Comunicare in Limba Romana - Clasa Pregatitoare P1

AU X I L I A R
AVIZAT DE
Ordin nr. 3022 / 08.01.2018
www.editurakreativ.ro
aurelia Șeulean
Elena Oltean
mărioara minculescu
auxiliar pentru clasa pregătitoare

partEa i
Kreativ
1
Toate drepturile rezervate
EDITURA KREATIV © Târgu-Mureş, 2015
Director editorial: Andrei Timar
Comunicare în limba română

Auxiliar pentru clasa pregătitoare – Partea I
© Aurelia Şeulean, 2015

© Mărioara Minculescu, 2015
© Elena Oltean, 2015
Tehnoredactare: Editura Kreativ
Comenzi la:
Tel./Fax: 0265-250805
ISBN 978-606-646-281-5
ISBN 978-606-646-282-2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ŞEULEAN, AURELIA
Auxiliar de comunicare în limba română pentru clasa pregătitoare /
Aurelia Şeulean, Mărioara Minculescu, Elena Oltean. - Târgu-Mureş :
Kreativ, 2015
2 vol.
ISBN 978-606-646-281-5
Partea 1. - ISBN 978-606-646-282-2
I. Minculescu, Mărioara
II. Oltean, Elena
372.46
Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ.

Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă în orice formă sau prin orice mijloace,
electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare
a informaţiei fără acordul prealabil scris al Editurii Kreativ.
Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate Editurii Kreativ.
2
Comunicare în limba română
semestrul I
Nr.
Nr. Unitatea Competenţe
Perioada Conţinuturile învăţării de Obs.
crt tematică specifice
ore
– Evaluare iniţială
– Comunicarea orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
• Actele de vorbire: formele de salut, de prezentare
Ce ştiu 1.1; 1.2; 1.4; 2.2; 2.3;
1. Săptămâna 1 • Formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, 5 ore
despre mine? 3.1; 3.2.
adresă, prieteni, familie, poveşti preferate
• Scrierea: desene care includ şi elemente grafice
învăţate
• Actele de vorbire: salutul persoanelor cunoscute;
identificarea unui obiect, a unei persoane; formu-
larea unei rugăminţi
• Cuvântul
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; • Dialogul
2.1; 2.2; 2.3; 2.4;
2. Săptămâna 2 Școala – Formularea de întrebări şi răspunsuri despre 5 ore
3.1; 3.2; 3.3; 3.4;
4.1; 4.2; 4.3. persoanele din mediul apropiat (şcoală)
• Forma de discurs oral
– regulile clasei
– comportarea în mediul şcolar
– Scrierea. Redactarea
• Elementele grafice: linia oblică, cârligul
• Actele de vorbire: salutul; comportarea la şcoală,
cu prietenii, la spectacol
Eu şi ceilalţi. 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; • Cuvântul. Propoziţia. Enunţul
Norme 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; – Utilizarea de cuvinte noi în enunţuri adecvate
3. Săptămâna 3 5 ore
de comportare 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; • Dialogul
la școală 4.1; 4.2; 4.3. – Formularea de întrebări şi răspunsuri despre
persoanele din mediul familiar, regulile de igienă
• Formele discursului oral
3
– Povestirea după imagini
4
– Comportarea la şcoală, în familie, cu prietenii,
la bunici, la spectacol
• Elementele grafice: liniile oblice pe spaţiul mic
şi pe spaţiul mare, punctul
– Elementele de construcţie a comunicării
• sunetele specifice: vocale, consoane
• Actele de vorbire: salutul persoanelor cunoscute,
identificarea unui obiect
• Cuvântul. Propoziţia
– Propoziţii formulate cu suport intuitiv
– Ordonarea propoziţiilor
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; • Dialogul
Săptămânile Toamna. – Formularea de întrebări şi răspunsuri despre 20
2.1; 2.2; 2.3; 2.4;
4. Semnele
3.1; 3.2; 3.3; 3.4; toamnă, lunile toamnei, fenomene ale naturii de ore
4, 5, 6, 7 toamnei
4.1; 4.2; 4.3. specifice toamnei
• Elementele grafice din componenţa literelor:
noduleţul, bucla, bastonata, ovalul
– Fonetica
• Sunetele: a, e, i, o, u, s, r, z, l
• Cuvintele monosilabice, bisilabice, trisilabice
• Actele de vorbire: salutul, formula de adresare
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; • Cuvântul. Propoziţia
2.1; 2.2; 2.3; 2.4; • Formularea de întrebări şi răspunsuri despre carte
5. Săptămâna 8 Lumea cărţii 5 ore
3.1; 3.2; 3.3; 3.4; – Citirea. Lectura
4.1; 4.2. • Cartea: coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
• Semioval; repetarea semnelor grafice
• Actele de vorbire
• Utilizarea de cuvinte noi în enunţuri adecvate
• Dialogul
– Formularea de întrebări şi răspunsuri legate
1.1; 1.2; 1.3; 1.4;
de conţinutul poveştilor
Lumea 2.1; 2.2; 2.3; 2.4;
6. Săptămânile 9, 10 • Formele discursului oral 10 ore
poveştilor 3.1; 3.2; 3.3; 3.4;
– Povestirea după imagini despre personaje,
4.1; 4.2.
cărţi de poveşti, învăţături desprinse
– Citirea. Lectura
• Cartea: coperta, pagina, foaia, ilustrația
– Litera a/A
– Litera m/M
• Actele de vorbire: salutul, prezentarea, identificarea
unui obiect
– Utilizarea de cuvinte noi în enunţuri
– Formularea de propoziţii pe baza unui suport
intuitiv
– Ordonarea propoziţiilor în ordinea întâmplărilor
• Dialogul
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; – Formularea de întrebări şi răspunsuri despre
Săptămânile 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; iarnă
7. Iarna 15 ore
11, 12, 13 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; • Forme ale discursului oral
4.1; 4.2; 4.3. – Povestirea după imagini
– Fenomene ale naturii specifice iernii, eveni-
mente de iarnă
• Litera n/N
• Litera i/I
• Litera u/U
• Litera e/E
• Litera r/R
• Litera o/O
5
6
• Cuvintele cu sens asemănător şi cu sens opus
• Fonetica: sunetele n, i, u, e, r, o
• Despărţirea cuvintelor în silabe
unui obiect
– Utilizarea de cuvinte în enunţuri noi
– Formularea de propoziţii dupa un suport intuitiv
• Dialogul
– Formularea de întrebări şi răspunsuri despre
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; familie, rude, casă
2.1; 2.2; 2.3; 2.4; • Formele discursului oral
8. Săptămâna 14 Familia 5 ore
3.1; 3.2; 3.3; 3.4; – Povestirea după imagini
4.1; 4.2; 4.3. – Relaţiile şi sentimentele dintre membrii familiei,
programul familiei, programul şcolarului
• Vocabularul: cuvinte cu sens opus
şi cu sens asemănător
• Fonetica: sunetele l, ă
• Litera l/L
• Litera ă/Ă
unui obiect
1.1; 1.2; 1.3; 1.4; – Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
2.1; 2.2; 2.3; 2.4; – Formularea de propoziţii după un suport intuitiv
9. Săptămâna 15 Meseriile 5 ore
3.1; 3.2; 3.3; 3.4; – Ordonarea propoziţiilor
4.1; 4.2; 4.3. • Dialogul.
– Formularea de întrebări şi răspunsuri despre
meserii
• Forme ale discursului oral
– Povestirea după imagini
– Poveşti şi poezii despre meserii / Recunoaşterea
unor meserii în imagini
• Litera c/C
• Litera v/V
• Vocabularul: cuvintele cu înţeles asemănător
şi cu opus
• Fonetica: sunetele c,v
unui obiect)
– Utilizarea de cuvinte noi în enunţuri adecvate
– Formularea de propoziţii
• Forme ale discursului oral
1.1; 1.2; 1.3; 1.4;
– Povestirea după texte audiate a unor întâmplări
Săptămânile 2.1; 2.2; 2.3; 2.4;
10. Jocuri şi jucării – Poveşti şi poezii despre jocurile copilăriei, 10 ore
16, 17 3.1; 3.2; 3.3; 3.4;
respectarea partenerilor de joc şi a regulilor
4.1; 4.2; 4.3.
– Jocuri/jucării, jocuri sportive
• Litera t/T
• Litera s/S
• Vocabularul – cuvinte cu sens asemănător/opus
• Fonetica – sunetele t, s
7
EVaLuarE iniŢiaLă săptămâna i
CE Ştiu DEsprE minE

1. alege şi colorează imaginea care ţi se potriveşte. Scrie-ți numele.
numele meu este

.................
.................
2. am ........ ani.
3. Sunt...
4. îmi place...
9
CE am ÎnVăȚat?
1. Priveşte imaginile, recunoaşte povestea și pune-le în ordine.
2. Colorează cu roşu literele şi cu albastru cifrele.
C E B R 2 A 9
3 1 T 4 M V 0 I
3. Colorează în culori potrivite personajele şi elementele care apar în frag-
mentele ilustrate dintr-o poveste indrăgită.
4. Formulează comunicări pe baza imaginilor de mai jos, apoi colorează bu-

lina corespunzătoare sportului pe care-l practici tu.
10
FamiLia mEa
1 2 3 4
1. Spune denumirile elementelor din fiecare desen și indică-le.

2. Spune câte o propoziţie despre fiecare imagine.
3. Colorează cifra corespunzătoare numărului de persoane din familie.
4. Colorează atâtea cercuri câte persoane sunt în familia ta.
5. Colorează cuvintele pe baza codului de mai jos.

• primele două litere cu roşu;
mama tata • ultimele două litere cu albastru.
6. Priveşte cu atenţie şi spune la ce foloseşte fiecare obiect din cameră.
11
Cu priEtEnii
1. încercuieşte imaginile care îți aduc aminte de prietenii tăi.
2. Ce faci împreună cu prietenii tăi? Colorează imaginile în care te regăsești.
3. Care sunt jucăriile tale preferate? Colorează-le.
4. Completează desenele.
12
LumEa pOVEŞtiLOr
Capra
cu
Trei iezi
1. încercuieşte titlul poveştii.

2. Colorează imaginea de pe copertă.
3. Colorează doar elementele care apar în poveste.
4. numerotează întâmplările din poveste în ordinea în care s-au petrecut.
5. încercuieşte cu roşu personajele pozitive şi cu portocaliu pe cele negative.

6. ajută-l pe cocoş să găsească punguţa şi pe găină să ajungă la mărgică.
13
am DEVEnit ŞCOLar săptămâna ii
ŞCOaLa
1. Priveşte ilustrația de mai jos şi formulează propoziţii pe baza acesteia.
2. Colorează atâtea cerculeţe câţi copii ai numărat în imagine.

○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○○
3. Colorează cu albastru ghiozdanele băieţilor şi cu roşu pe cele ale fetiţelor.
4. Colorează întregul desen folosind culorile potrivite.
5. marchează cu x căsuța din dreptul clădirii care seamănă cu şcoala ta.
6. ajută copiii să ajungă la şcoală.
14
CLasa nOastră
c�a�a p��ătitoa��
1. recunoaşte şi spune denumirea fiecărui obiect din clasă. alcătuieşte pro-

poziţii cu aceste cuvinte.
2. răspunde la întrebări: a) unde stau elevii?
b) Ce fac ei? Dar învăţătoarea?
c) Cum este tabla?
d) Ce scrie pe ea?
3. Colorează obiectele din clasă folosind culorile potrivite.
4. Cine sunt, cine eşti? 5. Povesteşte situaţii în care

foloseşti următoarele expresii:
..........................
bună ziua!
Vă rog!
............................ mulţumesc!
6. Formulează comunicări alcătuite din două cuvinte pe baza imaginilor date.
15
rECHiZitELE ŞCOLaruLui
1. Trasează câte o linie de la ghiozdan la obiectele de care are nevoie elevul
la şcoală.
2. Spune la ce foloseşte fiecare element din imaginea de mai sus.

alcătuieşte propoziţii formate din trei cuvinte despre aceste elemente.
3. a) Desenează o floare în vază; b) Desenează două creioane pe prima bancă;
c) Desenează o pasăre pe tablă; d) Colorează cu verde cele două tablouri.
4. Colorează sala de clasă.

16
O Zi DE ŞCOaLă
1. Priveşte desenele şi formulează propoziţii care să conţină două cuvinte.
2. Stabileşte ordinea în care se desfăşoară acţiunile din imaginile de mai jos.
3. Colorează imaginea ta preferată.
4. Care copil stă corect în bancă? Colorează-l.
5. Continuă după model.
17
prOGramuL ZiLniC aL ŞCOLaruLui
1. observă şi spune care este programul zilnic al copilului din imagini.
Care este programul tău zilnic?
2. observă imaginile şi alcătuieşte propoziţii formate din două-trei cuvinte.
3. Desenează obiectele cu care îţi place să te joci în timpul liber.
18
prOpOZiŢia săptămâna iii
Eu Şi CEiLaLŢi –
nOrmE DE COmpOrtarE La ŞCOaLă
1. ascultă povestirea Dimineaţa, în clasă. unde se află elevii? Cum se nu-

meşte fetiţa care povesteşte? Când a ajuns la şcoală? Cum a salutat?
Cum au răspuns colegii? Cine a întârziat? Cum s-a scuzat băiatul?
2. observă imaginea şi alcătuieşte propoziţii.
3. reţine cuvintele folosite de personajele din ilustraţii.
4. Colorează desenele în care elevii se comportă corect în timpul pauzelor.
19
La BuniCi
1. unde se află nepoţii? De ce crezi că merg la bunici? Ce-i oferă băiatul bu-
nicii? Cum sunt întâmpinaţi nepoţii?
2. alcătuieşte propoziţii formate din două-trei cuvinte pe baza desenului.
3. reţine următoarele formulări.
Sărut mâna, bunico! Vă rog! Scuzaţi-mă! Poftiţi, vă rog!
4. reprezintă grafic propoziţiile.
BUNICII SUNT BUNI. NEPOŢII VIN.
_________________________ . _________________________ .
5. Colorează desenele în care sunt reprezentate obiecte pe care le-ai oferi
bunicilor.
20
În parC
1. Descrie imaginea. unde se află copiii? Ce fac ei? Cum se comportă?

2. alcătuieşte propoziţii formate din trei-patru cuvinte.
3. Colorează casetele pentru cuvintele folosite de personajele din imaginea
de mai sus.
numele meu
îmi dai voie
este ............. . Dă-te
mulţumesc! să mă joc
îmi pare bine mai încolo!
cu mingea ta?
de cunoştinţă.
Dă-mi voie
Dă-mi mingea! Salut!
să te ajut!
4. Desenează ce îţi place să faci în parc.
21
La spECtaCOL
1. observă imaginea. unde se află copiii? la ce sunt atenți?

2. reţine următoarele reguli de comportare.
în sala de spectacol, ne aşezăm la locurile indicate pe bilet.
nu vorbim în timpul spectacolului.
aplaudăm la momentul potrivit.
Păstrăm curăţenia şi ieşim din sală în mod civilizat.
3. Stabileşte numărul de silabe al fiecărui element desenat.
1 2 3 4 5
22
La aniVErsarE
1. observă imaginea. Descrie ce vezi. Cum sunt copiii? Ce face fetiţa sărbă-
torită? Dar ceilalţi invitaţi?
2. alcătuieşte propoziţii respectând fiecare schemă.
________________ . ________________ . ________________ .

3. reţine următoarele formulări.
La mulţi ani! Multă sănătate! Tortul e delicios. Mulţumesc!

4. Colorează imaginile care corespund cuvintelor alcătuite dintr-o silabă.

1
23
CuVânt – siLaBă săptămâna iV
tOamna –
sEmnELE tOamnEi
1. Descrie imaginea. Povesteşte ce se întâmplă toamna în natură şi în gospo-
dăriile oamenilor.
2. alcătuieşte o propoziţie despre 3. alcătuieşte o propoziţie

unul dintre băieţi după schema: despre veveriţă după schema:
. .
4. reprezintă despărţirea în silabe a cuvintelor care denumesc următoarele
elemente, după exemplul dat.
5. Desenează câte un obiect denumit de un cuvânt alcătuit din:

o silabă două silabe trei silabe
24
CuVintE aLCătuitE Din DOuă siLaBE
În LiVaDă
1. Priveşte imaginea. alcătuieşte propoziţii formate din două şi trei cuvinte.
uneşte punctele şi vei obţine numele anotimpului în care se coc fructele.
TOAMNA
TOAMNA
2. Denumeşte fructele. reprezintă cuvântul printr-o linie albastră, iar silabe-
le cu linii roşii.
3. Desenează şi colorează numai fructele de toamnă.
25
CuVintE aLCătuitE Din trEi siLaBE
GrăDina DE LEGumE
1. observă imaginea și alcătuieşte propoziţii pe baza acesteia.
2. Denumeşte legumele. reprezintă cuvântul printr-o linie albastră şi sila-

bele prin linii roşii.
3. Găseşte perechea de cuvinte cu acelaşi număr de silabe şi uneşte-le fo-

losind culori diferite.
4. Colorează legumele de mai sus.

26
CuVintE mOnOsiLaBiCE
FOŞnEt DE tOamnă
1. Priveşte imaginea. alcătuieşte propoziţii.

2. Descoperă elemente denumite prin cuvinte care au o silabă.
3. Desenează aceste elemente.
4. alcătuieşte schemele grafice ale cuvintelor prezentate de următoarele de-

sene.
27
EVaLuarE
tOamna
1. Pune X sub imaginile care reprezintă toamna. Colorează aceste imagini.
2. Desenează sub fiecare imagine atâtea liniuţe câte silabe are denumirea.
3. Colorează legumele a căror denumire are trei silabe.
4. Desenează în coşul din dreapta frunze, iar în cel din stânga fructe.
5. ajută veveriţa să ajungă la scorbură.
28
sunEtuL a săptămâna V
aCtiVităŢiLE OamEniLOr
1. observă imaginea, apoi colorează.

2. observă propoziţia. bulina colorată arată poziţia sunetului a.
TraCTorul ară.
○○●○ ○○ ○○○ ● ○○
3. unde auzi sunetul a? Colorează pătrăţelul potrivit (la început, la mijloc,

la sfârşit).
4. Colorează bulina corespunzătoare sunetului a.
○○○ ○○ ○○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○
5. Trasează zborul avionului.
29
sunEtuL E
rOaDELE tOamnEi –
FruCtE Şi LEGumE
1. observă imaginea și alcătuieşte propoziţii pe baza acesteia.

2. Denumeşte fructele şi legumele aflate pe tarabă?
3. Desenează fructe în coşul din dreapta şi legume în cel din stânga.
4. observă poziţia sunetului e în cuvintele reprezentate de următoarele ilus-

trații. Colorează bulina potrivită în fiecare caz.
○● ○● ○○ ○○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○

5. Desenează elemente care încep, se termină sau conţin sunetul e.
30
sunEtuL i
În ViE
1. Descrie imaginea. unde sunt copiii? Ce fac ei?

2. observă propoziţia următoare şi poziţia sunetului i.
în Vie SunT STruGuri.
○○ ○●○ ○○○○ ○○○○ ○○○●
3. Găseşte-le copiilor din desen câte un nume care să conţină sunetul i. re-
alizează schema grafică în fiecare caz.
4. realizează schema grafică și colorează bulina corespunzătoare sunetului

i în fiecare caz.
5. Colorează doar desenele care reprezintă cuvinte ce conţin sunetul i. uneş-

te-le cu cercul în care scrie i.
31
sunEtuL O
pLEaCă păsăriLE CăLătOarE
1. observă şi descrie imaginea.

2. încercuiește în desen elemente care sunt reprezentate de cuvinte ce con-
ţin sunetul o.
3. urmăreşte locul sunetului o în cuvintele următoarei propoziţii.
CoCorii Zboară în STol .
○● ○● ○○○ ○○●○ ○○ ○○ ○○●○
4. marchează prin colorare locul sunetului o în cuvintele reprezentate de ilus-
trațiile date.
5. Colorează doar păsările care pleacă toamna de la noi din țară.
6. uneşte cuvintele care au acelaşi număr de silabe. încercuiește-le pe cele

care conţin sunetul o.
32
sunEtuL u
ZiLE pLOiOasE
1. observă cele două imagini. Descrie-le și spune care sunt deosebirile din-
tre acestea.
2. Stabilește locul sunetului u în cuvintele din propoziţiile date, după model.
○○●○ ○○ ○○ ○● ○○ ○●○
FrunZele au CăZuT .
____ __ ___ __ ____
Toamna Plouă mulT .
__ ___ __ _ __ __ ___ __ ___
norii au aCoPeriT Cerul .
3. Stabileşte în care silabă se aude sunetul u. Scrie cifra corespunzătoare
în fiecare căsuţă.
1
4. Desenează trei elemente în denumirea cărora se regăsește sunetul u.
33
săptămâna Vi
să rEpEtăm sunEtELE a, E, i, O, u
1. Stabilește locul sunetelor învăţate în cuvintele reprezentate.
●○ ○○● ○● __ ___ ____ __ __ __ _ ___ __

2. unește astfel încât cuvintele reprezentate să aibă același număr de silabe.
3. Completează poezia în funcție de imagini, folosind cuvinte potrivite.

Zile De Toamnă
de George Coşbuc
Ieri vedeam pe luncă ...
Mândri zburători,
Şi vedeam zburând !
Ieri era şi cald şi bine.
Azi e frig şi şi vânt,

cad pe pământ,
Florile stau supărate,
Veştejesc pe brumă toate.
O
34
O O
5. ajut-o pe irina să pună în coşuleţul său doar fructe ale căror denumiri
conţin sunetul u. Colorează-le.
6. Continuă şirurile desenând elementele care urmează.
7. Desenează diferite modele pe umbrele.
35
să nE Hrănim COrECt
1. Colorează copilul care mănâncă sănătos. De ce ai ales acest desen?
2. încercuieşte alimentele sănătoase şi spune când le consumi.
3. Desenează fructele sau legumele necesare pentru conținutul fiecărui bor-

can.
Z
C
A
O
C
m
u
P
s
O
C
t
Ă
36
sunEtuL s
LumEa animaLELOr
1. Priveşte imaginile. Care este deosebirea dintre animalele desenate?

2. alcătuieşte propoziţii pe baza imaginilor.
3. încercuieşte desenele animalelor care conţin în denumirea lor sunetul s.
4. exersează pronunţarea sunetului s în versurile următoare. Din ce poveste
sunt personajele?
Vulpea strânge-n sac
Peştele gustos.
Stă cu coada-n lac
Ursul pofticios.
5. observă poziţia sunetului s în propoziţia dată.
PiSiCa STă Pe Sobă.

○○ ●○ ○○ ●○○ ○○ ●○ ○○
6. Colorează bulina corespunzătoare poziţiei sunetului s.
○○○ ○○○ ○○ ○○○○○ ○○○ ○○○○ ○○○ ○○○

37
sunEtuL r
1. marchează cu X chenarele din dreptul animalelor a căror denumire conţine

sunetul r. Colorează-le.
2. observă poziţia sunetului r în următoarea propoziţie.

iePurele eSTe FriCoS.
○○ ○○ ●○ ○○ ○○ ○○ ○●○ ○○○
3. unde auzi sunetul r? Colorează pătrăţelele potrivite poziţiei acestuia
(la început, la mijloc, la sfârşit).
4. alege cifra corespunzătoare numărului de silabe. Colorează ilustrațiile

în care apar animale în denumirea cărora se aude sunetul r.
1 2 3 4
5. Găseşte drumul potrivit pentru fiecare animal.
38
sunEtuL Z săptămâna Vii
1. observă imaginea.
2. alcătuieşte propoziţii pe baza imaginii.
3. exersează pronunţia lui z.
4. observă poziţia sunetului z în propoziţia:

berZele au ZburaT.
○○○ ●○ ○○ ○○ ●○○ ○○○
5. Colorează doar animalele în denumirea cărora se aude z. uneşte cu nu-

mărul de silabe potrivit.
1 2 3 4
6. alcătuieşte schema grafică şi colorează bulina care indică locul sunetului z.
39
sunEtuL L
1. observă imaginea.
2. Spune ce ştii despre cele două
animale sălbatice.
3. urmăreşte poziţia sunetului l.
4. ascultă versurile. Care sunt cu-
vintele în care se aude sunetul l?
Vulpea cea vicleană

Cu un lup s-a întâlnit.
După ce s-au sfătuit,
luP VulPe
la vânătoare au pornit. ●○○ ○○● ○○
5. Fixează locul sunetului l în cuvintele propoziţiei de mai jos.

VulPea eSTe ViCleană.
○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○○○ ○○
6. Colorează pătrăţelele potrivite poziţiei sunetului l (la început, la mijloc,
la sfârşit).
7. ajută melcul să găsească drumul către pădure. Trasează şi colorează.
40
CE am ÎnVăȚat?
1. Colorează casetele corespunzătoare animalelor ale căror denumiri conţin r.
2. uneşte fiecare imagine cu numărul de silabe potrivit.
1 2 3
Ce fel de animale sunt acestea?

3. Colorează cu roşu pătratul din dreptul animalelor care nu trăiesc în ţara
noastră.
4. Găseşte şi taie cu o linie intrusul din fiecare șir.
41
pErsOnaJE Din pOVEŞti
1. Priveşte imaginile. Spune ce vezi.
2. recunoşti poveștile şi personajele? uneşte imaginea fiecărui personaj
cu povestea potrivită. realizează schemele grafice și colorează bulinele
corespunzătoare sunetelor învăţate.
42
CE EstE O CartE? săptămâna Viii
simBOLuri
LumEa CărŢii
1. Priveşte cu atenţie imaginea. Dă-i un nume fetiței. Ce face ea? Ce a primit

ea în dar? Ce fel de carte este?
2. observă cartea! Cum este ea alcătuită?
CoPerTă
PaGină
3. marchează X în căsuţele de sub cărţile care ştii la ce folosesc.
43
COnFECŢiOnarEa DE mini-CărtiCELE
1. urmează etapele. realizează o cărticică despre animalul sau planta ta

preferată sau despre jucării.
1 2
3 4
le pui în ordine le capsezi
5 6
cccccccccccc
cccccccccccc
44
rECunOaŞtErEa sunEtELOr În CuVintE
1. indică poziţia sunetului a în cuvintele sugerate.
○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○○

2. Colorează desenele în care sunt reprezentate obiecte ale căror denumiri
se termină în e.
3. Colorează bulina corespunzătoare sunetului i.
○○○○○ ○○○ ○○○○○ ○○○○ ○○○○
4. uneşte fiecare imagine cu primul sunet al cuvântului pe care îl reprezintă.
R L
5. Desenează două elemente şi marchează toate sunetele învăţate.
45
iDEntiFiCarEa sEnsuLui unui CuVânt
prin sCHimBarEa unui sunEt
1. Formulează propoziţii care să conțină cuvintele care denumesc elemente-

le desenate.
2. Colorează bulinele corespunzătoare sunetelor care diferă în fiecare pere-
che de cuvinte.
○○○
○○○
○○○○ ○○○○
○○○○ ○○○○
○○○○○ ○○○○○
○○○ ○○○
46
LitEra a/a săptămâna iX
LumEa pOVEŞtiLOr
1. Ce vezi în imagini? Colorează litera A din fiecare cuvânt.
PUNGUŢA BABA GĂINA
TRĂSURA BANII MĂRGICA

2. Colorează toate punguţele pe care descoperi litera a/A.
A e A a l a A
3. Fixează prin colorare locul sunetului a.
47
LitEra a/a
1. unește fiecare enunț adevărat cu imaginea corespunzătoare.
• Cocoşul a găsit o punguţă.
• Vizitiul îl aruncă pe cocoş în fântână.
• Găina găseşte un bănuţ.
• Cocoşul îi aduce moşului o grămadă de bani.
2. Colorează desenele care îţi plac.

3. Povesteşte Punguţa cu doi bani.
48
4. Decorează punguţele după model.
5. Colorează casetele în care descoperi litera a/A. Ce reprezintă partea

colorată?
M O N P r s T A E s d H D O I
e F r W B S A O A M N m R u S
W i Y I K A M N P A O D C B E
M E m N A a a a a a A V S T U
O N P A O V X Z N P R A N Y Z
X L A B S T U V X W Z N A C D
7. Priveşte imaginile, descoperă silabele care nu sunt scrise, apoi citeşte

cuvintele.
a - ○○ - ○○ ○a○ - ○○ a○○ ○a○

49
8.
Salut! eu sunt adrian! ajută-mă să descopăr
numele copiilor din clasa mea care încep
cu A.
a-•a a-•-••• a-••-••
a - dri - an a-••• a-•••-a-•a a•-••••

9. află care e jucăria preferată a fiecărui copil.
•a•••
•a•
•••••a•
50
LitEra m/m săptămâna X
LumEa pOVEŞtiLOr
1. recunoaşte povestea, personajele şi descrie ce vezi în imagine.

2. Colorează cercurile în care apare litera m/M.
a A N M A m M L m n A a m M m M a m
3. marchează cu X casetele imaginilor din povestea Motanul încălţat care
reprezintă cuvinte în alcătuirea cărora intră sunetul m.
4. Colorează bulina corespunzătoare locului în care se aude sunetul m,

în fiecare caz.
○○○○○○ ○○○○○○○ ○○○ ○○○○○

51
LitEra m, siLaBa ma
1. uneşte fiecare cuvânt cu imaginea corespunzătoare.
m○○ ○○○
m○○
○○○ m○
m○ ○○ ○○
○○ m○ ○○
m m m m m m m m
2. Continuă după contur.
3.
mm m m m m m m m
îl scriu pe m, Descoperă silaba ma
îl scriu pe a, în următoarele desene.
apoi le unesc Colorează bulinele potrivite.
Şi obţin silaba ma.
○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○
m m m m
m m mm
52
m m m m
LitEra m
1. Colorează cu roşu litera m în cuvintele care reprezintă numele copiilor.
eu sunt mutulică!
ei sunt prietenii mei.
MIHNEA MONICA
MARA MARIUS MARIA

2. Descoperă alte nume de copii care se scriu cu această literă.
ma ○○○ ma ○○ a ○a
m○ ○a○ m○ a
m○ ○○○ ma ○a
m○ ○a
MMMMMMM
4. Colorează literele învăţate.
S M O
V i a
A B
a m
53
LitErELE a/a, m/m
rECapituLarE
1. Colorează cu albastru cerculeţele corespunzătoare sunetelor învăţate.
○○ ○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○
2. uneşte fiecare persoană cu câte un element.
ma – ○○○ ma – ○a ma – ma
○a – ma ○○ – ma ma○ – ○○
3. observă şirul, apoi completează cu literele care urmează.

a a m m a a a a m m m m a a a a a a .......................................................
4. Citeşte cuvintele de mai jos.
mama ama am
5. Colorează baloanele după codul culorilor.
m – albastru
m a m
a – galben A
m – roşu m m a
A – verde a
m A a A
54
LitEra n/n săptămâna Xi
iarna.
sunt rOmân
1. Găseşte şi colorează litera N pe steagurile de mai jos.
N A N M N N
2. Colorează bulina corespunzătoare sunetului n, în fiecare caz.
○○ ○○○ ○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○ ○○ ○○ ○○○○ ○○

3. Scrie litera N după model.
NNNNNNNN
4.
N
Colorează cu roşu litera N şi bulinele corespunzătoare.
ANA NINA NAE NANA

○○○ ○○○○ ○○○ ○○○○
55
5. marchează cu X cerculeţele de sub desenele cu elemente care conţin în
denumirea lor sunetul n.
6. Descifrează propoziţia și trasează atâtea liniuţe câte cuvinte observi.
AM 1 AN.
7. Completează rândurile după modele. Citeşte ce ai scris.
nnnnnnnnnnn
Nn
8.
n Nn
Colorează baloanele pe care se află litere pe care le-ai învățat.
A P a S M
R m E n N
56
LitEra i/i
natura iarna
eu sunt iarna răcoroasă Să aduc doar bucurii

Şi-am venit şi-n ţara voastră, Şi steluţe mii şi mii.
1. Formulează propoziţii pe baza imaginilor. ajută-te de întrebările următoare.
Ce anotimp este? Cum sunt îmbrăcați oamenii? unde sunt animalele şi pă-
sările? De ce anumiți copaci au frunze și alții nu?
2. Colorează bulina corespunzătoare sunetului i.
○○ ○○ ○ ○○ ○○ ○○ ○○○○○ ○○ ○○○
3. Colorează cu albastru litera i/I.
A I U i E N i I
a I P
m M i n
n n 57
5. Subliniază toate literele învăţate şi încearcă să citeşti.
MIA MAMA MAI MIMI NINA
AN ANI INA NAI AM
6. Descoperă numele copiilor.
I na I ○○ I ○○ na I ○○ na
7. Continuă după model. Citeşte.
iiiii
Nin Mi
8.
ni ni n i n i n i
Colorează fulgii pe care apar litere învățate deja de tine.
a o m s n v i
9. Colorează după codul culorilor.

i – albastru
I I I – albastru închis
m – maro
a m a – roz
i
i m m m
m
m m m i
58
ÎL aŞtEptăm pE mOŞ niCOLaE
1. • Ce vezi în desen? Ce fac copiii? Ce le aduce moș nicolae? Colorează.

• Cum trebuie să ne comportăm pentru a primi daruri de la moş nicolae?
2. Colorează în ghetuţe doar cadourile care conţin în denumirea lor literele
învăţate.
3. Colorează cu galben litera i/I din cuvintele date.
Marina Nina Mariana

marinar inima nani Ina
4. Desenează trei daruri pe care ai vrea să ţi le aducă moş nicolae.
59
LitEra u/u săptămâna Xii
JOCuriLE COpiiLOr
1. Spune ce vezi în desen.

ajută-te de întrebările: a) unde sunt copiii?
b) Ce fac ei? Cum se joacă?
c) Cum este omul de zăpadă?
2. marchează cu X căsuțele de sub desenele care reprezintă elemente în de-
numirile cărora se aude sunetul u.
3. Descoperă numele copiilor care se joacă pe derdeluş. Colorează litera U.
RALUCA AURA SANDU

DUMITRU LAURA
60
4. Descoperă cuvintele ascunse în puzzle. Scrie-le.
NA I U
NI A NU
uu
6. Citeşte.
u u u u N nu
Am un an. Ia un .
Ana ia . Nanu ia .
7. Colorează bulgării pe care apar litere învățate de tine.
m A o n u R U M
8. află ce activitate de iarnă face fiecare copil.
61
LitEra e/E
CE FaC ViEŢuitOarELE?
1. Ce fac animalele din pădure iarna? Dar cele din curtea bunicilor?
2. Colorează bulinele corespunzătoare sunetului e.
○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○ ○○ ○○○○ ○○○

• Colorează doar animalele care trăiesc la noi în ţară.
3. Colorează cu roşu litera E în cuvintele de mai jos. uneşte fiecare nume
cu câte-un copil.
ENE EMA ELA
62
4. Trasează litere pe contururi şi citeşte.
EMA ENE EMI NENE

5.
EMA IA UN NAI.
Continuă după model.
EE
6.
Eu i u u . u
Colorează fiecare bulină pe care apare litera e.
a e i m e n e u e e e m e
7. Colorează chenarul corespunzător silabei în care se aude sunetul e.
1 2 3 1 2 1 2 1 2 1 2
eee
9.
nene
Citeşte comunicările.
Ne e
Nenea Nae e . Ene ia un . Ema ia
un . Ema e mama mea.
63
rECapituLarEa LitErELOr ÎnVăŢatE
1. Colorează cu verde toate literele învăţate. Scrie trei cuvinte la alegere.
o c
A
a
m e r
h M
u E
n B
2. Colorează locul literelor învăţate în cuvintele sugerate.
○○ ○○ ○○ ○○○ ○○○○ ○○ ○○ ○ ○○ ○○○
3. uneşte imaginea cu litera corespunzătoare sunetului de la începutul de-

numirii fiecărui animal reprezentat în desene.
E M NA
U I
64
4. Scrie în casete cuvintele găsite pe bulgări.
e I m N
A m I
N A
N m A e
e A A N N
I

e – mi – •i – a e – •e – na a – u – •a
e – mi• ma – •i – a – na ni – •u
ma – •in ma – •i – na ma – •a
6. ajută vulpea să ajungă la puii săi.
65
LitEra r/r săptămâna Xiii
traDiŢii Şi OBiCEiuri DE iarnă
1. ascultă poezia.
Brăduţul
brăduleț, brăduţ drăguţ,
ninge peste tine;
Haide, hai în casa mea
unde-i cald şi bine.
Pom de anul nou te fac;
o, ce bucurie!
Cu beteală am să te-mbrac
Şi steluţe o mie.
Şi fetiţe şi băieţi,
bătând din mânuţe,
Ţi-om juca şi ţi-om cânta
Cântece drăguţe.
2. Colorează globurile pe care observi litera r/R.
r m n e r M R E
i r u r N U R
3. identifică şi încercuieşte litera R în cuvintele următoare.
CRĂCIUN COLINDĂTORI ÎNGER
SĂRBĂTORI BRAD CADOURI
4. Colorează bulina corespunzătoare sunetului r.
○○ ○○ ○○ ○○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○
66
RRR
6.
MR M R
observă imaginile. Spune ce vezi.
MI – RU – NA RA – •U RA – RE•
MA – RI – A MA – RI – A – NA
1
8. uneşte fiecare cuvânt cu desenul potrivit.
mere
ramă
mure
marinar
unu
ramură
67
rrr
r r M r mere
10. Colorează cu aceeași culoare piesele de puzzle care alcătuiesc un cuvânt.
ra ri re A ra
me na ma mu mu
Ma ra u ra re
11. Colorează doar brăduţii pe care sunt scrise nume de copii.
AUR ENE MARINAR AURA
MURA MARIN MARA EMA
68
LitEra o/O
VinE mOŞ CrăCiun
1. Priveşte ilustraţia. Descrie ce vezi. Găseşte toate elementele care au în de-

numirea lor sunetul o.
2. Din sacul moşului au căzut mai multe jucării. Colorează bulina corespun-
zătoare sunetului o.
○○○○ ○○ ○○○ ○ ○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○○

3. Citeşte numele copiilor şi colorează cu roşu litera O.
CORINA OANA ROMEO

MIRON ONU
OOO 69
5. Pune în sacul moşului numai elementele ale căror denumiri conțin litera o.
u u m m i i
Onu
om Oana ramona
oi Mona Aurora
ou Onu are oi. E un nor mare.
7. Găseşte drumul moşului spre brăduţ.
70
rECapituLarE
1. Colorează primele litere ale următoarelor cuvinte.
m Ă N u r A m O
Ş I N A
I A r N A
N A e
2. Colorează globurile pe care se află litere învăţate de tine.
R M r
A O V U X E
S m e a W
N i T
3. Scrie litera din mijlocul fiecărui cuvânt. 4. împodobeşte bradul

cu litere învăţate.
emA M
NOr
Cer
mIA
eNe
5. Scrie cinci cuvinte pe care le-ai învățat, apoi o propoziţie.
71
LitEra l/L săptămâna XiV
FamiLia
1. Priveşte ilustraţia. Spune ce personaje vezi în imagine. Ce înseamnă o fa-

milie? Cum se ajută cei din familie?
2. Stabileşte numărul de silabe al fiecărui cuvânt dat.
MAMA TATA FATA
BĂIATUL BUNICA BUNICUL
3. încearcă să descifrezi numele părinţilor şi pe cele ale copiilor. Subliniază
litera L.
MAMA → ELENA BĂIATUL → ALIN
TATA → EMIL FATA → EMILIA
LLL
72
Lin L ur
5. Desenează pe fiecare floare din buchet chipurile membrilor familiei tale.
încearcă să scrii în casete numele lor.
6. Colorează bulinele corespunzătoare sunetului l.
○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○○○

lllll l le l le
m un c l m r .
Alina are un inel nou.
E un miel mic.
Leul e mare.
8. Formează nume din silabele de mai jos și scrie-le pe spațiile punctate.
li a li a na
....................................; ..................................; ................................. .

73
9. Colorează inimioarele care conţin cuvinte importante pentru familia ta.
liniŞTe reSPeCT IUBIRE ARMONIE
10. mergând pe drumul pe care sunt literele numelui emiliei, vei descoperi
obiectul său preferat din casă.
E M
M R
H
A
N I
O
D
A O
L
A
I
M
11. Subliniază literele învăţate din următoarele versuri.
FAMILIA NOASTRĂ-I MICĂ,
DAR NE AJUTĂM.
multe luCrurI Grele
ÎMPREUNĂ REZOLVĂM.
74
LitEra ă/ă
Casa mEa
1. încercuieşte litera ă din următoarele versuri.

Am o casă nouă
Cu acoperiş frumos,
Curte şi grădină
Şi un nuc stufos.
E curată casa toată,
Şi cămara-mbelşugată.
2. Colorează bulinele pe care găseşti litera ă/Ă.
a ă m ă n a o ă r l ă ă
3. Trasează literele după model. Citeşte enunţul.
4.
Rică are un măr.
Continuă după model şi citeşte ce ai scris.
Ric m r l m
m r mur mic .
M m re inim m re.
M lin re nuc mic . 75
5. încercuieşte aparatele necesare familiei tale care funcţionează pe bază
de curent electric.
6. înlocuieşte a cu ă la sfârşitul cuvintelor de mai jos.

inima – ............................... mura – ..............................
ramura – ............................ mama – ............................
mierla – .............................. rama – ..............................
7. Colorează bulina din dreptul imaginilor care reprezintă activităţi pe care
le faci şi tu.
76
LitEra c/C săptămâna XV
mEsEriiLE –
CE VrEau să Fiu?
1. Priveşte personajele din imagini şi spune ce meserie are fiecare.
2. încercuieşte litera C în denumirile următoarelor meserii.
ACTOR SCULPTOR AVOCAT PICTOR

3. Colorează bulina corespunzătoare sunetului c. Spune în ce meserii se fo-
losesc aceste elemente.
○○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○○○ ○○○ ○○

4. Priveşte desenul. Ce elemente ilustrate conţin sunetul c?
Colorează după codul culorilor.

casa – galben
acoperişul – roşu
coşul – maro deschis
copacul – maro închis
CCC
C rin C rin 77
6. Descoperă nume de copii punând în ordine literele din fiecare chenar.
INCU ACREMN CROENL
CRINAO MRAUC ACMELIA
7. Colorează litera c/C în şirul de mărgele.
C c r R c a C A m c C
8. Continuă după model. Citeşte ce ai scris.
cccc
c n m c cuc c l r c
Nicu C rin C rmen Nicu are un cal maro.
Carmen e cu mama.
Călin e marinar. Marcu e morar.
9. uneşte fiecare desen cu un cuvânt corespunzător.
rac
cana
creionul
nuca
mac
crin
78
LitEra v/V
CE VOi DEVEni CânD VOi Fi marE?
1. Priveşte imaginile şi denumeşte fiecare meserie. Colorează bulina cores-

punzătoare sunetului v în fiecare caz.
○ ○○ ○ ○○○ ○○○ ○○ ○○○ ○○ ○ ○○ ○○○○ ○○○ ○○ ○○○

2. uneşte imaginile care se potrivesc.
3. încercuieşte litera v/V în şirul următor.

A m U v i V N R V v O r a v n V M O u v V
VVV
Vi rel Vi rel Vi rel 79
5. Priveşte imaginile. Ce fac copiii? Ce meserii li s-ar potrivi? Descoperă nu-
mele lor.
LIVIU MARIN ROMEO VALER

vVvV
v r vi r vi n eelv
7.
Vi rel e eel v.
Scrie denumirea fiecărui element din imagini. Stabileşte numărul de silabe
în fiecare caz.
.................................... .................................... ....................................
80
rECapituLarE
1. încercuieşte literele pe care le-ai învăţat, atât din cerc, cât şi din pătrat.
b A L F I
a m S
l
n v o M B N
h d i T C
R W
g e
Y
r u O U
c f V E Z
2. Desenează sub următoarele cuvinte atâtea buline câte sunete se aud când
le rosteşti.
arc mama acul marinar am
3. Subliniază cuvintele care conţin litera c.

creion mac Mara camion Alin
4. Scrie denumirea elementului din fiecare desen.
.......................... .......................... .......................... ..........................

5. Citeşte.
A – na Na – na A – u – ra Car – men
I – na Ni – na A – u – rel Cri – na
EL VINE LA NOI.
NENEA ION E MORAR.
ONU VINE LA MOARĂ.
AM UN MORCOV MIC.
81
LitEra t/t săptămâna XVi
JOCuri Şi JuCării
JuCăriiLE mELE
1. Priveşte ilustraţia. Ce fac copiii? Cu ce se joacă? Spune denumirea fiecărei

jucării. Dă-le copiilor câte un nume care să conţină sunetul t.
2. Colorează bulina corespunzătoare sunetului t.
○○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○○○ ○ ○○ ○○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○○ ○○

3. încercuieşte litera T în cuvintele următoare.
trAIAN tANIA tINA tOmA tAtIANA
4. Continuă după model, uneşte punctele şi citeşte ce ai scris.
TT
Tr i n Tm Tni
82
Ti reuncrei nc l r .
5. Priveşte şi spune ce joc reprezintă fiecare imagine. alcătuieşte propoziţii
pe baza fiecărei ilustraţii.
• Ce reguli trebuie să respecţi pentru a nu te accidenta?

6. încercuieşte litera t în următoarele cuvinte.
tricicletă calculator tren tata carte
7. Completează şi citeşte.
8. uneşte fiecare cuvânt cu desenul potrivit.

.
Otilia
trotinetă
carte
a i
c
cort m n
cuptor
litere
83
LitEra s/s
JOCuri Fără JuCării
1. alcătuieşte propoziţii despre jocurile de iarnă din desenele de mai jos. Co-
lorează apoi desenul care reprezintă jocul tău preferat.
2. uneşte cu litera s din mijloc doar acele elemente în denumirea cărora se

aude sunetul s.
3. Stabileşte locul sunetului s în fiecare caz.
○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○○ ○○ ○○○○ ○○

4. încercuieşte litera s/S în şirul de mai jos.
a A s r S N m s p P R S v s i u U V s S c C s S
84
5. Completează rândurile. Citeşte.
Ss
Sim n S rin C smin
S r n es e s r me .
6.
Sim n es e c s .
Formează perechi de cuvinte care denumesc acelaşi element.
AtletIsm tenis
sCAuN sare
MIROS muscă
MASCĂ scoică
SCOICĂ scaun
sAre miros
MUSCĂ mască
TENIS atletism
7. Citeşte cu atenţie fiecare enunţ.
e senin. Sorin e la Sinaia. Cu el e Sorina.
Sorina este sora lui. ea are o sanie. Sorin
are . ei sunt veseli.
8. Colorează pe baza codului dat. Ce literă ai descoperit?
portocaliu galben
s
galben roşu
verde
verde
portocaliu
portocaliu
galben galben
85
9. Scrie cuvântul sugerat de fiecare imagine.
........................... ........................... ........................... ...........................
........................... ........................... ........................... ...........................

10. Colorează caseta care indică numărul de silabe al fiecărui cuvânt.
SIMONA SAC SORINA
1 2 3 1 2 3 1 2 3
SCOICĂ soare mascotă

1 2 3 1 2 3 1 2 3
11. ajută-l pe Sorin să-şi găsească schiurile.
86
săptămâna XVii
EVaLuarE
1. Formulează propoziţii pe baza imaginilor de mai jos. reprezintă grafic.
EXEmpLu
○ ○○ ○○○ ○○○○ ○
2. încercuieşte litera a/A în cuvintele care denumesc imaginile următoare.
cană Laura balon calculator

3. Desenează atâtea buline roşii câte sunete are fiecare cuvânt.
87
4. Colorează cu roşu literele mari şi cu albastru pe cele mici în următorul
chenar.
M i S P N
a r
b R n A V
5. Colorează elementele ale căror denumiri se termină cu silaba să.
6. uneşte imaginile cu prima literă a fiecărui cuvânt pe care îl sugerează.
C N M
S L
7. Pune în coş doar alimentele sănătoase. Stabileşte numărul lor de silabe.
88
8. Descoperă cuvinte formând perechi de mănuşi.
car ma ră nel
moa te i re
9. Citeşte numele copiilor şi uneşte-le cu ilustraţiile potrivite.
MARA
CĂLIN SORIN
CARMEN ANTON
IRINA
10. uneşte cu o linie literele din cuvântul iarna, apoi colorează-le.
i c r t a
s a o n v
11. Desenează un om de zăpadă numai din cercuri, pătrate şi triunghiuri. Dă-i
un nume. Scrie-l.
...................................
89
12. Scrie denumirile elementelor din imaginile date.
13. Colorează în chenarul cu litere următoarele cuvinte: Cal, VaCă, miel,

oaie. Ce denumesc acestea?
C A L M O R C
V B C V A C Ă
E M I E L I L
O A I E M N S
14. încercuieşte cuvintele care denumesc meserii.
marinar ● nor ● oier ● creion ● cal ● mecanic ● orar
● caiet ● olar ● cocor ● violonist ● calcule ● miel
15. Taie cuvintele care nu se potrivesc cu meseriile ilustrate.
• scor • cucui
• leac • sarma
• ac • saleu
• rană • soare
• carie • tort
• sos
16. Formează cuvinte unind silabele scrise pe nori.
lă as
nin că
re ri tăm
soa to e cul
90
17. uneşte cuvintele. Citeşte propoziţiile obţinute.
mArIA VENIM .
ELEVUL CALCĂ .
NOI STĂ .
mAmA sCrIe .
18. Citeşte propoziţiile. bifează dacă au sens.
sOrIN A mers lA sINAIA Cu treNul.
MARCU A MERS LA MARE CĂLARE PE MĂTURĂ.
OlArul Are mIeI mArI.
OIerul Are OAle.
MECANICUL REPARĂ CAMIONUL.
19. ajut-o pe Scufiţa roşie să aleagă cărarea spre căsuța bunicii. Drumul bun
este cel care are o propoziție.
20. Decorează fularele laurei cu semnele grafice cunoscute.
91
92
am DEVEnit ŞCOLar
mELCuL ŞCOLar
de Vasile Varsavia
luminaţi de-un putregai,
melcul-mamă, melcul-tată,
Stau la sfat cum stăm şi noi,
După cină, câteodată...
– Da! nevastă... ce să zic?
o fi vremea, nu-i tot mic...
nu mai stau la îndoială,
Chiar la toamnă-l dau la şcoală!
Tare mult aş vrea să ştie
Să citească şi să scrie,
Pentru ca în viitor
Să se facă scriitor!
lunecând pe-o frunză pală,
melcul-mic plecă la şcoală.
Şcoala, dacă nu mă-nşel,
e la patru paşi de el.
Se grăbeşte, ce să facă?
Trece-o frunză, trece-o cracă...
Străbătu până acum
Vreo trei degete de drum,
Şi mai are... Vai!... mai are,
De trecut şi-o piatră mare!
iată-l că s-a poticnit
într-un băţ cât un chibrit!
Se grăbeşte, ce să facă?
Trece-o frunză, trece-o cracă...
Cu ghiozdanul în spinare,
Străbătând aşa distanţă,
melcul a ajuns la şcoală
Tocmai când s-a dat... vacanţă!
93
O Zi DE ŞCOaLă
să-nVăŢăm DE La FurniCi
de Florin Costinescu
Să-nvăţăm de la furnici
De când suntem foarte mici,
Cea mai sfântă să ne fie
lecţia de hărnicie.
le-aţi privit, dar nu în joacă,
Să aflaţi ce pot să facă?
Toată ziua cât de mare,
Cară hrană în spinare.
Greutatea cât un bloc
Dar nu zic nicicând: Nu pot!
aşa-s ele, muncitoare,
Harnice, nevoie mare,
Deci, cât suntem noi de pici,
Să-nvăţăm de la furnici!
94
Cum nE COmpOrtăm
DiminEaŢa În CLasă
o nouă zi de şcoală. Dimineaţa ajung mai devreme. intru în clasă. aici sunt
câţiva colegi. Spun: „bună dimineaţa!” şi mă îndrept spre banca mea, după
care merg la cuier să-mi atârn hăinuţa.
Colegii îmi răspund pe rând:
– bună, maria! Salut, maria! Te aşteptam, maria!
în scurt timp intră pe uşă doamna învăţătoare.
– bună dimineaţa, copii! Sunteţi veseli astăzi?
– Da! răspundem noi...
– atunci să începem lecţia!
Doamna pune câteva întrebări. Se aud bătăi în uşă. Tudor păşeşte cu sfială
în clasă.
– Vă rog să mă scuzaţi că am întârziat. am dus-o mai întâi pe Dana la
grădiniţă şi nu mi-am calculat bine timpul. De mâine voi pleca mai devreme
de acasă.
Doamna îl mângâie pe cap, înţelegătoare.
95
Cum nE COmpOrtăm
La tEatruL DE păpuŞi
astăzi este o zi deosebită pentru laura. Va merge împreună cu doamna
învăţătoare şi colegii la teatrul de păpuşi.
iată-i ajunşi. Sala de spectacol e plină de copii. Fiecare stă în scăunelul lui.
laura şi colegii ei ocupă locurile libere. nu vorbesc. aşteaptă în tăcere să în-
ceapă spectacolul.
apar primele marionete care se prezintă. Toţi copiii aplaudă.
în timpul spectacolului e o linişte profundă.
la sfârşit, actorii păpuşari ies pe scenă. Copiii îi aplaudă.
la plecare, îşi iau hăinuţele şi ies pe rând fără să se împingă.
Ce frumoasă a fost piesa!
96
tOamna – rOaDELE tOamnEi
În LiVaDă Şi În ViE
de Emilia Căldăraru
în livadă şi în vie
Toamna, ce mai bogăţie!
nucii-şi leagănă pe dâmburi
Fructele cu dulce sâmburi;
Cum şi prunii pe cărare,

Vinetele pietre rare.
Se iţesc din viţa groasă,
Strugurii şi tămâioasă.
mere dulci, gutui acrui,

Parcă luminează-n grui.
iar a perelor recoltă
Pe sub ceruri face boltă.
Dacă inima vă-ndeamnă

Hai, copii, cântaţi de toamnă,
umpleţi coşuri şi panere
Cu a toamnelor avere.
97
tOamna
tOamna
de T. Utan
Toamna-ncepe să îşi sune
Frunzele-aurite salbe,
Veveriţa strânge-alune
Pentru zile reci şi albe.
iar livada-ngălbeneşte
Şi frunzişul îşi destramă,
Semn că toamnei îi plăteşte
roadele cu bani de-aramă.
Chiar şi-un şoricel de câmp

mai găseşte pe câmpie
bobuleţe de porumb
Pentru-ascunsa-i magazie.
Dar priviţi cu luare-aminte,

Tot ce este-n jur te-nvaţă
Să fii gospodar cu minte
Ca să-ţi fie bine-n viaţă.
LiVaDa
de Ion Creangă
un copil sădeşte în zori Şapte peri, opt piersici cruzi,
Doi meri mici cât doi bujori, nouă mici şi tineri duzi.
Trei caişi cu rădăcini, Cât numeri până la zece
Patru trandafiri cu spini, îi udăm cu apă rece,
Cinci gutui cu flori rotate, mari să crească, să se vadă
Şase nuci cum sunt prin sate, Cea mai tânără livadă.
98
tOamna – pLEaCă păsăriLE CăLătOarE
a sOsit tOamna
de Angelica Gherman şi
Raluca Maria Gherman
e o zi urâtă de toamnă. Plouă mărunt şi des. Cerul e înnorat.

Vântul desprinde frunzele arămii din copaci şi le aşterne pe trotuare.
Trecătorii îmbrăcaţi gros şi protejaţi de umbrele se îndreaptă grăbiţi spre
case.
De sub umbrelă, Cristina zăreşte un stol de păsărele. ea întreabă:
– mamă, ce fac păsărelele când e frig? Cine are grija lor?
mama îi răspunde:
– Toamna, păsărelele se duc în ţările calde. De aceea se numesc păsări
călătoare. Vor sta acolo până la primăvară. atunci va fi cald din nou, iar păsă-
relele se vor întoarce la cuiburile lor.
– n-ar fi mai bine să nu mai plouă niciodată?
– nu. Plantele, animalele şi noi, oamenii, avem mare nevoie de apă. Fără ea,
nimeni nu ar putea trăi.
99
tOamna
să nE Hrănim COrECt
de Luminiţa Alexandru
Fructele mele preferate

Sunt fructele adevărate:
Piersicuţele coapte bine,
mure, zmeură şi-afine,
Pepeni dulci şi rotofei,

banane şi strugurei,
Căpşuni şi pere zemoase,
Toate fructele-s gustoase!
O supă GustOasă
de Luminiţa Alexandru
Supa mea gustoasă

Stă acum pe masă.
Ştii ce-am pus în ea?
Toată grădina mea:
Dovlecelul mititel,
Coloratul morcovel,
Porumb dulce şi ardei,
Doi cartofi mai măricei,
mazăre şi-un nap rebel,

broccoli şi pătrunjel,
Ceapă verde şi spanac
Fiindcă mie toate-mi plac.
100
LumEa CărŢii
un Dar minunat
astăzi, când bunicii au venit la noi, au adus nişte cărţi.

– Sunt pentru tine, nicoleta, a spus bunicul.
– Dar eu sunt prea mică. nu ştiu să citesc.
– nici nu-i nevoie deocamdată să ştii să citeşti, a adăugat tata. în aceste cărţi
sunt doar desene pe care le vei colora cum vei dori.
– Poftim creioanele colorate. Vei colora cu ele. Te rog colorează frumos şi
foloseşte culorile potrivite.
încet, încet, fetiţa a învăţat să coloreze. acum aşteaptă ca bunicii să-i cum-
pere şi alte cărţi de colorat.
101
LumEa pOVEŞtiLOr
punGuŢa Cu DOi Bani

după Ion Creangă
era odată o babă şi un moşneag. baba avea o găină şi moşneagul un cocoş.

Găina babei se oua de câte două ori în fiecare zi şi baba mânca o mulţime
de ouă, iar moşneagului nu-i da nici unul. într-o zi, moşneagul își pierdu răb-
darea şi zise:
– măi babă, ia dă-mi şi mie nişte ouă ca să-mi prind pofta măcar.
– Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate
şi tu cocoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu așa am bătut găina şi iacată-o
cum se ouă.
moşneagul, pofticios şi hapsân, se ia după gura babei şi prinde iute cocoşul
şi-i dă o bătaie bună, zicând:
– na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea, ca să nu mai strici mâncarea de-
geaba.
Cocoşul, cum scăpă din mâinile moşneagului, fugi de-acasă şi umblă pe dru-
muri, bezmetic. Şi cum mergea el pe un drum, numai iată găseşte o punguţă
cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi
spre casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte
cucoane. boierul îi zise vizitiului:
– măi, ia dă-te jos şi vezi ce are cocoşul cela în plisc.
Vizitiul se dă iute jos din capra trăsurii, prinde cocoşul şi, luându-i punguţa
din clonţ, o dă boierului.
boierul o ia, o pune în buzunar şi porneşte înainte.
Cocoşul, supărat, se ia după
trăsură, spunând neîncetat:
– Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
Când trăsura ajunse în drep-
tul unei fântâni, boierul îi zise vizi-
tiului să dea cocoşul în fântână.
Vizitiul se dă jos, prinde cocoşul
102
şi-l azvârle în fântână.
Cocoşul începe a înghiți apă; şi-nghite,
şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână.
apoi zboară de-acolo afară şi iar porneşte după
trăsură, zicând:
boierul, mirându-se cumplit, cum ajunge acasă,
zice unei babe de la bucătărie să ia cocoşul şi
să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună
o lespede la gura cuptorului. Cocoşul, văzând această mare nedreptate, în-
cepe a vărsa apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână, până ce stinge focul
de tot şi se răcoreşte cuptorul. apoi, după ce face şi prin casă o apăraie de
se-nciudă hârca de la bucătărie, dădu o bleandă lespedei de la gura cuptorului,
ieşi teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în
geamuri şi a zice:
boierul îl cheamă pe vizitiu şi îi poruncește să-l azvârle în cireada boilor şi-a
vacilor, poate vreun buhai înfuriat i-a veni de hac, l-a lua în coarne şi vor scăpa
de supărare.
atunci cocoşul, văzându-se în cireadă, înghiţi la buhai, la boi, la vaci şi la viţei,
de şi-a făcut un pântece mare, mare, cât un munte. Venind la fereastra boie-
rului, zise iar:
boierul, gândindu-se cum să scape de cocoş, se hotărî
să-l dea în haznaua cu bani; se gândea că poate va înghiţi
galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi va scăpa de ne-
caz. atunci, umflă cocoşul de-o aripă şi-l azvârle în haznaua
cu bani. Cocoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate
lăzile pustii. apoi iese de-acolo, se duce la fereastra bo-
ierului şi iar începe:
103
boierul, văzând ca n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa.
Cocoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi
lasă pe boier în pace.
atunci toate păsările din ograda boierească, văzând voinicia
cocoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i nuntă şi nu altceva. boierul
se uita galeş cum se duceau păsările şi zice oftând:
– Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea.
Cocoşul însă mergea ţanţoş, iar păsările după dânsul... până ce ajunge
acasă la moşneag şi de pe la poartă începe a cânta: „Cucurigu!!! Cucurigu!!!”.
moşneagul iese afară cu bucurie şi ce să vadă? Cocoşul său era ceva
de spăriet: elefantul ţi se părea purice pe lângă acesta; iar în urma lui veneau
cârduri de păsări, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete.
Cocoşul a zis:
– Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii. moşneagul, iute ca un prâs-
nel, aşterne ţolul. Cocoşul se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi îndată
se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă păsări, şi de cirezi de vite;
iar pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii.
moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând
mereu cocoşul şi dezmierdându-l.
baba, când a văzut unele ca acestea, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în
cap şi plesnea de ciudă.
– moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
– ba pune-ţi pofta-n cui, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns?
bate acum şi tu găina să-ţi aducă galbeni.
atunci baba se duce în poiată, apucă găina de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi
venea să-i plângi de milă! Cum scapă din mâinile babei,
fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea
o mărgică şi o înghite. apoi repede se întoarce acasă la
babă şi începe de pe la poartă: „Cot, cot, cotcodac!”.
baba iese cu bucurie înaintea găinii. Găina sare peste
poartă, trece pe lângă babă şi se pune pe cuibar;
după vreun ceas de şedere, sare de pe cuibar,
cotcodăcind. baba atunci se duce în fugă, să va-
104
dă ce i-a făcut găina. Şi... ce să vadă?
Găina se ouase o mărgică. baba când vede că şi-a bătut găina joc de ea,
o prinde, ş-o bate, ş-o bate, pân-o omoară în bătaie.
Şi-aşa, baba cea zgârcită a rămas săracă lipită pământului.
moşneagul însă era foarte bogat. Pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă. iar
pe cocoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi cu ciu-
boţele galbene cu pinteni la călcâie.
• Privind imaginile, repovestește textul, apoi colorează.

1
2 3
105
LumEa pOVEŞtiLOr
mOtanuL ÎnCăLŢat
după Charles Perrault
un morar dintr-un sat oarecare lăsă la moartea lui celor trei feciori ai săi,
drept moştenire, o moară, un măgar şi un motan. După împărțeală, fiului mic
îi reveni motanul. băiatul se tot văita: „Dacă fraţii mei ar voi să se întovărăşească,
şi-ar putea câştiga foarte bine bucăţica de pâine. Dar eu?”.
motanul îl auzi şi îi spuse:
– nu te mai necăji, stăpâne. Dă-mi mie un sac şi porunceşte să mi se facă
o pereche de cizme!
Primind cizmele, motanul le trase în picioare cu multă bucurie şi, legându-şi
sacul de gât, se duse de-a dreptul într-o crescătorie de iepuri. îşi puse în sac
tărâţe şi susai şi se întinse, părând mort. nici nu apucă însă să ațipească, când
un zăpăcit de iepuraş se furişă repede în sac, iar jupânul motan, fără a mai
sta pe gânduri, legase șnurul și îl prinse. apoi, mândru de isprava sa, se duse
de-a dreptul la palat şi ceru să-i vorbească regelui. în faţa regelui făcu o adâncă
plecăciune şi spuse:
– îngăduiţi-mi, sire, să vă înfăţişez un dar
pe care marchizul de Carabas (căci aşa năs-
cocise motanul să-l numească pe stăpânul său)
m-a însărcinat să vi-l pun la picioare din partea
sa. este un iepure din crescătoriile sale.
altă dată, motanul se ascunse în grâu, unde prin-
se două potârnichi pe care i le aduse regelui
în dar. Şi mereu, tot aşa, îi ducea regelui câte
un vânat din partea stăpânului său.
în altă zi, află că regele avea să iasă la plim-
bare pe malul unui râu, împreună cu fiica lui. mota-
nul îl învăţă pe stăpânul său ce să facă: să intre
să se scalde în apa râului. Flăcăul făcu întocmai,
fără a pune întrebări. în timp ce el se scălda, îl auzi
pe motan strigând: „ajutor! Săriţi! ajutor! marchizul
106
de Carabas se îneacă!”.
oamenii regelui intrară să-l salveze pe marchiz, iar mo-
tanul se apropie de maiestatea Sa şi îi şopti ceva. atunci
regele porunci ofiţerilor din gardă să aducă în grabă cele mai frumoase
veşminte pentru marchizul de Carabas.
Cum veşmintele cele frumoase îl prindeau de minune, prinţesa îl îndrăgi
îndată pe marchizul de Carabas. regele îl invită să li se alăture în această
plimbare și tânărul se urcă cu ei în trăsură.
mulţumit că toate planurile sale au izbutit, motanul mergea înaintea trăsurii
şi le şoptea oamenilor care coseau pe câmp:
– Dacă vă întreabă regele al cui e grâul pe care îl cosiţi, să răspundeţi:
„al marchizului de Carabas!”. altfel va fi vai şi amar de voi! De aceea, cand au
fost întrebaţi de rege al cui e grâul pe care îl coseau, ţăranii au răspuns cu toţii:
„al cui să fie? al marchizului de Carabas!”.
După un timp, jupânul motan ajunse în faţa castelului unui căpcăun ce stă-
pânea toate pământurile acelor locuri. Fiind primit de căpcăun, motanul îi spuse
cu glas mieros:
– mi s-a spus despre măria Voastră că aveţi darul de a vă preface în fel şi
chip de animale. într-un elefant, de pildă, într-un leu şi aşa mai departe.
– Ce ai auzit e foarte adevărat. Și, pentru a te convinge, mă voi preface
pe loc în leu.
motanul îi zise din nou:
– mi s-a mai povestit că puteţi lua şi înfăţişarea celor mai mici animale, adică
puteţi deveni un şobolan sau chiar un şoarece. Vă mărturisesc sincer, nu-mi
prea vine a crede.
– aşa? Şi de ce nu-ţi vine a crede? întrebă jignit căpcău-
nul. Şi pe dată se prefăcu într-un şoricel. motanul atâta
aştepta; se azvârli asupra lui şi-l înghiţi imediat.
între timp, regele se apropie şi, zărind castelul, dă-
du să intre. motanul, care auzise zgomotul caleştii
pe puntea castelului, îi ieşi înainte şi, ploconindu-se,
rosti:
– maiestate, fiţi binevenit în castelul marchizului
de Carabas!
107
Tânărul se căsători cu prinţesa, iar motanul ajunse mare dregător la curte.
Acum nu mai prindea şoareci decât pentru propria lui plăcere.
• Povestește textul pe baza imaginii, apoi colorează.
108
LumEa pOVEŞtiLOr
aLBă-Ca-ZăpaDa
după Fraţii Grimm
a fost odată o împărăteasă frumoasă şi bună. într-o iarnă, pe când cosea ea

liniştită, aruncându-şi ochii pe fereastră şi văzând ninsoarea se gândi: „Ce n-aş
da să am un copil alb ca zăpada, roșu ca sângele şi cu părul negru ca abanosul!”
Şi asa a fost. Dar după ce se născu fetiţa, pe care o numiră albă-ca-Zăpada,
mama ei muri, iar împăratul îşi luă altă soţie. Şi împărăteasa aceasta era fru-
moasă, dar era trufaşă şi fără suflet.
având maştera o oglindă fermecată, de câte ori se uita în ea, întreba: „oglindă,
oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din ţară?”. oglinda îi răspundea că nimeni
n-o întrece în frumuseţe. într-o zi, pe când copila avea cam cincisprezece ani,
oglinda îi răspunse împărătesei:
„Frumoasă eşti, crăiasă, atâta de frumoasă,
Dar albă-ca-Zăpada e mult mai luminoasă.”.
De invidie, împărăteasa îi ceru unui vânător s-o ducă pe fată în pădure,
s-o omoare şi, ca dovadă că i-a îndeplinit porunca, să-i ducă inima fetei.
ajungând în pădure, copila îi ceru îndurare vânătorului, iar acesta, făcân-
du-i-se milă de ea, îi cruţă viaţa, iar împărătesei îi duse inima unei căprioare.
rămasă singură în codrul pustiu, albă-ca-Zăpada rătăci ziua întreagă până-n
seară, când ajunse la o căsuţă în care toate lucrurile erau mici-mititele, dar
curate şi bine orânduite. Sărmana fată ciuguli câte ceva din mâncare, apoi
se culcă în cel mai mic pătuț şi adormi.
Când veniră cei şapte pitici de la lucru, căci a lor era căsuţa, se tot minun-
au: „Cine a stat pe scăunelul meu?”, „Cine s-a culcat în patul meu?”, „Cine
109
a mâncat din farfurioara mea?”, „Cine a băut din păhărelul meu?”.
în zori, când se trezi, albă-ca-Zăpada le povesti necazurile ei. Piticii o rugară
să rămână în căsuţa lor şi să le facă de mâncare şi curăţenie, iar fata acceptă
cu bucurie.
între timp, maştera luă iar oglinda şi, întrebând-o cine e cea mai frumoasă,
aceasta îi răspunse că albă-ca-Zăpada e în căsuţa piticilor şi că e mult mai
frumoasă ca ea.
împărăteasa, mânioasă, luă înfăţişarea unei bătrâne negustorese şi o con-
vinse pe fată să cumpere o cingătoare şi îi strânse așa de tare mijlocul încât
îi tăie răsuflarea și o lăsă ca şi moartă.
Când veniră piticii, se speriară, o ridicară pe albă-ca-Zăpada de jos, îi tăiară
cingătoarea, iar fata îşi reveni.
După un timp, oglinda îi dădu iar de ştire împărătesei că fata trăieşte. atunci
maştera îşi schimbă din nou înfăţişarea și merge la albă-ca-Zăpada. Cu vorbe
dulci, împărăteasa o convinse pe aceasta să o lase să îi pună în păr un pi-
etene, care era otrăvit și frumoasa fată era din nou fără viață.
Când veniră piticii şi o găsiră zăcând, îi luară pieptenele din păr şi fata îşi
reveni.
aflând haina de împărăteasă că albă-ca-Zăpada tră-
ieşte, clocoti de mânie. Făcu un măr nespus de frumos,
verde pe o parte şi roşu pe alta, dar pe partea rume-
nită era otrăvit. Când ajunse la casa piticilor,
ca să-i risipească fetei neîncrederea, maştera
muşcă din partea nerumenită a mărului. Fata
nu apucă să înghită decât o îmbucătură şi căzu fără
suflare.
în fapt de seara, cei şapte pitici o găsiră pe albă-
ca-Zăpada moartă. Plânseră cu mare jale şi nu
se îndurară s-o îngroape, ci îi făcură un sicriu din
cleştar, în care o aşezară cu grijă. Trecând pe acolo
un prinţ şi văzând-o pe albă-ca-Zăpada, se simţi
cuprins de frumuseţea ei ca de o vrajă şi îi rugă
pe pitici să-i dea lui sicriul cu fata moartă. Piticii
se îndurară și i-l dădură. unul dintre slujitorii care
110
purtau preţioasa povară se împiedică şi, din cauza zdruncinăturii, bucăţica
de măr sări din gâtul fetei, iar ea învie.
astfel, prinţul o duse pe albă-ca-Zăpada la castelul său, înconjurat de alaiul
bucuros al piticilor. Se făcu o nuntă ca-n poveşti, iar albă-ca-Zăpada şi prinţul
trăiră mulţi ani fericiţi.
maştera, de ciudă și de spaimă, începu să se urâțească. își luă lumea în cap
și se pierdu în adâncul pădurii sălbatice.
• repovestește pe baza imaginilor apoi colorează.
111
iarna – sunt rOmân
patria
de Vasile Romanciuc
Cine a văzut vreodată,

Cine a văzut,
Pui să nu-şi iubească mama
Care l-a crescut?
Cântec să nu-i placă frunza

Care l-a doinit,
Cine-a auzit vreodată,
Cine-a auzit?
mai frumos decât pământul

Din strămoşi ce-l ai,
este vreun alt plai pe lume,
este vreun alt plai?
112
iarna
Crăiasa ZăpEZii
după Hans Christian Andersen
(fragment)
Fulgii de zăpadă nu mai încetau să cadă...

– au început să roiască albinele cele albe, a zis bunica.
– au şi regină? a întrebat băieţaşul.
– Da, au. noaptea ea porneşte pe străzi şi se uită pe fereastră în case.
atunci geamurile îngheaţă.
– Crăiasa Zăpezii vine şi pe la noi? a întrebat fetiţa.
– atâta-i trebuie, să vie, a răspuns băieţaşul, că o pun pe sobă şi îndată
se topeşte.
Seara, înainte de culcare, băiatul s-a dus la fereastră. ningea. un fulg, cel
mai mare, s-a oprit. Fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie cu rochia
albă, care părea ţesută din mii şi mii de fulgi de zăpadă.
Femeia era frumoasă, dar era de gheaţă. a dat din cap şi a făcut un semn
cu mâna.
băieţaşul s-a speriat.
„Cine să fie?”...
113
iarna – JOCuriLE COpiiLOr
CEa Dintâi ninsOarE

după Edmondo de Amicis
(fragment)
iat-o şi pe frumoasa prietenă a copiilor! a sosit prima zăpadă! încă de aseară,

ninge cu fulgi mari şi deşi, ca florile de cireș. a fost o plăcere, azi-dimineaţă
la şcoală, să-i vedem cum loveau în geamuri şi cum se adunau pe pervazele
ferestrelor. Toţi se bucurau când se gândeau că vor face bulgări de zăpadă,
că se vor da pe gheaţă şi-apoi se vor încălzi la focul de-acasă. numai Stardi,
absorbit de lecţiile lui, nu-i dădea atenţie.
Ce sărbătoare a fost când am plecat de la şcoală! Toţi ne zbenguiam pe străzi,
strigând şi dând din braţe, ne tăvăleam prin omăt ca nişte căţei în băltoace.
umbrelele părinţilor care-i aşteptau pe copii erau complet albe. în câteva
clipe s-au albit şi ghiozdanele noastre. Toţi păreau că nu-şi mai încap în piele
de bucurie. Calabrezul, pentru că n-a mai văzut zăpadă în viața lui, şi-a făcut
un bulgăraş şi a început să-l mănânce, ca pe o piersică. Crossi şi-a umplut
ghiozdanul cu zăpadă.
– acasă! acasă! strigau învăţătorii, în timp ce li se albeau bărbile şi mustăţile.
Dar şi ei râdeau de acea veselie dezlănţuită a şcolarilor care sărbătoreau
venirea iernii.
114
iarna – VinE mOŞ CrăCiun
CrăCiunuL COpiiLOr
de Octavian Goga
Dragi copii din ţara asta,

Vă miraţi voi cum se poate,
moş Crăciun, din cer de-acolo,
Să le ştie toate, toate...
uite cum, vă spune badea...

iarna-n noapte, pe zăpadă,
el trimite câte-un înger
la fereastră să vă vadă...
îngerii se uită-n casă,

Văd şi spun, iar moşul are
Colo-n cer la el în tindă,
Pe genunchi o carte mare...
Cu condei de-argint el scrie

Ce copil şi ce purtare...
Şi de-acolo ştie moşul,
Că-i şiret el, lucru mare...
115
FamiLia mEa
FamiLia
Tata mult munceşte bunica şi cu bunul a mamei povaţă
Să avem de toate. Cu drag mă ocrotesc. mereu o ascult,
mereu ne sfătuieşte Sub calda lor privire, De bine mă-nvaţă,
Să ne ţinem de carte. Ferit de rele, cresc. eu o iubesc mult.
CinstirE părinŢiLOr
de Nicuşor Constantinescu
Din dragoste voi ne-aţi adus pe lume

S-aveţi în casă flori şi bucurii,
ne-aţi dat căldură inimii şi-un nume
Şi sunteți mândri că ne-aveţi copii.
Voi staţi şi zile-ntregi şi nopţi de-a rândul

De veghe la al nostru căpătâi
Şi ne sunteţi cu sufletul şi gândul,
Prietenii şi dascălii dintâi.
ne învăţaţi din fragedă pruncie

al vieţii alfabet să-l desluşim,
Spre soare să suim prin hărnicie,
Şi drepţi şi buni şi înţelepţi să fim.
......................................................
mereu pentru a noastră devenire

Voi ştiţi să faceţi, orişice, cu drag,
De-aceea noi vă datorăm iubire,
Şi flori atâtea câte stele-n prag.
116
FamiLia
riDiCHEa uriaŞă
adaptare după o poveste populară rusă
bunicul a pus în grădină o ridiche; şi a crescut ridichea aceea mare, mare,

cât capul omului, şi mai mare.
într-o zi, bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ; şi, apucând-o
de frunze, trage şi trage... dar ridichea nu s-a mișcat din loc.
moşul a chemat şi pe babă. baba s-a prins de mijlocul moşneagului,
moşneagul de frunzele ridichii şi trag, trag, dar ridichea a rămas în pământ.
a chemat baba şi pe nepoată. nepoţica s-a prins cu amândouă mâinile
de mijlocul babei, baba de moşneag şi moşul de ridiche şi trag, trag, trag, dar
ridichea nici nu s-a clintit.
nepoțica a chemat cățelușul. Cățelușul s-a agățat de poala nepoțicăi, ne-
poțica de mijlocul babei, baba de moșneag, moșneagul de ridiche și trag, trag,
trag, dar n-au reușit.
iaca și pisica vine să ajute și ea la scos ridichea. Pisica s-a agățat de co-
ada cățelului, cățelul de poala nepoțicăi, nepoțica de mijlocul babei, baba
de moșneag și trag, trag, trag, dar ridichea n-a fost smulsă.
– Staţi că mai aduc eu un tovarăş în ajutor! zise pisica. Şi cheamă pe şoarece.
Se prinde şoarecele de coada pisicii, pisica de căţeluş, căţeluşul de nepoţică,
nepoţica de bunică, bunica de moş, moşul de ridiche şi trag, trag... şi au scos
ridichea.
• repovestește pe baza imaginii, apoi colorează.
117
mEsEriiLE
CE mirOs au mEsEriiLE?
de Gianni Rodari
orice meserie
are un miros, copii!
a pâine şi plăcinte
miroase-n brutării.
în orice tâmplărie,
în sat sau în oraş,
a scânduri noi miroase,
a vrafuri de talaş.
un vopsitor miroase
a lacuri de vopsit,
Geamgiu-ntotdeauna
Va mirosi a chit.
Şoferul are-n haină
mirosul de benzină,
un muncitor, mirosul
De uleiuri de maşină.
miroase cofetarul
a nuci şi scorţişoară,
iar un halat de medic
a doctorie-amară.
a brazdă aromată
a câmp şi spic bogat
Va mirosi ţăranul
Ce merge la arat.
Va mirosi a peşte
Pescarul cel vânjos.
Şi numai trândăvia
nu are un miros.
118
JOCuri Şi JuCării
sFatuL JuCăriiLOr
de Mache Iliuţ
Deşi ora e târzie,

uite, nicio jucărie
nu poate dormi.
azi sunt tare supărate
Şi rămân la sfat cu toate
Până-n zori de zi.
– uite, spune-o minge mică,

nicu m-a înţepat.
mi-am pierdut puterea toată
Şi m-am dezumflat.
– Coada mi-a tăiat c-o lamă,

Spune un căţel!
Şi de-atunci mi-e tare teamă
Să mă joc cu el.
Şi aşa s-au plâns cu toate,

Jucăriile stricate.
iar apoi când au sfârşit,
o scrisoare-au întocmit,
Tuturor copiilor
Din partea jucăriilor.
Şi-n scrisoare au spus atât:

– noi de azi am hotărât
Să fugim de-acei copii
Care strică jucării.
119
Cuprins
Săptămâna I
EVALUARE INIŢIALĂ 9
CE ŞTIU DESPRE MINE 9
CE AM ÎNVĂȚAT? 10
FAMILIA MEA 11
CU PRIETENII 12
LUMEA POVEŞTILOR 13
Săptămâna II
AM DEVENIT ŞCOLAR 14
ŞCOALA 14
CLASA NOASTRĂ 15
RECHIZITELE ŞCOLARULUI 16
O ZI DE ŞCOALĂ 17
PROGRAMUL ZILNIC AL ŞCOLARULUI 18
Săptămâna III
PROPOZIŢIA 19
EU ŞI CEILALŢI – NORME DE COMPORTARE LA ŞCOALĂ
19
LA BUNICI 20
ÎN PARC 21
LA SPECTACOL 22
LA ANIVERSARE 23
Săptămâna IV
CUVÂNT – SILABĂ 24
TOAMNA – SEMNELE TOAMNEI 24
CUVINTE ALCĂTUITE DIN DOUĂ SILABE 25
ÎN LIVADĂ 25
CUVINTE ALCĂTUITE DIN TREI SILABE 26
GRĂDINA DE LEGUME 26
CUVINTE MONOSILABICE 27
FOŞNET DE TOAMNĂ 27
EVALUARE 28
TOAMNA 28
Săptămâna V
SUNETUL A 29
ACTIVITĂŢILE OAMENILOR 29
SUNETUL E 30
ROADELE TOAMNEI – FRUCTE ŞI LEGUME 30
SUNETUL I 31
ÎN VIE 31
SUNETUL O 32
PLEACĂ PĂSĂRILE CĂLĂTOARE 32
SUNETUL U 33
ZILE PLOIOASE 33

Săptămâna VI
SĂ REPETĂM SUNETELE A, E, I, O, U 34
SĂ NE HRĂNIM CORECT 36
SUNETUL S 37
LUMEA ANIMALELOR 37
SUNETUL R 38
Săptămâna VII
SUNETUL Z 39
SUNETUL L 40
CE AM ÎNVĂȚAT? 41
PERSONAJE DIN POVEŞTI 42
Săptămâna VIII
CE ESTE O CARTE?
SIMBOLURI 43
LUMEA CĂRŢII 43
CONFECŢIONAREA DE MINI-CĂRTICELE 44
RECUNOAŞTEREA SUNETELOR ÎN CUVINTE 45
IDENTIFICAREA SENSULUI UNUI CUVÂNT PRIN
SCHIMBAREA UNUI SUNET 46
Săptămâna IX
LITERA a/A 47
LITERA a/A 48
Săptămâna X
LITERA m/M 51
LITERA m, SILABA ma 52
LITERA M 53
LITERELE a/A, m/M 54
RECAPITULARE 54
SĂPTĂMÂNA XI
LITERA n/N 55
IARNA. SUNT ROMÂN 55
LITERA i/I 57
NATURA IARNA 57
ÎL AŞTEPTĂM PE MOŞ NICOLAE 59
SĂPTĂMÂNA XII
LITERA u/U 60
JOCURILE COPIILOR 60
LITERA e/E 62
CE FAC VIEŢUITOARELE? 62
RECAPITULAREA LITERELOR ÎNVĂŢATE 64
SĂPTĂMÂNA XIII
LITERA r/R 66
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE IARNĂ 66
LITERA o/O 69
VINE MOŞ CRĂCIUN 69
RECAPITULARE 71
SĂPTĂMÂNA XIV
LITERA l/L 72
FAMILIA 72
LITERA ă/Ă 75
CASA MEA 75
SĂPTĂMÂNA XV
LITERA c/C 77
MESERIILE
CE VREAU SĂ FIU? 77
LITERA v/V 79
CE VOI DEVENI CÂND VOI FI MARE? 79
RECAPITULARE 81
SĂPTĂMÂNA XVI
LITERA t/T 82
JOCURI ŞI JUCĂRII
JUCĂRIILE MELE 82
LITERA s/S 84
JOCURI FĂRĂ JUCĂRII 84
SĂPTĂMÂNA XVII
EVALUARE 87
AM DEVENIT ŞCOLAR
MELCUL ŞCOLAR 93
O ZI DE ŞCOALĂ
SĂ-NVĂŢĂM DE LA FURNICI 94
CUM NE COMPORTĂM
DIMINEAŢA ÎN CLASĂ 95
CUM NE COMPORTĂM
LA TEATRUL DE PĂPUŞI 96
TOAMNA
ÎN LIVADĂ ŞI ÎN VIE 97
TOAMNA 98
LIVADA 98
A SOSIT TOAMNA 99
SĂ NE HRĂNIM CORECT 100
O SUPĂ GUSTOASĂ 100
LUMEA CĂRŢII
UN DAR MINUNAT 101
LUMEA POVEŞTILOR
PUNGUŢA CU DOI BANI 102
MOTANUL ÎNCĂLŢAT 106
ALBĂ-CA-ZĂPADA 109
IARNA
PATRIA 112
CRĂIASA ZĂPEZII 113
CEA DINTÂI NINSOARE 114
CRĂCIUNUL COPIILOR 115
FAMILIA mea
FAMILIA 116
CINSTIRE PĂRINŢILOR 116
RIDICHEA URIAŞĂ 117
MESERIILE
CE MIROS AU MESERIILE? 118
JOCURI ŞI JUCĂRII
SFATUL JUCĂRIILOR 119

Comunicare in Limba Romana - Clasa Pregatitoare P1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare in Limba Romana - Clasa Pregatitoare P1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AU X I L I A R

Ordin nr. 3022 / 08.01.2018

auxiliar pentru clasa pregătitoare

Director editorial: Andrei Timar

Comunicare în limba română

© Aurelia Şeulean, 2015

Tehnoredactare: Editura Kreativ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ.

CE Ştiu DEsprE minE

numele meu este

2. Colorează cu roşu literele şi cu albastru cifrele.

4. Formulează comunicări pe baza imaginilor de mai jos, apoi colorează bu-

1. Spune denumirile elementelor din fiecare desen și indică-le.

5. Colorează cuvintele pe baza codului de mai jos.

2. Ce faci împreună cu prietenii tăi? Colorează imaginile în care te regăsești.

3. Care sunt jucăriile tale preferate? Colorează-le.

1. încercuieşte titlul poveştii.

4. numerotează întâmplările din poveste în ordinea în care s-au petrecut.

5. încercuieşte cu roşu personajele pozitive şi cu portocaliu pe cele negative.

2. Colorează atâtea cerculeţe câţi copii ai numărat în imagine.

6. ajută copiii să ajungă la şcoală.

1. recunoaşte şi spune denumirea fiecărui obiect din clasă. alcătuieşte pro-

4. Cine sunt, cine eşti? 5. Povesteşte situaţii în care

2. Spune la ce foloseşte fiecare element din imaginea de mai sus.

4. Colorează sala de clasă.

4. Care copil stă corect în bancă? Colorează-l.

5. Continuă după model.

2. observă imaginile şi alcătuieşte propoziţii formate din două-trei cuvinte.

3. Desenează obiectele cu care îţi place să te joci în timpul liber.

1. ascultă povestirea Dimineaţa, în clasă. unde se află elevii? Cum se nu-

4. Colorează desenele în care elevii se comportă corect în timpul pauzelor.

1. Descrie imaginea. unde se aﬂă copiii? Ce fac ei? Cum se comportă?

4. Desenează ce îţi place să faci în parc.

1. observă imaginea. unde se aﬂă copiii? la ce sunt atenți?

în sala de spectacol, ne aşezăm la locurile indicate pe bilet.

nu vorbim în timpul spectacolului.

aplaudăm la momentul potrivit.

Păstrăm curăţenia şi ieşim din sală în mod civilizat.

3. Stabileşte numărul de silabe al fiecărui element desenat.

La mulţi ani! Multă sănătate! Tortul e delicios. Mulţumesc!

5. Continuă după model.

2. alcătuieşte o propoziţie despre 3. alcătuieşte o propoziţie

5. Desenează câte un obiect denumit de un cuvânt alcătuit din:

3. Desenează şi colorează numai fructele de toamnă.

4. Continuă după model.

2. Denumeşte legumele. reprezintă cuvântul printr-o linie albastră şi sila-

3. Găseşte perechea de cuvinte cu acelaşi număr de silabe şi uneşte-le fo-

4. Colorează legumele de mai sus.

1. Priveşte imaginea. alcătuieşte propoziţii.

4. alcătuieşte schemele grafice ale cuvintelor prezentate de următoarele de-

5. Continuă după model.

3. Colorează legumele a căror denumire are trei silabe.

5. ajută veveriţa să ajungă la scorbură.

1. observă imaginea, apoi colorează.

3. unde auzi sunetul a? Colorează pătrăţelul potrivit (la început, la mijloc,

4. Colorează bulina corespunzătoare sunetului a.

1. observă imaginea și alcătuieşte propoziţii pe baza acesteia.

4. observă poziţia sunetului e în cuvintele reprezentate de următoarele ilus-

○● ○● ○○ ○○○ ○○○ ○○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○ ○○

1. Descrie imaginea. unde sunt copiii? Ce fac ei?

4. realizează schema grafică și colorează bulina corespunzătoare sunetului

5. Colorează doar desenele care reprezintă cuvinte ce conţin sunetul i. uneş-

pLEaCă păsăriLE CăLătOarE

●○ ○○● ○● _ __ _ _