
3. Citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhi‑
biţiei.
4. Citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte, iar ecoul este grupul,
echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.
5. Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta, în gând.
6. Citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori,
prin repetare.
7. Citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori.
8. Citirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte
cursiv şi invers.
Ex. 2: Lăsați elevii să citească variantele de răspuns. Introduceți un moment de comunicare
orală, în care elevii spun ce fac în realitate personajele care au diverse meserii în tex‑
tele anterioare.
Ex. 3: Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, pregătiți pe tablă litere scrise aleatoriu, care,
ordonate, formează denumirea unor meserii. Rezolvați exercițiul cu elevii (oral sau
individual, fiecare elev având câte o foaie de hârtie cu acest joc). Dați-le indiciul: fie-
care cuvânt denumește o meserie.
Apoi vor rezolva exercițiul 3 independent, cu verificare frontală ulterior.

Pag. 28: APICULTORUL – MEM

Ex. 1: Pentru a fi ușor de calculat, desenați axa numerelor pe tablă. Solicitați unui elev să
rezolve câte un exercițiu la tablă, folosind pentru calcul axa numerelor.
279
Ex. 2: Puteți folosi jetoane pentru a exemplifica cerința: 5 jetoane
de aceeași formă și mărime se schimbă cu un jeton de o
altă mărime. De exemplu, puteți face comparație între 5
bancnote de 1 leu și o bancnotă de 5 lei.
Extensie: Discutați despre produsele obținute de la albine și
utilitatea lor. Citiți-le elevilor curiozități despre albine din cartea
alăturată.

Pag. 29: BONDARUL – MM; AVAP

Desenați, pe podeaua din clasă sau în curte, formele din ilustratiile de mai sus și cereți-le
copiilor să parcurgă traseul marcat de linii, în timp ce dumneavoastră indicați cu toba/tam‑
burina un ritm lent, mediu, rapid. Explicați-le că acesta este modul în care albinele comu‑
nică: prin dans.
Dintr-un pahar de plastic sau hârtie, fiecare copil își va confecționa o albină. Cu albi‑
na-pahar va spune poezia si va realiza mișcările indicate la ex. 1. În pasul roz și galben, fie‑
care trebuie să aibă un partener. La EU apropie paharul de propriul corp, la TU, de paharul
partenerului. La NE ÎNVÂRTIM ÎN DANS MEREU, cei doi parteneri schimbă paharele.
Pentru audiția prevăzută la exercițiul 2, accesați: https://www.youtube.com/watch?v=
WxBGDN1aB1Y.

Pag. 30: SUNETUL ȘI LITERELE y, Y – CLR

Ex. 1: Începeți activitatea, folosindu-vă de un yoyo, cu care să vă jucați pentru câteva
secunde și pe care elevii să îl denumească și să descrie succint cum funcționează.
Apoi rezolvați exercițiul 1.
Identificați, împreună, sunetul care se repetă în denumirea imaginilor încercuite, apoi
recitiți textul și, ori de câte ori elevii aud un cuvânt potrivit sunetului [y], vor bate o dată
din palme. Explicați-le faptul că sunetul [y] poate fi asociat cu două litere în limba română,
însă, în cel de-al doilea caz (y, Y), acesta se aude ușor alterat (cu un oarecare – aproape
insesizabil – sprijin în [î]).
Ex. 2: Înainte de a rezolva acest exercițiu, rugați elevii doar să rostească acele cuvinte care
denumesc imaginile. După fiecare, spuneți-le că:
‒ yoga este un sport care provine din India antică;
‒ yala este o încuietoare de siguranță de tip special a ușii, iar cuvântul este împrumutat
din limba engleză;
‒ Roy este un nume frecvent întâlnit în limba engleză, dar care este, mai rar, întâlnit și
la noi;
‒ yoyo este denumirea unei jucării care provine din limba spaniolă.
Astfel, la introducerea literei y, Y, elevii vor trage concluzia că aceasta este „un musafir”
venit din străinătate.
280
Ex. 3 și ex. 4: Puteți folosi predarea multisenzorială a celor două litere.
La final, întoarceți-vă la textul de la exercițiul 1 și cereți-le elevilor să găsească și să încer‑
cuiască, cu două culori diferite, literele y și Y.

Pag. 31: ÎNCURCĂTURI CU NUMĂRUL 5 (1) – MEM

Ex. 1: Cereți-le elevilor să folosească degetele arătătoare, să fie atenți la linia pe care trebuie
să o urmeze de la numărul de pornire marcat, să nu coboare sau să urce pe altă linie.
Le puteți spune că fiecare adunare este o călătorie pe care o parcurge degetul, de la numă‑
rul care trebuie adunat până la rezultat.
Ex. 2: Provocați elevii să scrie pentru colegi șiruri crescătoare sau descrescătoare din 1 în 1,
din 2 în 2, în care să strecoare câte un intrus.

Pag. 32 - 33: ALBINOPOLY – MEM

Pregătirea jocului:
La acest joc participă 2 jucători. Cei doi folosesc împreună o
tablă de joc din caiet. Fiecare jucător are la începutul jocului: albi‑
nuţa cu care se va deplasa pe bordul de joc, 5 jetoane de aceeaşi
culoare ca albina, 10 lei (5 bancnote de 1 leu şi o bancnotă de 5 lei).
Pe masă se pregătesc un zar şi un teanc de 30 lei (10 bancnote de
1 leu şi două de 10 lei), care se amplasează în dreptul apicultorului,
deoarece el va furniza, de-a lungul jocului, resurse suplimentare.
Desfăşurare:

T oţi jucătorii pornesc de pe acest câmp şi se deplasează tot atâtea spaţii

câte puncte indică zarul. Pe câmpul la care a ajuns un jucător pot exista
următoarele situaţii:
1. J ucătorul poate cumpăra acel spaţiu, în cazul în care nu a fost cumpărat
de alt jucător în turele precedente). Pentru a cumpăra, va achita suma
indicată şi va fixa un jeton pe acel spaţiu.
2. D acă spaţiul e ocupat de alt jucător, trebuie să achite proprietarului o
taxă: suma indicată pe spaţiu.
3. D acă spaţiul nu e ocupat de nimeni, există şi posibilitatea de a nu achita
nimic.
La colțurile traseului există trei câmpuri speciale:

Final:
Jocul se încheie atunci când unul dintre jucători rămâne fără bani.
Celălalt jucător este declarat învingător.
Variante!
• se folosesc două zaruri în timpul jocului;
• se joacă pe două echipe.

281
Pag. 34: SUNETUL ȘI LITERELE q, Q – CLR
Puteți începe activitatea pornind de la urmărirea videoului de aici: https://www.
youtube.com/watch?v=SN9i_bLHOxk.
La final, cereți-le elevilor să descrie „personajul principal”, precum și mediul său de viață.
Abia apoi spuneți-le cum se numește. Identificați împreună sunetul care se repetă în denumi‑
rea imaginilor încercuite. Amintiți-le elevilor că sunetul [c] este potrivit cu 3 litere (c, k, q), iar
azi o vor învăța pe cea de a treia, care, ca și y, a venit în limba română din țări străine.
Ex. 1: Atunci când încercuiesc imaginile, încurajați-i să rostească în cor denumirile.
Ex. 2: Înainte de a rezolva acest exercițiu, rugați elevii doar să rostească acele cuvinte care
denumesc imaginile. După fiecare, spuneți-le că:
– Quentin este un nume des întâlnit în America;
– quinoa sunt semințe care provin din America (de Sud) și care au fost aduse în Europa,
pentru prima dată, de către spanioli (coloniștii spanioli);
– quetzalul este o pasăre exotică întâlnită cel mai des în America;
– sequoia este un arbore uriaș, cu trunchi foarte gros, care crește foarte înalt și a cărui
scoarță poate rezista flăcărilor; păduri întregi de sequoia se întâlnesc, în special, în
America.
Astfel, la introducerea literei q, Q, elevii vor trage concluzia că aceasta este o literă care
nu s-a născut în România, ci a venit dintr-o limbă străină.
Ex. 3 și ex. 4: Folosiți predarea multisenzorială a literelor q, Q.
La final, întoarceți-vă la textul de la exercițiul 1 și cereți-le elevilor să găsească și să încer‑
cuiască, cu două culori diferite, literele q și Q.

Pag. 35: ÎNCURCĂTURI CU NUMĂRUL 5 (2) – MEM

Ex. 1: Pentru primul număr din fiecare scădere, se pune degetul arătător de la mâna stân‑
gă pe numărul așezat vertical, iar pentru cel de-al doilea număr, aflat după semnul
minus, degetul arătător se pune pe numărul de pe banda orizontală. Rezultatul scă‑
derii este numărul pe care se întâlnesc cele două degete care pornesc într-o călătorie
în care trebuie să urmeze drumul tot înainte.
Ex. 2: Solicitați elevii să compună exerciții asemănătoare cu acest exercițiu, pentru colegi.

Pag. 36: SUNETUL ȘI LITERELE w, W – CLR; MEM

Ex. 1: Acest exercițiu vizează un efort de lectură.
Pentru exersarea cititului, puteți folosi mai multe tipuri de citire:
1. Citirea împreună: elevul citeşte împreună cu învățătorul/învățătoarea.
2. Citirea în cor: se citeşte rar o parte din text, având influenţă în realizarea justă a
intonaţiei.
3. Citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi diferite, având rol în diminuarea inhi‑
biţiei.
4. Citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează; unul citeşte, iar ecoul este grupul,
echipa; un grup de elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.
5. Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce tare, iar alta, în gând.
6. Citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu voce tare; elevul citeşte de două ori,
prin repetare.
7. Citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare silabă se citeşte de două ori.
8. Citirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent citeşte după un elev care citeşte
cursiv şi invers.

282
Ex. 2 și ex. 3: Puteți folosi predarea multisenzorială a literelor.
Extensie: Pregătiți, pentru fiecare pereche de elevi din clasă, câte o foaie de hârtie cu un
walkie-talkie. Perechile vor decora desenul cu walkie-talkie, apoi își vor imagina un scurt
dialog în care să folosească un astfel de obiect.

Pag. 37: SOARE. PĂMÂNT. LUNĂ – MEM; CL

Solicitați elevii să spună cât mai multe informații despre Soare, Pământ, Lună.
Ex. 2: Pentru a înțelege cum se formează ziua și noaptea, vizionați cu elevii: https://www.
youtube.com/watch?v=X22p7YK2-Co.

Pag. 38: PRIN UNIVERS – AVAP; CLR; MEM

Jocul „Soare, Pământ, Lună”
Copiii formează echipe de câte 3: unul e Soarele (cu o lanternă), unul e Pământul (cu o
sticlă de apă) și unul e Luna. Echipele de câte trei copii se așază în trei cercuri, la distanță
de 2-3 m unul de altul. La semnalul învățătoarei, corpul ceresc strigat trebuie să ORBITEZE
în felul următor: Pământul în jurul Soarelui, Luna în jurul Pământului. Cei care ajung primii
înapoi, primesc puncte pentru echipa lor.

Pag. 39: DIN FAGURI – CLR

Înainte de exercițiile din caiet, încercați o formă simplă, adaptată a strategiei ‒ Gândirea
hexagonală.

Cum funcționează:
Când plasați o idee pe un hexagon, acesta are șase laturi în care se pot face conexiuni cu
alte șase hexagoane în care se notează idei/cuvinte. Aranjați și rearanjați până când aveți
cea mai puternică pânză hexagonală. Notați pe un hexagon o idee centrală sau un cuvânt ‒
de exemplu, STUP. Elevii primesc hexagoane goale pe care pot desena sau scrie cuvinte care
au conexiune cu ideea de STUP. Când fiecare a notat una sau mai multe idei, se adună toate
ideile, în funcție de relația dintre cuvinte/desene.
Exemplu: stup, albine, flori, polen, vară, soare etc.
Ex. 1: Acesta este un exercițiu care valorifică exersarea cititului. Puteți propune citirea con‑
secutivă. După finalizarea lui, dați fiecărui elev câte un cerc împărțit în 3 părți egale.
Elevii vor reciti cele 3 propoziții și le vor ilustra.

283
Ex. 2: Cereți-le elevilor să coloreze literele de pe faguri care formează un cuvânt cu aceeași
culoare. La al doilea cuvânt, vor schimba culoarea.

Pag. 40: NUMAI FAGURI PLINI CU MIERE – MM; AVAP

Ex. 1: Jocul poate fi realizat frontal sau individual. Scopul jocului este antrenarea respira‑
ției. După un timp, copiii află că pot transfera bobițele, doar dacă își țin respirația
pentru câteva secunde.
Ex. 2: Pentru audiție, se poate folosi: https://www.youtube.com/watch?v=caP64DlpBsw.
Ex. 3: Activitatea cu muzicograma prevăzută la acest exercițiu reprezintă o pregătire pentru
scrierea notelor pe liniatură și perceperea liniei melodice într-un mod empiric.

Pag. 41: MATCA – CLR

Ex. 1: Folosindu-vă de literele date, cereți-le elevilor să treacă cu degetul pe sub fiecare și
să spună cuvinte care încep cu sunetul asociat. De asemenea, în perechi, le puteți
cere să scrie cât mai multe cuvinte într-un timp dat (de exemplu, în caietele lor cu foi
veline), utilizând literele ilustrate. Dați-le 4-5 minute pentru acest exercițiu.
Curiozitățile pot fi citite în mai multe feluri (nu doar cu un adult). Jucați-vă, apoi, pe baza
cuvintelor conținute de acestea: cereți-le să încercuiască, folosind culori diferite, cuvintele
indicate de dvs.: cel mai scurt cuvânt, cel mai lung cuvânt, cuvântul care se repetă, cuvintele
formate din două silabe, al treilea cuvânt etc.
Ex. 2: Pentru rezolvarea acestui exercițiu, după citirea în cor, propuneți citirea ortoepică,
în care fiecare silabă se citește de două ori. Astfel, elevii vor identifica mai repede
cuvântul ascuns.
Ex. 3 c) Încurajați elevii să schimbe partenerul, să își deseneze jocuri de X și 0 în caietele
mici sau pe foi albe de hârtie și să joace, folosindu-se de literele y, k, w și q (Y, K,
W și Q) în loc de X și 0.

Pag. 42: X ȘI 0 CU ALBINUȚE ȘI MĂMĂRUȚE – AVAP

Explicați-le copiilor regulile jocului: „Fiecare copil așază într-un cadran o piatră, încer‑
când să realizeze un șir de trei. În același timp, e atent să îl împiedice pe adversar în reali‑
zarea șirului. Pentru a câștiga jocul, trebuie să realizezi o linie, o coloană sau o diagonală
formată doar din pietre.”

Pag. 43: ALBINUȚE ÎN ZBOR – CLR

Ex. 1: Înainte de rezolvarea acestui exercițiu, pregătiți pentru elevi câte un fagure de hârtie/
carton. Cereți-le să își scrie numele în centru, iar pe fiecare dintre cele 6 laturi, în inte‑
rior, vor încerca să scrie câte un cuvânt care îi descriu. Formați un „Fagure al clasei”,
pe care să îl afișați într-o zonă ușor vizibilă din sala de clasă.
284
Ex. 2: Cereți-le elevilor să enumere și alte flori pe care le cunosc.
Ex. 3 a) Porniți de la denumirea fiecărei imagini. Despărțiți cuvântul în silabe. Orientați
atenția elevilor înspre silaba dată (de deasupra imaginii), apoi cereți-le să rosteas‑
că din nou doar silaba lipsă. Spuneți, împreună cu ei, fiecare sunet din silaba lipsă,
în ordine. Apoi cereți-le să aleagă silaba care lipsește, identificând-o între cele
date, sub imagine.
Ex. 3 b) Identificați, mai întâi, cuvintele care rimează dintre cele ilustrate, apoi cereți-le
elevilor să găsească altele, pe care să le rostească în pereche (vier-me, doar-me)
sau în serie (vier-me/fer-me; doar-me/ar-me etc.).

Pag. 44: ZUM! ZUM! ZUM! – MEM

Folosiți Albinele (carte gigantică) de Piotr Socha. Găsiți ilustrate cele trei tipuri de albine
și curiozități despre ele.
Pentru a afla mai multe curiozități despre albine, puteți accesa și acest link: https://
www.youtube.com/watch?v=QUx7YDphsmc.
Extensie: Cartea despre albine: După vizionarea filmului, fiecare copil ilustrează (și scrie
o propoziție, dacă poate) o curiozitate despre care a aflat vizionând filmul despre albine.
Foile vor fi capsate/prinse cu o panglică, formând o carte.

pp. 45‑46: „SĂPTĂMÂNA VERDE” – DP (propuneri de activități)

• Ziua 1 – Poveşti în natură
Vom folosi o poveste simplă pentru a introduce copiii în activitate. O poveste în natură
ar putea începe cam aşa:
1. Poveste în natură
A fost odată o pasăre mică ce locuia într-un cuib
sus, în stejar. Într-o zi, puiul de pasăre a vrut să-i facă o
surpriză mamei.
A zburat în jurul stejarului, pentru a găsi crenguţe
mici. Rând pe rând, a strâns crenguţele în cioc şi le-a
întins pe pământ. A muncit cu sârguinţă toată ziua, în
timp ce mama era în căutare de mâncare. Când s-a POVEȘTI ÎN NATURĂ
întors, i-a spus mamei: „Uite, am făcut pentru tine o
inimă!” Mama-pasăre s-a uitat în jos şi a văzut o inimă
frumoasă făcută din crengi…
2. Artă în natură sau „Land Art”
Adună şi tu crenguţe, frunze și pietre şi realizează o lucrare de artă în natură.
Cum putem proteja păsările care îşi fac cuiburi în
păduri? Putem face…
3. Hrănitori pentru păsări
Pentru hrănitorul nostru de păsări cu mere am folosit:
– beţişoare de frigărui;
– sfoară; ARTĂ ÎN NATURĂ
– un măr moale;
– nişte seminţe de păsări (am folosit floarea-soare‑
lui neagră şi un amestec de alte seminţe); HRĂNITORI
PENTRU PĂSĂRI
– foarfecă.

285
 Băţul de frigărui te ajută să prinzi o sfoară de ambele capete, să poţi agăţa mărul în
copac.
Ai nevoie de seminţe înfipte în măr, pentru a ademeni păsările la masă. Numără câte
seminţe ai pus.
Poţi observa, ulterior, dacă vine vreun vizitator la masă.
4. Să ascultăm natura
Porneşte la… VÂNĂTOARE DE SUNETE!

Frunze foşnind FÂȘȘȘȘȘ!

VÂNĂTOARE
DE SUNETE
Crengi mişcate de vânt CRÂÂÂC!

Păsări cântând CU-CU! CU-CU!

Apă care curge șșșȘȘȘ!

5. Joc „Cutia misterelor”

• Materiale necesare:
– cât mai multe obiecte, cât mai diferite (adunate din natură);
– o cutie de pantofi, coli de hârtie şi creioane.
• Cum se joacă:
Coordonatorul jocului (un adult sau un copil mai mare) va face o selecţie de obiecte cât
mai variate din natură dintre obiectele aduse de copii: frunze, castane, chei, căpăcele de
ghindă, un capac de plastic etc.
Toate aceste obiecte vor fi puse în cutia de carton, pregătită pentru activitate, astfel:
– se taie un rotund din cutie, astfel încât să încapă mâna unui copil;
– jucătorii nu pot să vadă ce se află în cutie.
Fiecare copil va trebui să aibă în faţă câte o coală de hârtie şi un creion.
Jucătorii bagă, apoi, mâna pe rând în cutie şi încearcă să identifice cât mai multe obiecte.
Când şi-au dat seama despre ce obiecte este vorba, le desenează sau trasează denumirea
acestora pe hârtia pe care o au în faţă.
După ce fiecare jucător a trecut pe la cutia cu obiecte misterioase, se vor compara
obiectele desenate/notate de copii cu ceea ce este în cutie.
Jucătorul care identifică corect cele mai multe dintre obiectele din cutie este decla­-
rat câştigător.

• Ziua 2 – Compostel, un prieten fidel

› Cine e Compostel?
De ce să creăm mai mult gunoi, când o mare parte din gunoiul nostru ar putea fi
compostat, adăugat în grădina noastră şi, de fapt, ne-ar putea ajuta să creştem mai
COMPOSTEL,
multă hrană? Aşa că… haideţi să faceţi cunoştinţă cu Compostel, un prieten fidel…
UN PRIETEN FIDEL
naturii şi oamenilor!

286
 › Ştiaţi, oare…?
Compostel e … compostul, adică un tip de îngrăşământ care se face din plantele putrezi‑
te. Este uşor şi ieftin să îl faceţi, deoarece, pentru a-l obţine, e nevoie de deşeuri vegetale.
Compostul transformă materiale organice precum legumele verzi, fructele nemâncate şi
frunzele uscate într-un sol frumos.
› Cum se întâmplă asta?
Pentru compost, aveţi nevoie de câteva ingrediente diferite. În primul rând, aveţi
nevoie de material verde şi maro.
Materialul verde va fi obţinut din resturile de legume şi fructe pe care, de obicei,
le puneți în coşul de gunoi: salata veche, para putredă, coaja de măr, restul de morcov
pe care nu l-ați putut mânca etc.
Materialul maro include lucruri precum frunze uscate sau bucăţi de ziar.
Următorul ingredient este aproape invizibil: puţină apă!
› Surprize:
Dacă răsturnaţi compost în aer liber, veţi descoperi mulţi viermi și insecte care își ronţăie
drumul prin acesta, transformându-l într-un sol bogat.
Cu cât mai multe deşeuri sunt folosite pentru compostare, cu atât mai puţine deşeuri
sunt trimise la groapa de gunoi!
› Cui foloseşte?
Odată făcut, compostul poate fi folosit pentru a fertiliza solul, adică îl face mai bogat şi
mai sănătos pentru plante; compostul ajută solul şi să absoarbă umiditatea mai bine, adică
să bea apă cu mai multă uşurinţă.
Cine se bucură de sănătate cu un sol bogat şi umed? PLANTELE!
Cine se bucură de plante şi de beneficiile lor? OAMENII!
› Compost
(materie verde și maro)
– legume;
– fructe;
– zaț de cafea;
– pliculețe de ceai;
– pâine;
– iarbă;
– frunze.
Fără:
– carne și brânzeturi grase.

› Învăţarea prin JOC – Ce poţi composta?

Un astfel de joc poate fi făcut după un picnic în natură:
– copiii pot fi întrebaţi ce resturi ar putea fi puse la compost;
– îşi pot desena propria lor listă, precum cea de mai sus;
– se iau două pungi şi se sortează resturile de la picnic în gunoi pentru compost şi gunoi
menajer.
› Compostel
Ideea este foarte simplă:
– folosim o pungă mică, din aceea pentru sandvişuri, cu fermoar;
– adăugăm resturile noastre pentru a fi compostate, resturi verzi şi maro, câteva legu‑
me, fructe, bucăţi de ziar, frunze;
– tăiem totul FOARTE mic, pentru a accelera procesul;

287
 – închidem cu fermoar partea de sus, dar lăsăm o mică deschizătură, să intre puţin aer.
ASTA E! Acum, trebuie doar să o amestecăm câte puţin în fiecare zi, să adăugăm puţină
apă când este nevoie şi să avem răbdare.
În câteva săptămâni vom avea compost (deşi nu mult!) bogat. Perfect chiar şi pentru cei
mai mici ecologişti!

• Ziua 3 – Un colţ verde în clasa mea

Îţi place să îţi plimbi mâna peste firele de iarbă? Dar să te joci în pământ? Să plan‑
tezi? Să creşti o fermă de viermişori? Azi le vei face pe toate!
1. Iarbă în clasa mea
› DE CE?
– să îţi poţi plimba degetele prin iarbă în pauzele ploioase, când te cuprinde triste‑
ţea sau când ai nevoie să te calmezi; COLȚUL VERDE
– să aduci o bucăţică de natură în clasa ta şi să o înveseleşti;
– să atragi musafiri curioşi precum buburuze, fluturaşi sau chiar păsărele;
– să îngrijeşti, să observi cum creşte, să măsori cu un instrument ales de tine;
– să cureţe aerul şi să îţi dea mai mult oxigen;
– să îţi aducă aminte cât de preţioasă e răbdarea.
› CUM?
– cu un pahar de plastic, transparent, pe care de obicei îl arunci la coşul de gunoi; acum
îl poţi refolosi;
– cu seminţe de iarbă;
– cu pământ pentru plantat;
– cu linguri sau lopăţele;
– cu apă.
› CE SĂ FACI, PAS CU PAS?
– folosind lingura sau lopăţica, pune pământ în paharul tău; lasă-l gol de două degete,
doar;
– presară seminţe de iarbă pe pământul din pahar, ca şi cum ai presăra sare în mâncare;
– ia cu mâna pământ şi presară-l peste seminţe, doar cât să le acopere;
– toarnă puţină apă peste sol şi seminţe, în pahar (cam câtă apă ai bea tu într-o înghiţi‑
tură);
– pune paharul tău într-un loc luminos (pe pervazul unui geam);
– udă seminţele o dată pe zi sau o dată la două zile;
– în aproximativ 10-14 zile, paharul tău va îmbogăți colțul verde al clasei și va arăta apro‑
ximativ ca în imaginea alăturată:
– folosește un bețișor de înghețată și o cariocă neagră pentru a desena o dată la două
zile cât a crescut iarba din pahar;
– pentru un plus de culoare, plantează împreună cu colegii tăi restul de semințe dintr-un
dovleac curățat de miez;
– pentru dovleac, poți folosi și alte semințe precum semințele de legume:
2. Fermă de viermișori
› MATERIALE NECESARE:
– unul sau două borcane mari, cu capace, în care faci găuri;
– pietricele mici-mici;
– nisip;
– pământ;
288
– apă (în sticle cu pulverizator);
– frunze care au crescut în copaci;
– fire de iarbă;
– foi de ziar (mai vechi);
– câteva coji de fructe și/sau legume (măr, pară, castravete).
Pasul 1: Spală şi usucă borcanele.
Pasul 2: Pune un strat de pietricele.
Pasul 3: Pune un strat de nisip şi unul de pământ. Alternează straturile. Adaugă
hârtie.
Pasul 4: Vânătoarea de viermişori:
– caută viermişori (până la 5-6/borcan); FERMA
DE VIERMIȘORI
– adaugă-i cu grijă în borcan.
Pasul 5: Cu grijă, pune câteva resturi de mâncare pe deasupra: coajă de măr, coajă
de castravete etc.
Adaugă 2-3 frunze uscate şi câteva fire de iarbă.
Închide borcanul cu capacul găurit.
Pasul 6: Aşază borcanul într-un loc ferit de lumină: viermişorilor nu le place nici frigul,
dar nici căldura puternică. După 2-3 zile, adaugă câte puţină mâncare: frunze,
resturi de legume sau fructe.
Pasul 7: Pulverizează apă în fiecare zi; viermişorii preferă un mediu umed.
După câteva zile, când conservi ferma de viermişori, spune ce s-a întâmplat cu:
– straturile de pământ şi de nisip;
– bucăţile de hârtie;
– resturile de mâncare, frunzele şi iarba;
Cum arată urmele lăsate de viermişori în borcan?
REGULILE NOASTRE:
Pasul 8: Creaţi un set de reguli pentru a avea grijă CUM AVEM GRIJĂ DE VIERMIȘORI?
de ferma de viermişori. Desenaţi-le şi lipiţi
hârtia în apropierea fermei.

• Ziua 4
› Arborariu
1. Ia o cutie de carton (de pantofi) în care vei pune frunze, flori, bucăţi de scoarţă,
crenguţe şi conuri.
Dacă doreşti să desenezi, poţi avea un carneţel şi un creion grafic.
2. Activităţi în care ai nevoie de arborariu:
– în curtea şcolii;
– în drumeţie, în cea mai apropiată pădure.
ARBORARIU

› Audiază cântecul „Ce ţi-ar spune un copac” – https://www.youtube.com/watch?v=

6CTy7jppXDQ

289
• Ziua 5
› Moara de vânt
Fă-ţi o morişcă!
a. Ia o foaie de hârtie în formă de pătrat.
b. Trasează câte o linie pentru a uni colţurile opuse, folosind rigla.
c. În mijlocul pătratului mare desenează un cerc mic.
d. Taie cu foarfeca pe liniile desenate, până la cercul mic. MOARA DE VÂNT
e. Îndoaie câte un colţ al fiecărui triunghi până în mijlocul cercului mic. Lipeşte
colţurile.
f. Coada moriştii poate fi un creion de lemn sau un băţ de vată de zahăr. Lasă un spaţiu
mic între morişcă şi băţ. Fixează mijlocul moriştii pe băţ cu ajutorul unei piuneze. Fii
atent să nu te înţepi!
g. Ieşi în aer liber şi experimentează!

a b c

d e f

› Moara de apă
Realizează o moară de apă!
Materiale:
– un bol (diametrul să aibă lungimea unui băţ de frigăruie);
– 4 cleme de rufe;
– o stropitoare cu apă;
MOARA DE APĂ
– o bilă de polistiren;
– un băţ de frigăruie;
– 6 beţe de lemn de la îngheţată/spatule de lemn.
Realizare:
1. Prin bila de polistiren, înfige băţul de frigăruie până când bila ajunge în mijlocul băţului.
2. Fixează beţele de îngheţată pe bila de polistiren la distanţe egale, în formă de raze de
soare.
3. Amplasează bățul de frigăruie pe marginea vasului.
4. Blochează marginile bățului de frigăruie de o parte şi de alta cu cleme de rufe.
5. Toarnă apă din stropitoare pe beţişoarele de îngheţată. Observă ce se întâmplă.

290
 ✃

291
 DISTRIBUȚIA FIȘELOR DE ACTIVITĂȚI PE SĂPTĂMÂNI, CONFORM DISCIPLINELOR VIZATE

Text‑suport
„Nara și insula”, CLR MEM AVAP MM DP
după Dan Ungureanu
pag. 48 Nara pag. 51 Spre insulă pag. 49 Sunetele pag. 49 Sunetele
care ajung la care ajung la
pag. 50 Nara și insula pag. 53 Castele de nisip urechile mele urechile mele
SĂPTĂMÂNA 33 pag. 52 Pe insulă pag. 54 Pe hartă pag. 57 Cu barca pag. 50 Nara și
(pp. 48–56) pag. 54 Pe hartă pag. 55 De pe o insulă pe alta insula
pag. 56 Peștele cel mare pag. 56 Peștele
cel mare
pag. 57 Cu barca pag. 60 Spre insula vacanței pag. 57 Cu barca pag. 58 Insula pag. 59 Prietenie

295
visurilor mele
pag. 59 Prietenie pag. 62 Spre vacanță cu... pag. 58 Insula pag. 64 Joc:
trenulețul veseliei visurilor mele pag. 64 Joc: Traseu de
pag. 61 Prietenii de anul acesta Traseu de vacanță!
SĂPTĂMÂNA 34 pag. 64 Joc: Traseu de vacanță! pag. 59 Prietenie
(pp. 57–64) pag. 62 Spre vacanță cu... vacanță!
trenulețul veseliei pag. 64 Joc:
Traseu de
pag. 63 Colecții de cuvinte vacanță!
Unitatea tematică:

pag. 64 Joc: Traseu de vacanță!

ZI DE RECAPITULARE Misiunea 10 (Caiet de eva­luare a performanțelor)
ȘI EVALUARE
ZI DE PROIECT „LAPBOOK: o carte pliabilă pentru fiecare pereche de mâini” (Ghidul profesorului)
„Nara și insula”, după Dan Ungureanu
 Școala .....................................................................................................
Clasa ..................... prof. ..................................................................

REPERE DE PROIECTARE A UNITĂȚII TEMATICE „NARA ȘI INSULA”

Perioada: săptămânile 33-34
Text‑suport: „Nara și insulaˮ, după Dan Ungureanu
Săptămâna 33 (pp. 48–56)
ARTE VIZUALE
MATEMATICĂ ȘI MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
EXPLORAREA MEDIULUI ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități Activități
Activități de învățare Activități de învățare Activități de învățare
de învățare de învățare
Ø „ Nara”, pag. 48 1.1 Ø „Spre insulă”, pag. 51 1.1
Ø „Sunetele 1.1 Ø „Sunetele care 1.2
– audiția textului‑suport în lectura model 1.2 – formarea unui șir de numere în 1.4
care ajung la 1.2 ajung la urechile 1.3
a învățătoarei sau a textului suport 1.3 concentrul 0–31 1.6
urechile mele”, 1.3 mele”, pag. 49 1.4
înregistrat, din varianta digitală 1.4 – efectuarea de adunări și scăderi cu 2.2
pag. 49 – receptarea unor
– observarea și discutarea imaginilor trecere peste ordin (0–21) – formularea sunete emise
– identificarea ilustrațiilor potrivite – recunoașterea figurilor geometrice în de răspunsuri de surse diferite
propozițiilor citite desenele date la întrebări din mediul
– recunoașterea cuvântului care se repetă simple înconjurător

296
în propoziții Evaluare: observarea sistematică – punerea în – receptarea unor
– joc „Cauză‑efect” (vezi Ghidul profesorului) corespon­ sunete diferite
– identificarea cuvintelor care însoțesc Ø „Castele de nisip”, pag. 53 1.4 denţă a ca durată sau
imaginile – efectuarea de adunări și scăderi în 1.6 desenelor, ca intensitate
concentrul 0–30, folosind axa numerelor 2.2 cu mesaje din mediul
Resurse: textul‑suport „Nara și insula” – identificarea numărului și a corpurilor orale indicate înconjurător
după Dan Ungureanu (vezi Calendarul geometrice dintr‑un desen
ilustrat) Evaluare: Evaluare:
Evaluare: observarea sistematică Evaluare: observarea sistematică observarea observarea
sistematică sistematică
Ø „Nara și insula”, pag. 50 1.1 Ø „Pe hartă”, pag. 54 1.1
– ordonarea imaginilor din povestea citită 1.2 – identificarea numărului de sunete din
– povestirea pe baza ilustrațiilor date 1.3 cuvintele date
– identificarea unor sunete care sunt 2.1 – scrierea cifrei corespunzătoare
produse în natură numărului de sunete identificate
– joc de rol în perechi (vezi Ghidul în cuvintele ilustrate
profesorului)
Evaluare: observarea sistematică
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Pe insulă”, pag. 52 1.3 Ø „De pe o insulă pe alta”, pag. 55 1.1 Ø„Cu barca”, 1.1 Ø „Nara și insula”, 1.2
– asocierea propozițiilor cu imaginile 2.1 – efectuarea de adunări și scăderi în 1.4 pag. 57 1.2 pag. 50 1.3
potrivite 2.2 concentrul 0–31 1.6 – recunoașterea 1.3 – receptarea unor 1.4
– identificarea cuvintelor corespunzătoare – joc: „Cursa până la 20” (vezi Ghidul culorilor sunete emise
imaginilor date profesorului) – utilizarea de surse diferite
– citirea cuvintelor în cor, în ecou, instru­ din mediul
individual Evaluare: observarea sistematică mentelor de înconjurător
– identificarea cuvintelor cu sens desen pentru – receptarea unor
asemănător celor date realizarea unei sunete diferite
compoziții ca durată sau
Evaluare: observarea sistematică – marcarea ele‑ ca intensitate
mentelor unei din mediul
Ø „Pe hartă”, pag. 54 1.3 mulţimi după înconjurător
– pronunțarea corectă a cuvintelor 2.1 formă, culoare – ascultarea unor
ilustrate 3.1 sunete lungi sau
– despărțirea cuvintelor în silabe și 4.1 scurte (tare‑încet)
identificarea numărului acestora emise de diferite
– identificarea utilității unor obiecte obiecte
– trasarea numelor obiectelor alese din
imaginile date Evaluare:
– atribuirea unui cuvânt‑nume pentru observarea
imaginile date sistematică

297
Evaluare: observarea sistematică Ø „Peștele cel 2.1
mare”, pag. 56 2.2
Ø „Peștele cel mare”, pag. 56 2.1 – cântarea în
– citirea în cor, în perechi, cu ecou 3.1 colectiv a
a cuvintelor date cântecelor din
– identificarea prin colorare a cuvintelor repertoriul însuşit
care arată însușiri – redarea
cântecelor însoţite
Evaluare: observarea sistematică de mişcarea
sugerată de text
Evaluare:
observarea
sistematică
 Săptămâna 34 (pp. 57–64)
ARTE VIZUALE
MUZICĂ DEZVOLTARE
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ C.S. MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI C.S. ȘI ABILITĂȚI C.S. C.S. C.S.
ȘI MIȘCARE PERSONALĂ
PRACTICE
Nr. ore: 5 Nr. ore: 4 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2 Nr. ore: 2
Activități de învățare Activități de învățare Activități Activități Activități
de învățare de învățare de învățare
Ø „Cu barca”, pag. 57 1.1 Ø „Spre insula vacanței”, pag. 60 1.4 Ø „Insula 1.1 Ø „Insula visurilor 3.4 Ø „Prietenie”, 2.3
– realizarea unei discuții despre călătorii 1.2 – adunări și scăderi cu și fără trecere peste 1.6 visurilor mele”, 1.2 mele”, pag. 58 pag. 59
– citirea în cor a cuvintelor date 1.4 ordin, în concentrul 0–31, cu ajutorul pag. 58 1.3 – audierea unor – identificarea
– despărțirea cuvintelor în silabe și 2.1 axei numerelor – punerea în creaţii muzicale persoanelor
identificarea celor care au două silabe 2.4 coresponden‑ de facturi preferate și a
– citirea propozițiilor de două ori: singur, Evaluare: observarea sistematică ţă a desenelor, diferite, care să interacțiunilor
în șoaptă, apoi cu toți colegii, cu voce picturilor, cu le declanşeze cu acestea
tare Ø „Spre vacanță cu… trenulețul veseliei”, 1.1 mesaje orale copiilor mişcarea
– identificarea propozițiilor adevărate pag. 62 1.3 indicate liberă Evaluare:
și a celor false (conform ilustrației) – completarea șirurilor crescătoare – realizarea unei observarea
cu numerele care lipsesc (0–20) compoziții Evaluare: sistematică
Evaluare: observarea sistematică – identificarea numerelor care lipsesc plastice observarea
în șirurile de numere date folosind sistematică Ø „Joc: Traseu 2.1

298
Ø „Prietenie”, pag. 59 3.1 creioane de vacanță!”,
– identificarea unor cuvinte noi, conform 3.2 Evaluare: observarea sistematică colorate, Ø „Joc: Traseu de 2.1 pag. 64
cerinței date (citite de la dreapta la 4.2 carioci, culori vacanță!”, pag. 64 2.2 – recunoașterea
stânga) Ø „Joc: Traseu de vacanță!”, pag. 64 1.1 tempera – denumirea a 2.3 emoțiilor de
– trasarea cuvintelor găsite – numărare în ordine crescătoare, 1.2 trei instrumente 2.4 bază (bucurie,
– realizarea unei felicitări folosind desene, în concentrul 0–31 1.3 Evaluare: muzicale tristeţe,
simboluri, cuvinte – numărare în ordine descrescătoare, 3.1 observarea – interpretarea frică, furie)
în concentrul 0–31 sistematică cântecului în activităţi/
Evaluare: observarea sistematică – numărare din 2 în 2 „Alunelu, alunelu, contexte
– enumerarea lunilor anului hai la joc” familiare
Ø „Prietenii de anul acesta”, pag. 61 1.2 – identificarea părților componente – executarea unor
– identificarea personajului din 1.3 ale plantelor mişcări sugerate Evaluare:
propozițiile citite 2.2 – identificarea unui aparat care de text, prin joc observarea
– recunoașterea cuvintelor care pot fi funcționează pe bază de curent electric sistematică
citite Evaluare:
– descrierea unui personaj preferat și Evaluare: observarea sistematică observarea
identificarea unor trăsături comune sistematică
– argumentarea alegerilor făcute
(personaj îndrăgit/mai puțin îndrăgit)
Evaluare: observarea sistematică
 Ø „Spre vacanță cu… trenulețul veseliei”, 3.1 Ø „Prietenie”, 1.1
pag. 62 4.1 pag. 59 1.2
– identificarea cuvintelor care se formează – colorarea 1.3
prin înlocuirea cifrelor, conform cerinței contururilor 2.3
date literelor
– trasarea cuvintelor recunoscute și citirea – realizarea
mesajului format unei felicitări,
folosind linii,
Evaluare: observarea sistematică puncte, culori,
carioci
Ø „Colecții de cuvinte”, pag. 63 1.3
– identificarea cuvintelor care denumesc 2.1 Evaluare:
imaginile date 3.1 observarea
– joc „Eu spun una, tu spui multe” sistematică
(vezi Ghidul profesorului)
– citirea cuvintelor din colecții (vezi Ghidul Ø „Joc: Traseu 1.1
profesorului) de vacanță!”, 1.2
– adăugarea unui cuvânt nou în fiecare pag. 64 1.3
colecție – explorarea
– despărțirea în silabe a cuvintelor lungi mediului
– identificarea sunetelor care compun înconjurător
cuvintele scurte pentru a

299
– joc de mimă identifica
forme, culori,
Evaluare: observarea sistematică materiale,
obiecte
artistice
– identificarea
culorilor
într‑un tablou
Evaluare:
observarea
sistematică
 Ø „Joc: Traseu de vacanță!”, pag. 64 1.3
– formarea cuvintelor respectând 2.1
cerințele jocului 3.1
– despărțirea corectă în silabe a cuvântului
nemaipomenită
– crearea de rime pentru cuvântul dat
– formarea unui cuvânt cu ajutorul
silabelor amestecate
– citirea propoziției date cu voce groasă
– trecerea cuvintelor de la numărul
singular la numărul plural
– completarea cuvântului dat cu literele
corespunzătoare
Evaluare: observarea sistematică

Ultima zi de joi din lună: MISIUNEA 10 (Caiet de evaluare a performanțelor)

Ultima zi de vineri din lună: PROIECTUL LUNII – „LAPBOOK: o carte pliabilă pentru fiecare pereche de mâini” (Ghidul profesorului)

300
 TEXTUL-SUPORT AL LUNII IUNIE
Nara și insula
după Dan Ungureanu

Nara era o fetiță care locuia împreună cu tatăl ei pe o insulă foarte mică. Atât de mică, încât era imposibil să ascunzi
ceva acolo. Nara și tatăl ei erau singurii locuitori ai insulei. Nara găsise totuși un loc secret, unde se ascundea atunci
când dorea. Îi plăcea foarte mult, pentru că din acel loc se vedea o altă insulă, iar visul cel mai mare al Narei era să
ajungă acolo. Ținea și un jurnal, în care scria sau desena ceea ce simțea ea în fiecare zi. Și nu trecea o zi fără să se gân‑
dească cum să facă să ajungă pe cealaltă insulă.
„Mi‑aş putea face nişte picioroange, să străbat apa cu ele, se gândea ea. Sau aş putea ruga păsările să mă poarte în
zbor… Ori aş putea să împrumut colecţia de sticle a tatei şi să golesc marea. Dar aş avea nevoie de un milion de sticle –
ba chiar de un miliard ca să reușesc acest lucru…”
Și atunci se întrista și nu mai visa. Dar într‑o zi, tatăl ei descoperi ascunzătoarea și, când află care era dorința Narei,
repară barca și por­niră în aventură pe cealaltă insulă. Cât timp el dădea ocol locului, Nara plecă în explorare.
De aproape, insula era mai mare, mai verde, mai gălăgioasă şi mai ciudată. Era plină de forme curioase, de sunete
foșnitoare, de păsări și animale pe care ea nu le mai văzuse niciodată. Nara se sperie și se gândi să se întoarcă. Dar chiar
atunci avu parte de cea mai mare surpriză dintre toate: îi ieși în cale un băiat!
Cei doi copii se priviră câteva clipe, uimiți. Apoi, băiatul își făcu curaj și îi spuse:
— Eu sunt Aran. Nu te teme! Multe dintre ființele pe care le‑ai întâlnit sunt cei mai buni prieteni ai mei. Vrei să vezi
unde stau eu?
Nara aprobă bucuroasă și Aran o duse să vadă casa și familia lui. Cei doi copii nu se mai săturau de vorbit. Nara îi
povesti despre casa ei, cam micuţă şi cam tăcută, unde e greu să‑ţi găseşti o ascunzătoare. Aran îi povesti despre casa
lui, foarte gălăgioasă şi atât de plină de forfotă, încât mereu caută un locşor care să fie doar al lui.
— Am un loc secret, îi șopti Aran la ureche. E atât de frumos, încât nu l‑am mai arătat nimănui.
Băiatul o luă de mână și porniră spre ascunzătoarea lui. Încălziți de soarele verii și înconjurați de păsări multicolore,
cei doi copii ieșiră din pădure și ajunseră pe malul apei.
— Uite, spuse Aran arătând cu mâna în depărtare. Acolo îmi doresc eu cel mai mult să ajung, spuse el.
În zare se vedea, strălucind în soare, nimeni alta decât micuța insulă a Narei…

301
 ABORDAREA TEXTULUI-SUPORT

Orizontul de așteptare (comunicare orală)

• Imaginează‑ți că trebuie să te muți pentru 5 zile pe o insulă. Ce ai lua cu tine? Pentru fiecare zi alege câte un
singur lucru.
– După răspunsuri, dați‑le elevilor fișa atașată în anexe. Cereți‑le să scrie cele 5 cuvinte „în bagaj”. Dacă întâm‑
pină dificultăți în a le scrie, cereți‑le să le deseneze.
• Imaginează‑ți că începi călătoria. Ce aventuri te așteaptă până ajungi la insulă?
– După răspunsuri, cereți‑le elevilor să deseneze în jurul insulei, pe fișă, aventurile întâmpinate sau ceea ce cred
ei că ar putea vedea până să ajungă la insulă.
• Ai ajuns pe insulă. Observi că aceasta e mică precum un/o … .
– Cereți‑le elevilor să compare insula cu un obiect mic. După completarea enunțului lacunar, cereți‑le să deseneze,
în chenarul în care se vede un palmier, forma insulei potrivit comparației lor („… mică precum un cercel” = insula
va avea formă de cercel; „… mică precum un peștișor” = insula va avea formă de peștișor etc).
• În timp ce explorezi insula, găsești un loc secret. Imaginează‑ți ce se găsește, ce se vede și ce se aude în acel loc
secret de pe insulă. Desenează.
– După ce ascultați câteva răspunsuri, cereți‑le elevilor să deseneze pe fișă, într‑un punct pe insulă, un loc secret.
• Insula are un nume. Care este acesta? Spune‑l, apoi scrie‑l pe semnul de intrare.
– Elevii vor nota numele ales în locul indicat pe fișă.
Lectura textului
Anunțați elevii că vor asculta o poveste în care vor găsi asemănări cu desenul realizat de ei. Țineți Calendarul ilustrat
orientat cu ilustrația spre elevi și adresați‑le întrebările din secțiunea ÎNAINTE DE A CITI TEXTUL – PRELECTURĂ.
Înainte de a începe lectura propriu‑zisă, rugați elevii să încerce să rețină cât mai multe cuvinte care le atrag atenția
în poveste.
Citiți textul rar, oprindu‑vă după câte un fragment pentru a adresa scurte întrebări anticipative – ÎN TIMPUL AUDIERII
TEXTULUI – LECTURĂ.
La finalul lecturii făcute de dvs., dați‑le copiilor un timp precis (1‑2 minute) în care să noteze pe fișa lor, pe nisip,
cuvintele din poveste care le‑au atras atenția. Ascultați apoi cât mai mulți elevi citindu‑le (astfel, ei aprofundează părți
din textul audiat pentru prima dată). Observație: pot desfășura această sarcină în perechi.
Luați/confecționați un cub (din burete/carton). Scrieți cele 6 întrebări din secțiunea ÎN TIMPUL AUDIERII TEXTULUI
pe câte o față a cubului și jucați‑vă! – POSTLECTURĂ.

302
303
 O CERINȚĂ, MAI MULTE POSIBILITĂȚI DE EXPLORARE
sau CE SE POATE FACE ÎN PLUS
LA ANUMITE EXERCIȚII DIN CAIET

Pag. 48: NARA – CLR

Înainte de a rezolva exercițiile de la această pagină, adresați‑le elevilor primele trei între‑
bări din Calendarul ilustrat, secțiunea Dincolo de poveste. Vizionați, apoi, animația textului
„Nara și insula” de pe platforma izzi. Adresați‑le elevilor ultimele trei întrebări din aceeași
secțiune, post‑vizualizare.
Recitiți‑le elevilor finalul textului: „— Uite, spuse Aran arătând cu mâna în depărtare.
Acolo îmi doresc eu cel mai mult să ajung, spuse el. În zare se vedea, strălucind în soare,
nimeni alta decât micuța insulă a Narei…”. Explorați finalul textului mizând pe motivele
pentru care Aran își dorește să ajungă pe insula Narei, ce asemănări sunt între dorința lui și
dorința Narei, de ce cred ei că oamenii își doresc să vadă alte locuri din lume, ce mesaj cred
ei că vrea să le transmită autorul textului prin finalul ales.

 upă rezolvarea cerințelor de aici, propuneți propozițiile spre lectură (citire în

Ex. 1: D
perechi, citire în cor, citire ecou).

Ex. 2: Înainte de a rezolva exercițiul acesta, propuneți un joc oral de tip cauză–efect, astfel:
• Din cauză că insula pe care locuia Nara era foarte mică, … .
• Deoarece Nara găsise un loc secret pe insulă, … .
• Fiindcă Nara are un jurnal, în el … .
• Deoarece Nara visează să plece de pe insulă, … .
• Din cauză că își va face picioroange, Nara … .
• Fiindcă s‑a împrietenit cu Aran, Nara … .

 ctivitate în completare: Post‑exercițiu, puteți pregăti câte o foaie A5, sub formă de
Ex. 3: A
căsuță. Propuneți‑le elevilor să deseneze înăuntru toate obiectele mici care pot fi
întâlnite într‑o căsuță.

Pag. 49: SUNETELE CARE AJUNG LA URECHILE MELE – MM; AVAP

 iscutați cu elevii care sunete – cele puternice sau cele slabe – sunt mai plăcute
Ex. 2: D
auzului și de ce.
 feriți ocazia fiecărui elev să prezinte ce a lucrat la acest exercițiu, argumentând ale‑
Ex. 3: O
gerea făcută. Elevii pot fi așezați în cerc, iar fiecare elev, când prezintă răspunsul său,
le va prezenta colegilor și desenul realizat. În încheierea activității, provocați elevii
să formuleze o concluzie după prezentarea obiectelor/ființelor care produc sunetul
preferat. Ce sunete au fost alese? De ce credeți că au fost alese acele sunete? Care
sunt cele mai multe sunete alese? etc.

304
Pag. 50: NARA ȘI INSULA – CLR; MM
Ex. 1: A ctivitate de repovestire: între secvențele textului, folosiți următoarele cuvintele de
înlăn­țuire: La început…, Apoi…, După aceea…, Într‑un sfârșit… .
Observație: Folosiți‑vă de Calendarul ilustrat pentru a face repovestirea oral, apoi rezol‑
vați cerința de la exercițiul 1.

 ropunere de joc senzorial: Înainte de a rezolva acest exercițiu, pregătiți‑le elevilor

Ex. 2: P
următoarele materiale: staniol, foaie de hârtie, sticlă pe jumătate umplută cu apă,
un recipient cu puțin orez. Dați‑le o foaie mică de hârtie (A5) sau folosiți caietul lor
cu foi veline. Scrieți împreună titlul: SUNETE DIN JUR. Cereți‑le să închidă ochii (toți
copiii deodată). Scoateți pe rând, fără ca ei să vadă, câte unul dintre materialele
pregătite și faceți‑le să sune. După fiecare acțiune, ei vor deschide ochii și vor imita
sunetele. Vor încerca să scrie cu litere ce au auzit (ex: FÂȘȘȘ! FÂȘȘȘ! = folia de alu‑
miniu). Toate cuvintele vor fi scrise și de dvs. pe tablă, așa cum le rostesc elevii. La
final, vor închide iar ochii și vor încerca să ghicească ce material (și ce acțiune) a pro‑
dus fiecare sunet. Vor scrie pe a doua coloană cuvântul potrivit. Pe a treia coloană,
vor scrie cuvintele care denumesc obiectele folosite de dvs. după ce le observă.

SUNETE DIN JUR

FÂȘȘȘ‑FÂȘȘȘ‑FÂȘȘȘ PUNGĂ STANIOL
CRÂÂÂȚ‑CRÂÂÂȚ HÂRTIE FOAIE DE HÂRTIE
....................................................

 upă ce le dați elevilor instrucțiunile clare pentru joc, modelați un scurt dialog (fie
Ex. 3: D
cu ajutorul unui elev, fie dvs. alternând rolurile).

Pag. 51: SPRE INSULĂ – MEM

Ex. 2: E xplicați‑le elevilor că numerele cu care se lucrează pe fiecare vapor formează o
familie de numere, deoarece cu ele se pot scrie operații de adunare și scădere.
Provocați‑i, pe grupe, să găsească și alte numere care fac parte din aceeași familie,
pe care să le prezinte apoi colegilor.

Pag. 52: PE INSULĂ – CLR

 orespondența text–imagine: Puteți folosi diferite tipuri de citit pentru propoziți‑
Ex. 1: C
ile date. Se poate completa exercițiul cu alte propoziții scrise, pe care elevii trebuie
să le citească și să le ilustreze. Pentru cei care încă au nevoie de sprijin, puteți scrie
toate propozițiile cu litere mari de tipar.

Variante:
1. Merg pe o insulă.

Ø Pe insulă sunt papagali. 2. Văd doi palmieri.

Ø Nara locuiește pe o insulă mică.
Ø Copiii construiesc castele de nisip.
3. Insula are un loc secret.
4. Locul secret e lângă mare.
5. În apă se văd pești.
6. În depărtare se vede o altă insulă.

 upă efectuarea acestui exercițiu, le puteți propune elevilor să creeze o listă de

Ex. 2: D
cuvinte cu ilustrații pentru partenerul de bancă (le puteți spune că vor crea un exer‑
cițiu asemănător).

Variantă: Le puteți pregăti o listă de cuvinte pe care să o scrieți pe tablă (sau pe care să
i‑o puneți fiecăruia în față, scrisă pe o foaie de hârtie). Acestea vor reprezenta rime pentru

305
unele dintre cuvintele de la exercițiul 2. Elevii vor scrie alăturat, cu litere mari de tipar,
cuvintele din auxiliar care rimează.

CLEȘTI
CURCAN
BĂNCUȚĂ
MASCĂ
LIVADĂ
Ex. 3: Puteți pregăti și alte perechi de sinonime pentru aprofundarea acestui tip de exercițiu.

Pag. 53: CASTELE DE NISIP – MEM

Ex. 1: În grupe, provocați elevii să alcătuiască exerciții asemănătoare. Primesc un număr, de
exemplu 12. Scriind două adunări și două scăderi, trebuie să ajungă la numărul 18.
Puteți crește numărul de operații pe care să le scrie până ajung la numărul final.

Pag. 54: PE HARTĂ – CLR; MEM

Harta spațiului imaginar este un desen cu detalii/simboluri vizuale, prin care cititorul
redă spațiul pe care și‑l imaginează legat de un anumit moment al narațiunii. Elevii pot avea
ca sarcină să deseneze un spațiu la care face referire textul citit – se poate alege un frag‑
ment de text pe care elevii îl recitesc împreună cu profesorul, apoi lucrează pornind de la
el. Exemplu: „Insula era plină de forme curioase, de păsări și animale pe care ea nu le mai
văzuse niciodată.”
Activitate în completare: Joc (în interior sau afară): Găsiți un spațiu care vă permite să
desenați pe jos o hartă asemănătoare celor de la exercițiul 2 – cu chenare încăpătoare.
Așezați câte doi elevi în capete diferite ale hărții. Alegeți un al treilea elev care să le transmită
coordo­natele de orientare (de exemplu: E, 4). Cei doi elevi vor porni deodată înspre punctul
dat de pe hartă, însă din direcții opuse. Rămâne în joc doar cel care a ajuns primul. Celălalt
este înlocuit de un alt elev din clasă. Puteți propune 3‑5 elevi care să dea coordonatele.

Pag. 55: DE PE O INSULĂ PE ALTA – MEM

Ex. 1: E levii care termină mai repede pot să își deseneze pe un caiet/o foaie conturul unei
insule, să scrie propriile numere pe insulă, apoi să găsească numerele cu 2 mai
mult/mai puțin. În cazul în care nu au numărul pe insulă, îl pot adăuga.

Ex. 2: E xtensie: Elevii își pot desena, pe o foaie, un traseu de la 1 până la 30, apoi se pot
juca.

Pag. 56: PEȘTELE CEL MARE – MM; CLR

Ilustrația de la această pagină invită la dialog, la comunicare orală. Vă sugerăm să înce‑
peți activitatea cerându‑le elevilor să privească atent această pagină (timp de 10 secunde),
apoi să se întoarcă spre un coleg de bancă cu care să vorbească liber despre ce au observat.
După ce le acordați acest timp, întrebați‑i dacă ei și partenerii lor de discuții au spus
lucruri asemănătoare sau lucruri complet diferite despre ilustrație (vor da și exemple).

306
Pag. 57: CU BARCA – CLR; AVAP
Propunere: Exercițiu de setare a atmosferei clasei: Puneți în surdină sunete de valuri.
Cereți‑le elevilor să închidă ochii, să asculte și să își imagineze tot ce aud. Începeți, cu voce
blândă și rostire lentă, următorul text:
E cald. Nisipul te gâdilă la tălpi. Simți un vânt cald pe piele. Vezi marea. Te uiți în zare.
Se vede o barcă. Barca plutește spre tine. Ajunge la țărm. E goală. Cum arată barca?
La ultima întrebare, copiii vor deschide ochii și vor răspunde.

Ex. 1 a) L e puteți cere elevilor să spună și să scrie alăturat imaginii cuvinte care descriu
marea/tărâmul spre care își imaginează călătoria.

Ex. 2: L ăsați‑i să‑l rezolve independent, apoi dați‑le șansa să se interverifice. Abia după
aceea faceți verificare frontală.

Pag. 58: INSULA VISURILOR MELE – MM; AVAP

Turul galeriei: Realizați o expoziție formată din două secțiuni: expoziția cu caiete – puteți
așeza pe câteva bănci și pe un perete picturile obținute.
Cereți‑le elevilor feedback la fiecare secțiune: lucrarea preferată, lucrarea cea mai îngri‑
jit lucrată, lucrarea cea mai armonioasă, lucrarea cea mai creativă – folosind argumente.
Ce alte cântece s‑ar potrivi pentru peisajele obținute? De ce?

Pag. 59: PRIETENIE – CLR; DP; AVAP

Începeți activitatea citind câteva cuvinte scurte cu elevii, scrise de dvs. pe tablă.
Dacă doriți, le puteți pregăti și pe câte o foaie pentru ei. Reamintiți direcția de citit. Spuneți‑le
că acum o să jucați un joc numit „De la coadă la cap”. Ei vor citi cuvintele de la ultima literă
către prima, descoperind pe rând că acestea nu au înțeles citite astfel. Strecurați în listă, la
final, 1‑2 cuvinte care au înțeles și citite de la ultima literă spre prima:
PAT LOC IR MOȘ JOS CANA PERE UȘA NISIP VAL *SUS *CAR

Ex. 2: ( comunicare orală): Ce crezi tu că i‑a ajutat pe Nara și Aran să devină buni prieteni?/
Care crezi că sunt calitățile tale care te fac să fii un bun prieten/o bună prietenă?/
Ce compliment ți se face cel mai des de către prietenii tăi?. Adresați‑le elevilor
aceste întrebări (sau adăugați altele/propuneți altele), apoi rezolvați împreună exer‑
cițiul 2.

Ex. 3: ( scrierea funcțională): Încurajați elevii să creeze singuri felicitări pentru colegi, pri‑
eteni, membri ai familiei, pe care să le poată dărui.

Pag. 60: SPRE INSULA VACANȚEI – MEM

Extensie: Care sunt mijloacele de transport cu care pot călători oamenii?
Cu ce mijloace de transport ți‑ar plăcea să călătorești și încă nu ai călătorit?
Care este mijlocul de transport preferat în vacanță?
Cereți‑le copiilor să folosească argumente în răspunsurile lor.

307
Pag. 61: PRIETENII DE ANUL ACESTA – CLR
Înainte de exerciții se pot reaminti textele lucrate în fiecare lună: se pot asculta fragmente
de text pe care copiii să le recunoască, se pot urmări imaginile din calendar pe marginea
cărora se repovestește fiecare text sau se poate pregăti recapitularea textelor printr‑un joc:
Fiecare grup primește o poveste pe care trebuie să o pregătească confecționând pentru
prezentare o „MEMO‑CUTIE” în care să‑și pună obiecte care să‑i ajute în povestire. De exem­
plu, la Căsuța fără uși și fără ferestre și cu o stea înăuntru ar putea să pună în cutie un desen
cu o casă fără uși și ferestre, un măr și un măr întreg tăiat pe jumătate.

Pag. 62: SPRE VACANȚĂ CU… TRENULEȚUL VESELIEI – MEM; CLR

Provocați elevii să își aleagă exercițiul preferat de pe pagină și să scrie un exercițiu ase‑
mănător pentru un coleg de clasă (ca un dar de final de an).

Pag. 63: COLECȚII DE CUVINTE – CLR

Ex. 2: Colecții de cuvinte: Se poate împărți clasa în grupe și fiecare grupă primește o colec‑
ție de cuvinte pe care trebuie să o completeze cu alte cuvinte potrivite temei. Vorbiți cu ele‑
vii despre colecțiile lor: Ce anume colecționezi?/Vorbește despre un exemplar unic, frumos,
interesant./Prezintă colecția ta în fața colegilor.
Text‑suport: Colecții, după Iuliu Rațiu
Nu‑i deloc ușor să fii colecționar, când toți din clasă sunt specialiști în colecții. Cum aș
putea să‑l întrec pe Stratilat, când el colecționează timbre de la grădiniță? Sau cum să o
întrec pe Dorina, care, în fiecare excursie intră prin restaurante și cere șervețele? A strâns
peste o mie de șervețele, care mai de care mai ciudate ca formă.
Totuși, cele mai de invidiat colecții sunt cele foarte originale. De exemplu, colecția de
purici, foști și actuali campioni la sărituri, a lui Laurențiu! Sau colecția de cozi de mătură a
lui Valentin. Sau colecția de cuie ruginite adusă ieri de Ionel.
Când ochii tuturor colegilor s‑au întors către mine, am spus:
— Am și eu o ambiție!
— Ce ambiție? întrebă doamna învățătoare.
— Să colecționez numai fapte bune. Aceasta va fi colecția mea.

Pag. 64: JOC: „TRASEU DE VACANȚĂ!” – MEM; CLR; MM; AVAP; DP

Variantă de joc: Puteți juca cu toată clasa jocul; fiecare copil are dreptul la o mutare
de pion. Observatorii (copiii care nu răspund) trebuie să decidă dacă fiecare elev provocat
dă răspunsul corect.

308
 PROIECTUL LUNII IUNIE:
LAPBOOK: O CARTE PLIABILĂ
PENTRU FIECARE PERECHE DE MÂINI
Lapbook‑urile sunt un mod foarte creativ de a înregis‑
tra și de a recapitula o temă/o poveste. Dacă vă plac pro‑
iectele practice și modalitățile creative de a implica elevii
în învățare, atunci ar trebui să încercați neapărat să creați
cărți de tipul lapbook pentru tema pe care o discutați la
clasă.
Un lapbook este un portofoliu realizat pe un suport de
carton de dimensiunile unui dosar, pe care se atașează
subteme: imagini, minicărticele care cuprind elemente
esențiale ale temei studiate, buzunărașe cu bilete/infor­
mații create de elevi, decupaje, colaje de dimensiuni mai
mici, desene realizate de aceștia pe tema dată etc.
Acest portofoliu pliabil este un instrument transdisci-
plinar, care:
• presupune o prezentare prietenoasă a temei – culori
şi forme variate;
• foloseşte foarte multe instrumente de lucru – puzzle,
cartonaşe, cărticele etc.;
• poate fi păstrat ca orice dosar şi poate ține în ordine
o mulţime de lucruri mărunte;
• ajută la formarea abilităţilor organizatorice ale ele‑
vului.
309
Pentru mai multe informații despre această metodă și
educativă, și interactivă, puteți accesa linkul:
https://edict.ro/lapbook‑ul‑o‑metoda‑educationala‑inter
activa‑inovativa‑si‑de‑actualitate‑in‑vederea‑dezvoltarii‑
de‑competente/
Materiale necesare pentru crearea unui lapbook
potrivit textului „Nara și insula”:
– cartoane/dosare, dimensiune A4 sau A3 (după pre‑
ferințe);
– câte două foi de hârtie de dimensiune A5 pentru fie‑
care elev;
– șabloane pentru lapbook;
– hârtie colorată/reciclată/creponată (un tip de mate‑
rial, la alegere);
– imagini imprimate din poveste, cu cele două perso‑
naje – Nara și Aran – și două scene din poveste, repre‑
zentative pentru text (la alegerea dumneavoastră);
– Calendarul ilustrat, orientat cu fața ilustrată spre
elevi, pentru inspirația lor;
– lipici;
– foarfecă;
– creioane grafice, colorate, carioci.
Lapbook închis, verso
Pași de urmat: 6. Se deschide foaia A4 pliată și, în interior, se împarte
1. Pregătiți un șablon sau un model de lapbook pre‑ în două secțiuni, ca în fotografia de mai jos.
cum cel din fotografiile de mai sus.
2. Distribuiți fiecărui elev un carton A4 sau o foaie de
hârtie albă A4 și două foi albe de hârtie A5.
3. Cereți‑le elevilor să țină cartonul/foaia A4 în poziție
orizontală (format peisaj). Vor lua marginile hârtiei și le
vor plia, astfel încât să se întâlnească la mijlocul carto‑
nului/foii A4, așa cum este prezentat mai jos.

7. Cereți-i fiecărui elev să deseneze cele două insule

ale celor două personaje, pe interiorul foilor A5, lipite
pe marginile de sus și de jos ale foii A4 (vezi fotografia).

4. Elevii vor lua fiecare foaie A5 și o vor lipi pe margi‑

nile de sus și de jos ale foii mari (A4).

foaie A5 8. Pe exteriorul celor două foi A5, elevii vor scrie

lipită pe A4 HARTĂ – INSULA NAREI, respectiv HARTĂ – INSULA LUI
ARAN.

foaie A5
lipită pe A4
5. Fiecare elev primește cele două imagini reprezenta‑
tive din poveste, pe care le va lipi pe marginile pliate
ale foii A4 (de o parte și de alta a pliajului, pe exterior,
așa cum este prezentat mai sus).
9. Pe jumătatea de sus din interiorul foii pliate A4, vor
desena sau vor lipi imagini cu cele două pesonaje. Pe
jumătatea de jos din interiorul foii pliate vor crea barca
tatălui Narei și un pește, folosind hârtie reciclată/hâr‑
tie creponată (vezi fotografia).

310
10. Pe cele două părți pliate ale foii mari (A4), pe inte‑
rior, elevii pot crea alte elemente sugestive din poveste.
Ca exemple, veți găsi mai jos:
– căsuța Narei, doar din cuvinte care se pot lua de
mână (cuvinte care creează o legătură logică între
ele, trei câte trei);
– instrucțiuni inedite pentru a traversa marea (ele‑
vii, folosind diverse simboluri și scrierea cu litere
mari de tipar, pot inventa două-trei instrucțiuni pen‑
tru a traversa marea);
311
– un cufăr cu surprize, confecționat de elevi, în care
ei aleg ce pot adăuga pentru colegi (de exemplu: un
joc/desen creat de ei; bilete cu diferite cuvinte/pro‑
poziții scrise de ei; un bilet mic cu scena lor prefe‑
rată din poveste etc.).
11. După ce elevii au terminat de realizat lapbook‑urile,
uitați‑vă atent la fiecare și discutați despre ceea ce au rea‑
lizat, încurajându‑i să descrie experiența. Puteți orga­niza
o expoziție a clasei cu ele!
ANEXA 1

INDICATORI SOCIO-EMOȚIONALI ȘI COMPORTAMENTALI AI MATURITĂȚII ȘCOLARE,

LA INTRAREA ÎN CLASA PREGĂTITOARE
Nr. Domeniul Comportament Comportament
Indicatori
crt. de dezvoltare atins în dezvoltare
1. COMPORTAMENT - să relaționeze adecvat cu ceilalți;
SOCIO-EMOȚIONAL - să interacționeze cu copii de vârsta sa, cu intenția de
- elevul este dispus a oferi ajutor;
… - să-și exprime nevoile de bază, într-o manieră adec­
vată contextului (are nevoie de un instrument de scris,
are dureri de burtă etc.);
- să respecte regulile diferitelor contexte școlare (stă
liniștit pe scaun sau în bancă timp de cel puțin 15 mi­
nute; vorbește în șoaptă sau cu voce tare, în funcție
de cerințele adultului; se liniștește când încep orele;
se apără fără să fie agresiv verbal sau fizic – spune
STOP! NU ÎMI PLACE!; își așteaptă rândul fără să între-
rupă);
- să își exprime verbal emoțiile (știe când să se exprime
cu voce tare și când nu).
2. INDEPENDENȚĂ - să se îmbrace/dezbrace singur, să își lege șireturile;
- elevul știe - să își așeze și să își păstreze obiectele personale în
… ordine;
- să demonstreze independență în igiena personală
și în igiena obiectelor;
- regulile de siguranță în jocul simbolic și în timpul
pauzelor;
- să se orienteze în spațiul școlii.
3. CAPACITĂȚI - să țină corect un instrument de scris în mână;
ȘI ATITUDINI - să aibă o poziție corectă față de suportul de lucru
ÎN ÎNVĂȚARE (poziția în bancă, pe scaun, pe perne de șezut);
- elevul poate … - să asculte cadrul didactic sau un coleg fără a-l întrerupe;
- să anunțe că dorește să intervină în discuțiile din
timpul orelor, ridicând mâna și așteptând să fie numit;
- să adreseze întrebări referitoare la conținuturi de
învă­țare care îi sunt neclare;
- să verbalizeze strategii simple de învățare pentru
care optează în rezolvarea unei sarcini didactice;
- să demonstreze curiozitate și entuziasm în învățare.

312
4. DEZVOLTARE - să se concentreze pe o sarcină de lucru, orală sau
COGNITIVĂ scrisă, minimum 15 minute, cu și fără supervizare;
- elevul reușește … - să ducă la bun sfârșit o sarcină dată;
- să memoreze cel puțin o strofă dintr-o poezie, dintr-un
cântec sau numărători ritmate;
- să povestească după imagini (formulează propoziții
clare, logice și coerente);
- să despartă corect în silabe cuvinte de 2-3 silabe;
- să articuleze și să pronunțe corect sunetele limbii
române;
- să identifice corect sunetul inițial dintr-un cuvânt;
- să formeze mulțimi de obiecte după criterii asociate;
- să urmărească un plan de lucru dat (2-4 pași), în
rezol­varea unor cerințe și probleme simple.
5. DEZVOLTARE FIZICĂ - își coordonează mușchii în desfășurarea unor activi‑
tăți fizice potrivite vârstei (poate sări; poate sta într-un
- elevul … picior; poate imita mișcări etc.) – motricitate grosieră;
- poate tăia cu foarfeca, lipi, modela plastilină, înșira
măr­gele, confecționa obiecte simple – motricitate fină;
- își coordonează mișcările în funcție de stimuli vizuali
și auditivi: pune în aplicare comenzi date;
- se orientează în spațiu pe baza simțurilor și a repe­
relor date.

313