Ghid Iv

Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela Crivac,Claudia-Daniela Negriţoiu,
Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Otilia Țîroiu
GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

CLASA a IV-a
 Sugestii metodologice
 Documente curriculare
 Planificarea materiei
 Jocuri (Joc și mi șcare)
Prezentul material este realizat în conformitate

cu programa pentru clasa a IV-a,
APROBATĂ M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014
Editura Ars Libri

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
GRIGORE, ADINA
Ghidul cadrului didactic : clasa a IV-a / Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Augustina Anghel, .... - Costeşti : Ars Libri, 2016
ISBN 978-606-36-0033-3
I. Ipate-Toma, Cristina
II. Anghel, Augustina
37.015.3
371.267
Certificat seria Q nr. 102

ISO 9001: 2008
Copyright © Editura Ars Libri, 2016

Tehnoredactare: Mariana Muscalu
Corectură: autoarele
Comenzi:
Editura Ars Libri, Costeşti, jud. Argeş
Tel./fax: 0248 546 357
E-mail: arslibri @yahoo.com

www.edituraarslibri.ro
Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş

2
Cuvânt înainte
Moto:
”Şcoala cea mai bună e aceea pe care o doreşte şi o iubeşte
mai mult şcolarul decât profesorul.”
Nicolae Iorga
Prezentul ghid este destinat cadrelor didactice, dar și părin ților elevilor de clasa a IV-a. Acesta se
constituie într-un instrument de lucru orientativ privind planificarea și organizarea demersului didactic. Este
structurat pe următoarele secțiuni:
 Sugestii metodologice
 Planificarea materiei (anuală și integrată pe unită ți de con ținut)
 Documente curriculare
Ghidul are rolul de a susține întocmirea documentelor specifice ale cadrului didactic și de a-l orienta
pe acesta în utilizarea auxiliarelor didactice concepute de echipa de lucru a Editurii Ars Libri, și anume:
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ –sem. I și semestrul al II-lea- caiet de lucru, autori:
Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia Ionică,
 LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Nicoleta-Sonia Ionică, Georgeta-Mihaela Crivac, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel
 EXERCI ȚII DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-
Toma, Nicoleta-Sonia Ionică
 PE ARIPILE CUVINTELOR –caiet de lectură –autor: Adina Grigore
 ORTOGRAFIA ȘI PUNCTUA ȚIA LA CLASELE PRIMARE ȘI GIMNAZIALE (aspecte
teoretice și aplica ții practice care vizează ortogramele și semnele de punctua ție,
precum și compuneri gramaticale) – autor: Adina Grigore
 TESTE DE EVALUARE (cu descriptori de performan ță)- Limba și literatura română,
Matematică, Știin țe ale naturii, Istorie, Geografie, Educa ție civică) - autori: Adina
Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică,
Elena-Olivia Șerban
 MATEMATICĂ - caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Augustina Anghel, Claudia Negriţoiu
 EXERCIŢII ŞI PROBLEME-culegere de matematică pentru clasa a IV-a – autori: Adina
Grigore, Ileana Tănase, Silvia Costache
 EDUCA ȚIE CIVICĂ- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-
Mihaela Crivac
 ȘTIIN ȚE ALE NATURII- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia
Negrițoiu, Maria Raicu
 ISTORIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Maria Raicu, Claudia
Negrițoiu, Augustina Anghel
 GEOGRAFIE- caiet de lucru, autori: Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Claudia Negri țoiu,
Augustina Anghel, Maria Raicu
 MUZICĂ ȘI MI ȘCARE (caiet de lucru și CD cu cântecele propuse în caiet) autori:
Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Cornelia Ionescu
 ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI PRACTICE (con ține mare parte din materialele
necesare realizării lucrărilor propuse) - autori: Adina Grigore, Georgeta-Mihaela Crivac,
Claudia Negriţoiu, Augustina Anghel, Elena-Otilia Țîroiu, Cristina Ipate-Toma, Nicoleta-Sonia
Ionică
3
 LIMBA ENGLEZĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare defă șurării jocurilor
didactice și posterelor propuse în auxiliar) - autor: Maria-Magdalena Nicolescu
 LIMBA FRANCEZĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor
propuse în auxiliar) -autori: Cristina Voican,Cristina Bolbose
 LIMBA GERMANĂ (con ține fi șe de lucru și jetoanele necesare realizării posterelor
propuse în auxiliar) -autori: Loredana Elena Istrate Anghel și Cristina Fu șcel
Prin modul de organizare a conținuturilor pe teme săptămânale și printr-o abordare unitară, auxiliarele
didactice pentru clasa a II-a se pot utiliza pentru toate manualele școlare alternative, având în vedere
respectarea Curriculumului școlar și păstrarea continuită ții de la o clasă la alta.
Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:

 ”CUVINTE VRĂJITE” de Maria Raicu, volum de poezii tematice destinate copiilor și
cadrelor didactice
 CĂR ȚI URIA ȘE (40 x 30 cm) cu pove ști educative: Doctorul Aau, Elefantul Dodo,
Flutura șul Ovi, Lumea din vârful copacului, Panselu ța Altfel, Piatra strălucitoare, Prin țul
întunericului, Uria șul și Pitica și colec ția Cel mai... (Animale uria șe, Plante uria șe, Animale și
plante mici, mici, mici..., Curiozită ți despre animale, Curiozită ți despre plante și În lumea
misterelor-despre plante și animale)
 CUTIU ȚA CU JETOANE-512 jetoane (8 x 6 cm): litere, cifre, animale domestice,
animale sălbatice, legume, fructe, flori, animale din alte zone, insecte, dinozauri, mjloace de
transport, animale acvatice, animale de savană și pădure, animale polare și din de șert, personaje
din pove ști, eroi de poveste, fluturi, păsări, pe ști, meserii, bancnote și monede)
 Plan șă ”Întâlnirea de diminea ță” (cu jetoane și materiale de lucru)
 Plan șe cu litere (48 plan șe A4 cu litere de tipar și de mână)
 Plan șe cu cifre (38 plan șe A4 cu numera ția 0-31, 0-100)
 Plan șe educa ționale tematice, dimensiune 50 x 70 cm, tipărite pe carton, plastifiate
(majoritatea con ține și denumirile în limbile engleză, franceză și germană):
Set 3 planşe: Antonime, Omonime
Set 4 planşe: Anotimpuri
Set 4 planşe: Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, curcubeu)
Set 8 planşe: Tabla adunării 0-10, Tabla scăderii 0-10
ALTE PLAN ȘE: Înmul țirea, Împăr țirea, Semne grafice, Alfabetul, Lunile anului, Zilele
săptămânii, Programul zilnic al şcolarului, Calendarul zilelor de naştere, Figuri şi corpuri
geometrice, Unităţi de măsură, Bunele maniere, Cele 5 simţuri, Regulile clasei, Corpul uman,
Animale domestice, Animale sălbatice, Păsări, Insecte, Legume, Flori, Fructe, Meserii.
Auxiliarele didactice destinate elevilor clasei a IV-a sunt concepute conform programei în vigoare,
aprobată de către M.E.N. prin Ordin al ministrului Nr. 5003/ 02.12.2014.
S-a avut în vedere elaborarea în manieră integrată și interdisciplinară, care să permită desfă șurarea
unor activități didactice de calitate.
Am propus ca suport de lucru sarcini variate, care vizează competen țele cuprinse în Curriculum,
oferindu-i cadrului didactic posibilitatea de a selecta sarcinile în func ție de particularită țile copiilor. Lucrările se
constituie totodată și în instrument de evaluare ini țială, continuă și finală.
4
Pregătirea pentru școală se devine astfel un joc prin care se oferă posibilitatea de a transmite propriile
gânduri și de a stabili relații armonioase în cadrul colectivului de elevi.
Autoarele
CUPRINS
Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul

primar................................................................................................................ 6
Texte suport pentru Limba și literatura română 11
Planificarea anuală a 12
materiei....................................................................................................................
LIMBA ȘI LITERATURA 12
ROMÂNĂ.............................................................................................................
MATEMATICA 16
………………………………..................................................................................................
ȘTIIN ȚE ALE 18
NATURII……………………………………………………………………………………………..
ISTORIE............................................................................................................................... 20
........................
GEOGRAFIE......................................................................................................................... 22
.......................
EDUCA ȚIE 24
CIVICĂ…..............................................................................................................................
...
JOC ȘI 25
MI ȘCARE…………………………………………………………………………………………………..
Jocuri pentru Joc și 27

mi șcare…………………………………………………………...................................
MUZICĂ ȘI 37
MI ȘCARE……………………………………………………………………………………………..
ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI 39

PRACTICE................................................................................................
LIMBA 40
ENGLEZĂ.............................................................................................................................
...........
LIMBA 41
FRANCEZĂ...........................................................................................................................
..........
5
LIMBA
GERMANĂ………………………………………………………………………………………………….
Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ

pentru învăţământul primar
I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Prezenta metodologie reglementează aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar.
Art. 2. În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni:
a) plan-cadru de învăţământ – document de politică educaţională care reflectă parcursul de învăţare pe care
şcoala îl oferă copiilor pe durata unui nivel de învăţământ, precizând disciplinele obligatorii (trunchiul comun) studiate de
elevi pe parcursul fiecărui an şcolar şi numărul de ore alocat acestora pe săptămână, precum şi numărul de ore care pot
fi alocate disciplinelor opţionale (curriculum la decizia şcolii/CDS);
b) arie curriculară – grupaj de discipline şcolare care transpun didactic domenii înrudite din cunoaşterea
umană. La nivelul proiectării programelor şcolare, gruparea pe arii curriculare favorizează coerenţa orizontală între
discipline şi economia de timp şcolar prin transferurile conceptuale şi metodologice care se realizează între discipline
înrudite;
c) trunchi comun – ofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi
tip de program de formare;
d) CDS (curriculum la decizia şcolii) – ofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil
specificului local, intereselor şi nevoilor elevilor;
e) plajă orară – număr variabil de ore pe săptămână alocat unei/unor discipline opţionale din planul-cadru de
învăţământ, şcoala fiind cea care îl decide;
f) schemă orară – modalitate concretă prin care clasele şi şcolile îşi alcătuiesc programul, incluzând orele
cuprinse în trunchiul comun şi orele stabilite pentru CDS; schemele orare ale claselor formează împreună schema orară
a şcolii.
II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR
Art. 3. Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului
care finalizează ciclul primar, profil determinat de domeniile de competenţe-cheie specificate în art. 68 din Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011. În mod concret, până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de
performanţă elementar în formarea următoarelor competenţe:
6
1. Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină,
într-o varietate de situaţii:
1.1. Utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la disciplinele studiate
1.2. Operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru a elabora şi transmite mesaje care exprimă
idei, experienţe, sentimente
1.3. Adaptarea propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut
2. Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor
tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale :
2.1. Utilizarea capacităţilor formate în scopul rezolvării de probleme simple, în contexte date
2.2. Folosirea unor raţionamente simple în vederea luării de decizii în contexte familiare
2.3. Folosirea metodelor de investigare însuşite, pentru explorarea unor procese naturale şi sociale simple
3. Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială :
3.1. Cunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor copilului
3.2. Relaţionarea corectă cu persoanele cu care intră în contact şi asumarea unor roluri în contexte familiare
3.3. Cooperarea în grupurile de apartenenţă şi acceptarea competiţiei
3.4. Respectarea diversităţii întâlnite în contexte familiare; identificarea unor elemente relevante pentru identitatea
proprie
3.5. Prevenirea conflictelor prin manifestarea unui comportament bazat pe respect, toleranţă, grijă faţă de sine şi faţă de
ceilalţi
3.6. Folosirea noilor tehnologii de informare şi comunicare în contexte şcolare şi extraşcolare adaptate vârstei
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii :

4.1. Identificarea unor obiective de învăţare corespunzătoare atât propriilor interese şi aptitudini, cât şi influenţelor
educative exercitate de şcoală şi familie
4.2. Folosirea unor tehnici de muncă intelectuală care valorizează autonomia, disciplina şi perseverenţa, în scopul
rezolvării de probleme în contexte familiare
4.3. Exersarea responsabilităţii pentru propria învăţare
4.4. Folosirea, la nivelul vârstei, a unor tehnici noi de informare şi comunicare
4.5. Exersarea procedeelor şi a instrumentelor de creare a conţinutului informaţional în spaţiile virtuale, prin activităţi de
învăţare specifice vârstei şi dezvoltării personale (de exemplu: constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice,
elaborarea unor pagini personale sau de grup, wiki, bloguri etc.)
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele :
5.1. Cunoaşterea unor valori referitoare la şcoală, familie şi mediul în care se dezvoltă şi exprimarea unor opinii asupra
acestora
5.2. Exersarea unor comportamente moral-civice în contexte de viaţă din mediul cunoscut
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii: stimă de sine, respect, încredere în forţele proprii,
responsabilitate
5.4. Recunoaşterea unui mediu potrivit pentru învăţare şi pentru viaţă
5.5. Manifestarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată pentru propria dezvoltare
5.6. Manifestarea unor iniţiative pozitive în activităţile şcolare şi extraşcolare
6. Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator:
6.1. Participarea la proiecte în contexte de viaţă din mediul cunoscut
6.2. Realizarea unor produse folosind tehnici de lucru noi
6.3. Folosirea cunoştinţelor obţinute pe mai multe căi pentru rezolvarea unor sarcini de lucru
7. Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră:
7.1. Utilizarea capacităţilor formate pentru rezolvarea unor situaţii-problemă din mediul cunoscut
7.2. Analiza propriilor resurse pentru stabilirea traseului de dezvoltare personală
7.3. Manifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice şi intelectuale
7.4. Manifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor de continuare a studiilor
Art. 4. Planul-cadru de învăţământ stabileşte disciplinele studiate de elevi în ciclul primar, numărul de ore pe săptămână
alocat fiecărei discipline studiate în trunchiul comun, numărul total de ore pe săptămână în trunchiul comun, numărul de
ore pe săptămână alocat CDS, precum şi numărul minim/maxim de ore pe săptămână.
7
Art. 5. Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar operează cu următoarele arii curriculare: Limbă şi
comunicare, Matematică şi știinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, sport şi sănătate,
Consiliere şi orientare.
Art. 6. (1) Planul-cadru cuprinde o zonă comună pentru toţi elevii - Trunchiul comun. În orele de trunchi comun se va
parcurge programa şcolară. Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, precizează la art. 66 al. (5), modul în care pot fi folosite
orele alocate disciplinelor şcolare: ”programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia
cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi
de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului
de studiu este folosit pentru învăţare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoştintelor
sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate
pentru fiecare elev.“
(2) În oferta şcolii poate fi inclusă o oră reprezentând Curriculum la decizia şcolii , distribuită unei discipline opţionale.
(3) Disciplina opţională va fi stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi a părinţilor.
Art. 7. La fiecare disciplină prevăzută în planul-cadru, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă, la clasa
pregătitoare şi clasa I, 30-35 minute din ora de curs, restul de timp fiind destinat unor activităţi liber-alese, recreative. La
clasele a II-a, a III-a şi a IV-a, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 45 minute.
III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

PRIMAR
Art. 9. Aplicarea planului-cadru de învăţământ în unităţile de învăţământ se realizează prin intermediul schemelor orare.
Art. 10. Realizarea schemei orare porneşte de la tabelul care explicitează trunchiul comun. La acesta se adaugă, în
funcţie de opţiuni, ora de CDS.
Art. 11. (1) Pentru anul şcolar 2013-2014, schemele orare pentru clasa pregătitoare sunt definitivate de Consiliul de
administraţie al scolii, la începutul lunii septembrie 2013, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale proprii şi a
consultării cadrelor didactice şi a părinţilor elevilor.
(2) Începând cu anul şcolar 2014-2015, schemele orare ale claselor din învăţămîntul primar vor fi realizate până la
sfârşitul anului şcolar în curs şi se vor face actualizări, dacă este cazul, în primele 5 zile ale lunii septembrie din noul an
şcolar.
(3) Consiliile profesorale pot face propuneri de scheme orare Consiliului de administraţie, pe baza evaluării condiţiilor
locale, a potenţialului şi intereselor elevilor.
(4) Consultarea părinţilor poate fi făcută prin mai multe căi: completarea de către părinţi a unor chestionare, votul
exprimat de părinţi în adunarea clasei sau a şcolii, învestirea de către părinţi a reprezentanţilor lor în Consiliul de
administraţie cu puterea de a decide în numele lor etc. Fiecare Consiliu de administraţie îşi va alege propria cale de
consultare a părinţilor elevilor.
ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
8
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi Joc şi mişcare - - - 1 1
sănătate
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Tehnologii
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea
2
mediului.
Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

Elaborarea Planului-cadru de învăţământ pentru ciclul primar
Până la finalul clasei a IV-a, se urmăreşte atingerea unui nivel de performanţă elementar în formarea
următoarelor competenţe:
• Utilizarea modalităţilor de comunicare, în limba română, în limba maternă şi în cel puţin o limbă străină, într-o
varietate de situaţii
• Utilizarea conceptelor, a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a instrumentelor tehnologice,
în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare, extraşcolare şi profesionale
• Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
• Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii
• Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele
• Manifestarea creativităţii şi a spiritului inovator
• Managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră
Planul-cadru cuprinde:
• Trunchiul comun (19 ore)
• Fofertă educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii care urmează acelaşi tip de
program de formare)
• Curriculumul la decizia şcolii (discipline opţionale: 0-1 ore)
• Fofertă educaţională propusă de şcoală, adecvată pe cât posibil specificului local, intereselor şi
nevoilor elevilor
• De urmărit:
• În orele de trunchi comun:
• F se va parcurge programa şcolară (75% din nr. de ore alocate disciplinei sunt folosite pentru
predare și evaluare)
• F se desfășoară activităţi de remediere/aprofundare/dezvoltare (25% din nr. de ore alocate
disciplinei sunt la dispoziţia cadrului didactic)
• La clasa pregătitoare și clasa I activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să dureze
30-35 min.
Cadrul legal de organizare a Clasei pregătitoare:
• Legea Educaţiei Naţionale
• OMEN nr. 3434/25.03.2013
9
• Ordin pentru aprobarea Calendarului și a Metodologiei de înscriere a copiilor în
învăţământul primar pentru anul școlar 2013-2014
• OMEN nr. 3371 din 12.03.2013
• Ordin privind aprobarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a
Metodologiei privind aplicarea Planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
• OMEN 3418 din 19.03.2013
• Ordin privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul primar, clasa
pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
• OMECTS nr. 4925 din 8.09.2005
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preuniversitar
L.E.N. Art 4: Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini
L.E.N. Art. 68 Curriculum naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţă cheie care determină profilul de formare a elevului:
• a) Competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă
• b) Competenţe de comunicare în limbi străine
• c) Competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie
• d) Competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere
• e) Competenţe sociale şi civice
• f) Competenţe antreprenoriale
• g) Competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală
• h) Competenţa de a învăţa să înveţi
 Art. 68 (4)
Curriculum pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului şi
comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea
celor 8 competenţe cheie.
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Abordarea globală a dezvoltării copilului
• Dezvoltarea globală
• Dezvoltarea
• fizică şi a sănătăţii
• Dezvoltarea limbajului
• şi comunicării
• Capacităţi şi atitudini în
• învăţare
• Dezvoltarea
• socio-emoţională
• Dezvoltarea cognitivă
Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
Domenii experienţiale: experienţe de învăţare în domenii de cunoaştere interdisciplinare
• Domeniile experienţiale
• Domeniul limbă şi comunicare
• Domeniul ştiinţe
• Domeniul psiho-motric
• Domeniul estetic şi creativ
• Domeniul om şi societate
•
PROIECT INTERDISCIPLINAR
Tema:
Discipline / arii curriculare:
Structura proiectului:
Competenţe ale învăţării integrate
10
-Cunoştinţe
-Capacitati
instrumentale
-Atitudini si valori
4. Planificarea timpului:
Resurse: materiale:
procedurale:
forme de organizare:
. Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare
TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Textele suport pentru ora de lectură se găsesc în auxiliarul Pe aripile cuvintelor- caiet de
lectură pentru elevi (edi ția a 4-a, revizuită și adăugită), Editura Ars Libri, Coste ști, 2016, autor
Adina Grigore, după cum urmează:
 Plouă!... de George Topîrceanu

 Nedespărțite!...de Emil Gârleanu
 Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis
 Legenda Mureșului și a Oltului
 Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis
 Revedere de Mihai Eminescu
 Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu
 La colindat de Ion Creangă
 Bradul de Hans Christian Andersen
 Miezul iernei de Vasile Alecsandri
 Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen
 Șezătoare literară
 Scrisoarea III de Mihai Eminescu
 Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu
 O rază de Emil Gârleanu
 Vizită de Ioan Luca Caragiale
 Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici
 Lupul și barza de La Fontaine
 Corbul și vulpea de La Fontaine
 Leul deghizat de George Topîrceanu
 Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift
11
 Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton Pann
 La scăldat de Ion Creangă
 Cântărețul de Emil Gârleanu
Auxiliarul se poate utiliza în paralel cu caietul Limba și literatura română , care este structurat pe
teme săptămânale specifice și culegerea Exerci ții de limba și literatura română, pentru clasa a IV-a.
Textele propuse sunt selectate din literatura română și din cea universală, cu respectarea
particularităților de vârstă ale elevilor, dar și cu recomandările de lectură adaptate programei școlare. Ele sunt
însoţite de aplicaţii practice pentru elevi, care vizează competenţele specifice cuprinse în programa şcolară.
Aplicațiile practice propuse variază de la simplu la complex, de la particular la general, de la clasic la modern
prin cerințele interdisciplinare și transcurriculare pe care le adresează elevilor.
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ -Planificare anuală IV

Aria curriculară: Limbă și comunicare
Număr de ore: 5 ore/săptămână
Nr. Săptă Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I 1.Prima zi de şcoală după Edmondo De Amicis
Sunetul, litera, vocalele şi consoanele. Cuvântul. Despărţirea în
CLINCHET silabe .Sensul cuvintelor. Ortografia şi punctuaţia
DE 2. Comunicarea orală. Solicitarea şi oferirea de informaţii. 5
TOAMNĂ - Prezentarea unei persoane/ a unei cărţi. Cererea simplă familiară,
Recapitulare cererea politicoasă
a noţiunilor 3. Substantivul
din clasa a 4. Statu-Palmă-Barbă-Cot după Fraţii Grimm.Textul literar narativ
III-a 5. Adjectivul. Descrierea. Fragmentul descriptiv
Lectură: Plouă!... de George Topîrceanu
2 II 1. Pronumele 5
CLINCHET 2. Octombrie de George Topîrceanu. Poezia
DE 3. Verbul
TOAMNĂ - 4. Scrierea imaginativă - textul creativ.Textul de informare şi
Recapitulare funcţional
a noţiunilor 5. EVALUARE INIŢIALĂ
din clasa a Lectură: Nedespărțite!...de Emil Gârleanu
III-a
3 III PAGINI 1. Lansare de carte 5
ALESE 2. Cartea. Rolul ilustraţiilor
3. Scriem corect cel/ ce-l
Lectură: Biblioteca lui Stardi de Edmondo de Amicis
12
4 IV PAGINI 1. Iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal. Reformularea unui 5
ALESE mesaj în funcţie de particularităţile interlocutorului
2. Cuvântul. Despărţirea în silabe
3. Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător
4. Cuvinte cu sens opus
Lectură: Legenda Mureșului și a Oltului
5 V PAGINI 1. Guleraş Cenuşiu după Dimitri N. Mamin-Sibiriak 5

ALESE 2. Textul literar narativ
3. Delimitarea textului în fragmente
4. Momentele textului literar narativ
5. Intonarea propoziţiilor. Semnele de punctuaţie
6 VI PAGINI 1. Felul propoziţiilor după scopul comunicării 5

ALESE 2. Spaţiul, timpul şi personajele în textul narativ
3. Planul simplu de idei al textului narativ
4. Povestirea orală şi scrisă a unui fragment
5. Scriem corect cea/ ce-a
7 VII PAGINI 1. Un inventator român - Traian Vuia 5
ALESE 2. Verbul.Numărul verbului
3. Persoana verbului
4. RECAPITULARE - Bogăţia şi veselia - adaptare după Petre
Ispirescu
5. EVALUARE - Fluieraşul de os - adaptare după Iulia Haşdeu
Lectură: Micul patriot padovan de Edmondo de Amicis
8 VIII 1. Scrisoarea III de Mihai Eminescu 5
FILE DE 2. Semnele de punctuaţie: ghilimelele, punctele de suspensie
ISTORIE 3. Pronunţăm şi scriem corect
4. Timpul verbului
5. Scriem corect odată/ o dată
Lectură: Revedere de Mihai Eminescu
9 IX 1. Moş Ion Roată şi Vodă Cuza după Ion Creangă 5

2. Transformarea dialogului în povestire
FILE DE 3. Povestirea scrisă a unor fragmente
ISTORIE 4. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul
simplu de idei
10 X FILE DE 1. Grupurile de sunete 5

ISTORIE 2. Factorii care pot perturba comunicarea
3. Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit
4. Pronunţăm şi scriem corect
Lectură: Muma lui Ștefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu
11 XI FILE DE 1. Planul dezvoltat de idei 5

ISTORIE 2. Părţile unui text creativ
3. RECAPITULARE - La Alba Iulia
4. Recapitulare-Proiect-Ziua Naţională a României
5. EVALUARE - Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia - poveste populară
Lectură: La colindat de Ion Creangă
12 XII MAGIA 1. Moş Crăciun a fost răpit după Lyman Frank Baum 5
IERNII 2. Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după planul
dezvoltat de idei
3. Substantivul. Felul substantivelor
4. Pronunţăm şi scriem corect
Lectură: La colindat de Ion Creangă
13
13 XIII MAGIA 1. Înţelegerea în profunzime a mesajului textului. Asocierea 5
IERNII elementelor textului cu experienţele proprii
2. Numărul substantivului
3. Genul substantivului
4. Textul funcţional. Invitaţia
5. Textul creativ după un plan de idei
Lectură: Bradul de Hans Christian Andersen
14 XIV MAGIA 1. Patinele de argint după Mary E. Mapes-Dodge 5
IERNII 2. Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
3. Poziţia adjectivului faţă de substantiv
Lectură: Bradul de Hans Christian Andersen
15 XV MAGIA 1. Scriem corect sar/ s-ar 5
IERNII 2. Înţelegerea în profunzime a mesajului textului. Extragerea unor
elemente semnificative din text pentru a susţine o opinie
3. Personajul literar
4. Descrierea de tip portret a unui personaj pe baza unui plan
simplu
Lectură: Miezul iernei de Vasile Alecsandri
16 XVI MAGIA 1. Descrierea de tip portret a persoanei proprii pe baza unui plan 5
IERNII simplu
2. Oferirea de informaţii referitoare la universul şcolar şi
extraşcolar
3. Planul simplu de oraş şi harta
4. Scriem corect numai/ nu mai
Lectură: Omul de zăpadă de Hans Christian Andersen
17 XVII MAGIA 1. RECAPITULARE - Povestea unui brad - adaptare după Hans 5
IERNII Christian Andersen
2. EVALUARE - Un bulgăre de zăpadă după Edmondo De
Amicis
3. Evaluarea portofoliului
4. Șezătoare literară
18 XVIII UNIVERSUL 1. Iarna pe uliţă de George Coşbuc 5

COPILĂRIEI 2. Poezia. Strofa. Versul
3. Înţelegerea mesajului poeziei
4. Formularea de concluzii simple pe baza unei poezii
5. Scriem corect mia/ mi-a
Lectură: Scrisoarea III de Mihai Eminescu
19 XIX UNIVERSUL 1. Întâlnirea lui Tom cu prinţul - adaptare după Mark Twain 5
COPILĂRIEI 2. Dialogul în textul narativ
3. Formularea de întrebări şi răspunsuri
4. Formularea unor predicţii pe baza unor fragmente din text
Lectură: Când stăpânul nu-I acasă de Emil Gârleanu
20 XX UNIVERSUL 1. Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe 5

COPILĂRIEI 2. Numărul pronumelui
3. Persoana pronumelui
4. Genul pronumelui
Lectură: O rază de Emil Gârleanu
21 XXI UNIVERSUL 1. Alte forme ale pronumelui personal 5

COPILĂRIEI 2. Textul creativ cu început sau sfârşit dat
3. Sensurile cuvintelor
4. Relatarea unei întâmplări după banda desenată
Lectură: Vizită de Ioan Luca Caragiale
22 XXII UNIVERSUL 1. Scriem corect ai/ a-i 5

COPILĂRIEI 2. RECAPITULARE - D-l Goe... după Ion Luca Caragiale
14
3. EVALUARE - Frumuseţea Neagră după Anna Sewell
Lectură: Vizită de Ioan Luca Caragiale
23 XXIII E 1. Grădina Uriaşului - poveste populară 5

PRIMĂVAR 2. Cuvântul - parte de propoziţie
Ă IAR! 3. Predicatul exprimat prin verb
4. Sensurile neobişnuite ale cuvintelor
Lectură: Racul, broasca și o știucă de Alecu Donici
24 XXIV E 1. Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de 5

PRIMĂVAR sprijin.
Ă IAR! 2. Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv
3. Subiectul exprimat prin pronume personal
4. Acordul subiectului cu predicatul
Lectură: Lupul și barza de La Fontaine
25 XXV E 1. Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie 5

PRIMĂVAR 2. Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie
Ă IAR! 3. Scriem corect var/ v-ar
4. Organizatori grafici. Barza.
5. Extragerea unor elemente considerate importante dintr-un
text de informare
Lectură: Corbul și vulpea de La Fontaine
26 XXVI E 1. Textul creativ cu titlu dat 5

PRIMĂVAR 2. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii unui text
Ă IAR! informativ
3. Prezentarea unei activităţi
4. Povestirea scrisă a unei activităţi
5. Textul creativ în care se introduce dialogul
Lectură: Leul deghizat de George Topîrceanu
27 XXVII E 1. Familia de cuvinte 5

PRIMĂVAR 2. RECAPITULARE - Concertul primăverii de George Coşbuc
Ă IAR! 3. EVALUARE - Povestea iepuraşului Peter după Helen
Beatrix Potter
Lectură: Povestea anotimpului uitat de Jonathan Swift
28 XXVIII DIN 1. Lacrima unui fir de iarbă după George Mihail Zamfirescu 5
TAINELE 2. Relatarea orală şi scrisă a unei întâmplări imaginate pe baza
NATURII unor întrebări de sprijin
3. Felurile propoziţiilor după aspectul predicatului
4. Scriem corect întruna/ într-una
Lectură: Omul nu poate să facă, un lucru la toți să placă de Anton
Pann
29 XXIX DIN 1. Furtuna - fragment de Ştefan Octavian Iosif 5

TAINELE 2. Prezentarea unui proiect şi a rezultatelor acestuia
NATURII 3. Textul creativ după un plan propriu de idei
4. Comunicarea nonverbală
5. Formularea de solicitări formale şi informale
Lectură: La scăldat de Ion Creangă
30 XXX DIN 1. Povestea mărului - legendă 5

TAINELE 2. Proiectul de documentare
NATURII 3. Afişul
4. Exprimarea propriilor opinii
5. Textul creativ liber
Lectură: La scăldat de Ion Creangă
15
31 XXXI DIN 1. Scriem corect mie/ mi-e 5
TAINELE 2. Cartea poştală
NATURII 3. RECAPITULARE - Povestea anotimpului uitat după
Jonathan Swift
4. EVALUARE - Cioc! Cioc! Cioc! după Emil Gârleanu
5. ROADELE CUNOAŞTERII
Lectură: Concurs literar
32 XXXII ÎNTÂMPLRI 1. La scăldat după Ion Creangă 5

DINTR-O 2. Povestirea orală şi scrisă a unei întâmplări trăite
VARĂ 3. Scriem corect ceai/ ce-ai
4. Mesajul text
5. E-mailul
Lectură: Cântărețul de Emil Gârleanu
33 XXXIII ÎNTÂMPLRI 1. RECAPITULARE - Merlin vrăjitorul - legendă britanică 5

DINTR-O 2. RECAPITULARE - Stejarul şi trestia de La Fontaine
VARĂ 3. EVALUARE - Legenda Lebedei - legendă britanică
34 XXXIV ÎNTÂMPLRI 1. EVALUARE - Jurnal de cititor 5

DINTR-O Șezătoare literară
VARĂ Proiect
MATEMATICĂ - Planificare anuală

Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Număr de ore: 4 ore/săptămână
Nr. Săpt TEMA Con ținuturi Nr.
crt. ămâ ore
na
1. I EVALUARE INIŢIALĂ 1. Recapitulare 4
2. Evaluare initială
2. II NUMERELE NATURALE 1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 4
CUPRINSE ÎNTRE (formare, citire, scriere)
0 – 1 000 000 2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(formare, citire, scriere)
3. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(formare, citire, scriere)
3. III NUMERELE NATURALE 1. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000 4
CUPRINSE ÎNTRE (comparare, ordonare)
0 - 1 000 000 2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000
(comparare, ordonare)
(comparare, ordonare)
(rotunjiri)
4. IV NUMERELE NATURALE 1. Scrierea cu cifre romane 4
CUPRINSE ÎNTRE 2. Recapitulare
0 – 1 000 000 3. Evaluare
5. V ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1.Adunarea numerelor naturale în concentrul 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin
16
CONCENTRUL 2. Proprietăți ale adunării (comutativitate,asociativitate,
0 – 1 000 000 element neutru)
3. Scăderea numerelor naturale în concentrul
0 – 1 000 000, fără trecere peste ordin
6. VI ADUNAREA NUMERELOR 1. Adunarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 4
NATURALE ÎN 000 000, cu trecere peste ordin
CONCENTRUL
0 – 1 000 000
7. VII SCĂDEREA NUMERELOR 1. Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 4
NATURALE ÎN 000 000, cu trecere peste ordin
CONCENTRUL
0 – 1 000 000
8. VIII ADUNAREA ŞI SCĂDEREA 1. Aflarea termenului necunoscut 4
NUMERELOR NATURALE ÎN 2. Recapitulare
CONCENTRUL 3. Evaluare
0 – 1 000 000
9. IX ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Înmulțirea unui număr cu 10, 100, 1 000 4
NATURALE ÎN 2. Înmulțirea unui număr mai mic decât 1 000 000 cu
CONCENTRUL 1 000 000 un număr de o cifră
3. Înmulțirea numerelor când factorii au cel mult trei
cifre
10. X ÎNMULŢIREA NUMERELOR 1. Proprietățile înmulțirii 4
NATURALE ÎN 2. Recapitulare
CONCENTRUL 3. Evaluare
0 – 1 000 000
11. XI ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Împărțirea unui număr la 10, 100, 1 000 4
NATURALE ÎN 2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1
CONCENTRUL 000 000 la un număr de o cifră (cu rest 0)
0 – 1 000 000 3. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1
000 000 la un număr de două cifre (cu rest 0)
12. XII ÎMPĂRŢIREA NUMERELOR 1. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000 4
NATURALE ÎN 000 la un număr de o cifră (cu rest diferit de 0)
CONCENTRUL 2. Împărțirea numerelor naturale mai mici decât 1 000
0 – 1 000 000 000 la un număr de două cifre (cu rest diferit de 0)
3. Aflarea numărului necunoscut
13. XIII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare
14. XIV ORDINEA EFECTUĂRII 1. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea 4
OPERAȚIILOR parantezelor rotunde și pătrate
15. XV PROBLEME 1. Probleme care se rezolvă prin operații matematice 4
cunoscute
2. Metoda reprezentării grafice. Sumă și diferență
3. Metoda reprezentării grafice. Sumă și raport
4. Metoda reprezentării grafice. Diferență și raport
16. XVI PROBLEME 1. Metoda comparației 4
2. Metoda mersului invers
17. XVII RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare
18. XVIII FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui întreg: sutime; 4
reprezentări prin desene
2. Fracții subunitare, echiunitare și supraunitare
3. Compararea și ordonarea fracțiilor
19. XIX FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu același numitor 4
2. Scăderea fracțiilor cu același numitor
17
3. Scrierea Procentuală (25%, 50%, 75%)
20. XX FIGURI GEOMETRICE 1. Localizarea unor obiecte. Paralel. Perpendicular 4
2. Coordonate într-o reprezentare grafică sub formă
de rețea
3. Hărţi
21. XXI FIGURI GEOMETRICE 1. Drepte perpendiculare, paralele 4
2. Unghiuri drepte, ascuțite, obtuze
3. Poligoane
4. Pătratul
22. XXII FIGURI GEOMETRICE 1. Dreptunghi 4
2. Rombul
3. Paralelogramul
4. Triunghiul
23. XXIII FIGURI 1. Cercul 4
GEOMETRICE 2. Axa de simetrie
3. Perimetrul
4. Aria unei suprafețe
24. XXIV CORPURI GEOMETRICE 1. Cubul 4
2. Paralelipipedul
3. Piramida
4. Cilindrul
25. XXV CORPURI GEOMETRICE 1. Sfera 4
2. Conul
3. Volumul cubului și paralelipipedului
26. XXVI RECAPITULARE 1. Recapitulare 4
2. Evaluare
27. XXVI UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Metrul – multiplii și submultiplii 4
I PENTRU LUNGIME 2. Metrul –Transformări
3. Instrumente de măsură
4. Operații cu unități de măsură pentru lungime
28. XXVI UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Litrul – multiplii și submultiplii 4
II PENTRU VOLUMUL 2. Litrul – transformări
LICHIDELOR 3. Operații cu unități de măsură pentru volumul
lichidelor
29. XXIX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Kilogramul – multiplii și submultiplii 4
PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – transformări
3. Instrumente de măsură
4. Operații cu unități de măsură pentru masă
30. XXX UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Unități de măsură pentru timp 4
PENTRU TIMP
31. XXXI UNITĂȚI DE MĂSURĂ 1. Monede și bancnote: Leul și banul, Euro și 4
MONETARE eurocentul
2. Schimburi monetare echivalente
3. Exerciții aplicative
32. XXXI ORGANIZAREA ȘI 1. Date din tabele: analiza datelor, interpretare
I REPREZENTAREA 2. Grafice cu bare și liniare 4
DATELOR
33. XXXI EXERCIȚII ȘI PROBLEME 1.Recapitulare finală
II RECAPITULATIVE 4
34. XXXI EVALUARE 1. Recapitulare finală 4
V 2. Evaluare finală
ȘTIIN ȚE ALE NATURII

18
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Număr de ore: 1 oră/săptămână
Nr. Săptă Tema Con ținuturile Nr.
crt. mâna ore
1 I RECAPITULARE Recapitularea cunoștințelor din clasa 1
a III-a
2 II EVALUARE INIȚIALĂ Evaluare 1
3 III CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Părinți și urmași în lumea vie – 1
asemănări și deosebiri
4 IV CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al 1
plantelor
5 V CICLURI DE VIAȚĂ ÎN LUMEA VIE Principalele etape din ciclul de viață al 1
animalelor
6 VI RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI Adaptări ale plantelor la condiții de 1
MEDIUL LOR DE VIAȚĂ viață din diferite medii (pajiște, pădure,
râu, mare, deșert)
7 VII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI Adaptări ale animalelor la condiții de 1
MEDIUL LOR DE VIAȚĂ viață din diferite medii (pajiște, pădure,
8 VIII RELAȚII DINTRE VIEȚUITOARE ȘI Relații de hrănire dintre viețuitoare 1
MEDIUL LOR DE VIAȚĂ (lanțuri trofice simple)
9 IX OMUL- MENȚINEREA STĂRII DE Dietă echilibrată. mișcare 1
SĂNĂTATE
10 X ȘTIINȚELE VIEȚII - RECAPITULARE Exerciții recdapitulative 1
11 XI PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Planetele Sistemului Solar. Mișcările 1
Pământului
12 XII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR 1
Soarele - sursă de lumină și căldură
(Ciclul zi-noapte)
13 XIII PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Anotimpuri. Modificările vremii; 1
14 XIV PĂMÂNTUL ȘI SISTEMUL SOLAR Ritmuri cotidiene și anuale ale activității 1
viețuitoarelor
15 XV RECAPITULARE Recapitulare 1
16 XVI EVALUARE SUMATIVĂ Evaluare sumativă 1
17 XVII JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc
18 XVIII MĂRTURII ALE VIEȚII DIN TRECUT Fosilele 1
19 XIX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA Dispariția speciilor (vânătoare, pescuit 1
MEDIULUI DE VIAȚĂ excesiv)
20 XX INFLUENȚA OMULUI ASUPRA Protejarea mediului 1
MEDIULUI DE VIAȚĂ
21 XXI CORPURI – PROPRIETĂȚI Plutirea corpurilor în apă 1
22 XXII CORPURI – PROPRIETĂȚI Proprietățile apei. Utilizări ale apei în 1
diferite stări de agregare
23 XXIII SCHIMBĂRI ALE 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR Amestecuri și separarea amestecurilor
ȘI MATERIALELOR
24 XXIV SCHIMBĂRI ALE 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR Dizolvarea. Influența temperaturii
ȘI MATERIALELOR asupra procesului de dizolvare
25 XXV SCHIMBĂRI ALE Ardere, ruginire, putrezire, alterare, 1
CARACTERISTICILOR CORPURILOR coacere
ȘI MATERIALELOR
26 XXVI ENERGIE, SURSE ȘI EFECTE Transferul de căldură între obiecte. 1
19
Materiale conductoare și izolatoare de
căldură
27 XXVII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Lumină. Surse de lumină 1
28 XXVII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Curent electric. Circuite electrice 1

I simple
29 XXIX CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Fenomene comune care implică 1
lumina (umbra, curcubeul, culorile,
vizibilitatea corpurilor)
30 XXX Recapitulare (semestrul II) Recapitulare 1
31 XXXI RECAPITULARE FINALĂ Sistematizarea cunoștințelor 1
32 XXXII RECAPITULARE FINALĂ Exerciții recapitulative 1
33 XXXII EVALUARE FINALĂ Evaluare 1
I
34 XXXI JOCURI „ȘTIINȚIFICE” Exerciții joc 1
V
ISTORIE
Aria curriculară: Om și societate
Nr. Săptă Domeniul/Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I Trecutul și prezentul Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol,
din jurul nostru deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice 1
Noțiuni introductive
2 II Trecutul și prezentul Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul

din jurul nostru liber, activitățile cotidiene 1
Familia
3 III Trecutul și prezentul Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe 1
din jurul nostru și viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie,
Comunitatea locală și monumente ale eroilor
națională
4 IV Trecutul și prezentul Comunitatea locală și națională: Comunități ale

din jurul nostru minorităților pe teritoriul de azi al României 1
Comunitatea locală și
națională:
5 V Trecutul și prezentul Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală
din jurul nostru 1
Copilăria de ieri și de
azi în comunitatea
locală
6 VI Trecutul și prezentul Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă,

din jurul nostru ocupații, tradiții, obiceiuri, sărbători 1
Popoare de ieri și de
astăzi
7 VII Trecutul și prezentul Cunoașterea lumii prin călători
din jurul nostru 1
Cunoașterea lumii prin
călători
8 VIII Trecutul și prezentul Recapitulare

din jurul nostru 1
20
9 IX Epoci, evenimente și Antichitatea
personalități - Legende și scrieri ale anticilor despre daci și 1
Antichitatea romani
10 X Epoci, evenimente și Evul Mediu
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și 1
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Gelu,
Iancu de Hunedoara, Dragoș
11 XI Epoci, evenimente și Evul Mediu 1

personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –
Basarab I, Mircea cel Bătrân
12 XII Epoci, evenimente și Evul Mediu
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Vlad
Țepeș
13 XIII Epoci, evenimente și Evul Mediu
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Ștefan
cel Mare
14 XIV Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Figuri legendare de voievozi, domnitori și
Evul Mediu conducători locali în opere literare și istorice –Mihai
Viteazul
15 XV Recapitulare Recapitulare 1
16 XVI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1
17 XVII Istoria prin jocuri Istoria prin jocuri 1
18 XVIII Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în
Transilvania medievală
19 XIX Epoci, evenimente și Evul Mediu 1
personalități - Istorici și cronicari despre personalități ale
minorităților
20 XX Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Al.I. Cuza și Unirea
Epoca modernă
21 XXI Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Carol I și independența, Carol Davila
Epoca modernă
22 XXII Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Eroi ai Primului Război Mondial
Epoca modernă
23 XXIII Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - Ferdinand și Marea Unire
Epoca modernă
24 XXIV Epoci, evenimente și Epoca modernă 1
personalități - România la cumpăna dintre milenii
Epoca modernă
25. XXV Cultură și patrimoniu Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și 1
Locuri istorice din case istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
comunitate monumente reprezentative ale comunităților etnice
din România
26 XXVI Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Așezări și construcții dacice, grecești si romane
istorică pentru (orașele grecești de pe malul Mării Negre)
România
21
27 XXVII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Castele și cetăți martore ale evenimentelor istorice
istorică pentru
România
28 XXVIII Cultură și patrimoniu Locuri cu importanță istorică pentru România: 1
Locuri cu importanță - Construcții religioase și ctitorii lor
istorică pentru
România
29 XXIX Cultură și patrimoniu Monumente și locuri incluse în patrimoniul 1
Monumente și locuri UNESCO
incluse în patrimoniul
UNESCO
30 XXX Recapitulare Recapitulare 1
31 XXXI Evaluare sumativă Evaluare sumativă 1
32 XXXII Recapitulare finală Recapitulare finală 1

33 XXXIII Recapitulare finală Recapitulare finală 1
34 XXXIV Jocuri istorice Jocuri istorice 1
GEOGRAFIE
Aria curriculară: Om și societate
Nr. Săptă Domeniul/Tema Conținuturile Nr.
crt. mâna ore
1. I Elemente de geografie a orizontului Clasa, şcoala, cartierul, localitatea
local și apropiat Orientarea şi distanţele în orizontul
Orizontul apropiat apropiat 1
2 II Elemente de geografie a orizontului Planul clasei, al locuinței, al școlii, al 1
local și apropiat cartierului și al localității
Orizontul apropiat
3 III Elemente de geografie a orizontului Planul unei locuințe 1
local și apropiat
Orizontul apropiat
4 IV Elemente de geografie a orizontului Orizontul, linia orizontului, punctele 1
local și apropiat cardinale
Orizontul local Hărți ale orizontului local
5 V Elemente de geografie a orizontului Relief, hidrografie, vegetație 1
local și apropiat Populație, așezări, activități ale oamenilor
Caracteristici generale
observabile în orizontul local
6 VI Elemente de geografie a orizontului Modificări observabile în realitatea 1
local și apropiat înconjurătoare
Modificări observabile și repere Ora, ziua, săptămâna, anul
de timp Calendarul
7 VII Elemente de geografie a orizontului Localitatea natală 1
local și apropiat Regiunea înconjurătoare
De la orizontul local la țară De la orizontul local la regiune și țară
8 VIII Elemente de geografie a orizontului Recapitulare 1
local și apropiat
9 IX Elemente de geografie a orizontului Evaluare sumativă 1
local și apropiat
10 X Elemente de geografie a României Limite și vecini 1
Elemente de geografie generală
Limite și vecini
11 XI Elemente de geografie a României Relieful: caracteristici generale și trepte de 1
Elemente de geografie generală relief
Relieful: caracteristici generale și
trepte de relief
22
12 XII Elemente de geografie a României Clima, apele, vegetația, animalele și 1
Elemente de geografie generală solurile
Clima, apele, vegetația, animalele
și solurile
13 XIII Elemente de geografie a României Locuitorii și așezările omenești 1
Locuitorii și așezările omenești
14 XIV Elemente de geografie a României - Resurse și activități industriale 1
Elemente de geografie generală - Principalele produse agricole
Activități economice
15 XV Elemente de geografie a României - Căi de comunicație 1
Activități economice
16 XVI Elemente de geografie a României Recapitulare 1
17 XVII Elemente de geografie a României Evaluare sumativă 1
Elemente de geografie generală Jocuri
18 XVIII Elemente de geografie a României - Carpații 1
Elemente de geografie regională
Marile unități geografice ale
României – caracteristici
generale (pe trepte de relief)
19 XIX Elemente de geografie a României - Dealurile și podișurile 1
20 XX Elemente de geografie a României - Câmpiile. Delta Dunării 1
21 XXI Elemente de geografie a României - Elemente de prezentare ale unei regiuni 1
Elemente de geografie regională (poziție, limite, caracteristici naturale,
Caracteristici geografice ale resurse și activități economice)
regiunii în care este situat
orizontul local
22 XXII Elemente de geografie a României - Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) 1
Elemente de geografie regională din jurul orizontului local
Caracteristici geografice ale
regiunii în care este situat
orizontul local
23 XXIII Elemente de geografie a României - Organizarea administrativă actuală 1

Organizarea administrativă a
României
24 XXIV Elemente de geografie a României - Orașul București – caracterizare 1
Elemente de geografie regională geografică
României
25 XXV Elemente de geografie a României - Caracterizarea geografică a județului și a 1
Elemente de geografie regională localității în care este situat orizontul local
României
26 XXVI Elemente de geografie a României Recapitulare 1
23
27 XXVII România în Europa și pe glob - Poziția geografică a României în Europa: 1
România în Europa limite și vecini
- Țările vecine: denumire, capitală
28 XXVIII România în Europa și pe glob - Europa – scurtă caracterizare geografică 1
Europa – un continent al planetei - Europa și România – elemente comune
29 XXIX România în Europa și pe glob - Uniunea Europeană 1
Europa – un continent al planetei
30 XXX România în Europa și pe glob - Caracteristici generale (formă, mărime, 1
Terra – planeta noastră mișcări)
- Continente și oceane
31 XXXI România în Europa și pe glob - Planiglobul – imaginea Terrei 1
Terra – o planetă a sistemului
solar
32 XXXII RECAPITULARE FINALĂ RECAPITULARE FINALĂ 1
33 XXXIII EVALUARE FINALA. EVALUARE FINALA. 1
34 XXXIV JOCURI JOCURI 1
EDUCA ȚIE CIVICĂ - Planificare anuală
Aria curriculară: Consiliere şi orientare

crt. mâna ore
1 I Recapitularea cunoștințelor din clasa a 1
III- a
2 II EVALUARE INIȚIALĂ 1
3 III LOCURI DE APARTENENȚĂ LOCALITATEA ȘI DOMICILIUL 1
4 IV LOCURI DE APARTENENȚĂ ȚARA NATALĂ. ÎNSEMNELE ȚĂRII 1
5 V LOCURI DE APARTENENȚĂ ROMÂNIA, MEMBRĂ A UNIUNII 1
EUROPENE
6 VI LOCURI DE APARTENENȚĂ RECAPITULARE 1
7 VII LOCURI DE APARTENENȚĂ EVALUARE 1
8 VIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI BINE – RĂU 1
OAMENI. VALORI MORALE (I)
9 IX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI ALTRUISM – EGOISM 1
10 X RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI CINSTE – NECINSTE 1
11 XI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
12 XII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
13 XIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RESPECT – LIPSĂ DE RESPECT 1
OAMENI. VALORI MORALE (II)
14 XIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RESPONSABILITATE – LIPSĂ DE 1
OAMENI. VALORI MORALE (II) RESPONSABILITATE
15 XV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI SOLIDARITATE – LIPSA DE 1
OAMENI. VALORI MORALE (II) SOLIDARITATE
16 XVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
17 XVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
18 XVIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI NORME MORALE 1
OAMENI. VALORI MORALE (III)
19 XIX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN FAMILIE 1
20 XX RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN ȘCOALĂ ȘI 1
OAMENI. VALORI MORALE (III) ÎN GRUPUL DE PRIETENI
21 XXI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTUL ÎN LOCURI 1
24
OAMENI. VALORI MORALE (III) PUBLICE
22 XXII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
23 XXIII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
24 XXIV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTE PROSOCIALE 1
OAMENI. COMPORTAMENTE MORAL
CIVICE
25 XXV RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI COMPORTAMENTE ANTISOCIALE 1
CIVICE
26 XXVI RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI RECAPITULARE 1
CIVICE
27 XXVII RAPORTURILE NOASTRE CU CEILALȚI EVALUARE 1
CIVICE
28 XXVIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE 1
COPILULUI COPILULUI (I)
29 XXIX DREPTURILE UNIVERSALE ALE DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE 1
COPILULUI COPILULUI
30 XXX DREPTURILE UNIVERSALE ALE RESPECTAREA ȘI ÎNCĂLCAREA 1
COPILULUI DREPTURILOR COPILULUI
31 XXXI DREPTURILE UNIVERSALE ALE RECAPITULARE 1
COPILULUI
32 XXXII DREPTURILE UNIVERSALE ALE EVALUARE 1
COPILULUI
33 XXXIII DREPTURILE UNIVERSALE ALE RECAPITULARE FINALĂ 1
COPILULUI
34 XXXIV DREPTURILE UNIVERSALE ALE EVALUARE FINALĂ 1
COPILULUI
JOC ȘI MI ȘCARE
Aria curriculară: Educa ție fizică, sport si sănătate
Număr de ore: 1 oră/ săptămână
crt. mâna ore
1. I Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Ștafete cu deplasări în
mers, cu schimbări de direcție diferite variante de mers 1
2 II Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Ștafete cu deplasări în

mers, cu schimbări de direcție diferite variante de mers 1
3 III Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vizitiul și căluțul, Figurile 1
variante de alergare: geometrice
- în zig-zag
4 IV Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Troica, Semănatul și
variante de alergare: culesul cartofilor, Cursa vocalelor, 1
- cu ocolire de obstacole Vizitiul și doi cai, , Calculatoarele)
5 V Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorul, vrabia și albina,
variante de alergare: Șoarecele și pisica 1
- cu trecere peste obstacole
6 VI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Poșta merge
variante de alergare: Din cerc în cerc 1
- cu transport, punere și culegere de obiecte Naveta spațială,
7 VII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Elasticul Șotronul,Cercurile
variante de sărituri cu desprindere de pe un zburătoare 1
picior și de pe ambele picioare; în lungime,
înălțime și adâncime, cu coardă
25
8 VIII Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Ferește-ți picioarele
variante de sărituri cu desprindere de pe un Broscuțele sar în lac 1
picior și de pe ambele picioare; cu coardă Cercurile zburătoare
9 IX Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Suveica dublă

variante de aruncare și prindere: Ferește-ți capul 1
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la Mingea la căpitan,
partener
10 X Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorii și rațele

variante de aruncare și prindere: Între două focuri, 1
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
11 XI Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Ciobanul își apără oile 1
variante de aruncare și prindere: Țintașii iscusiți, Suveica
- prindere cu două mâini a obiectelor încrucișată
rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de
un partener
12 XII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Derdelușul
cuprinzând deprinderi motrice complexe Ajută-te singur 1
(utilitar-aplicative): Lupta cocoșilor, Ancorăm
- tracțiune-împingere corabia la mal
13 XIII Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Toboganul
cuprinzând deprinderi motrice complexe 1
(utilitar-aplicative):
- cățărare-coborâre
14 XIV Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete JOC: Avionul 1
cuprinzând deprinderi motrice complexe Transportul rănitului
(utilitar-aplicative): Cobilița, Remorcarea
- tracțiune
-escaladare
15 XV RECAPITULARE JOC: Vizitiul și doi cai 1
Șarpele își prinde coada
Cursa broscuțelor
16 XVI EVALUARE JOC: Naveta spațială 1
Apărătorul cetății
17 XVII JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și iepurele 1
Mingea prin tunel
18 XVIII Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: 1
calităților motrice combinate: Vânătorul, vrabia și albina
- viteza de deplasare în relație cu un partener Al treilea fuge
19 XIX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Nu te lăsa frate 1
calităților motrice combinate: Banda rulantă
- forță dinamică a trunchiului și abdomenului Nu te lăsa frate - variantă
20 XX Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea JOC: Șoarecele isteț și pisica 1
calităților motrice combinate: periculoasă
- rezistența generală Șotronul
Vânătorii și rațele,
21 XXI Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: JOC: Ocupă locul 1
- coordonare ochi – mână Păsărelele intră-n cuib
- coordonare ochi – picior Recunoaște-ți vecinii
Țintașii iscusiți,
22 XXII Jocuri pentru coordonare oculo-motorie: JOC: Poșta merge, Cercurile 1
- coordonare generală zburătoare
Vânătorii și rațele, Între două
focuri)
23 XXIII Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Uliul și porumbeii 1
cardiace și respiratorii
24 XXIV Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea funcțiilor JOC: Năvodul, Leapșa – pe 1
cardiace și respiratorii ghemuite
26
25. XXV Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Derdelușul, Cărăușii 1
anotimpuri, în aer liber
26. XXVI Jocuri de mișcare desfășurate în diferite JOC: Țintașii iscusiți, Cursa pe 1
anotimpuri, în aer liber numere
27. XXVII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Vânătorii și rațele 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri Ciobanul își apără oile
28. XXVIII Jocuri de mișcare constituite spontan, în timpul JOC: Mingea la căpitan, Între 1
liber, incluzând întrecerea între grupuri două focuri
29. XXIX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Batistuța 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Vânătorul iscusit
30. XXX Jocuri de mișcare pentru timpul liber JOC: Acul cu ața 1
desfășurate în excursii, tabere, drumeții Salut prietene
31. XXXI Ofertele școlilor și comunităților locale de JOC: Calculatorul 1
practicare a activităților fizice (concursuri
școlare – în școală, între școli; centre locale de
inițiere în diferite sporturi, serbări sportive)
32. XXXII Activități turistice JOC: Mingea pe pod 1
Unde-s doi puterea crește
33. XXXIII RECAPITULARE JOC: 1
Coșulețul cu două toarte
Mingea prin tunel (variant)
34. XXXIV EVALUARE JOC: Crabii și creveții 1
Îndemânaticii
1. „Acul cu ață”
Elevii formează un cerc ținându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului învățătoarea numește, în ordine, un
grup de 5-6 copii, în care primul primește rolul de „ac” iar ceilalți 4-5 primesc împreună rolul de „ață”. Copiii
cu rol de „ață” se prind cu ambele brațe de mijlocul celui din față. La semnalul învățătoarei, „acul și ața încep
să coasă”, alergând șerpuit printre brațele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul și ața” își
reiau locul în cerc, următorii 5-6 copii preluând rolurile de „ac și ață”. Dacă „ața” se rupe în timpul deplasării,
grupul respectiv de copii, reintră în cerc, sau se oprește, refăcând (reînnodând „ața” sau reintroducându-o în
„ac”) formația de coasere. Jocul se poate desfășura și sub formă de întrecere, câștigând „acul și ața” care au
realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.
2. „Salut prietene”
Elevii formează un cerc, situându-se cu fața spre interiorul acestuia. Învățătoarea numește un copil care
aleargă în jurul cercului și la un moment dat atinge cu mâna umărul unuia dintre copii, alergând în
continuare. Copilul atins pe umăr, aleargă în sens invers și, când cei doi se întâlnesc, își dau mâna și rostesc
o formulă de salut, în limba română sau în limba străină studiată. După aceea ambii copii își continuă
alergarea, căutând să ajungă primul la locul rămas liber în cerc. Dacă cel care ajunge primul la locul rămas
liber este copilul care a început jocul, schimbă rolul cu celălalt elev, care va continua jocul.
3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

Elevii formează un cerc, aflându-se cu fața spre interiorul acestuia și cu ambele mâini întinse în spate, cu
palma spre exterior. Un copil, numit de învățătoare, având în mână obiectul care a dat denumirea jocului
(castana, conul de brad, biluța etc.) aleargă în jurul cercului și la un moment dat, pune obiectul în mâna unui
elev, continuându-și alergarea. Cel care a primit obiectul pornește în alergare în sens opus și încearcă, și el,
să ajungă primul la locul liber. Dacă cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimbă rolul cu
celălalt copil. Dacă nu reușește să ajungă primul la locul liber, preia obiectul din nou și continuă jocul.
4. „Șoarecele și pisica”
Elevii, primind rolul de „pisicuțe” se dispun într-un cerc cu fața spre interior. Un copil rămâne în afara cercului
primind rolul de „șoricel”. „Șoricelul” aleargă în jurul cercului și, la un moment dat, atinge cu mâna o
„pisicuță”, continuând să alerge ca să-i ocupe locul „pisicuței” pe care a atins-o. „Pisicuța” atinsă de „șoricel”
îl urmărește în alergare, căutând să-l prindă (atingă) înainte ca acesta să-i ia locul. Dacă l-a prins, „pisicuța”
revine la locul său inițial, iar „șoricelul” continuă jocul. Dacă nu l-a prins, „pisicuța” devine „șoricel”.
5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”

Elevii formează un cerc ținându-se de mâini, cu excepția a doi copii care primesc rolurile de „șoricel” și,
respectiv, „pisicuță”. Pe circumferința cercului se „deschid” patru portițe, prin desprinderea mâinilor a câte doi
27
elevi. „Șoricelul” este introdus în cerc și i se spune că poate intra și ieși din cerc, atât prin portițe cât și prin
„găurile” formate de brațele unite ale copiilor. „Pisica” rămâne în afara cercului și are voie să intre și să iasă
din cerc, doar prin „portițe”. Jocul începe prin urmărirea „șoricelului” de către „pisică”, cu intenția de a-l prinde
(atinge). Dacă „șoricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se numește o altă pereche
care să continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni și o a doua „pisică”.
6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

Elevii se dispun pe două cercuri concentrice, formând perechi situate la două lungimi de brațe, una față de
cealaltă. Doi copii, primind rolurile de urmărit și, respectiv, urmăritor rămân în afara cercurilor, la distanță de
2 m, unul față de celălalt. La semnal, cei doi aleargă în jurul cercurilor, urmăritorul încercând să-l prindă
(atingă) pe urmărit, iar acesta poate scăpa de urmărire dacă se plasează în fața unei perechi din cercuri. În
acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urmărit. Dacă urmăritorul reușește
să-l prindă pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la o pereche, cei doi elevi își inversează rolurile.
7. „Coșulețul cu două toarte”

Elevii dispuși pe perechi, unul lângă altul, vor forma un coșuleț cu două toarte, având o mână pe șold iar
cealaltă petrecută pe după brațul îndoit al partenerului. „Coșulețele” astfel formate se dispersează pe toată
suprafața de joc. Selectând o pereche, învățătoarea va da unuia dintre copii rolul de urmărit, iar celuilalt rolul
de urmăritor.
Urmăritul aleargă printre „coșulețe” și pentru a nu fi prins de urmăritor se atașează la una din toartele unui
„coșuleț”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urmărit.
Dacă urmăritorul reușește să-l prindă (atingă) pe urmărit, înainte ca acesta să se atașeze la un „coșuleț”, cei
doi își inversează rolurile.
8. „Ogarul și iepurele”
Elevii sunt dispersați pe întreaga suprafață de joc primind rolul de „copaci” care formează o „pădure”. Un
copil numit de învățătoare primește rolul de „iepuraș”, care se deplasează prin pădure. La marginea „pădurii”
apare „ogarul” unui vânător (un alt copil numit de învățătoare), care, văzând „iepurașul” țâșnește (aleargă)
să-l prindă. „Iepurașul” speriat, aleargă printre copaci și ca să scape de „ogar” se așează în ghemuit în fața
unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepuraș” și este urmărit de „ogar”. Fostul „iepuraș” se ridică
în picioare și devine „copac”. Când „ogarul” reușește să prindă „iepurașul”, cei doi își schimbă rolurile.
9. „Pescarul cu plasă” sau „Năvodul”

Pe o suprafață delimitată care reprezintă „lacul”, elevii deveniți „peștișori” înoată (aleargă) liber. Un copil
desemnat de învățătoare primește rolul de „pescar”, care aleargă încercând să prindă (atingă) un „peștișor”.
„Peștișorul” prins îl ia de mână pe „pescar” și formează o „plasă” cu care aleargă să prindă alți „peștișori”.
Jocul continuă până când este prins și ultimul „peștișor”. Dacă „plasa” se rupe, „peștișorul” prins în momentul
acela este eliberat și plasa se reface. „Peștișorii” nu au voie să treacă printre brațele „plasei”. Ca
recompensă, ultimul „peștișor” prins, devine „pescar”.
10. „Semănatul și culesul cartofilor” (sau orice „legumă” care poate fi transportată în alergarea de viteză)
Elevii sunt organizați în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața
fiecărei echipe se plasează (trasează) trei/patru cercuri la distanță de 4-5m unul față de celălalt. La capătul
traseului se așează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul învățătoarei, primii copii din fiecare
echipă ridică cele 3-4 „legume” așezate în fața lor și din alergare „seamănă” (pun) câte o „legumă” în fiecare
cerc (găletușă), apoi ocolesc fanionul și revin la propria echipă, predând ștafeta (atingere cu palma)
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
11. „Vizitiul și căluțul”

Se alcătuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echipă se așează în coloană câte doi,
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10/15/20m se plasează un reper
care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește un cerc sau o coardă. La semnalul de începere un elev din
prima pereche se „înhamă” cu cercul sau coarda, iar celălalt apucă cu ambele mâini „hățurile”, respectiv
cercul sau capetele corzii, pornind în alergare până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând
cercul sau coarda următoarei perechi și deplasându-se la coada șirului.
Câștigă echipa care reușește să revină prima în formația inițială. La reluarea jocului, rolurile se schimbă în
cadrul fiecărei perechi.
12. „Vizitiul și doi cai”

Acțiunea jocului este asemănătoare jocului descris anterior. Deosebirea constă în faptul că se alcătuiesc
două echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte trei. La semnal, doi copii
28
din prima linie se „înhamă” cu câte un cerc sau coardă, iar cel de al treilea preia „hățurile” cu fiecare mână,
pornind în cursă.
O variantă, când se folosește cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi căluți să intre în același cerc.
13. „Carul roman” sau „Troica”

Se alcătuiesc două echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispuși în trei linii de câte 4 copii.
În fața fiecărei echipe se așează câte două cercuri și două corzi, iar la distanță de 15-20m se plantează un
reper care să poată fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înhamă” cu corzile și apucă cu mâna
dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apucă cu fiecare mână cele două
cercuri. Al patrulea copil apucă cu fiecare mână capetele corzilor „căluților” din lateral și „atelajul” pornește în
cursă. Finalul cursei și desemnarea echipei câștigătoare sunt identice cu descrierile făcute la jocul anterior.
14. „Naveta spațială”

Se alcătuiesc două/trei echipe situate, în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. La distanță
de 10/15/20m se trasează în dreptul fiecărei echipe o zonă de 2/2m (sau se așează câte o saltea sau bancă)
care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transportați cosmonauții. Primul
copil din fiecare echipă va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl
va introduce și pe primul coechipier în cerc și împreună vor alerga până la zona de aterizare, unde
„cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „pământ” preluându-l pe următorul
cosmonaut. Câștigă echipa care reușește să transporte prima toți membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navetă” revenind altui copil.
15. „Uliul și porumbeii”

La cele două capete ale unui spațiu delimitat se trasează câte o zonă pentru refugiul „porumbeilor”. Elevii
primesc rolul de „porumbei” și „zboară” liber în suprafața de joc dintre cele două spații de refugiu. Un copil,
numit de învățătoare, va primi rolul de „uliu” și va fi plasat în afara spațiului de joc, la mijlocul acestuia. La
avertizarea învățătoarei „uliul!”, „porumbeii” încearcă să ajungă într-unul din spațiile de refugiu, în timp ce
„uliul” încearcă să prindă (atingă) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimbă rolul cu „uliul”. Dacă „uliul” nu
prinde nici-un „porumbel”, acesta își reia locul pe marginea suprafeței de joc, iar învățătoarea dă semnalul
„porumbeii” zboară!, după care la semnalul „uliul”, jocul continuă.
Pentru a da mai multe șanse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opusă a terenului, încă un „uliu”.
16. „Șarpele își prinde coada”

Elevii formează un șir, ținându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele brațe a mijlocului celui din
față. La semnalul de începere a jocului, primul copil din față, urmat de cei din prima parte a coloanei,
încearcă, prin mișcări stânga-dreapta, să atingă ultimul copil din coada șarpelui (coloanei). Acesta din urmă,
împreună cu copiii care formează coada șarpelui se deplasează în sens opus „capului șarpelui”, încercând
să evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fața coloanei devenind „capul șarpelui”.
17. „Ciobanul își apără oile”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, una dispusă în formația de cerc, cealaltă formând o coloană câte unul în
mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropiați unul de altul, cuprinzând cu ambele brațe, mijlocul coechipierului
din față. Copiii de pe cerc sunt „lupii” și primesc o minge cu care să vâneze. Primul copil din șirul aflat în
mijlocul cercului devine „cioban” și are rolul de a-și apăra „oițele” din spate, respingând mingea aruncată de
„lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearcă să lovească cu mingea ultima „oiță” din turmă, iar „oițele” se
deplasează în funcție de minge, ascunzându-se după „cioban”.
Jocul se desfășoară contratimp, echipele schimbându-și rolurile la fiecare trei minute. „Oița” lovită (numai de
la mijloc în jos) trece în fața șirului și preia rolul de cioban.
Câștigă echipa care în cele trei minute a reușit să „vâneze” cât mai multe „oițe”.
18. „Apărătorul cetății”

Elevii sunt dispuși într-un cerc, în interiorul căruia se „construiește” o cetate (2-3 mingi medicinale
suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastică etc.). Un elev primește rolul de apărător al
cetății, având voie să respingă mingea aruncată de cei de pe cerc, atât cu brațele cât și cu picioarele. Dacă
cetatea este atinsă, elevul care a reușit aruncarea devine apărătorul cetății, iar celălalt îi ia locul în cerc.
19. „Vânătorii și rațele”

Elevii se constituie în două echipe, una de „vânători” și cealaltă „de rațe”. Pe suprafața de joc se trasează un
dreptunghi/pătrat sau cerc, în interiorul cărora se plasează „rațele”. „Vânătorii” se dispun în exteriorul figurii
trasate pe sol și încearcă să „vâneze” (să atingă de la mijloc în jos) câte o rățușcă, cu o minge pe care o
pasează între ei. Se joacă contratimp, fiecare echipă, fiind pe rând, timp de trei minute „vânători”.
29
Câștigă echipa care „vânează” cele mai multe rățuște în timp de 3 minute.
20. „Între două focuri”

Pe suprafața de joc se trasează un dreptunghi despărțit în două zone printr-o linie de centru. Elevii sunt
împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se cu jumătate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale
dreptunghiului, iar cealaltă jumătate se dispune, în linie, în jumătatea dreptunghiului opusă liniei proprii de
fund. Prin tragere la sorți se acordă o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o
pasează între cele două linii (focuri) încercând să surprindă și să atingă cu mingea unul dintre componenții
echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct.
Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repusă în joc de către echipa adversă. După o repriză de
3 minute, echipele schimbă pozițiile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.
21. „Cursa pe numere”

Elevii sunt împărțiți pe 2-3 echipe, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe, la distanță de 10-15-20m se așează un reper care să poată fi ocolit.
Copiii din fiecare echipă numără în continuare, fiecare component reținând numărul care îi aparține. Când
învățătoarea va pronunța sau va arăta o cifră, copiii cu numărul respectiv pornesc în cursă, ocolesc fanionul
și revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul său aduce un punct echipei sale.
Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de puncte.
22. „Calculatoarele”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior. Diferența dintre aceste
două jocuri constă în faptul că cifra la care un elev pornește în cursă derivă din rezultatul unei operații
matematice pe care o pronunță sau o afișează învățătoarea, calculul fiind realizat de către fiecare elev (ex.
2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi operațiile pe care le-au însușit elevii. Echipa câștigătoare se stabilește
ca la jocul anterior.
23. „Cursa vocalelor”

Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte șapte elevi, fiecare echipă așezându-se în coloană câte unul înapoia
unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe pe o distanță de 10-15-20m se amplasează 3-4 repere
dispuse în zigzag și un fanion la capătul traseului, care să poată fi ocolit. Sub îndrumarea învățătoarei, copiii
din fiecare echipă, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, ă, e, i, î, o ,u).
La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei vocale, elevul care o reprezintă pornește în cursă,
șerpuiește printre repere, ocolește fanionul și revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care
ocupă primul locul său din echipă, aduce un punct echipei sale.
24. „Crabii și creveții”

Elevii sunt organizați în două echipe, dispuse în linie, deoparte și de alta a unei linii de centru, la distanță de
un metru între ele. Înapoia fiecărei echipe, la distanță de 3-4m, se trasează o linie „de scăpare”. Fiecare
dintre cele două echipe primește denumirea uneia dintre viețuitoarele din titlul jocului. Așezați față în față în
diferite poziții (stând, pe genunchi, așezat, ghemuit) la auzul pronunțării de către învățătoare a unuia dintre
numele din titlul jocului, componenții echipei numite încearcă să-i prindă (atingă) pe componenții echipei
adverse, care, la rândul lor, încearcă să treacă, fără a fi prinși, de linia de scăpare. După fiecare secvență
jucată se numără elevii prinși de către o echipă. Câștigă echipa care acumulează cel mai mare număr de
adversari prinși. Pronunția învățătoarei trebuie să aibă o fază pregătitoare (crrr) și o fază executorie (eveții).
Din când în când se verifică și orientarea atenției copiilor pronunțându-se un cuvânt care nu trebuie să
producă efectul stabilit.(ex. crrr-etă!; crrr-eion; crrr-avată etc.)
25. „Păsărelele intră-n cuib”

Elevii sunt grupați câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formează „cuibul” iar al treilea intră în cuib,
devenind „păsărică”. „Cuiburile” sunt răspândite pe toată suprafața de joc. Învățătoarea numește doi elevi
care devin „păsărele fără cuib”.
La semnalul învățătoarei „păsărelele zboară”, copiii aflați în cuiburi, ies din acestea și aleargă simulând
zborul păsărelelor. La semnalul „Păsărelele intră în cuib”, toate păsărelele, inclusiv cei doi fără cuib, caută să
intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru că s-au orientat și mișcat mai
încet, vor rămâne din nou, alte două păsărele fără cuib. După 3-4 repetări ale jocului, păsărelele vor schimba
rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.
26. „Îndemânaticii”
30
Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe șiruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața fiecărei echipe
se amplasează două cercuri, la distanță de 5m față de linia de plecare și între ele, traseul terminându-se la
15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echipă pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apucă, îl
trec pe deasupra capului și-l scot pe sub picioare, aleargă în continuare, intră în al doilea cerc și îl scot pe
deasupra capului, după care ocolesc reperul de la capătul parcursului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
27. „Ferește-ți capul”

Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în șiruri înapoia unei linii. La distanță de 1 metru de această
linie se trasează o linie paralelă, înapoia căreia fiecare echipă își trimite un reprezentant care primește o
minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o pasează primului coechipier, care o prinde, o
repasează înapoi și se ghemuiește. Pasatorul transmite mingea următorului coechipier, care o prinde, o
repasează și se ghemuiește, ș.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echipă, acesta aleargă cu ea la
linia de pasare, timp în care fostul pasator se așează în fața echipei sale, ceilalți coechipieri făcând un pas
înapoi.
28. „Mingea prin tunel”
Organizarea clasei pentru acest joc este identică cu cea prezentată la jocul anterior, cu deosebirea că elevii
din fiecare echipă adoptă poziția stând depărtat.
La semnal, copilul de la linia de pasare, lansează mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin tunelul format de
picioarele depărtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echipă prinde mingea, aleargă cu ea la linia de
lansare, timp în care fostul lansator se postează în depărtat în fața echipei, ceilalți copii făcând un pas
înapoi. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
29. „Mingea prin tunel” (variantă)

Organizarea clasei pentru joc este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că nu se
mai trasează linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echipă, care posedă câte o minge, o
transmit printre picioare, din mână în mână, următorului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (fără să
atingă solul) acesta aleargă cu ea în fața echipei și o transmite în aceeași manieră mai departe. În același
timp, toți componenții echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea să se plaseze la intrarea
în tunel. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulantă”

Jocul se organizează și se desfășoară identic cu jocul descris anterior, numai că transmiterea mingii din
mână în mână se realizează pe deasupra capului.
31. „Mingea șarpe”

Organizarea și desfășurarea jocului se aseamănă cu cele descrise la jocul anterior, cu deosebirea că
transmiterea mingiei se face cu două mâini prin răsucirea trunchiului. Dacă mingea se primește din partea
dreaptă se va transmite prin partea stângă ș.a.m.d.
32. „Ferește-ți picioarele”

Elevii sunt împărțiți în 2-3 echipe, dispuși în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare. Primul copil din
fiecare echipă primește un baston pe care îl apucă cu o mână de unul din capete. La semnal, copilul cu
bastonul se întoarce cu fața spre echipa sa și din alergare, cu celălalt capăt al bastonului atingând
solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe verticală. Când purtătorul bastonului
ajunge la capătul echipei sale, transmite bastonul din mână în mână până la copilul din fața echipei, care
reia acțiunea.
33. „Vânătorul iscusit”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii paralele situate la
4-5m una față de cealaltă. La mijlocul distanței dintre linii se așează (trasează) un cerc în care se introduce
un obiect care poate fi apucat cu o mână.
Componenții celor două echipe numără în continuare, fiecare copil reținând-și numărul. Se formează astfel
perechi de elevi din cele două echipe, purtând același număr.
Jocul începe prin pronunțarea sau afișarea de către învățătoare a uneia din cifrele existente, la care cei doi
elevi având numărul corespunzător cifrei strigate/arătate, se îndreaptă în viteză spre cerc, încercând să
31
„vâneze” obiectul din interiorul acestuia și să ajungă neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei
echipe.
Vânătorul care reușește să ajungă cu obiectul la propria echipă fără a fi prins sau reușește să-l prindă pe
adversar înainte ca acesta să ajungă la echipa sa, câștigă un punct pentru echipa sa.
34. „Buchețelele”
Elevii se deplasează liber (mergând, alergând) în spațiul de joc. Ei reprezintă florile din care trebuie formate
buchetele. La pronunțarea sau arătarea de către învățătoare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii)
aceștia se grupează în numărul corespunzător, în buchete (ținându-se de mâini; cuprinzându-se pe după
umeri sau pe după mijloc). Copiii rămași în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea:
„Te-ai mișcat încet, nu ești în buchet. Grăbește-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.
35. „Cercurile zburătoare”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare fiind dispusă în formația de cerc, cu fața spre interior. Fiecare
echipă desemnează un elev care se situează în centrul cercului unde găsește o coardă lungă (frânghie) sau
două corzi legate între ele, obligatoriu având la un capăt atașată o îngreuiere mică (minge de oină; recipient
mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apucă coarda de capătul liber și o învârte pe sub
picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care stă mai mult în aer, câștigă un punct. Copilul care a fost atins
de coardă și a întrerupt zborul echipei sale schimbă rolul cu elevul care învârte coarda.
36. „Mingea la căpitan”
Se formează două echipe care se dispun pe două cercuri concentrice trasate pe sol/podea. Echipa situată
pe cercul exterior își trimite „căpitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o
minge, încearcă să o transmită „căpitanului” lor printre brațele și picioarele elevilor din echipa adversă,
situată pe cercul interior. Transmiterea mingii spre căpitan se va face fără a depăși înălțimea copiilor. Dacă
mingea ajunge la „căpitan”, echipa realizează un punct, iar dacă mingea este transmisă înapoi de către
„căpitan” se realizează încă un punct. Se joacă pe reprize de câte 3 minute, după fiecare repriză, echipele își
schimbă rolurile.
37. „Figurile geometrice”

Pe suprafața de joc se trasează câte două-trei dintre figurile geometrice însușite de elevi, încadrate într-un
cerc. Din alergare liberă sau în coloană câte unul sau câte doi, la pronunțarea de către învățătoare a numelui
unei figuri geometrice, copiii trebuie să se orienteze și să se plaseze corect în cercul corespunzător. Copiii
care nu au recunoscut figura geometrică sau s-au plasat greșit vor fi corectați și îndrumați.
O variantă și mai atractivă este aceea în care pe suprafața de joc se trasează mai multe figuri geometrice de
același fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însușite. La comanda învățătoarei „Câte
(cinci, patru sau șapte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie să recunoască triunghiurile dar să se și grupeze
conform comenzii.
38. „Recunoaște-ți vecinii”

Din formația de adunare în linie pe un rând, în ordinea înălțimii, clasa se desparte în două echipe, separate
de învățătoare care se situează în mijlocul formației de adunare. După atenționarea „Verificați-vă vecinii”,
învățătoarea dă comanda de deplasare rapidă a tuturor copiilor către diferite direcții (la colțurile
terenului/sălii, fuga marș!; sub panourile de baschet/în porțile de handbal, fuga marș!; la copacii din față,
fuga marș!). După ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, după un moment de pauză, învățătoarea dă
comanda de adunare în formația inițială. Echipa care se aliniază corect și cel mai rapid, câștigă întrecerea.
39. „Revenim rapid”

Organizarea clasei este identică cu cea descrisă la jocul anterior. La comanda și semnul învățătoarei „Pas
alergător (semn spre stânga și spre dreapta) marș!” cele două echipe pornesc în alergare pe direcția
indicată, în coloană câte unul, îl ocolesc prin față pe ultimul copil din echipă și revin în formația inițială (linie).
Echipa care revine prima, aliniată corect, câștigă un punct. La următoarea repetare a jocului, deplasarea
echipelor se poate realiza prin spatele liniei.
40. „Șotronul”
Pe suprafața de joc se trasează 2-3 contururi, în funcție de numărul de echipe care se dorește a fi constituit
(cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri
picioarele; câte 2 dreptunghiuri - brațele). Jocul constă în realizarea de către fiecare elev a unor variante de
sărituri (cu desprindere și aterizare de pe și pe unul sau ambele picioare; în depărtat; din depărtat în
apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în funcție de modalitățile stabilite de învățătoare. Traseul săriturilor
poate fi marcat prin cifre (și poate fi parcurs în ordine cronologică, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau
prin săgeți (linii, coturi, curbe).
32
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execuțiilor (se înregistrează numărul erorilor fiecărei
echipe) cât și viteza cu care echipa a realizat, cu toți membrii săi, parcurgerea traseului respectiv.
41. „Din cerc în cerc”

Clasa de elevi se împarte în două echipe, situate în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În
fața fiecărei echipe se trasează/montează 5 sau 8 cercuri, în formă de șah (2 cercuri paralele, un cerc în față
și la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele, ș.a.m.d.). Distanța dintre marginile cercurilor variază în
funcție de clasă, între 0,5-1,00 m. La semnalul învățătoarei și conform explicațiilor date, primii elevi de la
fiecare echipă efectuează o săritură în depărtat în primele două cercuri, urmată de o săritură într-un picior în
cel de al treilea cerc, urmată de o săritură în depărtat în cercurile 4 și 5, după care o săritură cu întoarcere
de 1800 în cercul 3 și una în depărtat în cercurile 1 și 2. Apoi printr-o săritură peste linia de plecare se predă
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea poate introduce în traseu și alte variante de sărituri.
Câștigă echipa care parcurge corect traseul și ajunge prima în formația inițială.
42. „Broscuțele sar în lac”

Elevii primesc rolul de „broscuță”, cu excepția unuia care primește rolul de „șarpe”. În jurul suprafeței de joc
se amplasează bănci de gimnastică, capacele lăzii de gimnastică, saltele suprapuse, etc. În mijlocul
suprafeței astfel delimitate se află „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscuțele” după ce s-au bălăcit în „lac” (aleargă, sar din ghemuit în ghemuit) ies din
lac și se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafețele înălțate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul
suprafeței de joc se târăște (plimbă) „șarpele”. La atenționarea învățătoarei „Șarpele!” acesta încearcă să
prindă o „broscuță”, iar „broscuțele” se feresc de „șarpe” sărind în „lac”. Dacă o „broscuță” este prinsă
(atinsă), elevul respectiv schimbă rolul cu „șarpele”. Dacă „șarpele” nu prinde nicio „broscuță” va continua să
îndeplinească acest rol încă de 1 - 2 ori, după care va fi înlocuit cu un alt elev.
43. „Banda rulantă”

Elevii sunt împărțiți în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echipă adoptă
poziția culcat dorsal cu picioarele depărtate. Primii elevi din echipe (căpitanii) au la nivelul tălpilor o minge
medicinală (sau un obiect care poate fi apucat cu două mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea
trunchiului o apucă și o ridică deasupra capului, după care revine în poziția culcat dorsal, transmițând
mingea (obiectul) următorului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echipă, acesta se
deplasează cu ea în fața echipei, așezându-se în poziția culcat dorsal și continuând jocul.
44. „Transportul bușteanului”

Efectivul clasei se împarte în două echipe, în fața cărora se așează câte două saltele unite între ele.
Componenții echipei adoptă poziția culcat dorsal cu brațele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul
lângă altul la distanță de 0,25m. Ultimul elev din echipă adoptă poziția culcat facial cu brațele întinse,
situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „buștean”. La semnalul „Start!” membrii fiecărei
echipe se întorc simultan către înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare laterală, determinând
avansarea „bușteanului”. Mișcarea se repetă cu repeziciune până când bușteanul este „transportat”. Ajuns la
capăt, „bușteanul” se așează în poziția culcat dorsal în fața echipei, iar ultimul copil intră în rolul de
„buștean”.
Câștigă jocul echipa care revine prima în formația inițială.
45. „Transportul rănitului”

Elevii sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispusă în coloană câte trei, înapoia unei linii de plecare/sosire.
(Se redemonstrează modul în care cei doi elevi din marginile formației de trei, formează „scăunelul” și cum
elevul din mijloc („rănitul”) stă pe „scăunel” și se ține cu mâinile pe după gâtul partenerilor). Toate formațiile de
câte trei elevi formează „scăunelul” fiind pregătite să-și transporte „rănitul”. În fața ambelor echipe se așează la 10 –
15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echipă pornesc în cursă, ocolesc
reperul și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor trei coechipieri. Câștigă echipa care revine prima în
formația inițială. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiecărui grup de trei.
46. „Cărăușii”
Se organizează 2-3 echipe, fiecare dispusă în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fața,
fiecărei echipe, la distanță de 10 -15m se așează un reper care poate fi ocolit. Fiecare echipă primește
obiectul care trebuie transportat (minge umplută, recipienți de plastic umpluți) specificându-se procedeul de
apucare/susținere și transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echipă preiau obiectul de jos,
parcurg traseul, ocolesc reperul și revin la propria echipă, unde predau obiectul următorului coechipier și trec
la coada șirului. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
33
47. „Cobilița”
Clasa se organizează ca și la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezintă un baston care are
atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toartă, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La
comanda „Start!” primul copil din echipă, ajutat de cel de al doilea, așează bastonul sprijinit pe ambii umeri,
înapoia gâtului, ținând cu mâinile toartele recipienților atârnați de baston și pornește în cursă. După ce
ocolește reperul de la capătul traseului revine la echipă și predă „încărcătura” următorului coechipier. Echipa
care revine prima în formația inițială câștigă întrecerea. Pentru a ușura sarcina de transport, recipienții pot fi
legați de baston, înainte de începerea jocului.
48. „Unde-s doi puterea crește”

Se constituie două echipe dispuse în coloană câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La 10 – 15m de
această linie, în fața fiecărei echipe se plasează un reper care poate fi ocolit. În fața fiecărei echipe se află
un baston, în mijlocul căruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echipă,
apucă cu o mână catetele bastonului, ridică încărcătura și pornește în cursă. După ocolirea reperului, revin la
propria echipă, predând bastonul cu „încărcătura” următoarei perechi și se așează la coada coloanei.
Câștigă echipa care revine prima în formația inițială. O variantă atractivă de transportat în pereche, este
aceea în care cu două bastoane sunt transportați doi recipienți atârnați în mijlocul acestora, elevii din
pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.
49. „Ajută-te singur”

Clasa se organizează în două echipe, care se dispun în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se plasează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte și
un reper care poate fi ocolit, la distanță de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echipă se culcă facial
pe bancă și se deplasează pe suprafața acesteia prin tracțiuni/împingeri cu ajutorul brațelor sau/și al
picioarelor, după care aleargă, ocolesc reperul de la capătul traseului și revin la propria echipă, predând
ștafeta următorului coechipier. Învățătoarea va alterna variantele de tracțiune-împingere, de la o întrecere la
alta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
50. „Remorcarea”
Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că primii doi copii din fiecare echipă primesc rolurile de
„remorcă” și, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situează în stând depărtat cu banca între picioare, iar
„remorcatul” se culcă facial pe bancă, cu brațele întinse înainte. La semnal, „remorca” apucă palmele
„remorcatului” și îl tractează până la capătul celor două bănci, după care ambii elevi, ținându-se de mână,
aleargă până la reper, îl ocolesc și revin la propria echipă, predând ștafeta următorilor doi coechipieri. La
reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiecărei perechi. „Remorca” poate realiza tracțiunea atât cu
fața cât și cu spatele spre „remorcat”. În fiecare variantă, câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
51. „Avionul”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, fiecare dispunându-se în coloană câte 3, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează 2 – 3 bănci de gimnastică, una în continuarea celeilalte. La
semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se așează în culcat facial la capătul băncii, cu brațele întinse
înainte, iar ceilalți doi elevi, situați de o parte și de alta a băncii, îl tractează apucându-l de mâini. După
parcurgerea traseului, revin în viteză la propria echipă și predau ștafeta următoarei linii de trei elevi. La
următoarele reluări ale jocului, se schimbă rolurile în fiecare linie de câte trei copii.
52. „Toboganul”
Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire situată la
10m față de peretele sălii unde sunt montate scările fixe. În fața fiecărei echipe se agață de scara fixă o
bancă de gimnastică în poziție oblică față de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echipă, aleargă, se cațără pe scara fixă pe lângă banca agățată, o
încalecă și ținându-se cu mâinile de marginile băncii, alunecă pe șezut până ating solul cu picioarele. Apoi se
deplasează rapid și predă ștafeta următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația
inițială.
53. „Derdelușul”
Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior, cu deosebirea că în fața fiecărei
echipe se plasează două bănci agățate de scara fixă, în poziția oblică față de sol.
34
La semnal, primul copil din fiecare echipă se cațără pe banca înclinată, cu ajutorul brațelor și picioarelor,
apoi încalecă cealaltă bancă și alunecă pe șezut până atinge solul, după care aleargă și predă ștafeta
următorului coechipier. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
54. „Cursa broscuțelor”

Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe care se situează în coloană câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fața fiecărei echipe se așează două bănci de gimnastică, una în prelungirea celeilalte, iar
la 10 – 15m de bănci se plasează un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare
echipă apucă marginile băncii cu mâinile și prin săltare vine în poziția sprijin ghemuit pe bancă, apoi mută
brațele în față și trece în poziția sprijin depărtat cu picioarele pe sol. Mișcările se repetă alternativ până la
capătul băncilor, după care elevul aleargă, ocolește fanionul și revine cât mai repede la echipa sa, predând
ștafeta. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
55. „Cursa iepurașilor”

Organizarea jocului este asemănătoare cu cea descrisă la jocul anterior. Se deosebește doar acțiunea
motrică, în care elevul situat lateral față de bancă, apucă marginile acesteia și prin săltare își trece picioarele
de cealaltă parte a băncii. Apoi urmează mutarea către înainte a brațelor și trecerea picioarelor peste bancă.
După ce s-au parcurs ambele bănci, elevul aleargă, ocolește fanionul și revine în viteză la propria echipă,
predând ștafeta.
56. „La circ”
Elevii clasei sunt împărțiți în două echipe, situate în coloană câte unul. În fața fiecărei echipe se plasează
câte 1 – 2 bănci de gimnastică, cu partea lată în sus. La semnal, copiii urcă pe bancă și se deplasează în
echilibru în una dintre variantele comandate de învățătoare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu
pășire peste acestea, cu trecerea prin și peste obstacole, cu adoptarea a diferite poziții, deplasare laterală
sau cu spatele spre direcția de înaintare etc.). Dacă nivelul de manifestare a echilibrului este corespunzător,
se poate trece la deplasări pe banca situată cu partea îngustă în sus sau înclinată.
Câștigă echipa care înregistrează cel mai mic număr de dezechilibrări.
57. „Lupta cocoșilor”

Elevii sunt împărțiți pe perechi, alcătuite din copii de același sex și cu înălțimi și greutăți relativ egale. La
semnal, timp de 30"/1', elevii, prin sărituri succesive într-un picior, cu brațele ridicate, cu palmele pe șold sau
la spate, încearcă să-și dezechilibreze partenerul, împingându-l cu umărul. La epuizarea timpului stabilit,
învățătoarea verifică frontal, prin ridicare de mână, care dintre copii au reușit să-și dezechilibreze partenerul
de mai multe ori.
58. „Nu te lăsa, frate!”

Elevii sunt organizați pe perechi, de același sex și relativ egali ca potențial fizic, situate între două linii
paralele la distanță de 3m una față de cealaltă. Fiecare pereche primește un baston de gimnastică, pe care îl
apucă (cu palmele intercalate) la mijloc și îl fixează între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche
încearcă să-l împingă pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desfășoară pe
secvențe de 10" - 15" și continuă până când unul dintre componenții perechii reușește să-l împingă pe
partener de 3 – 5 ori, aspect care se verifică frontal, ca și la jocul anterior.
59. „Nu te lăsa, frate!” (variantă)

Elevii sunt organizați ca și la jocul anterior, numai că cei care alcătuiesc perechea se așează pe podea,
spate în spate, cu tălpile pe sol și genunchii îndoiți. Fiecare pereche primește un baston pe care îl fixează
între ei, trecându-l printre brațe, cu coatele îndoite. La semnal, fără a se ridica, fiecare copil încearcă să-și
împingă partenerul, prin forța picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea învingătorului se
realizează frontal ca și la jocul anterior.
60. „Mingea călătoare”

Se constituie trei echipe, fiecare elev din echipă situându-se în poziția așezat depărtat pe banca din fața
echipei. Primii elevi din fiecare echipă primesc câte o minge (normală sau umplută) pe care, la semnal o
transmite, cu două mâini pe deasupra capului următorului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din
echipă, acesta se ridică, aleargă și se așează în depărtat pe bancă, în fața echipei, transmițând mingea
următorului coechipier. Între timp, ceilalți copii de pe bancă se deplasează către înapoi prin alunecare pe
șezut, pentru a-i face loc celui care se va așeza în față. Transmiterea mingii, la următoarele reluări ale jocului
se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori șerpuit.
61. „Ancorăm corabia la mal”

35
Elevii sunt împărțiți în două echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate față în față la distanță de 1
– 1,5m, separate la mijlocul distanței de o linie trasată pe sol. Copiii ambelor echipe apucă cu palmele, o
frânghie, egal repartizată ca lungime celor două echipe. La semnal, ambele echipe încearcă să deplaseze
prin tracțiune, echipa adversă, peste linia de mijloc. Se joacă de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câștigătoare
finală.
62. „Echipa de intervenție rapidă”

Se constituie trei echipe, fiecare așezându-se lateral pe câte o bancă. La semnal, întreaga echipă se ridică
în picioare și îl urmează în alergare pe primul elev, care ocolește banca și se reașează în lateral pe bancă.
Echipa care revine prima în poziția inițială câștigă întrecerea. Pe parcursul întregii acțiuni se păstrează
ordinea în formație.
63. „Echipa de intervenție rapidă” (variantă)

Clasa este împărțită în trei echipe, membrii fiecăreia așezându-se (încălecând) banca. La semnal, întreaga
echipă se ridică în picioare și își urmează „căpitanul”, care ocolește banca prin stânga sau prin dreapta
(conform comenzii) și ajuns la capătul ei, se deplasează în depărtat (cu banca între picioare) așezându-se
când ajunge la capătul din față al băncii. Toți membrii echipei execută aceeași acțiune.
64. „Suveica simplă”

Elevii clasei se împart în două echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în două coloane câte unul, egale
numeric, situate față în față, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una față de cealaltă. Fiecare echipă deține o
minge, pe care o țin „căpitanii” (aflați de aceeași parte). La semnal, „căpitanul” transmite (pasează,
rostogolește) mingea coechipierului său din coloana din față și se deplasează la coada șirului. Elevul care a
primit mingea, o transmite la rândul său coechipierului din față și se deplasează la coada coloanei proprii.
Câștigă echipa al cărei „căpitan” ajunge primul în formația inițială. Pe tot parcursul acțiunilor, după ce elevul
a transmis mingea și se deplasează spre capătul din spate al coloanei sale, ceilalți copii fac un pas înainte,
pentru ca următorul „pasator” să ajungă la linia trasată pe sol.
65. „Suveica dublă”

Clasa se organizează ca și la jocul anterior. Ca noutate apare faptul că după ce s-a transmis mingea
coechipierului din coloana din față, „pasatorul” se deplasează la capătul din spate al coloanei din fața sa. Ca
urmare elevii vor fi de câte două ori în coloanele inițiale. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
66. „Suveica încrucișată”

Se utilizează aceeași organizare ca și la jocul anterior, numai că cele două coloane ale aceleiași echipe nu
se mai așează față în față, ci în diagonală. Transmiterea mingii se face pe diagonală, având grijă ca mingea
să nu se ciocnească de mingea echipei adverse. După pasă, executantul se va deplasa la coada șirului
propriu. Când se dorește creșterea complexității, atât pasa cât și deplasarea la coloana opusă se fac pe
diagonală. Câștigă echipa care revine prima în formația inițială.
67. „Automobilele”
În spațiul de joc, elevii aleargă primind rolul de automobile. Într-un colț al spațiului de joc se marchează o
zonă de 3 – 4 metri pătrați unde va funcționa „service”-ul, iar în alt colț se va marca o zonă unde va funcționa
„spitalul de urgență”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu prudență, să evite „accidentele” (ciocnirile) și
să respecte culorile semaforului (arătate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronunța în cor:
la galben încetinim, la roșu ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc
„motoarele” și intră în circulație (aleargă) simulând zgomotul motoarelor. Învățătoarea, prin rostirea sau prin
arătarea de cartonașe/stegulețe colorate, va alterna culorile „semaforului”, urmărind și corectând (după caz)
reacțiile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi duși, unul la „service” și celălalt la „spital”.
Jocul continuă până când în suprafața de joc rămân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai
bine conduse.
68. „Ursul doarme!”

Pe suprafață de joc se trasează un cerc mare, în afara căruia sunt situați elevii. În mijlocul cercului se
trasează un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” și va sta
ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme.
Și pare lihnit de foame,
Oare pe noi ne-a simțit,
Fugiți, că s-a și trezit.
36
Pe ultimul vers, „ursul” se scoală și încearcă să prindă (atingă) unul dintre copii, înainte ca acesta să iasă în
afara cercului mare. Toți copiii aleargă încercând să scape de „urs”.
Dacă un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dacă „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua
jocul îndeplinind încă o dată același rol.
69. „Vânătorul, vrabia și albina”

Elevii clasei sunt dispuși într-un cerc, cu interval de două lungimi de brațe, între ei. Învățătoarea
desemnează trei copii atribuindu-le rolurile de „vânător”, „vrabie” și „albină”, situându-i în afara cercului, la
distanțe egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vânătorul” încercând să prindă (atingă)
„vrabia”, dar ferindu-se în același timp de „albină” care încearcă să-l „înțepe” (prindă).
„Albina” fuge după „vânător” dar trebuie să se ferească de „vrabie” care vrea să o mănânce (prindă). Cei trei
pot alerga atât în afara cercului cât și prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimbă rolul cu un alt
elev de pe cerc.
70. „Leapșa”
Pe o suprafață de joc delimitată, copiii aleargă liber. Unul dintre copii primește rolul de prinzător. La
începerea jocului, prinzătorul aleargă încercând „să dea leapșa” (să-l atingă) pe un copil. Elevul care a primit
„leapșa” încearcă să o transmită mai departe, altui copil.
71. „Leapșa pe ghemuite”
Organizarea este identică cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea constă în faptul că elevul urmărit
poate scăpa de „purtătorul de leapșă” dacă se ghemuiește, caz în care prinzătorul aleargă după alt copil.
72. „Țintașii iscusiți”

Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii trasată la 3m paralel cu
peretele. La 0,5m distanță față de perete se amplasează două bănci de gimnastică unite cap la cap, paralele
cu zidul. Căpitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplută (săculeț cu nisip, recipient de plastic
umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o aruncă cu două mâini de jos, în spațiul dintre perete și
bancă. Indiferent dacă a reușit sau nu să nimerească „ținta”, preia mingea și foarte repede o înmânează
următorului coechipier. Câștigă echipa care a acumulat cel mai mare număr de „ținte” lovite.
73. „Mingea apel”

Elevii sunt organizați în formația de cerc. Un copil numit de învățătoare, primește o minge și pătrunde în
interiorul cercului. Din mers, aruncă mingea în sus și pronunța numele unui coleg/colegă. Copilul strigat iese
repede din cerc, urmărește mingea și încearcă să o prindă. Dacă cel strigat pe nume a prins mingea,
continuă jocul, locul său în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dacă cel strigat nu a reușit să prindă
mingea, revine la locul său din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a făcut „apelul”.
74. „Poșta merge”

Elevii clasei se dispun în formație de cerc. Un copil numit de învățătoare primește rolul de „poștaș” și adoptă
poziția sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Poștașul” strigă: „Poșta merge de la Tudor la Felicia” (numele a
doi copii aflați pe circumferința cercului). Copiii numiți încearcă, prin alergare, să schimbe locurile între ei. În
același timp „poștașul” încearcă să ocupe unul din locurile celor doi. Dacă cei doi copii numiți au reușit să-și
schimbe locurile, „poștașul” continuă jocul. Dacă „poștașul” a reușit să ocupe unul din locurile celor doi elevi
numiți, elevul rămas fără loc, devine „poștaș” și continuă jocul.
75. „Infanteriștii”
Clasa se împarte în două echipe, dispuse în coloană câte unul, înapoia unei linii de plecare situate la 15 –
20m de peretele pe care sunt amplasate scările fixe. În fața fiecărei echipe se așează: câte două saltele
unite cap la cap, în mijlocul cărora se află un obstacol pe sub care se trece; o bancă dispusă longitudinal, un
gărduleț; o bancă de gimnastică cu partea îngustă în sus.
La semnal, primul copil din fiecare echipă pornește pe traseu, realizând o târâre joasă cu trecere pe sub
obstacol, o deplasare prin tracțiune pe banca de gimnastică, sar peste gărduleț, se deplasează în echilibru
pe bancă, urcă pe o scară fixă și coboară pe cealaltă, după care aleargă și predă ștafeta următorului
coechipier. Câștigă echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de către toți elevii.
76. „Ocupă locul”

Aliniați pe o linie, elevii sunt atenționați să își verifice vecinul din partea dreaptă și din partea stângă. La
semnal, elevii se deplasează pe direcțiile și către reperele indicate de profesor. La următorul semnal, se
deplasează rapid în formația de linie, ocupându-și locul inițial.
Câștigă elevii care și-au regăsit cel mai rapid locul.
37
MUZICĂ ȘI MI ȘCARE - Planificare anuală
Aria curriculară: Educa ție fizică, sport si sănătate/ Arte


crt. mâna ore
1. I CÂNTAREA VOCALĂ Recapitularea cunoștințelor din clasa a III-a 1
2 II CÂNTAREA VOCALĂ Cântare vocală, în colectiv, în grupuri, individual 1
3 III ELEMENTE Portativul, cheia SOL, gama DO 1
DE LIMBAJ MUZICAL
4 IV ELEMENTE Notele de la SOL (octava mică) la SOL2 1
DE LIMBAJ MUZICAL
5 V ELEMENTE Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea, 1
DE LIMBAJ MUZICAL doimea
6 VI ELEMENTE Ritmul –măsura de doi timpi, pătrimea, optimea,
DE LIMBAJ MUZICAL doimea 1
7 VII ELEMENTE Pauza de un timp. Pauza de o jumătate de timp
DE LIMBAJ MUZICAL 1
8 VIII ELEMENTE Măsura de trei timpi
DE LIMBAJ MUZICAL 1
9 IX ELEMENTE Măsura de patru timpi. Nota întreagă
DE LIMBAJ MUZICAL 1
10 X ELEMENTE Folclorul copiilor. Colinde. Genuri clasice. Genuri
DE LIMBAJ MUZICAL de divertisment 1
11 XI ELEMENTE Recapitulare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
12 XII ELEMENTE Evaluare
DE LIMBAJ MUZICAL 1
13 XIII TIMBRUL ȘI DINAMICA Timbrul. Sunete din mediul înconjurător, sunete
vocale, sunete instrumentale 1
14 XIV TIMBRUL ȘI DINAMICA Dinamica. Nuanțe 1
15 XV TIMBRUL ȘI DINAMICA Recapitulare 1
16 XVI TIMBRUL ȘI DINAMICA Evaluare 1
17 XVII TIMBRUL ȘI DINAMICA Jocuri muzicale 1
18 XVIII ELEMENTE Semnele de repetiție 1
DE LIMBAJ MUZICAL
19 XIX ELEMENTE Repetiție și schimbare în linia melodică 1
DE LIMBAJ MUZICAL
20 XX ELEMENTE Elemente de formă-strofa și refrenul. Repetiție și 1
DE LIMBAJ MUZICAL schimbare în text
21 XXI ELEMENTE Legătura dintre text și melodie 1
DE LIMBAJ MUZICAL
22 XXII ELEMENTE Alterații-diez, bemol, becar 1
DE LIMBAJ MUZICAL
23 XXIII ELEMENTE Recapitulare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
24 XXIV ELEMENTE Evaluare 1
DE LIMBAJ MUZICAL
25. XXV CÂNTAREA Percuția corporală diversă 1
INSTRUMENTALĂ
26 XXVI CÂNTAREA Orchestra de jucării muzicale. Instrumente 1
INSTRUMENTALĂ muzicale. Cântarea cu acompaniament
38
27 XXVII CÂNTAREA Recapitulare 1
INSTRUMENTALĂ
28 XXVII CÂNTAREA Evaluare 1
I INSTRUMENTALĂ
29 XXIX MIȘCARE PE MUZICĂ Tactarea măsurii. Mișcări sugerate de ritm. 1
Expresivitate, mișcări libere
30 XXX MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri populare 1
31 XXXI MIȘCARE PE MUZICĂ Dansuri de societate și moderne 1
32 XXXII MIȘCARE PE MUZICĂ Recapitulare 1
33 XXXII MIȘCARE PE MUZICĂ Evaluare 1
I Jocuri
34 XXXI MIȘCARE PE MUZICĂ Jocuri muzicale 1
V
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE –Planificare anuală
Aria curriculară: Arte/Tehnologii


crt. mâna ore
1 I RECAPITULARE/EVALUARE 1
INIŢIALĂ
2 II FANTEZII DE TOAMNĂ Simfonia punctelor (Punctul - element de limbaj 1
plastic)
3 III FANTEZII DE TOAMNĂ Jocul liniilor (Linia - element de limbaj plastic) 1
4 IV FANTEZII DE TOAMNĂ Mesajul formei (Forma şi valoarea - elemente de 1
limbaj plastic)
5 V FANTEZII DE TOAMNĂ Recapitulare. Evaluare 1
6 VI PICĂTURI DE CULOARE Dansul culorilor (Culori primare și culori binare) 1
7 VII PICĂTURI DE CULOARE Dialogul culorilor (Culori calde și culori reci) 1
8 VIII PICĂTURI DE CULOARE Armonie în culoare (Nuanţe şi tonuri) 1
9 IX PICĂTURI DE CULOARE Recapitulare. Evaluare 1
10 X MIRAJ DE IARNĂ La mulți ani, români! (Pictură pe suport textil) 1
11 XI MIRAJ DE IARNĂ Artă populară (Linia, punctul, forma - elemente 1
decorative)
12 XII MIRAJ DE IARNĂ Clinchet de sărbătoare (Tehnica Kirigami) 1

13 XIII MIRAJ DE IARNĂ Recapitulare. Evaluare 1
14 XIV O LUME MINUNATĂ Lumea poveştilor (Scenariu prin schiţare) 1
15 XV- O LUME MINUNATĂ Personaje din poveşti (Confecţionare de costume 2
XVI şi măşti)
16 XVII O LUME MINUNATĂ Locuri dragi (Schiţare prin colaj) 1
17 XVIII O LUME MINUNATĂ Recapitulare. Evaluare 1
18 XIX MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Artă şi îndemânare (Împletirea - tehnică de lucru) 1
19 XX MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Zvon de primăvară (Modelare liberă - tehnică de 1
lucru)
20 XXI MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Jocul cu mărgele (Confecţionarea de obiecte 1
decorative)
21 XXII- MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Talent şi dăruire (Pictură pe ceramică/ lemn/ 2
XXIII sticlă)
22 XXIV MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Albumul meu (Fotografia ca limbaj) 1
39
23 XXV MĂIESTRIE ȘI CREAȚIE Recapitulare. Evaluare 1
24 XXVI CER ŞI PĂMÂNT Micul arhitect (Linia - ca intersecţie de planuri) 1

25 XXVII CER ŞI PĂMÂNT Glasul naturii (Macheta: forme, texturi - elemente 1
de limbaj plastic)
26 XXVIII CER ŞI PĂMÂNT Paşte fericit! (Felicitarea) 1
27 XXIX CER ŞI PĂMÂNT Recapitulare. Evaluare 1
28 XXX FARMECUL COPILĂRIEI Ne jucăm (Jocuri şi jucării) 1
29 XXXI FARMECUL COPILĂRIEI Ne costumăm (Camuflajul) 1
30 XXXII FARMECUL COPILĂRIEI Micul scenograf (Miniscena. Decor scenografic) 1
31 XXXIII FARMECUL COPILĂRIEI Recapitulare. Evaluare 1
32 XXXIV RECAPITULARE. EVALUARE 1
FINALĂ
LIMBA ENGLEZĂ -Planificare anuală
Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Număr de ore: 2 ore/săptămână Întocmit: Prof. Maria-Magdalena
Nicolescu
Nr. Week Topic Vocabulary Structures hours/

crt. week
1 I, II WELCOME BACK Physical appearance Hi! 2
TO SCHOOL! Physical descriptions I’m…
School objects I’ve got long hair.
Pets I like….
There is…
There are….
Is there..?
Are there..?
2 III, IV THE BIG Clothes What do you wear…..? 2
ADVENTURE Describing objects Do you wear….?
Yes, I do. No, I don’t.
What are you wearing now?
I’m wearing…..
3 V, VI ALONG THE DRY Habitats He’s taller than…. 2
DESERT Physical appearances Your suitcase is big, but my suitcaise is
Moral qualities bigger.
School subjects This is more beautiful than…
4 VII, VIII A SPECIAL DAY Physical appearances What are they doing? 2
Animals They are….
Means of transport The robot is the most interesting.
Tom is older than Tanya.
Dan is the oldest.
5 IX, X, XI HAPPY Emotions and feelings I was…. 2
MEMORIES Buildings I was afraid of….
Days of the week We were….
Cities Were you….?
There was…
40
There were…
6 XII, XIII, NEW School activities What did you do last winter? 2
XIV NEIGHBOURS Days of the week Did you….?
Daily routine Yes, I did.
The house No, I didn’t.
Family members On Monday I….
Spare time activities
7 XV, XVI REVISION 2
8 XVII EVALUATION 1
9 XVIII, XIX A FAMILY Food Did you…? 2
WEEKEND ! Animals Yes, I did.
No, I didn’t.
First I…., then I….., finally I…… .
10 XX, XXI TO THE Animals The cows give us… 2
COUNTRY Animal products The hens give us….
Daily routine What did you do at the farm?
What did you see at the farm?
What did you do last weekend
11 XXII, ANIMALS IN Habitats What do they eat? 2
XXIII, DANGER Animals Why do they…..?
XXIV Birds Who do….?
Where can you….?
Where did you….?
12 XXV, FUN FOOD FOR Shops, fruit, vegetables How much do we need? 2
XXVI PARTY Food We need…..
Where can you buy….?
You can buy….. from…..
There is too much….
There are too many……
13 XXVII; A DAY OUT Hobbies What time….? 2
XXVIII; Sports How much….?
XXIX Can I….?
I can….
He can…..
Can he…?
Yes, he can.
No He can’t.
Could he…?
Yes, he could.
No, he couldn’t.
14 XXX, KEEP THE Planet You must… 2
XXXI PLANET CLEAN Green place You mustn’t……
Do you…?
Does he…?
This is…
This isn’t….
That is…
That isn’t….
These are…
These aren’t….
Those are…
Those aren’t….
15 XXXII, REVISION 2
XXXIII
16 XXXIV EVALUATION 1
LIMBA FRANCEZĂ – Planificare anuală

41
Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Voican, Cristina
Bolbose
Număr de ore: 2 ore/ săptămână
Unité Semaines Leçon Communication Lexique Heures

Les prépositions à, à la, à l’, au,
Adieu, les aux, en 6
1. vacances! Parler de ses vacances Les verbes auxiliaires avoir et
1-3
être (systématisation)
Le verbe aller
Identifier les monuments de
2. À Paris Le pronom on, les prépositions à, 6
4-6 Paris
par, en
Le lexique de la correspondance,
les formules utilisées 6
Souvenirs de Écrire une lettre
3. Les verbes du premier groupe au
7-9 vacances Faire une invitation
présent de l’indicatif, forme
affirmative et négative
Le lexique dans la communication
Bon
par le biais de la nouvelle 6
4. anniversaire! Les nouvelles technologies
10-12 technologie
Les verbes du deuxième groupe
Les saisons, les mois, exprimer le
Parler de ses activités temps, l’heure 6
5. Mes loisirs préférées Le verbe faire au présent de
13-15
Les sports l’indicatif, forme affirmative et
négative
Les expressions avec avoir (avoir
faim / soif / sommeil / chaud / 6
L’école verte froid)
L’environnement, l’écologie, Les numéraux 0 - 60,
6.
16-18 les déchets, le recyclage L’interrogation
Le verbe mettre au présent de
l’indicatif
Les fournitures scolaires, les
À l’école… articles définis et indéfinis 6
Les animaux de L’indicatif présent du verbe
7. des
19-21 compagnie, la vie d’écolier prendre, les verbes en –RE (dire,
animaux !
lire, écrire)
L’indicatif présent des verbes
Policier ou vouloir et pouvoir 6
8. Les métiers L’adjectif possessif (mon/ton/son,
22-24 médecin
notre/votre/leur)
La fête de Parler de ses repas, de la L’indicatif présent du verbe voir,
9. les verbes en –oir (savoir, devoir) 6
25-27 Pâques nourriture, le couvert
Présenter une journée d’écolier, 6
Ma super Parler de son emploi de les activités quotidiennes
10. 28-30 L’indicatif présent des verbes
journée temps
pronominaux
J’adore faire Les vêtements, jouer à / de ….
11. 31-33 Décrire une personne L’indicatif présent du verbe venir 6
des achats
Évaluation Révision des connaissances
12. 34 Tests de vérification
finale 2
LIMBA GERMANĂ – Planificare anuală

42
Aria curriculară: Limbă şi comunicare Întocmit: prof. Cristina Fuscel, Anghel Istrate Loredana
Elena
Număr de ore: 2 ore/ săptămână
The Woche Lernwortschatz Stu

ma Lektiom Kommunikation nde
n
Guten Tag, meine Dame!
begrüßen und Guten Abend!Gute Nacht 2
13. Hallo!
1 Begrüßungen
Wie geht es Ihnen
Sich vorstellen / Das Verb heißen, der bestimmte
14. Sich 2
2 Kennenlernen machen Artikel
vorstellen !
Familiemitgliedern
Die Familie/ 4
15. Der unbestimmte Artikel
3-4 Meine Familie Familiemitgliedern
Internet und Computer
16. Das Verb ,, sein ,,- Indikativ Präsens 4
5-6 E-mail Ein E-mail schreiben
Internet
17. Informatik Das Verb ,, haben ,, - Indikativ 2
7 Email schreiben Präsens
üben
Nennen die Hauszimmer
18. Das Verb- Modalverb 3
8-9 Mein Haus Hausbeschreibung
Plätze in der Satdt
Orte und Plätze in der
Die Zahlen von 0 bis 40 3
Stadt
19. Sich orientieren, Possesivadjektiv
9-10 Die Stadt
Informationnen geben/
bekommen
Kleidungen - Vorzüge
Einkaufen - Kleidungen
20. Das Kaufhaus Das Adjektiv 2
11 Kleidungsstücke
Freundschaftbeziehungen
Mein erste Einen Brief schreiben 2
21. Unterhaltung in der Familie
12 Brief Einladungen senden
Freundschaftbeziehungen 2
22. 13 Nikolaus Brief Eine Einladung bestätigen Wie spät ist es
Frohe Weihnachtszeit 2
23. Zeit des Geschenke
14 Weihnachten Lokalpräepositionen
Weihnachtszeit – Braüche und

Weihnachtszei Traditionen 4
24. Essen und Trinken
15-16 t feiern
Wiederholungen 2
25. 17 Évaluation Prüfungen
26.
Mein Freund Die anderen beschreiben Physisches Porträt 4
F 18-19
Deutschlands
Berlin - Sehenswürdigkeiten 8
27. Hauptstadt - Sehenswürdigkeiten
20-23 Das Verb ,, gehen ,,/ ,, fahren ,,
BERLIN
28. Die Schule Schulsachen Schulsachen
43
24-26 Imperativ 6
Osternzeitessen und Trinken
29. Ostern Osternzeit
27-29 Zeitadverb 6
Wildtiere
Die Zoo besuchen ,, Angst haben ,, 6
30.
30-32 Im Zoo Wlidtiere
31. 33-34 Évaluation Prüfungen Wiederhulungen 4
44
Planificare pe unităţi de conţinut-clasa a IV-a
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Săptă- DOMENIUL TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna pe ore
tenţe
I Funcţii ale CLINCHET 1. Prima zi de şcoală după 5 a. materiale: fișa de lucru,

limbii (acte DE Edmondo De Amicis - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită caiet, planșe
TOAMNĂ - 1.4 angajarea verbală a tuturor membrilor a. b. procedurale:
de vorbire) Sunetul, litera, vocalele şi
Recapitulare 1.5 conversaţia, explicaţia,
2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte exerciţiul, munca
a noţiunilor consoanele. Cuvântul.
din clasa a 3.1 referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place independentă
Despărţirea în silabe
III-a 3.3 personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi b. c. forme de organizare a
.Sensul cuvintelor. colectivului: frontală,
cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.)
Ortografia şi punctuaţia individuală, evaluare orală
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce și scrisă
2. Comunicarea orală. - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame
Solicitarea şi oferirea de Venn pornind de la aspectele comune şi de la
informaţii. Prezentarea diferenţele referitoare la anumite elemente din text
unei persoane/ a unei - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale
cărţi textului
Cererea simplă familiară, - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în
cererea politicoasă texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii
3. Substantivul - rezolvarea unor controverse
4. Statu-Palmă-Barbă-Cot
după Fraţii Grimm.Textul
literar narativ
5. Adjectivul. Descrierea.
Fragmentul descriptiv
Lectură: Plouă!... de
George Topîrceanu
II Funcţii ale CLINCHET 1. Pronumele 1.4 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale:
limbii (acte DE 3.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele planșe,imagini,fişa de
2. Octombrie de George lucru,caiet
de vorbire) TOAMNĂ - audiate
Topîrceanu. Poezia b. procedurale:
Recapitulare - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte
a noţiunilor 3. Verbul conversaţia, explicaţia,
pentru copii munca independentă,
din clasa a 4. Scrierea imaginativă - - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic exerciţiul
III-a textul creativ.Textul de pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora c. forme de organizare a
informare şi funcţional - notarea unor elemente considerate importante dintr- colectivului: frontală
5. EVALUARE INIŢIALĂ un scurt text de informare audiat individuală, evaluare orală
44
Lectură: Nedespărțite!...de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
Emil Gârleanu - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame
Venn pornind de la aspectele comune şi de la
diferenţele referitoare la anumite elemente din text
III Funcţii ale PAGINI 4. Lansare de carte 1.4 - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini 5 a. materiale:
limbii (acte ALESE 2.1 simple/ itemi cu alegere multiplă pornind de la textele imagini, caiet, fişe de lucru
5. Cartea. Rolul 3.6 b. procedurale:
de vorbire) audiate
ilustraţiilor conversaţia, explicaţia,
- vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte
6. Scriem corect cel/ ce-l demonstraţia,exerciţiul,
Textul pentru copii munca în echipă,
Lectură: Biblioteca lui Stardi
de Edmondo de Amicis - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic problematizarea,
pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora jocul
- notarea unor elemente considerate importante dintr- c. forme de organizare a
un scurt text de informare audiat colectivului:
- discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte frontală, activitate
individuală/pe
referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place echipe,evaluare orală şi
personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi scrisă
cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.)
- întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un
scriitor
- concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
IV Funcţii ale PAGINI 5. Iniţierea şi menţinerea 1.5 - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje 5 a. materiale:
limbii (acte ALESE 2.2 bruiate, trunchiate, articulate defectuos caiet, fişe de lucru,imagini
unui schimb verbal. 2.4 b. procedurale:
de vorbire) - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită
Reformularea unui 3.1 angajarea verbală a tuturor membrilor conversaţia, explicaţia,
mesaj în funcţie de - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe demonstraţia, exerciţiul,
Textul problematizarea, învăţarea
particularităţile plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce prin descoperire, munca
interlocutorului faceţi?”) independentă
6. Cuvântul. Despărţirea - inventarea unui alt final la o poveste c. forme de organizare a
în silabe - minidezbateri/ controversa creativă colectivului:
frontală,individuală,evaluare
7. Sensul cuvintelor. - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce orală, activitate în grup/în
Cuvinte cu sens - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame perechi
asemănător Venn pornind de la aspectele comune şi de la
8. Cuvinte cu sens opus
Lectură: Biblioteca lui Stardi
de Edmondo de Amicis
V Funcţii ale PAGINI 6. Guleraş Cenuşiu după 1.4 - notarea unor elemente considerate importante dintr-un 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ALESE 3.1 scurt text de informare audiat lucru,imagini
Dimitri N. Mamin- 3.4 b. procedurale:
de vorbire) Sibiriak - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
45
Textul 7. Textul literar narativ - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn demonstraţia, exerciţiul,
pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele problematizarea, învăţarea
8. Delimitarea textului în prin descoperire, munca
fragmente referitoare la anumite elemente din text independentă
9. Momentele textului - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea c. forme de organizare a
literar narativ textelor colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
10. Intonarea propoziţiilor. echipe,evaluare orală şi
Semnele de punctuaţie scrisă
Lectură: Legenda Mureșului
și a Oltului
VI Funcţii ale PAGINI 6. Felul propoziţiilor după 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ALESE 2.4 plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce lucru,imagini
scopul comunicării 3.5 b. procedurale:
de vorbire) 7. Spaţiul, timpul şi faceţi?”) conversaţia, explicaţia,
personajele în textul - inventarea unui alt final la o poveste demonstraţia, exerciţiul,
Textul - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste problematizarea, învăţarea
narativ
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce prin descoperire, munca
8. Planul simplu de idei al independentă
textului narativ - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc c. forme de organizare a
9. Povestirea orală şi roluri şi derularea activităţilor colectivului: frontală,
- minidezbateri/ controversa creativă activitate individuală/pe
scrisă a unui fragment
- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile echipe,evaluare orală şi
10. Scriem corect cea/ ce-a scrisă
dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele
Lectură: Legenda Mureșului
și a Oltului citite
- observarea dezacordului şi a altor abateri
VII Textul PAGINI 6. Un inventator român - 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
ALESE 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru,imagini
Traian Vuia 4.3 b. procedurale:
Variabilitate Venn pornind de la aspectele comune şi de la
7. Verbul.Numărul verbului conversaţia, explicaţia,
a limbii şi a diferenţele referitoare la anumite elemente din text
8. Persoana verbului demonstraţia, exerciţiul,
comunicării - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea problematizarea, învăţarea
9. RECAPITULARE - textelor
în contexte prin descoperire, munca
Bogăţia şi veselia - - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală) independentă, jocul
diferite
adaptare după Petre c. forme de organizare a
Ispirescu colectivului:
10. EVALUARE - Fluieraşul frontală, activitate
individuală/pe
de os - adaptare după echipe,evaluare orală şi
Iulia Haşdeu scrisă
Lectură: Micul patriot
padovan de Edmondo de
46
Amicis
VIII Textul FILE DE 6. Scrisoarea III de Mihai 3.5 - observarea dezacordului şi a altor abateri 5 a. materiale: caiet, fişe de
ISTORIE 4.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate lucru,imagini
Eminescu b. procedurale:
Variabilitate 7. Semnele de punctuaţie: - discutarea greşelilor de ortografie conversaţia, explicaţia,
a limbii şi a ghilimelele, punctele de - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea demonstraţia, exerciţiul,
comunicării corectă problematizarea, învăţarea
suspensie
în contexte prin descoperire, munca
8. Pronunţăm şi scriem independentă, jocul
diferite
corect c. forme de orga
9. Timpul verbului nizare a colectivului:
frontală, activitate
10. Scriem corect odată/ o individuală/pe
dată echipe,evaluare orală şi
Lectură: Revedere de Mihai scrisă
Eminescu
IX Textul FILE DE 5. Moş Ion Roată şi Vodă 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
ISTORIE 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame lucru,imagini cu diverse
Cuza după Ion Creangă 4.1 obiecte, mini-cărticele,
Venn pornind de la aspectele comune şi de la
6. Transformarea b. procedurale:
dialogului în povestire conversaţia, explicaţia,
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea demonstraţia, exerciţiul,
7. Povestirea scrisă a unor textelor problematizarea, învăţarea
fragmente - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate prin descoperire, munca
8. Povestirea scrisă a unui independentă, jocul
text de mică întindere c. forme de organizare a
după planul simplu de colectivului:
idei frontală, activitate
individuală, în grup/ pe
echipe,evaluare orală şi
scrisă
X Funcţii ale FILE DE 5. Grupurile de sunete - jocuri pentru sesizarea semnificaţiei unor mesaje bruiate, 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte ISTORIE 1.5 trunchiate, articulate defectuos lucru,imagini
6. Factorii care pot 3.5 b. procedurale:
de vorbire) perturba comunicarea - activităţi de grup în care soluţionarea temei necesită
4.1 conversaţia, explicaţia,
7. Cuvinte cu aceeaşi angajarea verbală a tuturor membrilor demonstraţia, exerciţiul,
Textul - observarea dezacordului şi a altor abateri problematizarea, învăţarea
formă şi sens diferit
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate prin descoperire, munca
8. Pronunţăm şi scriem independentă, jocul
corect - discutarea greşelilor de ortografie c. forme de organizare a
Lectură: Muma lui Ștefan - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă colectivului: frontală,
cel Mare de Dimitrie activitate individuală, în
47
Bolintineanu grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XI Funcţii ale FILE DE 6. Planul dezvoltat de idei - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte ISTORIE 1.1 audiate lucru,imagini
7. Părţile unui text creativ 1.4 b. procedurale:
de vorbire) 8. RECAPITULARE - La - concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/
Alba Iulia 2.3 itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate demonstraţia, exerciţiul,
Textul - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte problematizarea, învăţarea
9. Recapitulare-Proiect-
pentru copii prin descoperire, munca
Ziua Naţională a independentă, jocul
României - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic c. forme de organizare a
10. EVALUARE - Ştefan cel pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora colectivului: frontală,
Mare şi Vrâncioaia - - notarea unor elemente considerate importante dintr- activitate individuală, în
un scurt text de informare audiat grup/ pe echipe,evaluare
poveste populară orală şi scrisă
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea
personajului; aprecierea interpretării după criterii
convenite
- discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza
iniţială şi la final
- discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor
proiecte/ teme
- concurs de prezentări orale pe o temă anunţată cu juriu
dintre elevii clasei
- prezentarea în ordine logică, cronologică a unor
imagini care corespund momentelor unei întâmplări
XII Funcţii ale MAGIA 5. Moş Crăciun a fost răpit 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.5 textelor lucru,imagini cu diverse
după Lyman Frank Baum 4.1 obiecte, planşe
de vorbire) 6. Povestirea scrisă a unui - observarea dezacordului şi a altor abateri b. procedurale:
text de mică întindere - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate conversaţia, explicaţia,
Textul - discutarea greşelilor de ortografie demonstraţia, exerciţiul,
după planul dezvoltat de
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea problematizarea, învăţarea
idei prin descoperire, munca
corectă
7. Substantivul. Felul independentă, jocul
substantivelor c. forme de organizare a
colectivului: frontală,
8. Pronunţăm şi scriem activitate individuală, în
corect grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: La colindat de Ion orală şi scrisă
Creangă
48
XIII Funcţii ale MAGIA 6. Înţelegerea în 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.4 textului lucru, imagini diverse,
profunzime a mesajului 4.2 b. procedurale:
de vorbire) textului. Asocierea - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în conversaţia, explicaţia,
elementelor textului cu texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii demonstraţia, exerciţiul,
Textul - rezolvarea unor controverse problematizarea, învăţarea
experienţele proprii
- folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea prin descoperire, munca
7. Numărul substantivului independentă, jocul
textelor
8. Genul substantivului c. forme de organizare a
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate colectivului: frontală,
9. Textul funcţional.
de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul activitate individuală, în
Invitaţia
de rezolvare a unui exerciţiu etc.) grup/ pe echipe, evaluare
10. Textul creativ după un - scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la orală şi scrisă
plan de idei un picnic etc.
Lectură: Bradul de Hans
Christian Andersen
XIV MAGIA 4. Patinele de argint după 2.4 - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul IERNII 3.1 - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc lucru, imagini diverse,
Mary E. Mapes-Dodge 3.4 imagini, planşă
5. Adjectivul. Acordul roluri şi derularea activităţilor b. procedurale:
adjectivului cu - minidezbateri/ controversa creativă conversaţia, explicaţia,
substantivul - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn problematizarea, învăţarea
6. Poziţia adjectivului faţă prin descoperire, munca
de substantiv pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele independentă, jocul
Lectură: Bradul de Hans referitoare la anumite elemente din text c. forme de organizare a
Christian Andersen - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea colectivului: frontală,
textelor activitate individuală, în
grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XV Funcţii ale MAGIA 5. Scriem corect sar/ s-ar 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.4 referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, planşă, imagini
6. Înţelegerea în 4.1 diverse
de vorbire) profunzime a mesajului personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi
4.3 b. procedurale:
textului. Extragerea cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) conversaţia, explicaţia,
Textul - realizarea unui portret al personajului folosind diferite demonstraţia, exerciţiul,
unor elemente
modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, problematizarea, învăţarea
semnificative din text prin descoperire, munca
pentru a susţine o pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri independentă, jocul
opinie de către cel care a realizat-o sau de către un coleg c. forme de organizare a
- participarea la joc de rol pentru a intra în pielea colectivului: frontală,
7. Personajul literar activitate individuală, în
8. Descrierea de tip personajului; aprecierea interpretării după criterii
portret a unui personaj convenite orală şi scrisă
pe baza unui plan - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea
49
simplu textelor
Lectură: Miezul iernei de - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
Vasile Alecsandri
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
corectă
- prezentarea unui personaj de poveste/ film/ serial pentru
copii
- scrierea unui text scurt pentru a se prezenta cuiva
necunoscut (unui prieten prin corespondenţă la primul
mesaj, de exemplu )
XVI Funcţii ale MAGIA 5. Descrierea de tip portret 3.2 - realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 3.6 dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele lucru, imagini diverse,
a persoanei proprii pe 4.1 planşe
de vorbire) baza unui plan simplu citite b. procedurale:
6. Oferirea de informaţii - realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica conversaţia, explicaţia,
Textul relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele demonstraţia, exerciţiul,
referitoare la universul
proprii problematizarea, învăţarea
şcolar şi extraşcolar prin descoperire, munca
7. Planul simplu de oraş şi - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau independentă, jocul
harta în vederea unor activităţi extraşcolare c. forme de organizare a
8. Scriem corect numai/ nu - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate colectivului: frontală,
- discutarea greşelilor de ortografie activitate individuală, în
mai
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: Omul de zăpadă orală şi scrisă
de Hans Christian Andersen corectă
XVII Funcţii ale MAGIA 5. RECAPITULARE - 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte IERNII 2.4 iniţială şi la final lucru, imagini
Povestea unui brad - 3.1 b. procedurale:
de vorbire) adaptare după Hans - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
4.5 conversaţia, explicaţia,,
Christian Andersen - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc exerciţiul, munca
Textul roluri şi derularea activităţilor independentă,
6. EVALUARE - Un
- minidezbateri/ controversa creativă c. forme de organizare a
bulgăre de zăpadă după colectivului: frontală,
- activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce
Edmondo De Amicis activitate individuală, în
- realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame
7. Evaluarea portofoliului grup/ pe echipe,evaluare
Venn pornind de la aspectele comune şi de la orală şi scrisă
8. Șezătoare literară diferenţele referitoare la anumite elemente din text
- realizarea unei cărţi uriaşe pentru colegii de la clasa
pregătitoare pe o temă propusă de cei mici/ de profesori sau
de clasă
- realizarea de afişe pentru promovarea unor
evenimente din şcoală;
50
XVIII Funcţii ale UNIVERSUL 1. Iarna pe uliţă de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI George Coşbuc - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn lucru,planşe, imagini
3.1 b. procedurale:
de vorbire) 2. Poezia. Strofa. Versul pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele
3.4 conversaţia, explicaţia,,
3. Înţelegerea mesajului 4.1 referitoare la anumite elemente din text exerciţiul, munca
Textul poeziei - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea independentă
4. Formularea de textelor c. forme de organizare a
concluzii simple pe - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate activitate individuală, în
baza unei poezii - discutarea greşelilor de ortografie grup/ pe echipe,evaluare
5. Scriem corect mia/ mi- - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea orală şi scrisă
a corectă
Lectură: Scrisoarea III de
Mihai Eminescu
XIX Funcţii ale UNIVERSUL 1. Întâlnirea lui Tom cu 3.1 - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI prinţul - adaptare după 3.4 - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn lucru, planşă , imagini
4.3 diverse,
de vorbire) Mark Twain pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele b. procedurale:
2. Dialogul în textul referitoare la anumite elemente din text conversaţia, explicaţia,
Textul narativ - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea demonstraţia, exerciţiul,
3. Formularea de întrebări textelor problematizarea, învăţarea
prin descoperire, munca
şi răspunsuri - expoziţie de portrete (colaj/ foto/desen şi descriere verbală) independentă, jocul
4. Formularea unor - proiect „Căutăm familie iubitoare – descrierea unor c. forme de organizare a
predicţii pe baza unor animale de companie fără stăpân” colectivului: frontală,
activitate individuală, în
fragmente din text
Lectură: Când stăpânul nu-I orală şi scrisă
acasă de Emil Gârleanu
XX Textul UNIVER 5. Pronumele personal. 1.3 - observarea dezacordului sau a altor abateri 5 a. materiale: caiet, fişe de
SUL Pronumele personal de 4.1 - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate lucru, , imagini diverse,
COPILĂRI poveşti audio, lecturi
politeţe - discutarea greşelilor de ortografie ilustrate, planşă
EI
6. Numărul pronumelui - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea b. procedurale:
7. Persoana pronumelui corectă conversaţia, explicaţia,
8. Genul pronumelui demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea
Lectură: O rază de Emil prin descoperire, munca
Gârleanu independentă, jocul
c. forme de organizare a
orală şi scrisă
51
XXI Funcţii ale UNIVER 5. Alte forme ale 1.4 - vizionarea de scurtmetraje animate sau filme scurte 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte SUL pronumelui personal 2.2 pentru copii lucru imagini diverse,
COPILĂRI 4.4 b. procedurale:
de vorbire) 6. Textul creativ cu - audierea unor scenete/ fragmente de teatru radiofonic
EI conversaţia, explicaţia,
început sau sfârşit dat pentru copii şi realizarea de improvizaţii pe baza acestora demonstraţia, exerciţiul,
Textul 7. Sensurile cuvintelor - notarea unor elemente considerate importante dintr- problematizarea, învăţarea
8. Relatarea unei un scurt text de informare audiat prin descoperire, munca
- inventarea unui alt final la o poveste independentă, jocul
întâmplări după banda c. forme de organizare a
desenată - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste
- relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată activitate individuală, în
Lectură: Vizită de Ioan Luca
Caragiale - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu, grup/ pe echipe,evaluare
„Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim? orală şi scrisă
Ce vedem?”)
- realizarea unei benzi, îmbinând desenul cu mesajele scrise
(individual/ în perechi/ în grup)
- antrenamente de scriere creativă în grup (avansare
de idei, selectare de idei, construirea firului narativ,
revenire asupra textului)
XXII Funcţii ale UNIVERSUL 4. Scriem corect ai/ a-i 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte COPILĂRIEI 5. RECAPITULARE - D-l 2.4 referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, imagini diverse,
4.1 planşe cu medii de viaţă
de vorbire) Goe... după Ion Luca personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi b. procedurale:
Caragiale cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) conversaţia, explicaţia,
Textul 6. EVALUARE - - realizarea unui portret al personajului folosind diferite demonstraţia, exerciţiul,
Frumuseţea Neagră modalităţi de exprimare: desen/colaj, ritm/melodie, problematizarea, învăţarea
după Anna Sewell pantomimă etc.; verbalizarea şi comentarea acestei descrieri independentă, jocul
Lectură: Vizită de Ioan Luca de către cel care a realizat-o sau de către un coleg c. forme de organizare a
Caragiale - participarea la joc de rol pentru a intra în pielea colectivului: frontală,
personajului; aprecierea interpretării după criterii activitate individuală, în
convenite orală şi scrisă
- jocuri care se bazează pe întrebări reciproce
- proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc
roluri şi derularea activităţilor
- minidezbateri/ controversa creativă
- autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate
- discutarea greşelilor de ortografie
- inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
corectă
XXIII E 5. Grădina Uriaşului - 1.2 - intuirea sensului unui cuvânt dintr-o secvenţă de 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul PRIMĂVARĂ poveste populară 4.1 emisiune audio/ video (Discovery, National Geographic) lucru, poveşti audio
IAR! b. procedurale:
6. Cuvântul - parte de - explicarea sensului cuvântului pornind de la context
conversaţia, explicaţia,
52
Variabilitatea propoziţie - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a 7. Predicatul exprimat - discutarea greşelilor de ortografie problematizarea, învăţarea
comunicării prin verb - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
independentă
în contexte 8. Sensurile neobişnuite corectă c. forme de organizare a
diferite ale cuvintelor colectivului: frontală,
Lectură: Racul, broasca și o activitate individuală, în
știucă de Alecu Donici grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXIV E 5. Textul creativ în care 3.4 - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea 5 a. materiale: caiet, fişe de
Textul PRIMĂVARĂ se introduc expresii şi 3.5 textelor lucru, ,imagini diverse
IAR! 4.1 b. procedurale:
cuvinte de sprijin - observarea dezacordului şi a altor abateri conversaţia, explicaţia,
Variabilitatea 6. Subiectul. Subiectul - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate demonstraţia, exerciţiul,
limbii şi a
exprimat prin - discutarea greşelilor de ortografie problematizarea, învăţarea
comunicării prin descoperire, munca
substantiv - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea corectă
în contexte independentă
7. Subiectul exprimat prin c. forme de organizare a
diferite
pronume personal colectivului: frontală,
8. Acordul subiectului cu activitate individuală, în
predicatul grup/ pe echipe,evaluare
Lectură: Lupul și barza de orală şi scrisă
La Fontaine
XXV Funcţii ale E 6. Propoziţia simplă. 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: : caiet, fişe de
limbii (acte PRIMĂVARĂ Părţile principale de 3.4 textului lucru, imagini diverse
IAR! b. procedurale:
de vorbire) propoziţie - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în conversaţia, explicaţia,
7. Propoziţia dezvoltată. texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii demonstraţia, exerciţiul,
Textul Părţile secundare de - rezolvarea unor controverse problematizarea, învăţarea
propoziţie - folosirea metodelor gândirii critice pentru explorarea prin descoperire, munca
Variabilitatea independentă
8. Scriem corect var/ v-ar textelor c. forme de organizare a
limbii şi a
9. Organizatori grafici. - transferarea informaţiilor din text într-un tabel şi dintr- colectivului: frontală,
comunicării
Barza. un tabel într-un text activitate individuală, în
în contexte grup/ pe echipe,evaluare
diferite 10. Extragerea unor
orală şi scrisă
elemente considerate
importante dintr-un text
de informare
Lectură: Corbul și vulpea de
La Fontaine
XXVI E 6. Textul creativ cu titlu 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale PRIMĂVARĂ dat 3.1 audiate lucru, imagini diverse,
limbii (acte IAR! 3.3 procedurale: conversaţia,
7. Formularea de - oferirea de concluzii simple pornind de la
explicaţia, demonstraţia,
de vorbire) scurtmetraje animate
53
concluzii simple pe - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce exerciţiul, problematizarea,
Textul baza lecturii unui text - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn învăţarea prin descoperire,
munca independentă
informativ pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele c. forme de organizare a
8. Prezentarea unei referitoare la anumite elemente din text colectivului: frontală,
activităţi - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale activitate individuală, în
9. Povestirea scrisă a textului grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
unei activităţi - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în
10. Textul creativ în care texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii
se introduce dialogul - rezolvarea unor controverse
Lectură: Leul deghizat de
George Topîrceanu
XXVII E 4. Familia de cuvinte 1.1 - formularea unor predicţii, pe baza unor fragmente de text 5 a. materiale: caiet, fişe de
Funcţii ale PRIMĂVARĂ 5. RECAPITULARE - 2.4 audiate lucru, planşă magini
limbii (acte IAR! 3.1 diverse, imagini cu lecturi,
Concertul primăverii de - oferirea de concluzii simple pornind de la scurtmetraje reguli de ocrotire a naturii,
de vorbire) George Coşbuc animate / fragmente de desene animate b. procedurale:
6. EVALUARE - Povestea - jocuri care se bazează pe întrebări reciproce conversaţia, explicaţia,
Textul demonstraţia, exerciţiul,
iepuraşului Peter după - proiecte în perechi/ grupuri mici în care elevii stabilesc
Helen Beatrix Potter roluri şi derularea activităţilor prin descoperire, munca
Lectură: Povestea - minidezbateri/ controversa creativă independentă
anotimpului uitat de - activităţi în perechi pe baza unor întrebări reciproce c. forme de organizare a
Jonathan Swift - realizarea, în perechi sau în grup, a unei diagrame Venn colectivului: frontală,
pornind de la aspectele comune şi de la diferenţele grup/ pe echipe,evaluare
referitoare la anumite elemente din text orală şi scrisă
XXVIII DIN 5. Lacrima unui fir de 2.2 - jocuri de imaginaţie (de exemplu, „Închide ochii – eşti pe 5 a. materiale: : caiet, fişe de
Funcţii ale TAINELE iarbă după George 3.5 plajă şi joci volei cu prietenii, s-a stârnit furtuna, ce lucru, , imagini diverse,
limbii (acte NATURII 4.1 b. procedurale:
Mihail Zamfirescu faceţi?”) conversaţia, explicaţia,
de vorbire) 6. Relatarea orală şi scrisă - inventarea unui alt final la o poveste demonstraţia, exerciţiul,
a unei întâmplări - imaginarea unei continuări a unei scene de poveste problematizarea, învăţarea
Textul prin descoperire, munca
imaginate pe baza unor - relatarea unor întâmplări având ca suport banda desenată
independentă
întrebări de sprijin - exerciţiu de imaginaţie: ne imaginăm ... (de exemplu,
Variabilitatea c. forme de organizare a
7. Felurile propoziţiilor „Intrăm în podul unei case: Ce auzim? Ce mirosim?
limbii şi a colectivului: frontală,
Ce vedem?”) activitate individuală, în
comunicării după aspectul
- observarea dezacordului şi a altor abateri grup/ pe echipe,evaluare
în contexte predicatului - autoevaluarea şi interevaluarea textelor redactate orală şi scrisă
diferite 8. Scriem corect întruna/ - discutarea greşelilor de ortografie
într-una - inventarea unor probe pentru a verifica scrierea
Lectură: Omul nu poate să corectă
facă, un lucru la toți să
54
placă de Anton Pann
XXIX Funcţii ale DIN 6. Furtuna - fragment de 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE Ştefan Octavian Iosif 3.3 iniţială şi la final lucru, planşă imagini
NATURII 3.6 diverse, imagini cu lecturi,
de vorbire) 7. Prezentarea unui proiect - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor
4.2 colaje din desene,simboluri,
şi a rezultatelor acestuia proiecte/ teme cuvinte, planşă, reguli de
Textul 8. Textul creativ după un - prezentarea în ordine logică, cronologică a unor imagini comunicare eficientă,
plan propriu de idei care corespund momentelor unei întâmplări civilizată,
b. procedurale:
9. Comunicarea - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale conversaţia, explicaţia,
nonverbală textului demonstraţia, exerciţiul,
10. Formularea de solicitări - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în problematizarea, învăţarea
formale şi informale texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii prin descoperire, munca
independentă
Lectură: La scăldat de Ion proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau în c. forme de organizare a
Creangă vederea unor activităţi extraşcolare colectivului: frontală,
- scrierea unei invitaţii la o zi de naştere, la un film, la un activitate individuală, în
picnic etc. grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXX Funcţii ale DIN 6. Povestea mărului - 2.3 - discuţii referitoare la prezentarea proiectelor în faza 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE legendă 3.6 iniţială şi la final lucru, planşă imagini
NATURII 4.5 diverse,
de vorbire) 7. Proiectul de - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor b. procedurale:
documentare proiecte/ teme conversaţia, explicaţia,
Textul 8. Afişul - proiecte de documentare la diverse discipline şcolare sau demonstraţia, exerciţiul,
9. Exprimarea propriilor în vederea unor activităţi extraşcolare (de exemplu, problematizarea, învăţarea
opinii excursii, concursuri, serbări) independentă
10. Textul creativ liber - realizarea de afişe pentru promovarea unor evenimente c. forme de organizare a
Lectură: La scăldat de Ion din şcoală; concurs de afişe colectivului: frontală,
Creangă activitate individuală, în
orală şi scrisă
XXXI Funcţii ale DIN 6. Scriem corect mie/ mi- 3.3 - minidezbateri pornind de la aspecte interesante ale 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte TAINELE e 3.6 textului lucru, planşă b.
NATURII 4.2 procedurale: conversaţia,
de vorbire) 7. Cartea poştală - realizarea de liste cu aspecte semnificative descoperite în explicaţia, demonstraţia,
8. RECAPITULARE - texte şi clasificarea acestora în funcţie de diverse criterii exerciţiul, problematizarea,
Textul Povestea anotimpului - rezolvarea unor controverse învăţarea prin descoperire,
uitat după Jonathan - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite munca independentă
Swift -completarea corectă a datelor destinatarului pe un plic/ pe colectivului: frontală,
55
9. EVALUARE - Cioc! o carte poştală, precum şi în format digital activitate individuală, în
Cioc! Cioc! după Emil grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
Gârleanu
10. ROADELE
CUNOAŞTERII
Lectură: Concurs literar
XXXII ÎNTÂMPLĂR 6. La scăldat după Ion 2.1 - discutarea aspectelor relevante descoperite în text/ carte 5 a. materiale:caiet, fişe de
Funcţii ale I DINTR-O Creangă 3.5 referitoare la personaj (de exemplu, „Ce îi place lucru, planşe cb.
limbii (acte VARĂ 4.2 procedurale:, conversaţia,
7. Povestirea orală şi personajului? Cum se mişcă/se deplasează? Ce jucării are şi explicaţia, demonstraţia,
de vorbire) scrisă a unei întâmplări cum se joacă? Cum îşi petrece timpul liber?” etc.) exerciţiul, problematizarea,
trăite - observarea dezacordului şi a altor abateri învă
Textul ţarea prin descoperire,
8. Scriem corect ceai/ ce- - comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate
munca independentă jocul
ai de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul c. forme de organizare a
9. Mesajul text de rezolvare a unui exerciţiu etc.) colectivului: frontală,
10. E-mailul activitate individuală, în
Lectură: Cântărețul de Emil
orală şi scrisă
Gârleanu
XXXIII Funcţii ale ÎNTÂMPLĂR 4. RECAPITULARE - 3.6 - întâlniri cu scriitori, iniţierea unei corespondenţe cu un 5 a. materiale: caiet, fişe de
limbii (acte I DINTR-O Merlin vrăjitorul - 4.4 scriitor lucru, planşe diverse
VARĂ b. procedurale:
de vorbire) legendă britanică - concursuri legate de conţinutul cărţilor citite
5. RECAPITULARE - - relatări în scris pe baza întrebărilor: cine, ce, cum, unde, demonstraţia, exerciţiul,
Textul Stejarul şi trestia de de ce a făcut...? problematizarea, învă
La Fontaine - realizarea unui jurnal de lectură care să conţină ţarea prin descoperire,
elementele cheie de prezentare a unei cărţi citite şi/ munca independentă jocul
6. EVALUARE - Legenda c. forme de organizare a
sau desene care să ilustreze ceea ce îşi imaginează
Lebedei - legendă colectivului: frontală,
britanică activitate individuală, în
orală şi scrisă
XXXIV Funcţii ale ÎNTÂMPLĂR 1. EVALUARE - Jurnal de 1.4 -concursuri pe echipe pentru rezolvarea de sarcini simple/ 5 a. materiale: teste, fişe
limbii (acte I DINTR-O cititor 2.3 itemi cu alegere multiplă pornind de la textele audiate b. procedurale: munca
VARĂ 2.5 independentă, jocul
de vorbire) Șezătoare literară - notarea unor elemente considerate importante dintr-
3.2 c. forme de organizare a
Proiect un scurt text de informare audiat
4.2 colectivului: frontală,
Textul - discutarea unor criterii pentru aprecierea prezentării unor activitate individuală, în
proiecte/ teme grup/ pe echipe,evaluare
- promovarea unei idei/ a unor produse orală şi scrisă
- realizarea de proiecte integrate care vizează legăturile
dintre lumea reală şi cea imaginară prezentată în textele
citite
56
- realizarea de postere/ organizatori grafici pentru a indica
relaţia dintre text (literar sau de informare) şi experienţele
proprii
- comunicarea între elevi sau cu profesorul pe o diversitate
de subiecte prin email (întrebări legate de teme, de modul
de rezolvare a unui exerciţiu etc.)
MATEMATICĂ
Săptă Domeniul Tema Conţinuturi Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore
I NUMERE ŞI EVALUARE 1. Recapitulare Recapitularea şi evaluarea competenţelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU INIŢIALĂ 2. Evaluare initială dobândite în clasa a III-a caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE lucru, fişe de evaluare
b.procedurale:
exerciţiul
c.forme de organizare a
colectivului:
activitate frontală, activitate
individuală (proba orală şi
scrisă)
II NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, planşe,
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 0 – 1 000 000 (formare, 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat rechizite
0 – 1 000 000 citire, scriere) - scrierea cu cifre / litere a unor numere din b.procedurale:
2. Numerele naturale intervalul 0 – 1 000 000 conversaţia,explicaţia,
cuprinse între - citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 demonstraţia,
0 – 1 000 000 (formare, 000 exerciţiul, jocul didactic,
citire, scriere) - identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / învăţarea prin descoperire,
3. Numerele naturale miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un problematizarea, munca
cuprinse între număr independentă
0 – 1 000 000 (formare, - compunerea şi descompunerea numerelor c.forme de organizare a
citire, scriere) din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi colectivului:
unităţi activitate frontală, activitate
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi individuală
57
descrescătoare, cu precizarea limitelor activitate în echipe
intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ...
dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât
1 000 000, care îndeplinesc condiţii date
III NUMERE ŞI NUMERELE 1. Numerele naturale 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE cuprinse între 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 0 – 1 000 000 2.2 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat b.procedurale:
0 – 1 000 000 (comparare, ordonare 2.3 - compararea unor numere mai mici sau egale cu conversaţia,explicaţia,
2. Numerele naturale 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare demonstraţia,
cuprinse între - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, exerciţiul, jocul didactic,
0 – 1 000 000 utilizând semnele <, >, = învăţarea prin descoperire,
(comparare, ordonare) - precizarea succesorului şi/sau a predecesorului problematizarea, munca
3. Numerele naturale unui număr independentă
cuprinse între - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor c.forme de organizare a
0 – 1 000 000 numere mai mici sau egale cu 1 000 000 colectivului:
(comparare, ordonare) - rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de activitate frontală, activitate
4. Numerele naturale mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri, individuală
cuprinse între 0 – 1 000 distanţe etc.) activitate în echipe
000 (rotunjiri) - determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
IV NUMERE ŞI NUMERELE 1. Scrierea cu cifre 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NATURALE romane 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru
NUMERE CUPRINSE ÎNTRE 2. Recapitulare 2.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat b.procedurale:
0 – 1 000 000 3. Evaluare 2.2 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din conversaţia,explicaţia,
2.3 intervalul 0 – 1 000 000 demonstraţia,
- citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1 000 exerciţiul, jocul didactic,
000 învăţarea prin descoperire,
- identificarea cifrelor unităţilor/ zecilor / sutelor / problematizarea, munca
miilor / zecilor de mii/sutelor de mii dintr-un independentă
număr c.forme de organizare a
- compunerea şi descompunerea numerelor colectivului:
din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci şi activitate frontală, activitate
unităţi individuală
- numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi activitate în echipe
descrescătoare, cu precizarea limitelor
intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ...
dar mai mare decât ...)
- generarea de numere mai mici decât 1 000
000, care îndeplinesc condiţii date
- formarea, scrierea şi citirea numerelor folosind
cifrele romane
58
- transcrierea cu cifre romane a unor numere
scrise cu cifre arabe
- utilizarea cifrelor romane în situaţii uzuale (de
exemplu, scrierea cu cifre romane a unor
numerale ordinale)
- compararea unor numere mai mici sau egale cu
1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
utilizând semnele <, >, =
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului
unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de
mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri,
distanţe etc.)
- determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.)
V NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru
NUMERE NUMERELOR 0 – 1 000 000, fără trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
NATURALE ÎN peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL 2. Proprietăți ale adunării - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
0 – 1 000 000 (comutativitate,asociativita descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
te, element neutru) 000 000 învăţarea prin descoperire,
3. Scăderea numerelor - efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
naturale în concentrul trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
0 – 1 000 000, fără trecere utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
peste ordin numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
- efectuarea probei operaţiei de adunare, activitate frontală, activitate
respectiv de scădere individuală
- utilizarea proprietăţilor adunării în calcule activitate în echipe
(comutativitate, asociativitate, element neutru)
- estimarea rezultatului unui calcul din concentrul
0 – 1 000 000, fără efectuarea lui
- utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate
- folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri
de numere etc.)
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii
59
care sugerează operaţii
VI NUMERE ŞI ADUNAREA 1. Adunarea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:

OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând aiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 – 1 000 000, cu trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
CONCENTRUL peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
000 000 învăţarea prin descoperire,
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
rezultate
de numere etc.)
VII NUMERE ŞI SCĂDEREA 1. Scăderea numerelor 2.4 - compunerea şi descompunerea numerelor 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale în concentrul 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând caiet, fişe de lucru,
NUMERE NATURALE ÎN 0 –1 000 000, cu trecere adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere b.procedurale:
CONCENTRUL peste ordin peste ordin conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 - jocuri de rol care solicită compunerea/ demonstraţia,
descompunerea numerelor din concentrul 0 – 1 exerciţiul, jocul didactic,
000 000 învăţarea prin descoperire,
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu problematizarea, munca
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000, independentă
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri c.forme de organizare a
numerice şi proprietăţile operaţiilor colectivului:
60
rezultate
de numere etc.)
VIII NUMERE ŞI ADUNAREA ŞI 1. Aflarea termenului 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: 4 a.materiale:
OPERAŢII CU SCĂDEREA necunoscut 5.1 pentru calculul perimetrului, pentru determinarea caiet, fişe de lucru,
NUMERE NUMERELOR 2. Recapitulare unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) b.procedurale:
NATURALE ÎN 3. Evaluare - aflarea unui termen necunoscut, folosind conversaţia,explicaţia,
CONCENTRUL diverse metode demonstraţia,
0 – 1 000 000 exerciţiul, jocul didactic,
învăţarea prin descoperire,
problematizarea, munca
independentă
c.forme de organizare a
colectivului:
individuală
activitate în echipe
IX NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Înmulțirea unui număr 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi 4 a.materiale:c
OPERAŢII CU NUMERELOR cu 10, 100, 1000 2.5 utilizate şi în alte situaţii aiet, fişe de lucru,tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Înmulțirea unui număr 5.1 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL mai mic decât - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 1 000 000 cu un număr de mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
o cifră - efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
3. Înmulțirea numerelor decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
când factorii au cel mult - efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul învăţarea prin descoperire,
trei cifre 0 - 1 000 000, în scris problematizarea, munca
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai independentă
mulţi factori c.forme de organizare a
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află colectivului:
dublul, triplul etc.” activitate frontală, activitate
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind individuală
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii activitate în grup
61
X NUMERE ŞI ÎNMULŢIREA 1. Proprietățile înmulțirii 1.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR 2. Recapitulare 1.2 utilizate şi în alte situaţii caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 3. Evaluare 2.4 - efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000 înmulţirii
CONCENTRUL 2.5 - efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel b.procedurale:
0 – 1 000 000 5.1 mult trei cifre conversaţia,explicaţia,
- efectuarea de înmulţiri a unui număr mai mic demonstraţia,
decât 1 000 000 cu un număr format cu o cifră exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul învăţarea prin descoperire,
0 - 1 000 000, în scris problematizarea, munca
- scrierea unui număr ca produs de doi sau mai independentă
mulţi factori c.forme de organizare a
- estimarea ordinului de mărime a rezultatului colectivului:
unui calcul, fără efectuarea acestuia (de activitate frontală, activitate
exemplu,19x27 va fi mai mic decât 20 x30=600) individuală
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: activitate în echipe
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică)
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
diverse metode
- utilizarea calculatorului pentru verificarea unor
operaţii de înmulţire
- efectuarea probei unei operaţii de înmulţire
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/
sfertul/, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
XI NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea unui număr la 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR 10, 100, 1 000 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau caiet, fişe de lucru, tabla
NUMERE NATURALE ÎN 2. Împărțirea numerelor două cifre în concentrul împarțirii
CONCENTRUL naturale mai mici decât 1 0 - 1 000 000 b.procedurale:
0 – 1 000 000 000 000 la un număr de o - utilizarea calculatorului pentru verificarea unor conversaţia,explicaţia,
cifră (cu rest 0) operaţii de împărţire demonstraţia,
3. Împărțirea numerelor - efectuarea probei unei operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
naturale mai mici decât 1 - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ învăţarea prin descoperire,
000 000 la un număr de sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” problematizarea, munca
două cifre (cu rest 0) - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind independentă
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii c.forme de organizare a
care sugerează operaţii colectivului:
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ activitate frontală, activitate
sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” individuală
XII NUMERE ŞI ÎMPĂRŢIREA 1. Împărțirea numerelor 2.5 - efectuarea de împărţiri la 10, 100, 1 000 4 a.materiale:
OPERAŢII CU NUMERELOR naturale mai mici decât 5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau caiet, fişe de lucru
62
NUMERE NATURALE ÎN 1 000 000 la un număr de două cifre în concentrul b.procedurale:
CONCENTRUL o cifră (cu rest diferit de 0) 0 - 1 000 000 conversaţia,explicaţia,
0 – 1 000 000 2. Împărțirea numerelor - utilizarea calculatorului pentru verificarea unor demonstraţia,
naturale mai mici decât operaţii de împărţire exerciţiul, jocul didactic,
1 000 000 la un număr de - efectuarea probei unei operaţii de împărţire învăţarea prin descoperire,
două cifre (cu rest diferit - rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ problematizarea, munca
de 0) sfertul/ trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” independentă
3. Aflarea numărului - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind c.forme de organizare a
necunoscut de la o tematică dată/de la numere date/ expresii colectivului:
care sugerează operaţii activitate frontală, activitate
individuală
XIII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 1.2 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 2.5 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat evaluare
5.1 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi b.procedurale:
utilizate şi în alte situaţii conversaţia,explicaţia,
- utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: demonstraţia,
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea exerciţiul, jocul didactic,
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) învăţarea prin descoperire,
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află jumătatea/ problematizarea, munca
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.” independentă
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind c.forme de organizare a
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii colectivului:
care sugerează operaţii activitate frontală, activitate
individuală
XIV NUMERE ŞI ORDINEA 1. Ordinea efectuării 2.5 - rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute, 4 a.materiale:
OPERAŢII CU EFECTUĂRII operațiilor și folosirea 5.1 respectând ordinea efectuării operaţiilor şi caiet, fişe de lucru,
NUMERE OPERAȚIILOR parantezelor rotunde și semnificaţia parantezelor (numai paranteze b.procedurale:
pătrate rotunde şi pătrate) conversaţia,
- identificarea rolului parantezelor rotunde şi a explicaţia, demonstraţia,
celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
exerciţiu învăţarea prin descoperire,
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind problematizarea, munca
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii independentă
care sugerează operaţii c.forme de organizare a
colectivului:
individuală
XV NUMERE ŞI PROBLEME 1. Probleme care se 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi 4 a.materiale:
OPERAŢII CU rezolvă prin operații 5.1 ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării caiet, fişe de lucru
NUMERE matematice cunoscute 2. 5.3 grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului b.procedurale:
63
Metoda reprezentării invers conversaţia,explicaţia,
grafice. Sumă și diferență - identificarea rolului parantezelor rotunde şi a demonstraţia,
3. Metoda reprezentării celor pătrate asupra rezultatului final al unui exerciţiul, jocul didactic,
grafice. Sumă și raport exerciţiu învăţarea prin descoperire,
4. Metoda reprezentării - transformarea unei probleme rezolvate prin problematizarea, munca
grafice. Diferență și raport schimbarea numerelor sau a întrebării, prin independentă
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, c.forme de organizare a
prin adăugarea unei întrebări etc. colectivului:
- transformarea problemelor prin schimbarea activitate frontală, activitate
operaţiilor aritmetice individuală
- formularea de probleme pornind de la situaţii activitate în echipe
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice,
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei
probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice
studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal,
de două ori mai mult etc.)
- rezolvarea şi compunerea de probleme folosind
simboluri, numere sau reprezentări grafice
- asocierea rezolvării unei probleme cu o
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii
sau rezolvării de probleme
- rezolvarea de probleme prin mai multe metode
- identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
- verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme
XVI NUMERE ŞI PROBLEME 1. Metoda comparației 2.5 - rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi 4 a.materiale: caiet, fişe de
OPERAŢII CU 2. Metoda mersului invers 5.1 ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării lucru
NUMERE 5.3 grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului b.procedurale:
invers conversaţia,explicaţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin demonstraţia,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin exerciţiul, jocul didactic,
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, învăţarea prin descoperire,
prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor prin schimbarea independentă
64
operaţiilor aritmetice c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii colectivului:
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, activitate frontală, activitate
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate în echipe
- identificarea şi analiza datelor din ipoteza unei
probleme
- identificarea cuvintelor/sintagmelor în enunţurile
problemelor care sugerează operaţiile aritmetice
studiate (a dat, a primit, a distribuit în mod egal,
de două ori mai mult etc.)
numerică dată
- organizarea datelor unei investigaţii în tabel sau
într-o reprezentare grafică in scopul compunerii
sau rezolvării de probleme
- identificarea unor situaţii concrete care se pot
transpune în limbaj matematic
XVII NUMERE ŞI RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.1 - identificarea unor corespondenţe între două 4 a.materiale:
OPERAŢII CU 2. Evaluare 2.5 mulţimi de numere, în situaţii practice caiet, fişe de lucru, fişe de
NUMERE 5.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat evaluare,
5.3 - identificarea unor procedee de lucru care pot fi b.procedurale:
utilizate şi în alte situaţii conversaţia,explicaţia,
- transformarea unei probleme rezolvate prin demonstraţia,
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin exerciţiul, jocul didactic,
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, învăţarea prin descoperire,
prin adăugarea unei întrebări etc. problematizarea, munca
- transformarea problemelor prin schimbarea independentă
operaţiilor aritmetice c.forme de organizare a
- formularea de probleme pornind de la situaţii colectivului:
concrete, reprezentări şi/sau relaţii matematice, activitate frontală, activitate
imagini, desene, scheme, exerciţii, grafice, tabele individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind (probă orală, probă scrisă)
XVIII NUMERE ŞI FRACȚII 1. Fracții. Diviziuni ale unui 2.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor 4 a.materiale:
65
OPERAŢII CU întreg: sutime; reprezentări 2.2 fracţiilor caiete, fişe de lucru
NUMERE prin desene 2.3 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, b.procedurale:
2. Fracții subunitare, 2.4 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații conversaţia,explicaţia,
echiunitare și supraunitare 5.1 familiare sau în reprezentări demonstraţia,
3. Compararea și - determinarea unei fracţii când numărătorul exerciţiul, jocul didactic,
ordonarea fracțiilor şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii învăţarea prin descoperire,
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând problematizarea, munca
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la independentă
experienţa cotidiană c.forme de organizare a
- scrierea unor fracţii pornind de la situații colectivului:
familiare activitate frontală, activitate
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii individuală
familiare activitate în echipe
- compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la obiecte
sau de la reprezentări grafice
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau
cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple
familiar
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
XIX NUMERE ŞI FRACȚII 1. Adunarea fracțiilor cu 2.1 - scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%), 4 a.materiale:
OPERAŢII CU același numitor 2.4 cu suport intuitiv caiet, fişe de lucru
NUMERE 2. Scăderea fracțiilor cu 5.1 - marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg, b.procedurale:
același numitor pornind de la experienţe familiare elevilor conversaţia,explicaţia,
3. Scrierea Procentuală - marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4; demonstraţia,
(25%, 50%, 75%) 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei exerciţiul, jocul didactic,
figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții învăţarea prin descoperire,
practice problematizarea, munca
- intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă sau independentă
cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi numitor, cu c.forme de organizare a
ajutorul unor reprezentări grafice sau exemple colectivului:
familiare activitate frontală, activitate
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea individuală
numerelor cu virgulă şi a procentelor) activitate în echipe
- folosirea fracţiilor în contexte familiar
- identificarea şi utilizarea terminologiei sau a
unor simboluri matematice în situaţii cotidiene
(de exemplu, utilizarea procentelor)
XX ELEMENTE FIGURI 1. Localizarea unor 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE obiecte. Paralel. 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE Perpendicular - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
66
2. Coordonate într-o numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
reprezentare grafică sub una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
formă de rețea - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport exerciţiul, jocul didactic,
3. Hărţi cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin descoperire,
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte c.forme de organizare a
spaţiale din perspective diferite colectivului:
- vizualizare pe internet a unor planuri şi hărţi (de problematizarea, munca
exemplu, de a localiza şcoala în comunitate, de a independentă, activitate
vizualiza cel mai scurt traseu între două locuri) frontală, activitate
- reprezentarea, sub forma unor desene sau individuală
planuri, a unor trasee reale sau imaginare; joc de activitate în echipe
rol
- utilizarea unei reprezentări simple pentru
orientare în spaţiu, în condiţii familiare
XXI ELEMENTE FIGURI 1. Drepte perpendiculare, 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE paralele 3.1 date caiet, fişe de lucru
GEOMETRIE 2. Unghiuri drepte, 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
ascuțite, obtuze numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
3. Poligoane una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
4. Pătratul - descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport exerciţiul, jocul didactic,
cu alte obiecte (paralel, perpendicular) învăţarea prin descoperire,
- identificarea structurii unui ansamblu de obiecte problematizarea, munca
spaţiale din perspective diferite independentă
- identificarea şi denumirea figurilor plane c.forme de organizare a
- identificarea elementelor componente ale unei colectivului:
figuri plane: unghi, latură, vârf activitate frontală, activitate
- identificarea numărului de forme geometrice individuală
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură activitate în echipe
geometrică „fragmentată”
- identificarea unor segmente de dreaptă
perpendiculare, paralele
XXII ELEMENTE FIGURI 1. Dreptunghi 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Rombul 3.2 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Paralelogramul - construirea de regularităţi simple cu simboluri, b.procedurale:
4. Triunghiul numere, figuri, corpuri geometrice, respectând conversaţia,explicaţia,
una sau mai multe reguli diferite demonstraţia,
- identificarea şi denumirea figurilor plane exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea elementelor componente ale unei învăţarea prin descoperire,
figuri plane: unghi, latură, vârf problematizarea, munca
- identificarea numărului de forme geometrice independentă
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură c.forme de organizare a
geometrică „fragmentată” colectivului:
- identificarea unor segmente de dreaptă activitate frontală, activitate
perpendiculare, paralele individuală
67
XXIII ELEMENTE FIGURI 1. Cercul 1.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Axa de simetrie 3.2 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând caiet, fişe de lucru, figuri
GEOMETRIE 3. Perimetrul 4.1 una sau mai multe reguli diferite geometrice
4. Aria unei suprafețe - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: b.procedurale:
pentru calculul perimetrului, pentru determinarea conversaţia,explicaţia,
unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) demonstraţia,
- identificarea şi denumirea figurilor plane exerciţiul, jocul didactic,
- identificarea elementelor componente ale unei învăţarea prin descoperire,
figuri plane: unghi, latură, vârf problematizarea, munca
- identificarea numărului de forme geometrice independentă
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură c.forme de organizare a
geometrică „fragmentată” colectivului:
- identificarea unor segmente de dreaptă activitate frontală, activitate
perpendiculare, paralele individuală
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri activitate în echipe
geometrice prin diferite modalităţi (pliere, desen)
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- estimarea mărimii unor suprafeţe desenate pe o
reţea, utilizând ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm
- determinarea de suprafeţe (din reprezentări,
folosind ca unitate de măsură pătratul cu latura
de 1 cm)
XXIV ELEMENTE CORPURI 1. Cubul 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Paralelipipedul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Piramida 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, planşe,figuri geometrice
4. Cilindrul numere, figuri, corpuri geometrice, respectând b.procedurale:
una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să învăţarea prin descoperire,
fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un problematizarea, munca
con) independentă
- identificarea unor segmente de dreaptă c.forme de organizare a
perpendiculare, paralele colectivului:
- recunoaşterea în situaţii familiare/în activitate frontală, activitate
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică individuală
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con) activitate în echipe
68
XXV ELEMENTE CORPURI 1. Sfera 1.2 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte 4 a.materiale:
INTUITIVE DE GEOMETRICE 2. Conul 3.1 date caiet, fişe de lucru,
GEOMETRIE 3. Volumul cubului și 3.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, corpuri geometrice
paralelipipedului 4.1 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând b.procedurale:
una sau mai multe reguli diferite conversaţia,explicaţia,
- jocuri de construcţii a unor ansambluri de demonstraţia,
obiecte cu forme geometrice, cu respectarea exerciţiul, jocul didactic,
unor cerinţe (de exemplu: deasupra cubului să învăţarea prin descoperire,
fie un cilindru, iar în stânga cubului, să fie un problematizarea, munca
con) independentă de
- recunoaşterea în situaţii familiare/în c.forme organizare a
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică colectivului:
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con) activitate frontală, activitate
- compararea volumelor unor corpuri geometrice individuală
(cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură activitate în echipe
cubul cu latura de 1 cm
- determinarea de volume (pentru cub şi
paralelipiped, din reprezentări, folosind cubul cu
latura 1 cm)
XXVI ELEMENTE RECAPITULARE 1. Recapitulare 1.2 - construirea de regularităţi simple cu simboluri, 4 a.materiale:
INTUITIVE DE 2. Evaluare 2.1 numere, figuri, corpuri geometrice, respectând caiet, fişe de lucru, fişe de
GEOMETRIE 2.2 una sau mai multe reguli diferite evaluare,
2.3 - realizarea unor modele repetitive cu obiecte b.procedurale:
2.4 date conversaţia,explicaţia,
3.1 - identificarea numărătorilor şi numitorilor demonstraţia,
3.2 fracţiilor exerciţiul, jocul didactic,
4.1 - citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, învăţarea prin descoperire,
5.1 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații problematizarea, munca
familiare sau în reprezentări independentă
- determinarea unei fracţii când numărătorul c.forme de organizare a
şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii colectivului:
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând activitate frontală, activitate
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la individuală
experienţa cotidiană (probă orală, probă scrisă
- scrierea unor fracţii pornind de la situații
familiare
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%),
cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg,
pornind de la experienţe familiare elevilor
- marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; 3/4;
0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa unei
figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciții
practice
69
- jocuri de rol: la cumpărături (utilizarea
numerelor cu virgulă şi a procentelor)
- compararea unor fracţii cu întregul, în situaţii
familiare
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- recunoaşterea în situaţii familiare/în
reprezentări a unor obiecte cu formă geometrică
(cub, paralelipiped, piramidă, cilindru, sferă, con)
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
latura de 1 cm
de 1 cm)
latura 1 cm)
XXVII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Metrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale: caiet, fişe de
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea lucru, planşe, instrumente
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Metrul –Transformări 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii de măsură pentru lungime
LUNGIME 3. Instrumente de măsură - efectuarea de transformări cu unităţi de măsură b.procedurale:
4. Operații cu unități de standard în limita operaţiilor studiate conversaţia,explicaţia,
măsură pentru lungime - efectuarea unor calcule folosind unităţi de demonstraţia,
măsură pentru lungime, masă, capacitate exerciţiul, jocul didactic,
(volum), unităţi monetare învăţarea prin descoperire,
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de problematizarea, munca
activităţi practice/ experimentale independentă
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi c.forme de organizare a
de măsură standard (inclusiv cu transformări) colectivului:
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate frontală, activitate
de la o tematică dată/de la numere date/ expresii individuală
care sugerează operaţii activitate în echipe
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire
la unităţile de măsură studiate
XXVIII UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Litrul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
70
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, planşe
DE MĂSURĂ PENTRU 2. Litrul – transformări 3. 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii b.procedurale:
VOLUMUL Operații cu unități de - analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute conversaţia,explicaţia,
LICHIDELOR măsură pentru volumul din rezolvarea unor probleme practice, cu referire demonstraţia,
lichidelor la unităţile de măsură studiate exerciţiul, jocul didactic,
- compararea capacităţilor (volumelor) unor vase învăţarea prin descoperire,
în situaţii practice/experimentale problematizarea, munca
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură independentă
standard în limita operaţiilor studiate c.forme de organizare a
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de colectivului:
măsură pentru lungime, masă, capacitate activitate frontală, activitate
(volum), unităţi monetare individuală
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de activitate în echipe
activităţi practice/ experimentale
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi
de măsură standard (inclusiv cu transformări)
XXIX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Kilogramul – multiplii și 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ submultiplii 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, planşe,
DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ 2. Kilogramul – 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii instrumente de măsură
transformări - analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute pentru masă
3. Instrumente de măsură din rezolvarea unor probleme practice, cu referire b.procedurale:
4. Operații cu unități de la unităţile de măsură studiate conversaţia,explicaţia,
măsură pentru masă - efectuarea de transformări cu unităţi de măsură demonstraţia,
standard în limita operaţiilor studiate exerciţiul, jocul didactic,
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de învăţarea prin descoperire
măsură pentru lungime, masă, capacitate problematizarea, munca
(volum), unităţi monetare independentă
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de c.forme de organizare a
activităţi practice/ experimentale colectivului:
- rezolvarea de probleme în care intervin unităţi activitate frontală, activitate
de măsură standard (inclusiv cu transformări) individuală
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind activitate în echipe
XXX UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Unități de măsură 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ pentru timp 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru, ceas,
DE MĂSURĂ PENTRU TIMP 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii planşe
71
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute b.procedurale:
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire conversaţia,explicaţia,
la unităţile de măsură studiate demonstraţia,
- ordonarea unor evenimente istorice sau exerciţiul, jocul didactic,
personale în funcţie de succesiunea derulării lor învăţarea prin descoperire,
în timp şi completarea unei axe a timpului problematizarea, munca
- identificarea unei date sau calcularea unui independentă
interval temporal folosind un calendar (de c.forme de organizare a
exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă care colectivului:
cade într-o zi de 13; calcularea numărului de zile activitate frontală, activitate
dintre 23 februarie şi 25 aprilie etc.) individuală
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură activitate în echipe
standard în limita operaţiilor studiate
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare
- operarea cu unităţi de măsură în efectuarea de
XXXI UNITĂŢI ŞI UNITĂȚI DE 1. Monede și bancnote: 4.1 - selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a 4 a.materiale:
INSTRUMENTE MĂSURĂ Leul și banul, Euro și 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru efectuarea caiet, fişe de lucru,
DE MĂSURĂ MONETARE eurocentul 5.1 unor măsurători în cadrul unor investigaţii monede, bancnote
2. Schimburi monetare - compararea unor sume de bani compuse din b.procedurale:
echivalente monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a conversaţia,explicaţia,
3. Exerciții aplicative banilor demonstraţia,
- analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute exerciţiul, jocul didactic,
din rezolvarea unor probleme practice, cu referire învăţarea prin descoperire,
la unităţile de măsură studiate problematizarea
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură c.forme de organizare a
standard în limita operaţiilor studiate colectivului:
- efectuarea unor calcule folosind unităţi de activitate frontală, activitate
măsură pentru lungime, masă, capacitate individuală
(volum), unităţi monetare activitate în echipe
XXXII ORGANIZAREA ORGANIZAREA 1. Date din tabele: analiza 3.1 - identificarea obiectelor folosind simbolurile 4 a.materiale:
ȘI ȘI REPREZENTA datelor, 4.2 dintr-o reprezentare caiet, fişe de lucru
REPREZENTAR REA DATELOR interpretare 5.1 - realizarea şi completarea unor tabele b.procedurale:
72
EA DATELOR 2. Grafice cu bare și liniare 5.2 respectând instrucţiuni în care se folosesc conversaţia,explicaţia,
cuvintele „rând” şi „coloană” demonstraţia,
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o exerciţiul, jocul didactic,
reprezentare de tip reţea) învăţarea prin descoperire,
- selectarea şi gruparea unor simboluri /numere/ problematizarea, munca
figuri geometrice/ corpuri geometrice după mai independentă
multe criterii date c.forme de organizare a
- interpretarea datelor prin compararea colectivului:
numerelor implicate, prin stabilirea de asemănări activitate frontală, activitate
şi deosebiri, prin extragerea unor informaţii individuală
semnificative etc. activitate în echipe
- gruparea corpurilor dintr-un mediu după diferite
criterii şi înregistrarea concluziilor într-o
diagramă, grafic sau table
- extragerea şi sortarea de numere dintr-un tabel,
pe baza unor criterii date
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în
tabele
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii
date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu
bare sau liniare)
- ordonarea unor evenimente/obiecte din cotidian
după anumite scale (de exemplu după
intensitate, frecvenţă, dimensiuni, preferinţe etc.)
XXXIII EXERCIȚII ȘI 1. Recapitulare finală 1.1 - descrierea unei reguli pornind de la un şir dat 4 a.materiale:
PROBLEME 1.2 - utilizarea unei formule de calcul (de exemplu: caiet, fişe de lucru
RECAPITULATI 2.1 pentru calculul perimetrului, pentru determinarea b.procedurale:
VE 2.2 unui număr necunoscut dintr-o relaţie numerică) conversaţia,explicaţia,
2.3 - scrierea cu cifre / litere a unor numere din demonstraţia,
2.4 intervalul 0 – 1 000 000 exerciţiul, jocul didactic,
2.5 - numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi munca independentă
3.1 descrescătoare, cu precizarea limitelor c.forme de organizare a
3.2 intervalului (de la ... până la ..., mai mic decât ... colectivului:
4.1 dar mai mare decât ...) activitate frontală, activitate
4.2 - transcrierea cu cifre romane a unor numere individuală
5.1 scrise cu cifre arabe activitate în echipe
5.2 - identificarea numărătorilor şi numitorilor
5.3 fracţiilor
- citirea şi scrierea fracţiilor subunitare,
supraunitare şi a celor echiunitare, în situații
73
familiare sau în reprezentări
- reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la
experienţa cotidiană
- scrierea procentuală (numai 25%, 50%, 75%),
cu suport intuitiv
- marcarea pe o axă a unor părţi dintr-un întreg,
pornind de la experienţe familiare elevilor
- compararea unor numere mai mici sau egale cu
1 000 000 utilizând algoritmul de comparare
- precizarea succesorului şi/sau a predecesorului
unui număr
- ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere mai mici sau egale cu 1 000 000
- rotunjirea/ aproximare la zeci/sute/mii/zeci de
mii/sute de mii a unor valori numerice (preţuri,
distanţe etc.)
- ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice
- compunerea şi descompunerea numerelor
naturale în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând
adunarea şi scăderea, cu trecere și fără trecere
peste ordin
- efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere și cu
trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000,
utilizând algoritmi de calcul
- efectuarea probei operaţiei de adunare,
respectiv de scădere
de numere etc.)
- efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1
000
- efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul
0 - 1 000 000, în scris
- efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau
două cifre în concentrul
0 - 1 000 000
operaţii de înmulţire şi împărţire
- efectuarea probei unei operaţii de
74
înmulţire/împărţire
- rezolvarea de exerciţii cu operaţiile cunoscute,
respectând ordinea efectuării operaţiilor şi
semnificaţia parantezelor (numai paranteze
rotunde şi pătrate)
- rezolvarea de probleme cu operaţii de acelaşi
ordin/ de ordine diferite; metoda reprezentării
grafice, metoda comparaţiei, metoda mersului
invers
- descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în raport
cu alte obiecte (paralel, perpendicular)
- stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o
reprezentare de tip reţea)
- identificarea şi denumirea figurilor plane
- identificarea elementelor componente ale unei
figuri plane: unghi, latură, vârf
- identificarea numărului de forme geometrice
plane dintr-un desen dat/ dintr-o figură
geometrică „fragmentată”
- stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri
latura de 1 cm
- completarea desenului unei figuri geometrice
după o axă de simetrie
- compararea volumelor unor corpuri geometrice
(cub, paralelipiped) folosind ca unitate de măsură
cubul cu latura de 1 cm
- transformarea rezultatelor unor măsurători,
folosind operațiilor cunoscute
- compararea unor sume de bani compuse din
monede şi bancnote diferite; jocuri de utilizare a
banilor
de 1 cm)
latura 1 cm)
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură
75
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
- folosirea fracţiilor în contexte familiare
- aflarea unui termen necunoscut
- transformarea problemelor prin schimbarea
operaţiilor aritmetice
care sugerează operaţii.
- realizarea unor grafice pe baza unor informaţii
date/culese
- identificarea datelor din reprezentări grafice (cu
bare sau liniare)
numerică dată
XXXIV RECAPITULARE/ 1. Recapitulare finală 1.1 - compararea unor numere mai mici sau egale cu 4 a.materiale:
EVALUARE 2. Evaluare finală 1.2 1 000 000 utilizând algoritmul de comparare fişe de evaluare
2.1 - efectuarea probei operaţiei de adunare, b.procedurale:
2.2 respectiv de scădere conversaţia,explicaţia,
2.3 - folosirea unor tehnici de calcul rapid exerciţiul,
2.4 (proprietăţile operaţiilor, grupări şi descompuneri c.forme de organizare a
2.5 de numere etc.) colectivului:
3.1 - efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, 100, 1 activitate frontală, activitate
3.2 000 individuală
4.1 - efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul (Probă orală. Probă scrisă)
4.2 0 - 1 000 000, în scris
5.1 - efectuarea de împărţiri la numere de o cifră sau
5.2 două cifre în concentrul
5.3 0 - 1 000 000
operaţii de înmulţire şi împărţire
76
- efectuarea de transformări cu unităţi de măsură
sfertul/ dublul, trei sferturi, zecimea, sutimea etc.”
ȘTIINȚE ALE NATURII

Săptă- DOME- TEMA Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna NIUL pe- ore
tenţe
I Științele vieții RECAPITULARE Recapitulare a. materiale: fiŞa de lucru, caiet,
Recapitularea competenţelor dobândite în clasa a III-a planŞe
c. b. procedurale: conversaţia,
explicaţia, exerciţiul, munca
independentă
d. c. forme de organizare a
colectivului: frontală, individuală,
evaluare orală Şi scrisă
II Științele vieții Evaluarea competenţelor dobândite în clasa a III-a a. materiale:
EVALUARE Evaluare
imagini,fişa de lucru,caiet
INIŢIALĂ b. procedurale:
conversaţia, explicaţia, munca
independentă, exerciţiul
colectivului: frontală individuală,
evaluare orală
III Științele vieții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, a. materiale:
CICLURI DE Părinți și urmași
1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini caiet, fişe de lucru
VIAȚĂ ÎN LUMEA în lumea vie – scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE asemănări și povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
de viață la unele organisme) demonstraţia,exerciţiul, munca în
deosebiri - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în echipă, problematizarea,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală, activitate individuală/pe
77
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) echipe,evaluare orală şi scrisă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/
procese după anumite criterii (de exemplu: ordonarea
etapelor ciclului de viață la un organism; ordonarea
corpurilor în funcție de gradul de scufundare în apă)
IV Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor caiet, fişe de lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al plantelor 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale:
VIE 2.1 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor conversaţia, explicaţia,
2.2 de viață la unele organisme) demonstraţia, exerciţiul,
2.3 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în problematizarea, învăţarea prin
2.4 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de descoperire, munca independentă
2.5 exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în c. forme de organizare a
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului:
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce frontală,individuală,evaluare orală,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) activitate în grup/în perechi
- construirea punctului de plecare al investigației proprii/
identificarea unei probleme, prin formularea unor
întrebări (de exemplu: „Ce se ascunde în sămânța unei
plante?”)
- stabilirea etapelor investigației proprii
- identificarea metodelor de lucru (de exemplu:
observarea unor semințe puse la încolțit)
- stabilirea resurselor necesare (de exemplu: 10
semințe de fasole sau alte plante, vase, vată, apă)
- implicarea în alegerea modalităților de lucru
(individual/ în grup)
- asumarea unor roluri și responsabilități în cadrul
echipelor (de exemplu: grupe diferite de elevi pot utiliza
semințe ale unor plante diferite)
- realizarea unor estimări, predicții privind rezultatele
investigației proprii (de exemplu: se vor produce/ nu se
vor produce transformări ale semințelor, din semințe vor
apărea direct plante mature/ care vor trece prin diferite
stadii)
- parcurgerea etapelor de lucru (de exemplu: plasarea
semințelor pe vată menținută umedă în vase ținute la
căldură și lumină)
- realizarea de observații periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: observarea îmbibării cu apă a
semințelor, a crăpării tegumentului, a apariției noii
plante)
- realizarea de măsurători periodice asupra aspectului
investigat (de exemplu: măsurarea ritmului de creștere
al noilor plante, numărarea semințelor care au încolțit și
78
care nu au încolțit)
- completarea periodică a unor fișe de observații cu
informații despre fenomene și procese din mediul
înconjurător (de exemplu: descrierea periodică a
modificărilor observate la fiecare sămânță pusă la
încolțit și la noile plante formate)
- organizarea datelor obținute din investigații în tabele,
grafice, diagrame (de exemplu: realizarea de tabele cu
modificările observate la semințe în fiecare zi, grafice cu
ritmul de creștere zilnică a fiecărei plante, diagrame cu
procentul semințelor care au încolțit)
- realizarea unor scheme care rezumă unele fenomene
și procese din natură (de exemplu: notarea schematică
a principalelor etape observate din viața unei plante
„sămânță→încolțire→ plantulă (plantă imatură)
→plantă→sămânță”)
- realizarea unor desene, planșe, colaje, afișe care să
ilustreze aspecte ale investigației realizate (de exemplu:
desenarea, fotografierea diferitelor etape ale încolțirii
semințelor)
- selectarea observațiilor esențiale din datele
înregistrate (de exemplu: după câte zile au apărut
părțile componente ale noii plante, ce s-a întâmplat cu
părțile vechi ale seminței)
- interpretarea unor date din tabele, grafice, diagrame
(de exemplu: părțile componente ale plantei apar pe
rând, ritmul de creștere al plantulei este mare, numai o
parte din semințe încolțesc)
- compararea estimărilor și a predicțiilor inițiale cu
rezultatele obținute (de exemplu: compararea
estimărilor inițiale cu rezultatele care arată că semințele
se transformă, că apar diferite stadii ale unei plante)
- formularea de concluzii (de exemplu: din semințe se
dezvoltă o nouă plantă, care trece apoi prin diferite
etape de viață)
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din
partea colegilor de clasă
- promovarea rezultatelor investigației proprii cu ajutorul
unor mijloace diverse (de exemplu: fotografii, desene,
afișe, colaje, pliante, broșuri, machete, articole în
reviste școlare, prezentări cu ajutorul noilor tehnologii)
- prezentarea rezultatelor și a concluziilor investigațiilor
efectuate în cadrul unor activități tematice organizate la
nivelul clasei sau al școlii (de exemplu: „Ziua micului
cercetător”, „Târgul proiectelor științelor naturii”, „Și eu
sunt inventator”)
79
V Științele vieții Principalele etape 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de
CICLURI DE
din ciclul de viață 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
VIAȚĂ ÎN LUMEA al animalelor scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
VIE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de organizare a
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în colectivului: frontală, activitate
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală/pe echipe,evaluare
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce orală şi scrisă
căldură sau curent electric, transparența corpurilor)
VI Științele vieții Adaptări ale 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
plantelor la 2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI condiții de viață unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE din diferite medii viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
(pajiște, pădure, de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală/pe echipe,evaluare
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de orală şi scrisă
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în
diferite etape de viață
VII Științele vieții 1.1 - utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE Adaptări ale
2.1 dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI animalelor la unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de b. procedurale: conversaţia,
MEDIUL LOR DE condiții de viață viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de acestea și aspectul viețuitoarelor) problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ din diferite medii - clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese descoperire, munca independentă,
(pajiște, pădure, - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ jocul
procese după anumite criterii c. forme de organizare a
râu, mare, deșert) - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului:
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de frontală, activitate individuală/pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
VIII Științele vieții Relații de hrănire 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
RELAȚII DINTRE
dintre viețuitoare 2.1 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui lucru,imagini
VIEȚUITOARE ȘI (lanțuri trofice sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale:
MEDIUL LOR DE simple) schema unui circuit electric) conversaţia, explicaţia,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ - ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
80
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în jocul
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de c. forme de orga
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în nizare a colectivului:
diferite etape de viață frontală, activitate individuală/pe
echipe,evaluare orală şi scrisă
IX Științele vieții Dietă echilibrată. 2.1 - recunoașterea unor factori de risc asupra propriei 1 a. materiale: caiet, fişe de
OMUL-
mișcare 3.1 sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte, lucru,imagini cu diverse obiecte,
MENȚINEREA vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu: mini-cărticele,
STĂRII DE consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării) b. procedurale: conversaţia,
- extragerea unor informații utile despre alimente prin explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
SĂNĂTATE exerciții de citire a unor etichete ale produselor problematizarea, învăţarea prin
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui descoperire, munca independentă,
aliment) jocul
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor c. forme de organizare a
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea, colectivului:
conținutul, proveniența, modul de depozitare) frontală, activitate individuală, în
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și grup/ pe echipe,evaluare orală şi
efortului depus interpretând modele de piramide scrisă
alimentare
- identificarea unor reguli de igienă prin discuții, simulări
(de exemplu: igienă alimentară, necesitatea aerisirii
camerei, necesitatea activităților sportive)
X Științele vieții Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
ȘTIINȚELE VIEȚII
recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor lucru,imagini
RECAPITULARE/ Evaluare 3.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
EVALAURE povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în descoperire, munca independentă,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de jocul
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al colectivului: frontală, activitate
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce individuală, în grup/ pe
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
81
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
XI Științele Planetele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului Sistemului Solar. 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini
SISTEMUL Mișcările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR Pământului jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
Sistemului Solar) problematizarea, învăţarea prin
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ descoperire, munca independentă,
procese după anumite criterii jocul
colectivului: frontală, activitate
XII Științele Soarele - sursă 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
PĂMÂNTUL ȘI
pământului de lumină și 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,imagini cu diverse obiecte,
SISTEMUL căldură (Ciclul zi- 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor planşe
SOLAR noapte) jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor b. procedurale: conversaţia,
Sistemului Solar) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării problematizarea, învăţarea prin
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: descoperire, munca independentă,
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de jocul
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) c. forme de organizare a
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ colectivului: frontală, activitate
procese după anumite criterii individuală, în grup/ pe
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese echipe,evaluare orală şi scrisă
XIII Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI Anotimpuri.
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse,
SISTEMUL Modificările cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR vremii; jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă,
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: jocul
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de c. forme de organizare a
82
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe echipe,
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de evaluare orală şi scrisă
procese după anumite criterii
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XIV Științele Ritmuri cotidiene 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
PĂMÂNTUL ȘI
pământului și anuale ale 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață imagini diverse, imagini, planşă
SISTEMUL activității cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
SOLAR viețuitoarelor jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- utilizarea unor modele pentru observarea relațiilor individuală, în grup/ pe
dintre componentele unui sistem (de exemplu: utilizarea echipe,evaluare orală şi scrisă
unor planșe, diapozitive reprezentând diverse medii de
viață pentru observarea relațiilor dintre condițiile oferite
de acestea și aspectul viețuitoarelor)
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de
XV Științele Recapitulare 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă, imagini diverse
2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe
procese după anumite criterii echipe,evaluare orală şi scrisă
XVI Științele Evaluare 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
pământului sumativă 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de imagini diverse, planşe
83
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în b. procedurale: conversaţia,
SUMATIVĂ
diferite etape de viață explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ problematizarea, învăţarea prin
procese după anumite criterii descoperire, munca independentă,
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese jocul
colectivului: frontală, activitate
XVII Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
JOCURI
pământului 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor imagini
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri explicaţia,, exerciţiul, munca
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese independentă,
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ c. forme de organizare a
procese după anumite criterii colectivului: frontală, activitate
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
- promovarea
XVIII Științele Fosilele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de
MĂRTURII ALE
pământului 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață lucru,planşe, imagini
VIEȚII DIN cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
TRECUT jocuri de rol explicaţia,, exerciţiul, munca
-discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării independentă
lor prin prisma unor fapte științifice c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XIX Științele Dispariția 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
INFLUENȚA
pământului speciilor 1.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un planşă , imagini diverse,
OMULUI ASUPRA (vânătoare, 3.2 copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu b. procedurale: conversaţia,
MEDIULUI DE pescuit excesiv) stinge lumina când părăsește camera) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse problematizarea, învăţarea prin
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: descoperire, munca independentă,
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin jocul
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții c. forme de organizare a
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de colectivului: frontală, activitate
către unele plante) individuală, în grup/ pe
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, echipe,evaluare orală şi scrisă
84
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei,
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
- observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață
cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor
jocuri de rol
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese
clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese
XX Științele Protejarea 1.1 - exersarea unor deprinderi de utilizare rațională a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru, ,
INFLUENȚA
pământului mediului 3.2 resurse (de exemplu: înscenări cu situații în care un imagini diverse, poveşti audio,
OMULUI ASUPRA copil nu oprește apa la robinet când periază dinții, nu lecturi ilustrate, planşă
MEDIULUI DE stinge lumina când părăsește camera) b. procedurale: conversaţia,
- realizarea unor proiecte ce oferă soluții la diverse explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
VIAȚĂ probleme din mediul apropiat (de exemplu: problematizarea, învăţarea prin
îmbunătățirea aspectului unui mediu neospitalier prin descoperire, munca independentă,
decorarea cu tipuri de plante rezistente în acele condiții jocul
sau neutralizarea anumitor poluanți prin absorbția lor de c. forme de organizare a
către unele plante) colectivului: frontală, activitate
- amenajarea și întreținerea spațiului verde al școlii, individuală, în grup/ pe
îngrijirea plantelor/ animalelor din colțul viu al clasei, echipe,evaluare orală şi scrisă
realizarea și îngrijirea unui acvariu/ terariu, îngrijirea
animalelor domestice/ de companie
- selectarea unor materiale și realizarea unor activități
casnice în modalități care să protejeze mediul (de
exemplu: colectarea selectivă a deșeurilor)
jocuri de rol
- implicarea în acțiuni de protecție a mediului (de
exemplu, de igienizare a unui spațiu școlar sau
perișcolar după utilizarea acestuia de către copii)
XXI Științele Plutirea corpurilor 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru
CORPURI –
fizicii în apă 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
PROPRIETĂȚI diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
85
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă,
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice jocul
simple, evidențierea unor fenomene optice) c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în colectivului: frontală, activitate
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de individuală, în grup/ pe
exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în echipe,evaluare orală şi scrisă
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce
jocuri de rol
XXII Științele Proprietățile apei. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CORPURI –
fizicii Utilizări ale apei 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse, planşe cu medii de
PROPRIETĂȚI în diferite stări de diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei viaţă
agregare în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri b. procedurale: conversaţia,
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de problematizarea, învăţarea prin
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice descoperire, munca independentă,
simple, evidențierea unor fenomene optice) jocul
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din c. forme de organizare a
partea colegilor de clasă colectivului: frontală, activitate
XXIII Științele 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Amestecuri și 2.5 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii poveşti audio
CARACTERISTICI separarea diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR amestecurilor în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- formularea de răspunsuri la întrebările primite din individuală, în grup/ pe
partea colegilor de clasă echipe,evaluare orală şi scrisă
XXIV Științele Dizolvarea. 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii Influența 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii ,imagini diverse
CARACTERISTICI temperaturii diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR asupra procesului în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de dizolvare și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
86
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
CORPURILOR ȘI
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
MATERIALELOR simple, evidențierea unor fenomene optice) colectivului: frontală, activitate
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
gospodărie, în construcții)
XXV Științele Ardere, ruginire, 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru,
SCHIMBĂRI ALE
fizicii putrezire, 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse
CARACTERISTICI alterare, coacere diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei b. procedurale: conversaţia,
LOR în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
CORPURILOR ȘI influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
MATERIALELOR căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți individuală, în grup/ pe
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în echipe,evaluare orală şi scrisă
XXVI Științele Transferul de 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
ENERGIE,
fizicii căldură între 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii imagini diverse,
SURSE ȘI obiecte. Materiale diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei procedurale: conversaţia,
EFECTE conductoare și în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
izolatoare de și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a problematizarea, învăţarea prin
căldură influenței temperaturii, demonstrarea transferului de descoperire, munca independentă
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice c. forme de organizare a
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în individuală, în grup/ pe
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de echipe,evaluare orală şi scrisă
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de
conducere a căldurii sau a curentului electric, după
transparență)
- selectarea unor corpuri/ materiale cu proprietăți
potrivite utilizării în scopuri precizate (de exemplu: în
87
XXVII Științele Lumină. Surse de 1.1 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii lumină 1.2 cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de planşă magini diverse, imagini cu
ELECTRIC. exemplu: diverse caracteristici ale unor viețuitoare în lecturi, reguli de ocrotire a naturii,
LUMINĂ diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al b. procedurale: conversaţia,
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
căldură sau curent electric, transparența corpurilor) problematizarea, învăţarea prin
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese (de descoperire, munca independentă
exemplu: clasificarea materialelor după gradul de c. forme de organizare a
conducere a căldurii sau a curentului electric, după colectivului: frontală, activitate
transparență) individuală, în grup/ pe
XXVIII Științele Curent electric. 1.1 - observarea dirijată a unor scheme simple, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de lucru, ,
CURENT
fizicii Circuite electrice 1.2 pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui imagini diverse,
ELECTRIC. simple sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple, b. procedurale: conversaţia,
LUMINĂ schema unui circuit electric) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- observarea unor fenomene și procese prin efectuarea problematizarea, învăţarea prin
unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii descoperire, munca independentă
diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei c. forme de organizare a
în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri colectivului: frontală, activitate
și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a individuală, în grup/ pe
influenței temperaturii, demonstrarea transferului de echipe,evaluare orală şi scrisă
căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice
simple, evidențierea unor fenomene optice)
transparență)
XXIX Științele Fenomene 1.1 - observarea unor fenomene și procese prin efectuarea 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
CURENT
fizicii comune care 1.2 unor experiențe simple (de exemplu: evidențierea plutirii planşă imagini diverse, imagini cu
ELECTRIC. implică lumina diferitelor corpuri, evidențierea unor proprietăți ale apei lecturi, colaje din desene,simboluri,
LUMINĂ (umbra, în diferite stări de agregare, realizarea unor amestecuri cuvinte, planşă, reguli de
curcubeul, și separarea lor, evidențierea dizolvării unor solide și a comunicare eficientă, civilizată,
culorile, influenței temperaturii, demonstrarea transferului de b. procedurale: conversaţia,
vizibilitatea căldură între obiecte, realizarea unor circuite electrice explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
corpurilor) simple, evidențierea unor fenomene optice) problematizarea, învăţarea prin
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
88
transparență)
XXX Științele 1.1 - observarea unor aspecte dinamice ale realității 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
Recapitulare
fizicii 1.2 înconjurătoare sau mai îndepărtate de mediul de viață planşă imagini diverse,
(semestrul II) 2.5 cunoscut prin vizionarea unor filme sau realizarea unor b. procedurale: conversaţia,
3.2 jocuri de rol (de exemplu: mișcarea planetelor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
- discutarea unor activități cotidiene în scopul explicării descoperire, munca independentă
lor prin prisma unor fapte științifice (de exemplu: c. forme de organizare a
explicarea activităților ciclice ale oamenilor în funcție de colectivului: frontală, activitate
alternanța noapte - zi, de anotimpuri) individuală, în grup/ pe
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ echipe,evaluare orală şi scrisă
XXXI Științele Sistematizarea 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
fizicii cunoștințelor 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşă b. procedurale:
FINALĂ 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.2 de viață la unele organisme) problematizarea, învăţarea prin
diferite etape de viață, gradul de scufundare în apă al individuală, în grup/ pe
corpurilor, capacitatea materialelor de a conduce echipe,evaluare orală şi scrisă
XXXII Științele Exerciții 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale:caiet, fişe de lucru,
RECAPITULARE
fizicii recapitulative 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe cb. procedurale:,
FINALĂ 2.1 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor conversaţia, explicaţia,
2.2 povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor demonstraţia, exerciţiul,
3.1 de viață la unele organisme) problematizarea, învă
3.2 - identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
89
- observarea dirijată a unor scheme simple, desene
pentru evidențierea relațiilor dintre componentele unui
sistem (de exemplu: schema unor lanțuri trofice simple,
schema unui circuit electric)
- recunoașterea unor factori de risc asupra propriei
sănătăți, pornind de la prezentarea unor texte scurte,
vizionarea unor filme, studii de caz (de exemplu:
consum de alimente nesănătoase, lipsa mișcării)
- extragerea unor informații utile despre alimente prin
exerciții de citire a unor etichete ale produselor
alimentare (de exemplu: termenul de garanție al unui
aliment)
- utilizarea unor criterii pentru identificarea unor
alimente sănătoase (de exemplu: prospețimea,
conținutul, proveniența, modul de depozitare)
- realizarea de variante de meniu adaptat vârstei și
efortului depus interpretând modele de piramide
alimentare
XXXIII Științele Evaluare 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: caiet, fişe de lucru,
EVALUARE
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor planşe diverse
FINALĂ 3.2 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor b. procedurale: conversaţia,
povești sau povestiri (de exemplu: descrierea ciclurilor explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
de viață la unele organisme) problematizarea, învă
- identificarea unor criterii de ordonare, clasificare în ţarea prin descoperire, munca
cadrul unor grupe de corpuri, fenomene, procese (de independentă jocul
XXXIV Științele Exerciții joc 1.1 - recunoașterea unor caracteristici ale unor corpuri, 1 a. materiale: teste, fişe
JOCURI
fizicii 1.2 fenomene, procese pornind de la prezentarea unor b. procedurale: munca
„ȘTIINȚIFICE” 2.5 scurte texte științifice adaptate vârstei elevilor, a unor independentă, jocul
povești sau povestiri c. forme de organizare a
- clasificarea unor corpuri, fenomene/ procese colectivului: frontală, activitate
90
- ordonarea unor corpuri, etape ale unor fenomene/ individuală, în grup/ pe echipe
ISTORIE
Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna NIUL tenţe ore
I Trecutul și Noțiuni Noțiuni 1.3 - studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt menționate date, 1 a. materiale: fișa de lucru,
prezentul introductive introductive: 2.1 perioade de timp și nume de locuri caiet, planșe, harta
trecut-prezent e. b. procedurale:
din jurul - realizarea unor hărți/organizatori grafici care exemplifică măsurarea conversaţia, explicaţia,
(mileniu,
nostru secol, timpului în istorie (deceniu, secol, mileniu) exerciţiul, munca
deceniu, - realizarea unei „istorii a măsurării timpului” pe baza informațiilor independentă
epocă selectate din enciclopedii tipărite sau online c. forme de organizare a
istorică), colectivului: frontală,
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case individuală, evaluare orală
spațiu istoric, memoriale, situri arheologice și scrisă
surse istorice
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din
prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara
ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci)
91
II Trecutul și Familia Familia: 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte 1 a. materiale:
prezentul trecutul 1.3 evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale imagini,fişa de lucru,caiet
familiei, 4.2 b. procedurale:
din jurul - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o conversaţia, explicaţia,
sărbători de
nostru familie, timpul schemă dată munca independentă,
liber, - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, exerciţiul
activitățile fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității c. forme de organizare a
cotidiene colectivului: frontală
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a individuală, evaluare orală
comunității
- realizarea unui jurnal al familiei care să conțină date și locuri
importante, ordonate cronologic
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în
perechi
III Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 -- prezentarea
alcătuirea și unor evenimente
prezentarea unei utilizând organizatori
axe a timpului pe care grafici
să se reprezinte 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale imagini caiet, fişe de lucru
națională: 2.3 b. procedurale:
din jurul națională - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, conversaţia, explicaţia,
teritoriu,
nostru locuințe și fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității demonstraţia,exerciţiul,
viață - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a munca în echipă,
cotidiană, comunității problematizarea,
tradiții, jocul
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale c. forme de organizare a
sărbători, oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni colectivului:
religie,
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, frontală, activitate
monumente individuală/pe
ale eroilor locuințe, obiceiuri)
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, scrisă
locuri cunoscute/ îndrăgite
- realizarea unor expoziții de desene/picturi/colaje care arată felul în care
au evoluat uneltele, armele, vestimentația oamenilor, arhitectura
locuințelor
IV Trecutul și Comunitatea Comunitatea 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte 1 a. materiale:
prezentul locală și locală și 1.2 evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale caiet, fişe de lucru,imagini,
națională: 2.3 hartă
din jurul națională: - alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, b. procedurale:
Comunități
nostru ale fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității conversaţia, explicaţia,
minorităților - prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a demonstraţia, exerciţiul,
pe teritoriul de comunității problematizarea, învăţarea
92
azi al -descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale independentă
României oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni c. forme de organizare a
colectivului:
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, frontală,individuală,evaluare
locuințe, obiceiuri) orală, activitate în grup/în
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala, perechi
locuințelor
V Trecutul și Copilăria de Copilăria de 1.1 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de azi ieri și de azi 1.2 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte lucru,imagini , hartă
în 2.3 evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale b. procedurale:
din jurul în conversaţia, explicaţia,
comunitatea - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o
nostru comunitatea locală demonstraţia, exerciţiul,
locală schemă dată problematizarea, învăţarea
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, prin descoperire, munca
fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității independentă
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a colectivului: frontală,
comunității activitate individuală/pe
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite echipe,evaluare orală şi
domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp scrisă
- precizarea evenimentelor dintr-un text citit /audiat folosind expresii
precum: la început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la urmă în
final/în același timp etc.
- aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică de desfășurare
a evenimentelor și în funcție de factorul timp
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații,
locuințe, obiceiuri)
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a
lungul timpului
- realizarea unor albume sau postere despre localitatea natală, școala,
locuințelor
93
VI Trecutul și Popoare de Popoare de 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul ieri și de ieri și de 1.3 istorică lucru,imagini
astăzi: 4.1 b. procedurale:
din jurul astăzi - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic conversaţia, explicaţia,
localizare pe
nostru hartă, (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de demonstraţia, exerciţiul,
ocupații, geografie umană) problematizarea, învăţarea
tradiții, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale prin descoperire, munca
obiceiuri, independentă
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni c. forme de organizare a
sărbători - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, colectivului: frontală,
locuințe, obiceiuri) activitate individuală/pe
- valorificarea informațiilor dobândite prin vizite la muzee, case echipe,evaluare orală şi
scrisă
memoriale, situri arheologice
-formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din trecut,
persoane și locuri cu semnificație istorică
perechi
VII Trecutul și Cunoașterea Cunoașterea 2.1 -căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul lumii prin lumii prin 4.1 - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din lucru,imagini
călători b. procedurale:
din jurul călători prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara conversaţia, explicaţia,
nostru ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) demonstraţia, exerciţiul,
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii problematizarea, învăţarea
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din prin descoperire, munca
independentă, jocul
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică c. forme de organizare a
- citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate colectivului:
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric frontală, activitate
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în individuală/pe
perechi scrisă
- prezentarea unor evenimente utilizând organizatori grafici
- realizarea unor discuții în grup despre fapte/evenimente/personalități
istorice
- exerciții de stabilire a unor relații evidente între evenimente istorice
prezentate/cunoscute
- realizarea unui cvintet pornind de la un termen cheie/numele unei
personalități istorice/numele unui eveniment istoric
94
- realizarea și prezentarea unor proiecte tematice
VIII Trecutul și Recapitulare 1.1 - alcătuirea și prezentarea unei axe a timpului pe care să se reprezinte 1 a. materiale: caiet, fişe de
prezentul 2.1 evenimente din viața personală, viața familiei sau istoria localității natale lucru,imagini
b. procedurale:
din jurul - alcătuirea și prezentarea arborelui genealogic al familiei, folosind o conversaţia, explicaţia,
nostru schemă dată demonstraţia, exerciţiul,
- alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei folosind enunțuri, desene, problematizarea, învăţarea
fotografii despre evenimente la care au participat în cadrul comunității prin descoperire, munca
- prezentarea unor albume personale cu fotografii din istoria familiei sau a c. forme de orga
comunității nizare a colectivului:
- citirea și discutarea unor biografii ale unor personalități din diferite frontală, activitate
domenii (istoric, literar, artistic etc.), ținând cont de încadrarea în timp individuală/pe
scrisă
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
- citirea și comentarea unor imagini/fotografii
- descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale
oamenilor din localitatea natală
IX Epoci, Antichitatea Antichitatea 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Legende și 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru,imagini cu diverse
scrieri ale 3.2 obiecte, mini-cărticele,
și geografie umană) b. procedurale:
anticilor
personalități despre daci și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
romani oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, problematizarea, învăţarea
locuințe, obiceiuri) independentă, jocul
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau c. forme de organizare a
apropiat colectivului:
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un frontală, activitate
eveniment istoric echipe,evaluare orală şi
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor scrisă
legende/povestiri istorice, pornind de la un fapt de însemnătate istorică
- povestirea unor evenimente/fapte istorice, utilizând termenii învățați
- povestirea unor evenimente semnificative din viața personală sau
activitatea școlară, trăite sau proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri
potrivite
- repovestirea unor legende și povestiri istorice
95
- realizarea prezentării unei personalități istorice/a unui eveniment istoric
X Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru,imagini
și legendare de 3.2 b. procedurale:
geografie umană) conversaţia, explicaţia,
personalități voievozi,
domnitori și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale demonstraţia, exerciţiul,
conducători oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni problematizarea, învăţarea
locali în opere - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, prin descoperire, munca
literare și independentă, jocul
locuințe, obiceiuri) c. forme de organizare a
istorice – -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau colectivului: frontală,
Gelu, Iancu
apropiat activitate individuală, în
de grup/ pe echipe,evaluare
Hunedoara, - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un
orală şi scrisă
Dragoș eveniment istoric
- formularea unor predicții asupra firului narativ al unor
potrivite
XI Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru,imagini
legendare de 3.2 b. procedurale:
și geografie umană) conversaţia, explicaţia,
voievozi,
personalități domnitori și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale demonstraţia, exerciţiul,
Basarab I,
Mircea cel grup/ pe echipe,evaluare
Bătrân - exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un
orală şi scrisă
eveniment istoric
96
potrivite
XII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru,imagini cu diverse
legendare de 3.2 obiecte, planşe
voievozi,
personalități domnitori și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
conducători oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, problematizarea, învăţarea
literare și prin descoperire, munca
istorice –Vlad -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau c. forme de organizare a
Țepeș
apropiat colectivului: frontală,
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un activitate individuală, în
eveniment istoric orală şi scrisă
potrivite
XIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru, imagini diverse,
legendare de 3.2 b. procedurale:
și geografie umană) conversaţia, explicaţia,
voievozi,
personalități domnitori și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale demonstraţia, exerciţiul,
Ștefan cel
Mare grup/ pe echipe, evaluare
- exerciții de prezentare a ceea ce i-a impresionat în legătură cu un
orală şi scrisă
eveniment istoric
97
potrivite
XIV Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Figuri 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru, imagini diverse,
legendare de 3.2 imagini, planşă
voievozi,
personalități domnitori și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
conducători oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
locali în opere - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, problematizarea, învăţarea
literare și prin descoperire, munca
istorice – -discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau c. forme de organizare a
Mihai Viteazul
potrivite
XV Epoci, Recapitulare Recapitulare 1.2 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente 2.2 (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de lucru, planşă, imagini
3.2 diverse
și 4.3 geografie umană) b. procedurale:
personalități - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale conversaţia, explicaţia,
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni demonstraţia, exerciţiul,
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, problematizarea, învăţarea
-discuții în grup despre faptele petrecute în trecutul îndepărtat sau c. forme de organizare a
98
potrivite
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații
sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități
istorice
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii
făcute
- concursuri pe teme istorice tip „Cine știe câștigă”, la nivelul clasei sau
între clase
- realizarea unei mape a clasei „Știați că?”, fiecare elev având posibilitatea
să completeze cu informații pe care le consideră relevante pentru subiecte
discutate sau descoperite pe parcursul cercetărilor personale
XVI Epoci, Evaluare Evaluare 1.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente sumativă sumativă 4.3 istorică lucru, imagini diverse,
planşe
și - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic b. procedurale:
personalități (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de conversaţia, explicaţia,
geografie umană) demonstraţia, exerciţiul,
- participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații problematizarea, învăţarea
sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități independentă, jocul
istorice c. forme de organizare a
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate colectivului: frontală,
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii activitate individuală, în
făcute orală şi scrisă
între clase
XVII Epoci, Istoria prin Istoria prin 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente jocuri jocuri 4,3 evenimente lucru, imagini
b. procedurale:
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente conversaţia, explicaţia,,
99
personalități istorice exerciţiul, munca
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp independentă,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de colectivului: frontală,
timp/ momente istorice activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate grup/ pe echipe,evaluare
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii orală şi scrisă
făcute
între clase
- realizarea pe grupe a unor postere/afișe pentru comemorarea/sărbătorirea
unor evenimente/personalități
- proiectarea și realizarea unui colț muzeistic al clasei și utilizarea
obiectelor colecționate în diferite ocazii
- realizarea și prezentarea unor jurnale de călătorie
XVIII Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente - Transilvania 2.3 istorică lucru,planşe, imagini
- spațiu 4.1 b. procedurale:
și - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic conversaţia, explicaţia,,
multietnic. Sat
personalități și oraș în (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de exerciţiul, munca
Transilvania geografie umană) independentă
medievală - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale c. forme de organizare a
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni activitate individuală, în
- prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor grup/ pe echipe,evaluare
evenimente orală şi scrisă
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente
istorice
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de
timp/ momente istorice
lungul timpului
100
perechi
XIX Epoci, Evul Mediu Evul Mediu 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: : caiet, fişe de
evenimente 4.1 - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din lucru, planşă , imagini
- Istorici și diverse,
și prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara b. procedurale:
cronicari
personalități despre ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci) conversaţia, explicaţia,
personalități - citirea și comentarea unor imagini/fotografii demonstraţia, exerciţiul,
ale - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale problematizarea, învăţarea
minorităților prin descoperire, munca
oamenilor din localitatea natală independentă, jocul
-citirea unor lecturi istorice și povestirea faptelor istorice prezentate c. forme de organizare a
- extragerea informațiilor esențiale dintr-un text cu conținut istoric colectivului: frontală,
- lectura unui text cu conținut istoric și prezentarea ideilor esențiale, în activitate individuală, în
perechi orală şi scrisă
XX Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, , imagini diverse,
- Al.I. Cuza și poveşti audio, lecturi
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente ilustrate, planşă
Unirea
personalități istorice b. procedurale:
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp conversaţia, explicaţia,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de demonstraţia, exerciţiul,
timp/ momente istorice prin descoperire, munca
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor independentă, jocul
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a c. forme de organizare a
lungul timpului colectivului: frontală,
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din grup/ pe echipe,evaluare
trecut, persoane și locuri cu semnificație istorică orală şi scrisă
perechi
istorice
101
XXI Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru imagini diverse,
- Carol I și b. procedurale:
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente conversaţia, explicaţia,
independența,
personalități Carol Davila istorice demonstraţia, exerciţiul,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp problematizarea, învăţarea
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de prin descoperire, munca
timp/ momente istorice c. forme de organizare a
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor colectivului: frontală,
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a activitate individuală, în
lungul timpului grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
perechi
istorice
XXII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, imagini diverse,
- Eroi ai planşe cu medii de viaţă
și - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente b. procedurale:
Primului
personalități Război istorice conversaţia, explicaţia,
Mondial - prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp demonstraţia, exerciţiul,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de problematizarea, învăţarea
timp/ momente istorice independentă, jocul
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor c. forme de organizare a
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a colectivului: frontală,
lungul timpului activitate individuală, în
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la evenimente din orală şi scrisă
102
perechi
istorice
XXIII Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.1 evenimente lucru, poveşti audio
- Ferdinand și b. procedurale:
Marea Unire
personalități istorice demonstraţia, exerciţiul,
independentă
orală şi scrisă
perechi
istorice
103
XXIV Epoci, Epoca Epoca 2.3 - prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor 1 a. materiale: caiet, fişe de
evenimente modernă modernă 4.3 evenimente lucru, ,imagini diverse
- România la b. procedurale:
cumpăna
personalități dintre milenii istorice demonstraţia, exerciţiul,
independentă
-participarea la dialoguri pe teme istorice, aducând în discuție informații colectivului: frontală,
sau exprimându-și propria părere despre evenimente și personalități activitate individuală, în
istorice grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
- formularea de întrebări și răspunsuri referitoare la faptele discutate
- selectarea unei informații dintr-un text istoric/sursă și motivarea alegerii
făcute
XXV Cultură și Locuri Locuri 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: : caiet, fişe de
patrimoniu istorice din istorice din 2.1 istorică lucru, imagini diverse
comunitate: 2.3 b. procedurale:
comunitate - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic conversaţia, explicaţia,
mănăstiri,
străzi și case (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de demonstraţia, exerciţiul,
istorice din geografie umană) problematizarea, învăţarea
comunitate, - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale prin descoperire, munca
monumente independentă
ale eroilor, - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, colectivului: frontală,
monumente
locuințe, obiceiuri) activitate individuală, în
reprezentative grup/ pe echipe,evaluare
ale - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
orală şi scrisă
comunităților - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din
etnice din prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara
România ei (de exemplu, muzee, case memoriale, biblioteci)
istorice
lungul timpului
104
locuințelor
XXVI Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 istorică lucru, imagini diverse,
istorică 2.3 procedurale: conversaţia,
istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic explicaţia, demonstraţia,
pentru
pentru România: (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de exerciţiul, problematizarea,
România - Așezări și geografie umană) învăţarea prin descoperire,
construcții - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale munca independentă
dacice, c. forme de organizare a
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni colectivului: frontală,
grecești si - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, activitate individuală, în
romane
locuințe, obiceiuri) grup/ pe echipe,evaluare
(orașele orală şi scrisă
grecești de pe - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție
malul Mării - observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din
Negre) prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara
istorice
lungul timpului
locuințelor
105
XXVII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 istorică lucru, planşă magini
istorică 2.3 diverse, imagini cu lecturi,
istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic reguli de ocrotire a naturii,
pentru
pentru România: (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de b. procedurale:
România - Castele și geografie umană) conversaţia, explicaţia,
cetăți martore - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale demonstraţia, exerciţiul,
ale problematizarea, învăţarea
oamenilor din localitatea natală sau din alte regiuni prin descoperire, munca
evenimentelor - lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, independentă
istorice
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție colectivului: frontală,
- observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse care să ofere informații din grup/ pe echipe,evaluare
prezent și din trecut, în timpul lecțiilor desfășurate în școală sau în afara orală şi scrisă
istorice
lungul timpului
locuințelor
XXVIII Cultură și Locuri cu Locuri cu 1.2 - localizarea pe harta fizică a României a unor locuri/zone de importanță 1 a. materiale: : caiet, fişe de
patrimoniu importanță importanță 2.1 istorică lucru, , imagini diverse,
istorică 2.3 b. procedurale:
istorică - familiarizarea cu simbolistica fundamentală din mediul cartografic conversaţia, explicaţia,
pentru
pentru România: (formele de relief, reprezentări convenționale pentru peisajul antropic și de demonstraţia, exerciţiul,
România - Construcții geografie umană) problematizarea, învăţarea
religioase și - descrierea unor fotografii ilustrând locuri, clădiri, preocupări ale prin descoperire, munca
ctitorii lor independentă
- lectura unor texte care ilustrează legătura dintre om și mediu (ocupații, colectivului: frontală,
locuințe, obiceiuri) activitate individuală, în
- căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
106
istorice
lungul timpului
locuințelor
XXIX Cultură și Monumente Monumente 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu și locuri și locuri 2.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor lucru, planşă imagini
incluse în 4.3 diverse, imagini cu lecturi,
incluse în evenimente colaje din desene,simboluri,
patrimoniul
patrimoniul UNESCO - exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente cuvinte, planşă, reguli de
UNESCO istorice comunicare eficientă,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp civilizată,
b. procedurale:
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de conversaţia, explicaţia,
timp/ momente istorice demonstraţia, exerciţiul,
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor problematizarea, învăţarea
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a prin descoperire, munca
independentă
lungul timpului c. forme de organizare a
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii colectivului: frontală,
specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă activitate individuală, în
orală şi scrisă
XXX Cultură și Recapitulare Recapitulare 2.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu 2.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor lucru, planşă imagini
4.3 diverse,
evenimente b. procedurale:
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente conversaţia, explicaţia,
istorice demonstraţia, exerciţiul,
107
timp/ momente istorice independentă
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii orală şi scrisă
specifici dintr-un text cu conținut istoric/sursă accesibilă
XXXI Cultură și Evaluare Evaluare 2.3 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: caiet, fişe de
patrimoniu sumativă sumativă 4.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor lucru, planşă b.
procedurale: conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente exerciţiul, problematizarea,
istorice învăţarea prin descoperire,
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp munca independentă
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de colectivului: frontală,
timp/ momente istorice activitate individuală, în
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor grup/ pe echipe,evaluare
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a orală şi scrisă
lungul timpului
-solicitarea unei explicații referitoare la informațiile de detaliu și termenii
XXXII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale:caiet, fişe de
finală finală 2.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor lucru, planşe cb.
4.3 procedurale:, conversaţia,
evenimente explicaţia, demonstraţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente exerciţiul, problematizarea,
istorice învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp ţarea prin descoperire,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de c. forme de organizare a
timp/ momente istorice colectivului: frontală,
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor activitate individuală, în
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
lungul timpului
XXXIII Recapitulare Recapitulare 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: caiet, fişe de
finală finală 2.3 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor lucru, planşe diverse
4.3 b. procedurale:
evenimente conversaţia, explicaţia,
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente demonstraţia, exerciţiul,
108
istorice problematizarea, învă
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp ţarea prin descoperire,
- analiza unor imagini care prezintă același loc în diferite perioade de c. forme de organizare a
timp/ momente istorice colectivului: frontală,
- prezentarea unor fotografii de familie care evidențiază evoluția unor activitate individuală, în
persoane sau felul în care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-a grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
lungul timpului
XXXIV Cultură și Jocuri Jocuri 1.1 - căutarea de surse de informare despre o temă istorică pusă în discuție 1 a. materiale: teste, fişe
patrimoniu istorice istorice 4.2 -prezentarea unor evenimente istorice drept consecințe ale altor b. procedurale: munca
4.3 independentă, jocul
evenimente c. forme de organizare a
- exerciții de precizare a cauzelor/consecințelor unor fapte/evenimente colectivului: frontală,
istorice activitate individuală, în
- prezentarea stilului de viață al oamenilor din diferite perioade de timp grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
lungul timpului
109
GEOGRAFIE
Săptă- DOME TEMA Conţinuturile Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

I Elemente de Orizontul Clasa, şcoala, 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în 1 a. materiale: fișa de lucru,
geografie a apropiat cartierul, localitatea 2.1 texte din manual/ texte complementare caiet, planșe, harta
orizontului 2.3 g. b. procedurale:
Orientarea şi 3.2 - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj conversaţia, explicaţia,
local și oral
distanţele în exerciţiul, munca
apropiat
orizontul apropiat - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și independentă
apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas h. c. forme de organizare a
etc., exprimate în unități standard și nonstandard) individuală, evaluare orală
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din și scrisă
experiențialul cotidian
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de
spațiu și timp
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii
diferite
- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea
geografică înconjurătoare
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale
utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului
local, ale țării, ale Europei și ale lumii
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.)
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
semnul convențional corespunzător
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a
semnelor convenționale
110
II Elemente de Orizontul Planul clasei, al 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat locuinței, al școlii, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas imagini,fişa de lucru,caiet
orizontului al cartierului și al 3.4 b. procedurale:
etc., exprimate în unități standard și nonstandard) conversaţia, explicaţia,
local și localității - utilizarea scării de proporție munca independentă,
apropiat
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme exerciţiul
geometrice simple c. forme de organizare a
colectivului: frontală
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au individuală, evaluare orală
corespondent în realitate
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al
localității
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
III Elemente de Orizontul Planul unei locuințe 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a apropiat 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas imagini caiet, fişe de lucru
orizontului 3.4 b. procedurale:
etc., exprimate în unități standard și nonstandard) conversaţia, explicaţia,
local și - utilizarea scării de proporție demonstraţia,exerciţiul,
apropiat
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme munca în echipă,
geometrice simple problematizarea,
jocul
- calcularea unor arii ale figurilor geometrice care au c. forme de organizare a
corespondent în realitate colectivului:
- calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite frontală, activitate
- identificarea poziției obiectelor pe planul clasei, planul școlii și al individuală/pe
localității scrisă
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare
- explicarea unor elemente redate în forme grafice
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări
IV Elemente de Orizontul Orizontul, linia 2.1 - măsurarea distanțelor în clasă, în școală, în orizontul local și 1 a. materiale:
geografie a local orizontului, 3.1 apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas caiet, fişe de lucru,imagini,
orizontului punctele cardinale 3.2 hartă
etc., exprimate în unități standard și nonstandard) b. procedurale:
local și Hărți ale orizontului
- utilizarea scării de proporție conversaţia, explicaţia,
apropiat local
- exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor demonstraţia, exerciţiul,
cardinale sau prin raportare reciprocă problematizarea, învăţarea
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale independentă
utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii c. forme de organizare a
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului colectivului:
111
local, ale țării, ale Europei și ale lumii frontală,individuală,evaluare
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice orală, activitate în grup/în
perechi
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
V Elemente de Caracteri Relief, hidrografie, 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a stici vegetație 4.1 utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii lucru,imagini , hartă
orizontului generale Populație, așezări, 4.3 b. procedurale:
- utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului conversaţia, explicaţia,
local și observab activități ale
local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
apropiat ile în oamenilor
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice problematizarea, învăţarea
orizontul prin descoperire, munca
local independentă
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și c. forme de organizare a
semnul convențional corespunzător colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a activitate individuală/pe
semnelor convenționale echipe,evaluare orală şi
scrisă
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaștere
- prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea
naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.)
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană
VI Elemente de Modificăr Modificări 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a i observabile în 4.1 din realitatea observată lucru,imagini
orizontului observab realitatea b. procedurale:
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea conversaţia, explicaţia,
local și ile și înconjurătoare
repere de înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) demonstraţia, exerciţiul,
apropiat Ora, ziua,
timp - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp problematizarea, învăţarea
săptămâna, anul prin descoperire, munca
Calendarul (o zi, o săptămână, o lună, un an)
independentă
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea c. forme de organizare a
orizontului de cunoaștere colectivului: frontală,
activitate individuală/pe
scrisă
VII Elemente de De la Localitatea natală 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a orizontul Regiunea 4.1 experiențialul cotidian lucru,imagini
orizontului local la înconjurătoare b. procedurale:
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de conversaţia, explicaţia,
local și țară De la orizontul local
spațiu și timp demonstraţia, exerciţiul,
apropiat la regiune și țară
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii problematizarea, învăţarea
112
diferite prin descoperire, munca
- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea independentă, jocul
geografică înconjurătoare colectivului:
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la frontală, activitate
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) individuală/pe
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în echipe,evaluare orală şi
scrisă
timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume
VIII Elemente de Elemente Recapitulare 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 din realitatea observată lucru,imagini
geografie 4.1 b. procedurale:
orizontului - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea conversaţia, explicaţia,
local și a înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) demonstraţia, exerciţiul,
orizontului
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp problematizarea, învăţarea
local și prin descoperire, munca
(o zi, o săptămână, o lună, un an)
apropiat independentă, jocul
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din c. forme de orga
experiențialul cotidian nizare a colectivului:
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de frontală, activitate
spațiu și timp individuală/pe
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii scrisă
diferite
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în
IX Elemente de Elemente Evaluare sumativă 2.2 - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 2.3 din realitatea observată lucru,imagini cu diverse
geografie 4.1 obiecte, mini-cărticele,
orizontului - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea b. procedurale:
local și a înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) conversaţia, explicaţia,
orizontului
apropiat - corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp demonstraţia, exerciţiul,
local și problematizarea, învăţarea
(o zi, o săptămână, o lună, un an)
apropiat prin descoperire, munca
- identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din independentă, jocul
experiențialul cotidian c. forme de organizare a
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de colectivului:
spațiu și timp frontală, activitate
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii echipe,evaluare orală şi
diferite scrisă
113
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg)
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în
X Elemente de Limite și Limite și vecini 2.3 - utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a vecini 3.1 diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) lucru,imagini
României 3.3 b. procedurale:
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe conversaţia, explicaţia,
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie - exprimarea poziției obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor problematizarea, învăţarea
cardinale sau prin raportare reciprocă prin descoperire, munca
generală independentă, jocul
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii c. forme de organizare a
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite colectivului: frontală,
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite activitate individuală, în
orală şi scrisă
XI Elemente de Relieful: Relieful: 2.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a caracteris caracteristici 3.4 spațiu și timp lucru,imagini
României b. procedurale:
tici generale și trepte - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii conversaţia, explicaţia,
generale de relief diferite demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie și trepte - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea problematizarea, învăţarea
de relief geografică înconjurătoare prin descoperire, munca
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare c. forme de organizare a
- explicarea unor elemente redate în forme grafice colectivului: frontală,
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări activitate individuală, în
orală şi scrisă
XII Elemente de Clima, Clima, apele, vegetația, - explicarea
2.3animalele și solurilerepartiției unor elemente geografice în diferite situații de 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a apele, 3.4 spațiu și timp lucru,imagini cu diverse
României vegetația obiecte, planşe
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii b. procedurale:
,
animalele diferite conversaţia, explicaţia,
Elemente de
geografie și - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea demonstraţia, exerciţiul,
solurile geografică înconjurătoare problematizarea, învăţarea
generală prin descoperire, munca
- realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare independentă, jocul
- explicarea unor elemente redate în forme grafice c. forme de organizare a
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări colectivului: frontală,
114
orală şi scrisă
XIII Elemente de Locuitorii Locuitorii și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a și așezările omenești 3.1 experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României așezările 3.3 b. procedurale:
4.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de conversaţia, explicaţia,
omenești
spațiu și timp demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii problematizarea, învăţarea
diferite prin descoperire, munca
- precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea c. forme de organizare a
geografică înconjurătoare colectivului: frontală,
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate activitate individuală, în
pe un suport cartografic grup/ pe echipe, evaluare
orală şi scrisă
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite
XIV Elemente de Activități - Resurse și 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economic activități 3.1 experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României 3.3 imagini, planşă
e industriale 4.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de b. procedurale:
- Principalele spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
Elemente de
geografie produse agricole - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii demonstraţia, exerciţiul,
diferite problematizarea, învăţarea
geografică înconjurătoare c. forme de organizare a
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate colectivului: frontală,
pe un suport cartografic activitate individuală, în
- identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite orală şi scrisă
XV Elemente de Activități - Căi de 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a economic comunicație 3.1 experiențialul cotidian lucru, planşă, imagini
României 3.3 diverse
e 4.3 - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de b. procedurale:
spațiu și timp conversaţia, explicaţia,
Elemente de
geografie - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii demonstraţia, exerciţiul,
diferite problematizarea, învăţarea
geografică înconjurătoare c. forme de organizare a
115
- identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate colectivului: frontală,
pe un suport cartografic activitate individuală, în
XVI Elemente de Elemente Recapitulare 3.2 - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a de 3.3 (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) lucru, imagini diverse,
României geografie 4.3 planşe
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și b. procedurale:
a semnul convențional corespunzător
Elemente de conversaţia, explicaţia,
României
geografie - realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a demonstraţia, exerciţiul,
Elemente problematizarea, învăţarea
generală de semnelor convenționale
geografie - identificarea elementelor reprezentate pe hărți la scări diferite independentă, jocul
generală - prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea c. forme de organizare a
naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) colectivului: frontală,
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană activitate individuală, în
orală şi scrisă
XVII Elemente de Elemente Evaluare sumativă 3.1 - identificarea unor elemente naturale și socio-economice reprezentate 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de Jocuri 3.2 pe un suport cartografic lucru, imagini
României geografie 4.3 b. procedurale:
- citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale conversaţia, explicaţia,,
a utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii
Elemente de exerciţiul, munca
României
geografie - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului independentă,
Elemente c. forme de organizare a
generală de local, ale țării, ale Europei și ale lumii
geografie - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice activitate individuală, în
generală (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) grup/ pe echipe,evaluare
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și orală şi scrisă
XVIII Elemente de Marile - Carpații - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități 1.12.2 texte din manual/ texte complementare lucru,planşe, imagini
geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj conversaţia, explicaţia,,
e ale oral exerciţiul, munca
Elemente de
geografie României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări independentă
116
regională – (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite c. forme de organizare a
caracteris criterii indicate colectivului: frontală,
tici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice grup/ pe echipe,evaluare
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) orală şi scrisă
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și
de relief) semnul convențional corespunzător
XIX Elemente de Marile - Dealurile și 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a unități podișurile 3.2 texte din manual/ texte complementare lucru, planşă , imagini
României diverse,
geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj b. procedurale:
e ale oral conversaţia, explicaţia,
Elemente de
geografie României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări demonstraţia, exerciţiul,
– (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
caracteris criterii indicate independentă, jocul
tici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice c. forme de organizare a
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) colectivului: frontală,
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și activitate individuală, în
de relief) semnul convențional corespunzător orală şi scrisă
XX Elemente de Marile - Câmpiile. Delta 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a unități Dunării 3.2 texte din manual/ texte complementare lucru, , imagini diverse,
României poveşti audio, lecturi
geografic - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj ilustrate, planşă
e ale oral b. procedurale:
Elemente de
geografie României - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări conversaţia, explicaţia,
– (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite demonstraţia, exerciţiul,
regională problematizarea, învăţarea
caracteris criterii indicate prin descoperire, munca
tici - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice independentă, jocul
generale (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) c. forme de organizare a
(pe trepte - explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și colectivului: frontală,
de relief) semnul convențional corespunzător grup/ pe echipe,evaluare
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a orală şi scrisă
117
XXI Elemente de Caracteris - Elemente de 1.12.2 - recunoașterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a tici prezentare ale unei 3.2 texte din manual/ texte complementare lucru imagini diverse,
României b. procedurale:
geografic regiuni (poziție, - notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj conversaţia, explicaţia,
e ale limite, caracteristici oral demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie regiunii naturale, resurse și - gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări problematizarea, învăţarea
în care activități (harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite prin descoperire, munca
regională independentă, jocul
este situat economice) criterii indicate c. forme de organizare a
orizontul - citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice colectivului: frontală,
local (altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) activitate individuală, în
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXII Elemente de Caracteris - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a tici regiunii (sau a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse,
României 4.1 planşe cu medii de viaţă
geografic regiunilor) din - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite b. procedurale:
e ale jurul orizontului categorii, pe baza unor criterii specifice conversaţia, explicaţia,
Elemente de
geografie regiunii local - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene demonstraţia, exerciţiul,
în care din realitatea observată problematizarea, învăţarea
regională prin descoperire, munca
este situat - identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea independentă, jocul
orizontul înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) c. forme de organizare a
local - explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de colectivului: frontală,
spațiu și timp activitate individuală, în
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii orală şi scrisă
diferite
XXIII Elemente de Organiza - Organizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea administrativă 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, poveşti audio
administr actuală - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite conversaţia, explicaţia,
ativă a categorii, pe baza unor criterii specifice demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene problematizarea, învăţarea
din realitatea observată prin descoperire, munca
regională independentă
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea c. forme de organizare a
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) colectivului: frontală,
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de activitate individuală, în
spațiu și timp grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
118
diferite
XXIV Elemente de Organiza - Orașul București – 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a rea caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, ,imagini diverse
administr geografică 3.3 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite conversaţia, explicaţia,
Elemente de ativă a categorii, pe baza unor criterii specifice demonstraţia, exerciţiul,
geografie României - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene problematizarea, învăţarea
din realitatea observată prin descoperire, munca
orală şi scrisă
diferite
XXV Elemente de Organiza - Caracterizarea 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
geografie a rea geografică a 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, imagini diverse
administr județului și a 3.3 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite conversaţia, explicaţia,
ativă a localității în care categorii, pe baza unor criterii specifice demonstraţia, exerciţiul,
Elemente de
geografie României este situat orizontul - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene problematizarea, învăţarea
local din realitatea observată prin descoperire, munca
orală şi scrisă
diferite
119
XXVI Elemente de Elemente Recapitulare 2.3 - identificarea unor elemente și fenomene pe baza informațiilor din 1 a. materiale: caiet, fişe de
geografie a de 3.3 experiențialul cotidian lucru, imagini diverse,
României geografie procedurale: conversaţia,
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de explicaţia, demonstraţia,
a spațiu și timp
Elemente de exerciţiul, problematizarea,
României
geografie - gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii învăţarea prin descoperire,
Elemente munca independentă
regională de diferite
geografie - precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea colectivului: frontală,
regională geografică înconjurătoare activitate individuală, în
- utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realității, la grup/ pe echipe,evaluare
diferite scări (orizont local, regiune, țară, Terra ca întreg) orală şi scrisă
XXVII România în România - Poziția geografică 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe în Europa a României în 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, planşă magini
3.1 diverse, imagini cu lecturi,
glob Europa: limite și 3.3 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite reguli de ocrotire a naturii,
vecini categorii, pe baza unor criterii specifice b. procedurale:
- Țările vecine: - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene conversaţia, explicaţia,
denumire, capitală din realitatea observată demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea prin descoperire, munca
înconjurătoare (anotimpuri, evoluția vegetației etc.) independentă
- explicarea repartiției unor elemente geografice în diferite situații de c. forme de organizare a
spațiu și timp colectivului: frontală,
- gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe baza unor criterii grup/ pe echipe,evaluare
diferite orală şi scrisă
XXVIII România în Europa – - Europa – scurtă 2.2 - descrierea unor elemente și fenomene din mediul înconjurător 1 a. materiale: : caiet, fişe de
Europa și pe un caracterizare 2.3 (circuitului apei în natură, modificările vegetației etc.) lucru, , imagini diverse,
3.1 b. procedurale:
glob continent geografică 3.3 - gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite conversaţia, explicaţia,
al - Europa și categorii, pe baza unor criterii specifice demonstraţia, exerciţiul,
planetei România – - aplicarea unor cunoștințe de cronologie la succesiuni de fenomene problematizarea, învăţarea
elemente comune din realitatea observată prin descoperire, munca
independentă
orală şi scrisă
120
diferite
XXIX România în Europa – - Uniunea 1.2 - redarea, în formulări proprii, a semnificației termenilor identificați în 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe un Europeană 2.2 manual/texte complementare/denumiți de profesor lucru, planşă imagini
3.1 diverse, imagini cu lecturi,
glob continent - utilizarea termenilor geografici de bază în enunțuri proprii colaje din desene,simboluri,
al referitoare la elemente observate cuvinte, planşă, reguli de
planetei - definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învățați comunicare eficientă,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări civilizată,
b. procedurale:
(harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite conversaţia, explicaţia,
criterii indicate demonstraţia, exerciţiul,
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe problematizarea, învăţarea
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob prin descoperire, munca
independentă
orală şi scrisă
XXX România în Terra – - Caracteristici 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planeta generale (formă, 2.2 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei lucru, planşă imagini
3.3 diverse,
glob noastră mărime, mișcări) imagini, după un model dat b. procedurale:
- Continente și - elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect conversaţia, explicaţia,
oceane termenii corespunzători demonstraţia, exerciţiul,
- gruparea elementelor geografice observate pe hărți la diferite scări problematizarea, învăţarea
(harta României, a Europei și pe planiglob) în raport cu anumite independentă
criterii indicate c. forme de organizare a
- precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii colectivului: frontală,
- identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți diferite activitate individuală, în
XXXI România în Terra – o - Planiglobul – 3.1 - identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe 1 a. materiale: caiet, fişe de
Europa și pe planetă a imaginea Terrei 3.3 harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob lucru, planşă b.
4.1 procedurale: conversaţia,
glob sistemulu - precizarea poziției țării pe hărți ale Europei și ale lumii explicaţia, demonstraţia,
i solar - raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în exerciţiul, problematizarea,
timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume învăţarea prin descoperire,
munca independentă
121
orală şi scrisă
XXXII România în RECAPIT RECAPITULARE 1.3 - reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învățați 1 a. materiale:caiet, fişe de
Europa și pe ULARE FINALĂ 3.1 - elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei lucru, planşe cb.
FINALĂ 4.2 procedurale:, conversaţia,
glob imagini, după un model dat explicaţia, demonstraţia,
- elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect exerciţiul, problematizarea,
termenii corespunzători învă
- identificarea poziției unor elemente naturale și socio-economice pe ţarea prin descoperire,
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob c. forme de organizare a
prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea colectivului: frontală,
naturală și umană (peisaje, grupuri și colectivități umane etc.) activitate individuală, în
- afirmarea respectului pentru diversitatea naturală și umană grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
XXXIII RECAPITUL EVALUA EVALUARE 3.2 - citirea și înțelegerea semnelor și a altor reprezentări convenționale 1 a. materiale: caiet, fişe de
ARE RE FINALA. 4.2 utilizate pe hărți ale orizontului local, localității și regiunii lucru, planşe diverse
FINALA. 4.3 b. procedurale:
FINALĂ - utilizarea semnelor convenționale utilizate pe hărți ale orizontului conversaţia, explicaţia,
local, ale țării, ale Europei și ale lumii demonstraţia, exerciţiul,
- citirea și înțelegerea altor reprezentări convenționale specifice problematizarea, învă
(altitudini, limite, areale, zone de vegetație etc.) ţarea prin descoperire,
- explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element și c. forme de organizare a
semnul convențional corespunzător colectivului: frontală,
- realizarea unui text cu conținut geografic pe baza citirii hărții și a activitate individuală, în
semnelor convenționale grup/ pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
- înțelegerea necesității protecției mediului de viață
- participarea la activități de conservare a mediului
- formarea unei atitudini civice referitoare la cunoașterea, conservarea
și protecția mediului
XXXIV EVALUARE JOCURI JOCURI 3.4 - realizarea unor schițe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare 1 a. materiale: teste, fişe
FINALA. 4.1 - explicarea unor elemente redate în forme grafice b. procedurale: munca
- construirea planului clasei, al școlii și al cartierului c. forme de organizare a
- localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări colectivului: frontală,
- explorarea unor surse de informare noi și alternative pentru lărgirea activitate individuală, în
orizontului de cunoaștere grup/ pe echipe,evaluare
122
- raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în orală şi scrisă
EDUCAȚIE CIVICĂ
Săptă- DOME TEMA Conţinuturi Come- Activităţi de învăţare Nr. Resurse

I Persoana Recapitularea 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: fișa de lucru,
cunoștințelor 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme caiet, planșe
din clasa a III- b. procedurale: conversaţia,
Raporturile morale
a explicaţia, exerciţiul, munca
noastre cu - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la independentă
lucrurile și contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, c. forme de organizare a
ființele desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale colectivului: frontală,
individuală, evaluare orală și
adulților) scrisă
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale,
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate
vârstei elevilor, situații familiare de viață
- identificarea, în grupuri mici, a unor valori morale, în situații imaginare
sau reale (de exemplu, în fragmente din povești, cazuri prezentate de
mass-media, experiențe familiare de viață)
- identificarea de către elevi, în contexte dilematice simple, studii de caz, a
necesității unor comportamente care au la bază valori pozitive (de
exemplu, „Ce crezi că este bine să faci dacă …?”)
123
II Persoana EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale:
Raporturile INIȚIALĂ 2.1 imagini,fişa de lucru,caiet
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme b. procedurale:
noastre cu morale conversaţia, explicaţia, munca
lucrurile și
- recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la independentă, exerciţiul
ființele c. forme de organizare a
contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule,
colectivului: frontală
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale individuală, evaluare orală
adulților)
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune
III Persoana LOCURI DE LOCALITAT 1.1 necesității
- exerciții deunor comportamente
prezentare a localitățiicare au la bază valori pozitive (de
și a domiciliului 1 a. materiale:
APARTENENȚ EA ȘI 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente imagini caiet, fişe de lucru
Ă DOMICILIU 2.2 b. procedurale:
specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care conversaţia, explicaţia,
L
locuiește acesta, ale spațiului european demonstraţia,exerciţiul,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la munca în echipă,
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua problematizarea,
jocul
Națională a României”, „Ziua Europei”) c. forme de organizare a
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale colectivului:
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii frontală, activitate
Europene individuală/pe echipe,evaluare
orală şi scrisă
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale
dragostei față de țară
- vizionarea unor filme/imagini care prezintă elemente specifice țărilor
membre ale Uniunii Europene
- exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie,
școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi,
fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
- exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri
publice)
124
IV Persoana LOCURI DE ȚARA 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale:
APARTENENȚ NATALĂ. 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente caiet, fişe de lucru,imagini,
Ă ÎNSEMNEL 3.3 hartă
specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care b. procedurale:
E ȚĂRII
locuiește acesta, ale spațiului european conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la demonstraţia, exerciţiul,
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua problematizarea, învăţarea
Națională a României”, „Ziua Europei”) independentă
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale c. forme de organizare a
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii colectivului:
Europene frontală,individuală,evaluare
orală, activitate în grup/în
- lecturarea/audierea unor texte literare, istorice, care evocă manifestări ale perechi
- implicarea, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunității locale, în
proiecte, pe diferite teme cu conținut moral-civic
- participarea activă la realizarea proiectelor propuse de cadrul didactic, pe
diferite teme (de exemplu, valorificarea activităților tradiționale/tradițiilor
din comunitatea locală, ocrotirea mediului înconjurător apropiat,
cunoașterea monumentelor din România incluse în patrimoniul mondial
UNESCO)
V Persoana LOCURI DE ROMÂNIA, 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ MEMBRĂ A 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini , hartă
Ă UNIUNII 3.3 b. procedurale: conversaţia,
specifice ale localității în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în care explicaţia, demonstraţia,
EUROPEN
E locuiește acesta, ale spațiului european exerciţiul, problematizarea,
- realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor evenimente sărbătorite la învăţarea prin descoperire,
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua munca independentă
Națională a României”, „Ziua Europei”) colectivului: frontală,
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale activitate individuală/pe
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii echipe,evaluare orală şi scrisă
Europene
125
UNESCO)
VI Persoana LOCURI DE RECAPITU 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ LARE 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
Ă 3.3 b. procedurale: conversaţia,
locuiește acesta, ale spațiului european exerciţiul, problematizarea,
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua munca independentă
Națională a României”, „Ziua Europei”) colectivului: frontală,
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale activitate individuală/pe
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii echipe,evaluare orală şi scrisă
Europene
UNESCO)
VII Persoana LOCURI DE EVALUARE 1.1 - exerciții de prezentare a localității și a domiciliului 1 a. materiale: caiet, fişe de
APARTENENȚ 1.2 - realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care prezintă elemente lucru,imagini
Ă b. procedurale: conversaţia,
locuiește acesta, ale spațiului european exerciţiul, problematizarea,
nivel local, național, european (de exemplu: „Nedeia Munților”, „Ziua munca independentă, jocul
Națională a României”, „Ziua Europei”) colectivului:
- realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradiții locale frontală, activitate
- exerciții de recunoaștere a însemnelor țării, a însemnelor Uniunii individuală/pe echipe,evaluare
Europene orală şi scrisă
126
VIII Raporturile RAPORTURIL BINE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RĂU 2.1 lucru,imagini
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme b. procedurale:
lucrurile și CU CEILALȚI
OAMENI. morale conversaţia, explicaţia,
ființele
VALORI - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la demonstraţia, exerciţiul,
MORALE (I) problematizarea, învăţarea
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale independentă, jocul
adulților) c. forme de orga
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune nizare a colectivului:
frontală, activitate
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, individuală/pe echipe,evaluare
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate orală şi scrisă
IX Raporturile RAPORTURIL ALTRUISM 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – EGOISM 2.1 lucru,imagini cu diverse
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme obiecte, mini-cărticele,
OAMENI. morale b. procedurale: conversaţia,
ființele
VALORI - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la explicaţia, demonstraţia,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale munca independentă, jocul
adulților) c. forme de organizare a
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune colectivului:
frontală, activitate individuală,
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, în grup/ pe echipe,evaluare
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate orală şi scrisă
127
X Raporturile RAPORTURIL CINSTE – 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE NECINSTE 2.1 lucru,imagini
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme b. procedurale: conversaţia,
OAMENI. morale explicaţia, demonstraţia,
ființele
VALORI - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la exerciţiul, problematizarea,
MORALE (I) învăţarea prin descoperire,
munca independentă, jocul
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale c. forme de organizare a
adulților) colectivului: frontală,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune activitate individuală, în grup/
pe echipe,evaluare orală şi
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, scrisă
XI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 lucru,imagini
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme b. procedurale: conversaţia,
ființele
MORALE (I) învăţarea prin descoperire,
128
XII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 2.1 lucru,imagini cu diverse
animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme obiecte, planşe
OAMENI. morale b. procedurale: conversaţia,
ființele
VALORI - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la explicaţia, demonstraţia,
MORALE (I) exerciţiul, problematizarea,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune colectivului: frontală,
activitate individuală, în grup/
- exerciții de identificare a unor termeni care se referă la valori morale, pe echipe,evaluare orală şi
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate scrisă
XIII Raporturile RAPORTURIL RESPECT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE – LIPSĂ 2.1 lucru, imagini diverse,
2.2 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și CU CEILALȚI DE
OAMENI. RESPECT morale explicaţia, demonstraţia,
ființele
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
pe echipe, evaluare orală şi
129
publice)
XIV Raporturile RAPORTURIL 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE RESPONS 2.1 lucru, imagini diverse, imagini,
2.2 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme planşă
lucrurile și CU CEILALȚI ABILITATE
OAMENI. – LIPSĂ morale b. procedurale: conversaţia,
ființele
VALORI DE - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la explicaţia, demonstraţia,
MORALE (II) RESPONS exerciţiul, problematizarea,
ABILITATE învăţarea prin descoperire,
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune colectivului: frontală,
pornind, de exemplu, de la proverbe, fabule, desene animate adecvate scrisă
publice)
XV Raporturile RAPORTURIL SOLIDARIT 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
130
noastre cu E NOASTRE ATE – 2.1 animate familiare elevilor, din viața reală) pentru ilustrarea unor norme lucru, planşă, imagini diverse
lucrurile și CU CEILALȚI LIPSA DE 2.2 morale b. procedurale: conversaţia,
OAMENI. SOLIDARIT explicaţia, demonstraţia,
ființele - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la
VALORI ATE exerciţiul, problematizarea,
MORALE (II) contexte familiare elevilor (de exemplu, prezentate în povești, fabule, învăţarea prin descoperire,
scrisă
publice)
XVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 2.1 lucru, imagini diverse, planşe
ființele
MORALE (II) învăţarea prin descoperire,
131
publice)
XVII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 1.3 - utilizarea exemplelor (precum cele prezentate în povestiri, desene 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 2.1 lucru, imagini
OAMENI. morale explicaţia,, exerciţiul, munca
ființele
VALORI - recunoașterea respectării/încălcării unor norme morale, pornind de la independentă,
MORALE (II) c. forme de organizare a
desene animate familiare elevilor, comportamente ale copiilor și ale activitate individuală, în grup/
adulților) pe echipe,evaluare orală şi
- exerciții de identificare a rolului normei morale ca model de acțiune scrisă
publice)
XVIII Raporturile RAPORTURIL NORME 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE MORALE școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru,planşe, imagini
132
lucrurile și CU CEILALȚI fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață b. procedurale: conversaţia,
ființele OAMENI. - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene explicaţia,, exerciţiul, munca
VALORI independentă
- jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în c. forme de organizare a
MORALE (III)
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri colectivului: frontală,
publice) activitate individuală, în grup/
scrisă
XIX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru, planşă , imagini diverse,
CU CEILALȚI ÎN FAMILIE b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și fabule, desene animate adecvate vârstei elevilor, situații familiare de viață
OAMENI. explicaţia, demonstraţia,
ființele - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene exerciţiul, problematizarea,
VALORI
MORALE (III) - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în învăţarea prin descoperire,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri munca independentă, jocul
publice) colectivului: frontală,
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite activitate individuală, în grup/
contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, pe echipe,evaluare orală şi
școală, comunitate) scrisă
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui
grup (de exemplu, elevii calificați la nivel național la olimpiada de
Educație Civică) în situații date (de exemplu, la orele de curs, în perioada
de pregătire pentru olimpiadă)
- participarea la jocuri de rol care valorizează relaționarea pozitivă cu
copiii care provin din grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au
nevoi speciale
XX Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru, , imagini diverse,
CU CEILALȚI ÎN poveşti audio, lecturi ilustrate,
OAMENI. ȘCOALĂ ȘI planşă
ființele - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene b. procedurale: conversaţia,
VALORI ÎN
MORALE (III) GRUPUL - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în explicaţia, demonstraţia,
DE contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri exerciţiul, problematizarea,
PRIETENI învăţarea prin descoperire,
publice) munca independentă, jocul
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite c. forme de organizare a
contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, colectivului: frontală,
școală, comunitate) activitate individuală, în grup/
- simularea modului în care este necesar să se comporte membrii unui scrisă
133
nevoi speciale
XXI Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTUL 3.1 școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru imagini diverse,
CU CEILALȚI ÎN LOCURI b. procedurale: conversaţia,
OAMENI. PUBLICE explicaţia, demonstraţia,
VALORI
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri munca independentă, jocul
nevoi speciale
XXII Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE 3.1 școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru, imagini diverse, planşe
CU CEILALȚI cu medii de viaţă
OAMENI. b. procedurale: conversaţia,
ființele - exemplificarea unor comportamente moral-civice specifice vieții cotidiene explicaţia, demonstraţia,
VALORI
MORALE (III) - jocuri de rol care pun în practică comportamente moral-civice în exerciţiul, problematizarea,
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri învăţarea prin descoperire,
publice) c. forme de organizare a
- rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini simple de lucru, în diferite colectivului: frontală,
contexte ale vieții cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în clasă, activitate individuală, în grup/
școală, comunitate) pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
nevoi speciale
134
XXIII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 2.2 - exerciții de identificare a unor comportamente moral-civice în familie, 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE 3.1 școală, în grupul de prieteni, în locuri publice, pornind de la lecturi, lucru, poveşti audio
CU CEILALȚI b. procedurale: conversaţia,
VALORI
contexte familiare (din familie, școală, grupul de prieteni, din locuri munca independentă
nevoi speciale
XXIV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE comportamente prosociale/antisociale lucru, ,imagini diverse
CU CEILALȚI PROSOCIA b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și - finalizarea unor povestiri orale cu început dat, prin care să se pună în
OAMENI. LE explicaţia, demonstraţia,
ființele evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare, exerciţiul, problematizarea,
COMPORTAM
ENTE MORAL toleranță învăţarea prin descoperire,
CIVICE munca independentă
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe c. forme de organizare a
ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de comportamente colectivului: frontală,
conflictuale, agresive activitate individuală, în grup/
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit scrisă
comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă
…?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”)
XXV Raporturile RAPORTURIL COMPORT 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE AMENTE comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse
CU CEILALȚI ANTISOCI b. procedurale: conversaţia,
OAMENI. ALE explicaţia, demonstraţia,
COMPORTAM
135
conflictuale, agresive pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit
XXVI Raporturile RAPORTURIL RECAPITU 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE LARE comportamente prosociale/antisociale lucru, imagini diverse,
CU CEILALȚI procedurale: conversaţia,
COMPORTAM
conflictuale, agresive activitate individuală, în grup/
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit scrisă
XXVII Raporturile RAPORTURIL EVALUARE 2.3 - exerciții de recunoaștere și deosebire, în diferite contexte de viață, a unor 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu E NOASTRE comportamente prosociale/antisociale lucru, planşă magini diverse,
CU CEILALȚI imagini cu lecturi, reguli de
OAMENI. ocrotire a naturii,
ființele evidență comportamente bazate, de exemplu, pe ajutorare, cooperare, b. procedurale: conversaţia,
COMPORTAM
ENTE MORAL toleranță explicaţia, demonstraţia,
CIVICE exerciţiul, problematizarea,
- exerciții de manifestare a acordului față de comportamente bazate pe învăţarea prin descoperire,
ajutorare, cooperare, toleranță și a dezacordului față de comportamente munca independentă
conflictuale, agresive c. forme de organizare a
- exprimarea/argumentarea preferinței pentru adoptarea unui anumit activitate individuală, în grup/
comportament în situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci dacă pe echipe,evaluare orală şi
…?”) și de autoevaluare a comportamentului propriu (răspunzând la scrisă
XXVIII Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: : caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 lucru, , imagini diverse,
responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte b. procedurale: conversaţia,
lucrurile și ALE ÎNDATORI
COPILULUI RILE sau în cazuri date explicaţia, demonstraţia,
ființele
COPILULUI - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de exerciţiul, problematizarea,
(I) învăţarea prin descoperire,
respectare/încălcare a drepturilor copilului
munca independentă
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea c. forme de organizare a
drepturilor copiilor colectivului: frontală,
136
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a activitate individuală, în grup/
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, scrisă
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei
pantomime, jocuri de rol)
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și
exprimarea opiniilor personale
- simularea alegerii elevilor care reprezintă clasa (de exemplu, a șefului
clasei, a elevului participant în juriul unui concurs la nivel de școală)
- simularea participării/participarea la funcționarea unui consiliu local al
copiilor
XXIX Raporturile DREPTURILE DREPTURI 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LE ȘI 3.2 lucru, planşă imagini diverse,
responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte imagini cu lecturi, colaje din
lucrurile și ALE ÎNDATORI
COPILULUI RILE sau în cazuri date desene,simboluri, cuvinte,
ființele
COPILULUI - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de planşă, reguli de comunicare
eficientă, civilizată,
b. procedurale: conversaţia,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea explicaţia, demonstraţia,
drepturilor copiilor exerciţiul, problematizarea,
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a învăţarea prin descoperire,
munca independentă
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, c. forme de organizare a
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei colectivului: frontală,
pantomime, jocuri de rol) activitate individuală, în grup/
- discutarea unor cazuri reale sau imaginate care solicită decizie și pe echipe,evaluare orală şi
scrisă
copiilor
XXX Raporturile DREPTURILE RESPECT 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE AREA ȘI 3.2 lucru, planşă imagini diverse,
lucrurile și ALE ÎNCĂLCAR
COPILULUI EA sau în cazuri date explicaţia, demonstraţia,
ființele
DREPTURI - recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de exerciţiul, problematizarea,
LOR învăţarea prin descoperire,
COPILULUI munca independentă
137
copiilor
XXXI Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 lucru, planşă b. procedurale:
responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte conversaţia, explicaţia,
lucrurile și ALE
COPILULUI sau în cazuri date demonstraţia, exerciţiul,
ființele
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de problematizarea, învăţarea
independentă
copiilor
XXXII Raporturile DREPTURILE EVALUARE 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale:caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE 3.2 lucru, planşe cb.
responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte procedurale:, conversaţia,
lucrurile și ALE
COPILULUI sau în cazuri date explicaţia, demonstraţia,
ființele
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de exerciţiul, problematizarea,
învă
ţarea prin descoperire, munca
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea independentă jocul
drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a colectivului: frontală,
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, pe echipe,evaluare orală şi
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei scrisă
138
copiilor
XXXIII Raporturile DREPTURILE RECAPITU 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: caiet, fişe de
noastre cu UNIVERSALE LARE 3.2 lucru, planşe diverse
lucrurile și ALE FINALĂ
COPILULUI sau în cazuri date explicaţia, demonstraţia,
ființele
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de exerciţiul, problematizarea,
învă
ţarea prin descoperire, munca
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea independentă jocul
drepturilor copiilor c. forme de organizare a
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a colectivului: frontală,
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații, pe echipe,evaluare orală şi
realizarea unui dialog, a unei scheme, a unui desen, prezentarea unei scrisă
copiilor
XXXIV Raporturile DREPTURILE EVALUARE 2.4 - exerciții de identificare a drepturilor universale ale copilului și a 1 a. materiale: teste, fişe
noastre cu UNIVERSALE FINALĂ 3.2 b. procedurale: munca
3.3 responsabilităților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte independentă, jocul
lucrurile și ALE
COPILULUI sau în cazuri date c. forme de organizare a
ființele
- recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri date, a unor situații de colectivului: frontală,
- studii de caz pentru discutarea consecințelor care decurg din încălcarea scrisă
drepturilor copiilor
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în modalități alese de elevi, a
unor drepturi ale copilului (de exemplu, prin formularea unei explicații,
139
copiilor
UNESCO)
JOC ȘI MIȘCARE
Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna tenţe ore
I Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete cu 1.1 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de deplasări în 1.2 - parcurgerea de trasee aplicative amenajate în săli și în aer liber obiecte
motrică 2.1 - participarea la ștafete și jocuri de mișcare integrate în activitățile b. procedurale:
mers, cu schimbări de diferite variante 2.2 conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de
direcție de mers ludice școlare și posibil a fi utilizate în activitățile extrașcolare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -acționarea în jocuri de mișcare cu manevrarea de obiecte, cu jocul
forme și dimensiuni diferite, sub formă de întrecere, între echipe, c. forme de organizare a
cu efective variate colectivului:
frontală, individuală,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
evaluare orală
joc și mișcare
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de
joc și mișcare
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de
echipă, starter, arbitru, scorer etc.)
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor
- felicitarea coechipierilor/adversarilor
- autoanaliza randamentului propriu
- analiza randamentului echipelor
II Capacitate Jocuri de mișcare JOC: Ștafete cu 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând variante de deplasări în 1.2 locomoție obiecte
motrică diferite variante 2.1 b. procedurale:
mers, cu schimbări de - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de de mers 2.2 conversaţia, explicaţia,
direcție manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
140
cadrul unui grup c. forme de organizare a
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate colectivului:
între echipe, sub formă de întrecere
evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
III Capacitate Jocuri de mișcare și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând JOC: Vizitiul și 2.1 locomoție mingi
motrică 2.2 b. procedurale:
variante de alergare: căluțul, Figurile - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- în zig-zag geometrice manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
joc și mișcare c. forme de organizare a
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
joc și mișcare frontală, individuală,
evaluare orală
IV Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Troica, 1.1 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Semănatul și 2.1 îndeplinirea adecvată a rolurilor de conducere/subordonare în obiecte, mingi
motrică culesul 2.2 cadrul activităților de joc și mișcare b. procedurale:
variante de alergare: conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de cartofilor, Cursa - participarea la repartizarea rolurilor în cadrul grupurilor
comunicare și - cu ocolire de obstacole vocalelor, demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă Vizitiul și doi cai, - participarea la constituirea echipelor jocul
Calculatoarele -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de c. forme de organizare a
locomoție colectivului:
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de frontală, individuală,
evaluare orală
manipulare
joc și mișcare
141
joc și mișcare
V Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Vânătorul, 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând vrabia și albina, 2.1 locomoție obiecte, mingi
motrică Șoarecele și 2.2 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de pisica conversaţia, explicaţia,
- cu trecere peste manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă obstacole - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
evaluare orală
VI Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Poșta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând merge 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică Din cerc în cerc 2.1 b. procedurale:
variante de alergare: - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de Naveta spațială 2.2 conversaţia, explicaţia,
- cu transport, punere și manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă culegere de obiecte -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
între echipe, sub formă de întrecere frontală, individuală,
evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
142
VII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Elasticul 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând Șotronul 2.1 locomoție coarda
motrică Cercurile 2.2 b. procedurale:
variante de sărituri cu - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de zburătoare conversaţia, explicaţia,
desprindere de pe un manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
picioare; în lungime, joc și mișcare c. forme de organizare a
înălțime și adâncime, cu frontală, individuală,
joc și mișcare
coardă evaluare orală
VIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Ferește-ți 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete cuprinzând picioarele 2.1 locomoție coarda
motrică Broscuțele sar 2.2 b. procedurale:
variante de sărituri cu - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de în lac conversaţia, explicaţia,
desprindere de pe un manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și Cercurile
lucru în echipă picior și de pe ambele - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
zburătoare
picioare; cu coardă joc și mișcare c. forme de organizare a
evaluare orală
IX Capacitate Jocuri de mișcare și ștafeteJOC:
cuprinzând
Suveica 1.1 organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite 1 a. materiale:
psiho – dublă
variante de aruncare și prindere: 1.2 (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică Ferește-ți capul 2.1 b. procedurale:
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la 2.2 - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de Mingea la
comunicare și partener căpitan, - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă extracurriculare jocul
- acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă c. forme de organizare a
colectivului:
de întrecere frontală, individuală,
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în evaluare orală
cadrul unui grup
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate
143
joc și mișcare
joc și mișcare
X Capacitate Jocuri de mișcare și ștafeteJOC:
cuprinzând
Vânătorii 1.1 - organizarea de jocuri de mișcare cu efective și reguli diferite 1 a. materiale:
psiho – și rațele
variante de aruncare și prindere: 1.2 (simplificate, adaptate, crescute ca dificultate) mingi
motrică Între două 2.1 b. procedurale:
- aruncare împinsă cu două mâini de la 2.2 - organizarea de jocuri de mișcare în condiții variabile conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de focuri,
comunicare și piept - adaptarea unor jocuri însușite la condițiile unor activități demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă extracurriculare jocul
- acceptări și acordări de revanșe la jocurile desfășurate sub formă c. forme de organizare a
colectivului:
de întrecere frontală, individuală,
-realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în evaluare orală
cadrul unui grup
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate
joc și mișcare
joc și mișcare
XI Capacitate Jocuri de mișcare și ștafeteJOC:
cuprinzând
Ciobanulvariante
1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – de aruncare și prindere: își apără oile 1.2 locomoție mingi
motrică Țintașii iscusiți 2.1 b. procedurale:
- prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de Suveica 2.2 conversaţia, explicaţia,
- prindere cu două mâini încrucișată
a mingii transmise de manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă un partener -realizarea unor sarcini motrice de manipulare a diferitelor obiecte, în jocul
144
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
XII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete1.1
JOC: Derdelușul -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – Ajută-te
cuprinzând deprinderi motrice singur
complexe 1.2 locomoție obiecte, mingi
motrică Lupta cocoșilor 2.1 - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
b. procedurale:
(utilitar-aplicative): 2.2 conversaţia, explicaţia,
Deprinderi de Ancorăm manipulare
comunicare și - tracțiune-împingere corabia la mal demonstraţia, exerciţiul,
evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
XIII Capacitate Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete1.1
JOC: Toboganul -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 2.1 locomoție scări fixe
motrică 2.2 b. procedurale:
(utilitar-aplicative): - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de conversaţia, explicaţia,
- cățărare-coborâre manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
evaluare orală
145
XIV Capacitate Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete1.1
JOC: Avionul -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – cuprinzând deprinderi motrice complexe 2.1
Transportul locomoție obiecte, mingi
motrică rănitului 2.2 b. procedurale:
(utilitar-aplicative): - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de Cobilița conversaţia, explicaţia,
- tracțiune manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și Remorcarea
lucru în echipă -escaladare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de jocul
evaluare orală
XV Capacitate RECAPITULARE JOC: Vizitiul și 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – doi cai 1.2 locomoție obiecte, mingi, corda
motrică Șarpele își 2.1 b. procedurale:
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de prinde coada 2.2 conversaţia, explicaţia,
manipulare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și Cursa
broscuțelor
evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
XVI Capacitate EVALUARE JOC: Naveta 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – spațială 1.2 locomoție obiecte, mingi, coarda
motrică Apărătorul 2.1 b. procedurale:
- participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de cetății 2.2 conversaţia, explicaţia,
146
comunicare și manipulare demonstraţia, exerciţiul,
cadrul unui grup
colectivului:
- implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor, desfășurate frontală, individuală,
între echipe, sub formă de întrecere evaluare orală
joc și mișcare
joc și mișcare
XVII Capacitate JOCURI LIBERE JOC: Ogarul și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de 1 a. materiale:
psiho – iepurele joc și mișcare obiecte, mingi, coarda
motrică Mingea prin b. procedurale:
Deprinderi de tunel conversaţia, explicaţia,
joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și
lucru în echipă -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de jocul
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) c. forme de organizare a
- participare la tragerea la sorți, la constituirea echipelor colectivului:
- felicitarea coechipierilor/adversarilor frontală, individuală,
evaluare orală
XVIII Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând Vânătorul 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților vrabia și albina - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de demonstraţia, exerciţiul,
motrice combinate: Al treilea fuge manipulare jocul
comunicare și
lucru în echipă - viteza de deplasare în - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
relație cu un partener joc și mișcare colectivului:
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de frontală, individuală,
joc și mișcare evaluare orală
147
XIX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Nu te lăsa 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale: scări fixe
psiho – ștafete vizând frate 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică Banda rulantă 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de Nu te lăsa frate demonstraţia, exerciţiul,
motrice combinate: manipulare jocul
comunicare și - variantă
lucru în echipă - forță dinamică a - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
trunchiului și joc și mișcare colectivului:
abdomenului evaluare orală
joc și mișcare
XX Capacitate Jocuri de mișcare și JOC: Șoarecele 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de 1 a. materiale:
psiho – ștafete vizând isteț și pisica 2.1 locomoție b. procedurale:
motrică periculoasă 2.2 conversaţia, explicaţia,
dezvoltarea calităților - participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea unor deprinderi de
Deprinderi de Șotronul demonstraţia, exerciţiul,
motrice combinate: manipulare jocul
comunicare și Vânătorii și
lucru în echipă - rezistența generală - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de c. forme de organizare a
rațele, joc și mișcare colectivului:
joc și mișcare evaluare orală
XXI Capacitate Jocuri pentru JOC: Ocupă 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- locul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare b. procedurale:
motrică Păsărelele intră- 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu
motorie: demonstraţia, exerciţiul,
Deprinderi de n cuib - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de
comunicare și - coordonare ochi – mână Recunoaște-ți jocul
lucru în echipă - coordonare ochi – joc și mișcare c. forme de organizare a
vecinii
picior Țintașii iscusiți - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de evaluare orală
148
XXII Capacitate Jocuri pentru JOC: Poșta 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
psiho – coordonare oculo- merge, Cercurile 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
motrică zburătoare 2.2 b. procedurale:
motorie: - participarea la jocuri de orientare în spațiu
Deprinderi de Vânătorii și conversaţia, explicaţia,
- coordonare generală - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
comunicare și rațele, Între
lucru în echipă joc și mișcare jocul
două focuri
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de c. forme de organizare a
joc și mișcare colectivului:
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de frontală, individuală,
evaluare orală
XXIII Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Uliul și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor porumbeii 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
2.2 b. procedurale:
Deprinderi de cardiace și respiratorii - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și conversaţia, explicaţia,
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
joc și mișcare jocul
evaluare orală
XXIV Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Năvodul, 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ dezvoltarea funcțiilor Leapșa – pe 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi, scări fxe
ghemuite 2.2 b. procedurale:
Deprinderi de cardiace și respiratorii - participarea la jocuri de orientare în spațiu
lucru în echipă demonstraţia, exerciţiul,
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXV Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Derdelușul 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite Cărăușii 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
149
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber 2.2 - participarea la jocuri de orientare în spațiu b. procedurale:
comunicare și - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă demonstraţia, exerciţiul,
joc și mișcare
jocul
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
XXVI Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Țintașii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ desfășurate în diferite iscusiți, Cursa 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
pe numere 2.2 b. procedurale:
Deprinderi de anotimpuri, în aer liber - participarea la jocuri de orientare în spațiu
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
evaluare orală
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Vânătorii 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ constituite spontan, în și rațele 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,b.
Ciobanul își 2.2 procedurale: conversaţia,
Deprinderi de timpul liber, incluzând - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și apără oile explicaţia, demonstraţia,
întrecerea între grupuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de exerciţiul, jocul
lucru în echipă
XXVII Stil de viață Jocuri de mișcare JOC: Mingea la 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ constituite spontan, în căpitan, 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
2.2 b. procedurale:
150
Deprinderi de timpul liber, incluzând - participarea la jocuri de orientare în spațiu conversaţia, explicaţia,
comunicare și întrecerea între grupuri Între două focuri - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă jocul
joc și mișcare
XXIX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Batistuța 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate Vânătorul iscusit 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare obiecte, mingi,
2.2 b. procedurale:
Deprinderi de în excursii, tabere, - participarea la jocuri de orientare în spațiu
drumeții - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
evaluare orală
XXX Stil de viață Jocuri de mișcare pentru JOC: Acul cu 1.3 1 a. materiale:
activ timpul liber desfășurate ața 2.1 -acționarea în jocuri de mișcare pentru consolidarea achizițiilor obiecte, mingi,
Deprinderi de Salut prietene 2.2 dobândite în cadrul celorlalte discipline de studiu b. procedurale:
în excursii, tabere, conversaţia, explicaţia,
comunicare și - practicarea jocurilor de mișcare în programul proiectelor de grup
drumeții demonstraţia, exerciţiul,
lucru în echipă
desfășurate extracurricular (serbări tematice, expediții, tabere etc.) jocul
colectivului:
evaluare orală
XXXI Stil de viață Ofertele școlilor și JOC: 1.3 -participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ comunităților locale de Calculatorul 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de practicare a activităților - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și b. procedurale:
fizice (concursuri școlare - realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
– în școală, între școli; joc și mișcare demonstraţia, exerciţiul,
centre locale de inițiere - implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
151
în diferite sporturi, -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
serbări sportive) echipă, starter, arbitru, scorer etc.) frontală, individuală,
evaluare orală
XXXII Stil de viață Activități turistice JOC: Mingea pe 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
activ pod 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Unde-s doi 2.2 obiecte, mingi,
Deprinderi de - participarea la jocuri de orientare în spațiu
comunicare și puterea crește b. procedurale:
- realizarea unor sarcini de colaborare în practicarea activităților de conversaţia, explicaţia,
lucru în echipă
- implicarea activă în evitarea/ medierea conflictelor în activitățile de jocul
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
evaluare orală
XXXII Stil de viață RECAPITULARE JOC: 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
I activ Coșulețul cu 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
două toarte 2.2 obiecte, mingi,
comunicare și Mingea prin b. procedurale:
lucru în echipă tunel (variant)
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în echipă (căpitan de colectivului:
evaluare orală
XXXI Stil de viață EVALUARE JOC: Crabii și 1.3 participarea la ștafete cu solicitări de eforturi diferite 1 a. materiale:
V activ creveții 2.1 - parcurgerea de trasee aplicativ-utilitare casetofon, cd-uri, laptopul,
Îndemânaticii 2.2 obiecte, mingi,
comunicare și b. procedurale:
lucru în echipă
colectivului:
152
echipă, starter, arbitru, scorer etc.) evaluare orală
MUZICĂ ȘI MIȘCARE
Săptă Domeniul Tema Conţinuturile Com Activităţi de învăţare Nr. Resurse

mâna pe ore
tenţe
I Cântarea Recapitularea 1.1 -audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA cunoștințelor din 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
VOCALĂ clasa a III-a 3.1 b. procedurale:
dinamice şi timbrale conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – demonstraţia, exerciţiul,
Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) jocul
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe c. forme de organizare a
colectivului:
internet) frontală, individuală,
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate evaluare orală
-audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu
textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de
înălţimi de sunete şi valori de note şi pause
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente
muzicale însoţite de dans
II Cântarea Cântare vocală, în 1.2 -audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu 1 a. materiale:
vocală CÂNTAREA colectiv, în grupuri, 2.1 textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de casetofon, cd-uri, laptopul,
VOCALĂ 3.3 b. procedurale:
individual înălţimi de sunete şi valori de note şi pause conversaţia, explicaţia,
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, demonstraţia, exerciţiul,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive jocul
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, c. forme de organizare a
colectivului:
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea frontală, individuală,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) evaluare orală
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente
153
muzicale, percuţie corporală
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi
mişcării scenice (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte scenete
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat
III Elemente Portativul, cheia 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE SOL, gama DO 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ b. procedurale:
MUZICAL
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu demonstraţia, exerciţiul,
textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de jocul
înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze c. forme de organizare a
colectivului:
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de frontală, individuală,
sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii evaluare orală
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă
întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime)
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi
mici)
IV Elemente ELEMENTE Notele de la SOL 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj DE LIMBAJ (octava mică) la 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical MUZICAL SOL2 b. procedurale:
- audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu demonstraţia, exerciţiul,
textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de jocul
înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze c. forme de organizare a
colectivului:
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de frontală, individuală,
sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii evaluare orală
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă
întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime)
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi
paşi mici)
V Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, pătrimea, 2.2 casetofon, cd-uri, laptopul,
154
muzical DE LIMBAJ optimea, doimea 3.2 textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de b. procedurale:
MUZICAL înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de jocul
sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii c. forme de organizare a
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă colectivului:
întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) frontală, individuală,
evaluare orală
mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor,
apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
- exersarea scrierii unor melodii simple, deja cunoscute
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare,
individuale/colective
VI Elemente Ritmul –măsura de 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE doi timpi, pătrimea, 2.2 textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ optimea, doimea 3.2 b. procedurale:
înălţimi de sunete şi valori de note şi pauze conversaţia, explicaţia,
MUZICAL
- exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea noţiunilor de portativ, cheie (de demonstraţia, exerciţiul,
sol), înălţimi de note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii jocul
- exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise evaluare orală
mici)
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide,
binare/ternare, individuale/colective
VII Elemente Pauza de un timp. 1.2 - exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea noţiunilor de valori de note (notă 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Pauza de o jumătate 2.1 întreagă, doime, pătrime, optime), respectiv de pauze (pătrime, optime) casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ de timp 2.2 b. procedurale:
- jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise conversaţia, explicaţia,
MUZICAL
- jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea demonstraţia, exerciţiul,
pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi jocul
mici) c. forme de organizare a
colectivului:
155
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, frontală, individuală,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive evaluare orală
VIII Elemente Măsura de trei timpi 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.1 textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ 2.2 b. procedurale:
MUZICAL
colectivului:
mici)
- interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor,
tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive
IX Elemente Măsura de patru 1.2 - audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi pauzelor unor cântece simple, cu 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE timpi. Nota întreagă 2.1 textul muzical în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe tablă succesiunea de casetofon, cd-uri, laptopul,
MUZICAL
colectivului:
mici)
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a
înălţimilor, apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori
X Elemente Folclorul copiilor. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE Colinde. Genuri 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ clasice. Genuri de 3.1 b. procedurale:
156
MUZICAL divertisment dinamice şi timbrale conversaţia, explicaţia,
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe demonstraţia, exerciţiul,
jocul
internet) c. forme de organizare a
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă,
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul)
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de scurte
fragmente muzicale contrastante
XI Elemente Recapitulare 1.2 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
MUZICAL
internet) jocul
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare,
XII Elemente Evaluare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 1.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
MUZICAL
internet) jocul
157
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate colectivului:
evaluare orală
XIII Elemente TIMBRUL ȘI Timbrul. Sunete din 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA mediul înconjurător, 3.1 tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive casetofon, cd-uri, laptopul,
Muzical sunete vocale, b. procedurale:
- jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, conversaţia, explicaţia,
sunete
Cântare instrumentale împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
instrument melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
colectivului:
muzicale, percuţie corporală frontală, individuală,
- realizarea unor momente sincretice, prin îmbinarea textului, muzicii şi evaluare orală
- jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice animalelor pentru ilustrarea
unui fragment muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei lebedelor, ca în
baletul vizionat, faţă de mişcarea greoaie a ursului)
- stimularea exprimării spontane a unor reacţii, emoţii, sentimente faţă de
scurte fragmente muzicale contrastante
XIV Elemente TIMBRUL ȘI Dinamica. Nuanțe 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, 1 a. materiale:
de limbaj DINAMICA 3.1 tempo-ului, dar şi sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice sugestive casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical b. procedurale:
împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
colectivului:
158
XV Elemente TIMBRUL ȘI Recapitulare - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, 1 a. materiale:
muzical 3.1 b. procedurale:
colectivului:
XVI Elemente TIMBRUL ȘI Evaluare 2.1 - interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri expresive datorate nuanţelor, 1 a. materiale:
muzical b. procedurale:
colectivului:
XVII Elemente TIMBRUL ȘI Jocuri muzicale 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
159
de limbaj DINAMICA 2.1 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 3.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, b. procedurale:
Cântare împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea demonstraţia, exerciţiul,
instrument melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) jocul
ală - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente c. forme de organizare a
muzicale, percuţie corporală colectivului:
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente evaluare orală
-improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament
prin percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi
- exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul sunetelor şi mişcării, faţă de o stare
emoţională, impresie etc
XVIII Elemente Semnele de repetiție 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE 2.2 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
- exersarea citirii unor fragmente de melodii cunoscute, mai întâi a înălţimilor, conversaţia, explicaţia,
MUZICAL
apoi a duratelor, apoi prin corelarea celor doi parametri sonori demonstraţia, exerciţiul,
jocul
colectivului:
evaluare orală
XIX Elemente Repetiție și 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE schimbare în linia 2.2 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ melodică b. procedurale:
MUZICAL
jocul
colectivului:
evaluare orală
XX Elemente Elemente de formă- 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE strofa și refrenul. 2.2 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical DE LIMBAJ Repetiție și b. procedurale:
MUZICAL schimbare în text
160
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXI Elemente Legătura dintre text 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE și melodie 2.2 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
MUZICAL
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXII Elemente Alterații-diez, 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
de limbaj ELEMENTE bemol, becar 2.2 - jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece casetofon, cd-uri, laptopul,
MUZICAL
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXIII Elemente Recapitulare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
MUZICAL
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXIV Elemente Evaluare 1.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor 1 a. materiale:
MUZICAL
jocul
colectivului:
evaluare orală
XXV Cântare CÂNTAREA Percuția corporală 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
161
instrument INSTRUME diversă 2.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ 3.1 dinamice şi timbrale b. procedurale:
internet) colectivului:
scurte fragmente muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul animalelor de
C. Saint Saens)
XXVI Cântare CÂNTAREA Orchestra de jucării 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, 1 a. materiale:
instrument INSTRUME muzicale. 3.3 împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ Instrumente b. procedurale:
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) conversaţia, explicaţia,
muzicale. Cântarea
cu acompaniament - acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente demonstraţia, exerciţiul,
muzicale, percuţie corporal jocul
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date c. forme de organizare a
colectivului:
- improvizarea unor fragmente melodice, pe un ritm dat frontală, individuală,
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament evaluare orală
emoţională, impresie etc.
- crearea unor fragmente melodico-ritmice simple, utilizând programe
informatice
- dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a celor proprii
XXVII Cântare CÂNTAREA Recapitulare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, 1 a. materiale:
instrument 3.1 casetofon, cd-uri, laptopul,
162
ală INSTRUME 3.3 împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea b. procedurale:
NTALĂ melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente jocul
muzicale, percuţie corporal c. forme de organizare a
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date colectivului:
evaluare orală
informatice
XXVII Cântare CÂNTAREA Evaluare 2.1 - jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor sau între grupuri, ştafetă, 1 a. materiale:
I instrument INSTRUME 3.1 împărţirea sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea casetofon, cd-uri, laptopul,
ală NTALĂ 3.3 b. procedurale:
melodiei/acompaniament, ritmul melodiei/metrul) conversaţia, explicaţia,
- acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării muzicale, instrumente demonstraţia, exerciţiul,
muzicale, percuţie corporal jocul
- improvizarea unor melodii, plecând de la un grup de înălţimi de sunete date c. forme de organizare a
colectivului:
- generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament evaluare orală
informatice
XXIX Mişcare pe MIȘCARE Tactarea măsurii. 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ Mișcări sugerate de 3.1 casetofon, cd-uri, laptopul,
163
ritm. Expresivitate, 3.3 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte b. procedurale:
Elemente mișcări libere dinamice şi timbrale conversaţia, explicaţia,
de limbaj demonstraţia, exerciţiul,
muzical - vizionarea unor desene animate cu suport muzical (de exemplu: Disney – jocul
Fantasia 2000 – Beethoven, Şostakovici, Respighi) c. forme de organizare a
- vizionarea unor spectacole de muzică şi balet (în sala de spectacol sau pe colectivului:
evaluare orală
- exprimarea unor păreri personale faţă de lucrările audiate/vizionate
C. Saint Saens)
-generarea unui dans liber sau a altor elemente de mişcare (acompaniament prin
percuţie corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii, sau create de colegi
informatice
XXX Mişcare pe MIȘCARE Dansuri populare 1.1 - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 3.2 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.3 b. procedurale:
colectivului:
- dansuri populare cu caracteristici diverse, cu manifestare individuală, pe
perechi sau în grup
164
informatice
XXXI Mişcare pe MIȘCARE Dansuri de - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ societate și 1.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
moderne 3.2 b. procedurale:
3.3 dinamice şi timbrale conversaţia, explicaţia,
colectivului:
informatice
XXXII Mişcare pe MIȘCARE Recapitulare - audierea unor piese muzicale, cu observarea unor diferenţieri de gen, 1 a. materiale:
muzică PE MUZICĂ 1.1 expresivitate, tempo (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, aspecte casetofon, cd-uri, laptopul,
3.2 b. procedurale:
3.3 dinamice şi timbrale conversaţia, explicaţia,
colectivului:
165
informatice
XXXII Elemente MIȘCARE Evaluare 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
I de limbaj PE MUZICĂ Jocuri 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea casetofon, cd-uri, laptopul,
muzical 2.1 b. procedurale:
3.1 pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi conversaţia, explicaţia,
Cântarea 3.2 mici) demonstraţia, exerciţiul,
vocală - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor jocul
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente frontală, individuală,
muzicale însoţite de dans evaluare orală
C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare,
XXXI Cântarea MIȘCARE Jocuri muzicale 1.2 - jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor de note deja scrise 1 a. materiale:
V vocală PE MUZICĂ 1.3 - jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări (de exemplu, diferenţierea casetofon, cd-uri, laptopul,
2.1 b. procedurale:
3.1 pătrimilor şi optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas mare şi doi paşi conversaţia, explicaţia,
3.2 mici) demonstraţia, exerciţiul,
3.3 - exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor în strofe şi comparării lor jocul
- jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia unor cântece c. forme de organizare a
colectivului:
- jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de vizionarea unor fragmente frontală, individuală,
muzicale însoţite de dans evaluare orală
166
C. Saint Saens)
jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri lente/rapide, binare/ternare,
informatice
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE
Săptă Domeniul Unitatea de învăţare Conţinuturi/Tema Compe- Activităţi de învăţare Nr. Resurse
mâna Tema plastică tenţe ore
Recapitularea şi evaluarea competenţelor dobândite în 1 a.materiale: caietul de arte
clasa a III-a vizuale şi abilităţi practice creioane
colorate, creioane
cerate,creioane,acuarele,guaşe,
RECAPITULARE/
tempera, pensule
I EVALUARE Compoziție plastică
b. procedurale: conversaţia,
INIȚIALĂ
explicaţia, exerciţiul
colectivului: activitate frontală,
activitate individuală
II DESEN FANTEZII DE Simfonia punctelor 1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNĂ (Punctul - element de 2.1 ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
limbaj plastic) 2.2 mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri cu
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii peniţe de dimensiuni diferite,
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, creioane colorate, creioane
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de tempera, pensule
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în b. procedurale: conversaţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate explicaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor c. forme de organizare a
materiale, prin experiment practice colectivului: activitate frontală,
167
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu activitate individuală
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
de grup
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
elementelor de limbaj
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind
descompunerea și recompunerea unor forme cunoscute
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de observare a diferitelor 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 ipostaze ale punctului și liniei în compoziții plastice și în vizuale şi abilităţi practice, pixuri
2.2 mediul înconjurător cu gel de diferite culori,stilouri cu
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură peniţe de dimensiuni diferite,
care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice, creioane colorate, creioane
groase, subțiri, curbe, frânte cerate,creioane,acuarele,guaşe,
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii tempera, pensule
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, b. procedurale conversaţia,
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) explicaţia, demonstraţia,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de observaţia, exerciţiul,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în problematizarea
vederea obținerii unor rezultate anticipate c. forme de organizare a
Jocul liniilor (Linia -
DESEN FANTEZII DE - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului: activitate frontală,
III element de limbaj
PICTURĂ TOAMNĂ materiale, prin experiment practic activitate individuală
plastic)
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu
de grup
informatice
IV DESEN FANTEZII DE Mesajul formei 1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul 1 a. materiale: caietul de arte
PICTURĂ TOAMNĂ (Forma şi valoarea - 1.2 prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de vizuale şi abilităţi practice, pixuri
elemente de limbaj 2.1 exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) cu gel de diferite culori,stilouri cu
plastic) 2.2 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul peniţe de dimensiuni diferite,
Satului etc. creioane colorate, creioane
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii cerate,creioane,acuarele,guaşe,
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, tempera, pensule
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) b. procedurale: conversaţia,
168
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de explicaţia, demonstraţia,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în observaţia, exerciţiul
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului:activitate frontală,
materiale, prin experiment practic activitate individuală
de grup
1.1 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vizuale şi abilităţi
2.1 vederea obținerii unor rezultate anticipate practice,acuarele,guaşe,
2.2 - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor tempera, pensule, versurile
materiale, prin experiment practic poeziei Rapsodii de toamnă,
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu George Topîrceanu
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale b. procedurale: conversaţia,
DESEN FANTEZII DE Recapitulare. - organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, explicaţia, demonstraţia,
V
PICTURĂ TOAMNĂ Evaluare a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul observaţia, exerciţiul
elementelor de limbaj c. forme de organizare a
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de colectivului: activitate frontală,
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere activitate individuală
informatice
VI PICTURĂ PICĂTURI DE Dansul culorilor 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a. materiale: caietul de arte
CULOARE (Culori primare și 2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,
culori binare) 2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) acuarele,guaşe, tempera,
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, pensule
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul b. procedurale: conversaţia,
elementelor de limbaj explicaţia, demonstraţia,
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de observaţia, exerciţiul
plecare cuvinte cheie sau expresii literare la alegere c. forme de organizare a
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de colectivului: activitate frontală,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în activitate individuală
vederea obținerii unor rezultate anticipate
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor
materiale, prin experiment practice
de grup
169
informatice
1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,
2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) acuarele,guaşe, tempera,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de pensule
vederea obținerii unor rezultate anticipate explicaţia, demonstraţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor observaţia, exerciţiul
materiale, prin experiment practice c. forme de organizare a
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu colectivului: activitate frontală,
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și activitate individuală
Dialogul culorilor
PICĂTURI DE de grup
VII PICTURĂ (Culori calde și culori
CULOARE - organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
reci)
- obținerea efectului sugestiv intenționat prin dominantă
cromatică (zi însorită-zi ploioasă)
informatice
VIII PICTURĂ PICĂTURI DE Armonie în culoare 1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul 1 a. materiale: caietul de arte
CULOARE (Nuanţe şi tonuri) 1.2 prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de vizuale şi abilităţi practice, pahar,
2.1 exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) acuarele, guaşe,tempera,
2.2 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul pensule, foarfecă
Satului etc. b. procedurale: conversaţia,
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii explicaţia, demonstraţia,
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, observaţia, exerciţiul
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) c. forme de organizare a
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de colectivului: activitate frontală,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în activitate individuală
de grup
170
informatice
1.2 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice, pahar,
2.1 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) acuarele, guaşe,tempera,
2.2 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de pensule
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu observaţia, exerciţiul
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și c. forme de organizare a
PICĂTURI DE Recapitulare. de grup colectivului: activitate frontală,
IX PICTURĂ
CULOARE Evaluare - organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, activitate individuală
informatice
X PICTURĂ MIRAJ DE IARNĂ La mulți ani, români! 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a.materiale: caietul de arte vizuale
(Pictură pe suport 2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, şi abilităţi practice, marker, coloranți
textil) 2.3 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) cu termofixare, șablon, tricou,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de material textil alb
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în b. procedurale: explicaţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate demonstraţia, observaţia, exerciţiul,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor problematizarea
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în colectivului: activitate frontală,
scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din activitate individuală
texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe
sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc.
de grup
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite
informatice
- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor:
Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/
pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de
modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
171
personalizate etc.
1.1 - asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul 1 a. materiale: : caietul de arte
1.2 prezentării spațiului ambiental urban sau rural (de vizuale şi abilităţi practice
2.1 exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor reprezentative) creioane colorate, creioane
2.3 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul cerate,creioane,șablon
Satului etc. b. procedurale: conversaţia,
- identificarea unor elemente decorative în creații explicaţia, demonstraţia,
populare diverse observaţia, exerciţiul.
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu c. forme de organizare a
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și colectivului: activitate frontală,
de grup activitate individuală
Artă populară (Linia, - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii
DESEN
XI MIRAJ DE IARNĂ punctul, forma - dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi,
PICTURĂ
elemente decorative) fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării)
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în
materiale, prin experiment practic
de grup
informatice
2.3 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) foarfecă, creion, lipici
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de b. procedurale: conversaţia,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în explicaţia, demonstraţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul
materiale, prin experiment practice colectivului: activitate frontală,
Clinchet de - generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu activitate individuală
MACHETE ȘI
XII MIRAJ DE IARNĂ sărbătoare (Tehnica diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
MODELE
Kirigami) de grup
informatice
personalizate etc.
172
1.2 apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vizuale şi abilităţi practice, șablon,
2.1 vederea obținerii unor rezultate anticipate creioane colorate, creioane
2.3 - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor cerate,creioane,acuarele,guaşe,
2.4 materiale, prin experiment practice tempera, pensule
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu b. procedurale: conversaţia,
DESEN diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și explicaţia, demonstraţia,
PICTURĂ Recapitulare. de grup observaţia, exerciţiul
XIII MIRAJ DE IARNĂ
MACHETE ȘI Evaluare - realizarea de compoziții simple folosind aplicații c. forme de organizare a
MODELE informatice colectivului: activitate frontală,
- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: activitate individuală
personalizate etc.
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,creion
2.3 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) b. procedurale: conversaţia,
Lumea poveştilor - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului: activitate frontală,
O LUME
XIV DESEN (Scenariu prin materiale, prin experiment practice activitate individuală
MINUNATĂ schiţare) - generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu
de grup
- realizarea de scenarii și derularea lor prin schițare sau
fotografiere
materiale diferite
2.3 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) diferite bucăţi de material textil,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de acuarele, pensule, hârtie
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în creponată, material textil, lipici,
vederea obținerii unor rezultate anticipate foarfecă, panglică îngustă
Personaje din
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor b. procedurale: conversaţia,
XV- MACHETE ȘI O LUME poveşti
materiale, prin experiment practice explicaţia, demonstraţia,
XVI MODELE MINUNATĂ (Confecţionare de
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu observaţia, exerciţiul
costume şi măşti)
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și c. forme de organizare a
de grup colectivului: activitate frontală,
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din activitate individuală
poezii, cântece, povestiri, festivaluri
- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete
și momente artistice
173
1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza 1 a. materiale: carton/polistiren,
1.2 identificării unor similitudini între formele clădirilor și hârtie gumată, șabloane,
2.1 formele geometrice/formele naturale; formularea de foarfecă, lipici, creion, fire textile,
2.3 răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită paie, frunze uscate, hârtie
regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum ondulată, ziar, hârtie colorată,
am putea s-o descriem?” materiale textile, hârtie
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii creponată
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, b. procedurale: conversaţia,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de observaţia, exerciţiul
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în c. forme de organizare a
vederea obținerii unor rezultate anticipate colectivului: activitate frontală,
DESEN - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor activitate individuală
O LUME Locuri dragi (Schiţare
XVII MACHETE ȘI materiale, prin experiment practice
MINUNATĂ prin colaj)
MODELE - extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în
scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din
de grup
- exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul /satul /strada
(de exemplu, observă clădirile, formele și detaliile lor,
mărimea semnelor și a reclamelor, posibilitatea de a
comunica cu oamenii și ce te atrage la acestea)
materiale diferite
1.1 - realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ vizuale şi abilităţi practice,
2.1 pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de creion, fișă de evaluare,
2.3 modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi materiale textile, foarfece, lipici,
2.4 cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas hârtie colorată
personalizate etc. b. procedurale: conversaţia,
DESEN - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de explicaţia, exerciţiul
O LUME Recapitulare.
XVIII MACHETE ȘI apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în c. forme de organizare a
MINUNATĂ Evaluare
MODELE vederea obținerii unor rezultate anticipate colectivului:activitate
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor individuală
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în
scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din
XIX MACHETE ȘI MĂIESTRIE ȘI Artă şi îndemânare 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 1 a. materiale: caietul de arte
MODELE CREAȚIE (Împletirea - tehnică 2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice, pînuși
de lucru) 2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) de porumb/ fire textile, pahar,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de bandă adezivă, foarfece, lipici
174
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, colectivului: activitate frontală,
a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul activitate individuală
de grup
informatice
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind
materiale accesibile
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice, pastă
2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) de modelaj/lut/plastilină,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de planșetă, scobitoare
materiale, prin experiment practic c. forme de organizare a
de grup
Zvon de primăvară
MĂIESTRIE ȘI - organizarea compozițională după reguli stabilite inițial,
XX MODELAJ (Modelare liberă -
CREAȚIE a suprafeței sau a spațiului plastic, cu ajutorul
tehnică de lucru)
informatice
personalizate etc.
175
1.1 - vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 Satului etc. vizuale şi abilităţi practice, ac,
2.1 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii ață, tricou, mărgele, paiete
2.4 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, creion
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) b. procedurale: conversaţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor colectivului: activitate frontală,
materiale, prin experiment practice activitate individuală
Jocul cu mărgele diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și
MACHETE ȘI MĂIESTRIE ȘI
XXI (Confecţionarea de de grup
MODELE CREAȚIE obiecte decorative) - realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice
- decorarea unor materiale cu cusături și alte adaosuri
(mărgele, paiete etc.)
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind
materiale accesibile
XXII- PICTURĂ MĂIESTRIE ȘI Talent şi dăruire 1.2 - participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii 2 a. materiale: caietul de arte
XXIII CREAȚIE (Pictură pe ceramică/ 2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice,
lemn/ sticlă) 2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) ghiveci de ceramică, guașe,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de tempera, pensule, obiecte de
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vestimentație (șapcă, tricou etc)
vederea obținerii unor rezultate anticipate nasturi, pahar, șablon, marker
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor b. procedurale: conversaţia,
materiale, prin experiment practice explicaţia, demonstraţia,
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în observaţia, exerciţiul
scopul amplificării potențialului lor creativ: colajul din c. forme de organizare a
texturi diferite; pictura pe suport ceramic; pictura pe colectivului: activitate frontală,
sticlă; pictura pe suport textil, pictura pe lemn etc. activitate individuală
de grup
176
informatice
personalizate etc.
2.1 dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, vizuale şi abilităţi practice, aparat
2.2 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) foto, calculator, imprimantă
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de b. procedurale: conversaţia,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în explicaţia, demonstraţia,
vederea obținerii unor rezultate anticipate observaţia, exerciţiul.
MĂIESTRIE ȘI Albumul meu
XXIV FOTO materiale, prin experiment practice colectivului: activitate frontală,
CREAȚIE (Fotografia ca limbaj)
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, activitate individuală
informatice
2.1 fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) lucrările realizate în această
MODELAJ
2.2 - realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: uniatea tematică
PICTURĂ
MĂIESTRIE ȘI Recapitulare. 2.4 Quilling, Origami, Kirigami, Tangram, împletituri din fire/ b. procedurale: conversaţia,
XXV MACHETE ȘI
CREAȚIE Evaluare pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de explicaţia, demonstraţia,
MODELE
modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi observaţia, exerciţiul
FOTO
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas c. forme de organizare a
personalizate etc. colectivului: activitate frontală,
XXVI DESEN CER ŞI PĂMÂNT Micul arhitect (Linia - 1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza 1 a. materiale: caietul de arte
MACHETE ȘI ca intersecţie de 1.2 identificării unor similitudini între formele clădirilor și vizuale şi abilităţi practice,
MODELE planuri) 2.1 formele geometrice/formele naturale; formularea de creioane, radieră
2.2 răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită b. procedurale: conversaţia,
2.3 regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum explicaţia, demonstraţia,
am putea s-o descriem?” observaţia, exerciţiul
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii c. forme de organizare a
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, colectivului: activitate frontală,
fotografii etc. (subiectul compoziției/lucrării) activitate individuală
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură
care pot fi sugerate prin linii: verticale, orizontale, oblice,
groase, subțiri, curbe, frânte
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în
177
de grup
informatice
- realizarea de desene cu aspecte ale mediului văzut
din unghiuri diferite (de exemplu, un obiect văzut de
sus/ jos, lateral stânga/dreapta, față/ spate)
materiale diferite
1.1 - observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 identificării unor similitudini între formele clădirilor și vizuale şi abilităţi practice,
2.1 formele geometrice/formele naturale; formularea de șabloane,tempera,guaşe,
2.2 răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită pensule, creion, acuarele,
2.3 regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum foarfece, lipici, tub hârtie,
am putea s-o descriem?” materiale textile, polistiren, hârtie
- vizionarea de filme având ca temă ambientul construit gumată, hârtie creponată, hârtie
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii colorată, ziar, frunze uscate
dintre cuvinte cheie și compoziții plastice, sculpturi, b. procedurale: conversaţia,
Glasul naturii - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de observaţia, exerciţiul
DESEN
(Macheta: forme, apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în c. forme de organizare a
XXVII MACHETE ȘI CER ŞI PĂMÂNT
texturi - elemente de vederea obținerii unor rezultate anticipate colectivului: activitate frontală,
MODELE
limbaj plastic) - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor activitate individuală
materiale, prin experiment practic
de grup
informatice
- realizarea de machete (medii de viață, forme de relief,
comunitatea locală etc.)
materiale diferite
XXVII DESEN CER ŞI PĂMÂNT Paşte fericit! 2.1 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de 1 a. materiale: caietul de arte
I PICTURĂ (Felicitarea) 2.2 apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vizuale şi abilităţi practice,
MACHETE ȘI 2.3 vederea obținerii unor rezultate anticipate acuarele, guaşe, tempera,
MODELE - identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor pensule, material textil, hârtie
materiale, prin experiment practice gumată, lipici, foarfece, paiet,
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu mărgele, fire textile, hârtie
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și colorată
de grup b. procedurale: conversaţia,
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații explicaţia, demonstraţia,
178
informatice observaţia, exerciţiul
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și c. forme de organizare a
materiale diferite colectivului: activitate frontală,
1.1 - realizarea de compoziții simple folosind aplicații 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 informatice vizuale şi abilităţi practice,
2.1 - crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și imagine cu floarea-soarelui
2.2 materiale diferite șablon,creioane colorate,
2.3 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de creioane cerate, carioca, creion,
DESEN
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în hârtie colorată
PICTURĂ Recapitulare.
XXIX CER ŞI PĂMÂNT vederea obținerii unor rezultate anticipate b. procedurale: conversaţia,
MACHETE ȘI Evaluare
- observarea spațiului ambiental urban/ rural pe baza explicaţia, demonstraţia,
MODELE
identificării unor similitudini între formele clădirilor și observaţia, exerciţiul
formele geometrice/formele naturale; formularea de c. forme de organizare a
răspunsuri la întrebări precum: „Observăm o anumită colectivului: activitate frontală,
regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum activitate individuală
am putea s-o descriem?”
2.3 apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în vizuale şi abilităţi practice,guaşe,
2.4. vederea obținerii unor rezultate anticipate tempera, rolă hârtie,foarfece,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor creion, lipici
materiale, prin experiment practic b. procedurale: conversaţia,
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu explicaţia, demonstraţia,
MACHETE ȘI FARMECUL Ne jucăm (Jocuri şi diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și observaţia, exerciţiul
XXX
MODELE COPILĂRIEI jucării) de grup c. forme de organizare a
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și colectivului: activitate frontală,
materiale diferite activitate individuală
- realizarea unor jucării din diferite materiale/ deșeuri
(de exemplu, robot, marionete etc.)
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru
realizarea unui produs finit
XXXI MACHETE ȘI FARMECUL Ne costumăm 1.1 - participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj 1 a. materiale: caietul de arte
MODELE COPILĂRIEI (Camuflajul) 2.1 vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte vizuale şi abilităţi practice,
2.3 comune - tehnici și mijloace de expresie diferite) șabloane, acuarele, guaşe,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de tempera, pensulă, material textil,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în hârtie creponată, foarfecă
vederea obținerii unor rezultate anticipate b. procedurale: conversaţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor explicaţia, demonstraţia,
materiale, prin experiment practice observaţia, exerciţiul
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu c. forme de organizare a
diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și colectivului: activitate frontală,
de grup activitate individuală
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din
179
informatice
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu,
transformarea/ adaptarea unor costume care vor fi
folosite la jocurile de mișcare ce necesită camuflaj etc.)
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru
realizarea unui produs finit
1.1 - participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj 1 a. materiale: caietul de arte
2.1 vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte vizuale şi abilităţi practice, cutie
2.3 comune - tehnici și mijloace de expresie diferite) carton, șabloane, acuarele,
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de tempera, guaşe, pensule,
apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină etc.), în foarfece, lipici,
vederea obținerii unor rezultate anticipate b. procedurale: conversaţia,
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor explicaţia, demonstraţia,
materiale, prin experiment practice observaţia, exerciţiul
Micul scenograf - generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu c. forme de organizare a
MACHETE ȘI FARMECUL
XXXII (Miniscena. Decor diferite materiale, în cadrul unor activități individuale și colectivului: activitate frontală,
MODELE COPILĂRIEI scenografic) de grup activitate individuală
- realizarea unui decor scenografic (machetă)
intenționat
informatice
materiale diferite
- imaginarea și figurarea unui spațiu (de exemplu, o
scenă de teatru în miniatură etc.)
XXXII MACHETE ȘI FARMECUL Recapitulare. 1.1 - participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj 1 a. materiale: caietul de arte
I MODELE COPILĂRIEI Evaluare 2.1 vizual (de exemplu, analiza de portret - subiecte vizuale şi abilităţi practice,
2.3 comune - tehnici și mijloace de expresie diferite) materiale textile, foarfece,
2.4 - selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de șabloane, ac, ată, fișă de lucru
de grup
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din
informatice
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de exemplu,
transformarea/ adaptarea unor costume care vor fi
folosite la jocurile de mișcare ce necesită camuflaj etc.)
180
1.1 - stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru 1 a. materiale: caietul de arte
1.2 realizarea unui produs finit vizuale şi abilităţi practice,
2.1 lucrările realizate pe parcursul
DESEN
2.2 anului școlar, fișă de lucru, fișă
PICTURĂ
2.3 de evaluare
XXX MODELAJ RECAPITULARE.E
2.4 b. procedurale: conversaţia,
IV MACHETE ȘI VALUARE FINALĂ
explicaţia, demonstraţia,
MODELE
observaţia, exerciţiul
FOTO
colectivului: activitate frontală,
LIMBA ENGLEZĂ
Săp Teme Vocabular Conţinuturi Comp Activităţi de învăţare Nr. Resurse

tă e ore
mân tenţe
a
1,2 WELCOME Physical Hi! 1.1 -oferirea răspunsului la salut:”Bună 2 a.materiale:caiet,
BACK TO appearance I’m… 2.1 ziua”,”Bună” jetoane cu diferite trăsături fizice;
SCHOOL! Physical I’ve got long hair. 2.3 - răspuns la întrebări simple: „Câți ani are jetoane cu obiecte școlare;
descriptions I like…. 4.1 Tanya?” “Are ea parul lung?” ”Îi place lui Gupi b.procedurale:metoda audio-
School objects There is… să se joace?...” linguală,exerciţiul,
Pets There are….. Is there..? -dialoguri scurte între elevi pentru a afla cum jocul didactic,metoda
Are there..? arată, câți ani au, ce le place; directă,munca independentă
-indicarea câtorva trăsături ale animalului de c:forme de organizare a
companies au ale animalului preferat; colectivului:frontală
-recitarea unei poezii scurte:Just me; ,individuală
- redactarea unor mesaje simple;
3,4 THE BIG Clothes What do you wear…..? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,jetoane cu
ADVENTUR Describing Do you wear….? 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la diferite obiecte vestimentare;
E objects Yes, I do. No, I don’t. 2.2 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
What are you wearing 2.3 -răspuns la întrebări :”Cu ce te îmbraci la linguală,exerciţiul,
now? 4.1 școală?” jocul didactic,metoda
I’m wearing….. “Cu ce ești îmbracat acum?” directă,munca independentă
-participarea la jocuri de construire a unor c:forme de organizare a
181
mesaje; colectivului:frontal
- redactarea unor mesaje simple; ,individuală
5,6 ALONG Habitats He’s taller than…. 1.1 -prezentarea unei persoane folosind câteva 2 a.materiale:caiet,
THE DRY Physical Your suitcase is big, but 2.1 detalii familiare :nume, gen, vârstă,trăsături; b.procedurale:metoda audio-
DESERT appearances my suitcaise is bigger. 2.3 formularea unor întrebări simple şi răspunsuri linguală,exerciţiul,
Moral qualities This is more beautiful 4.1 la aceste întrebări referitoare la informația din joculdidactic,metoda directă,munca
School subjects than… text:” Unde este sticla de apă? Este în nisip.” independent,proiectul
-răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă; c:forme de organizare a
-participarea la jocuri de comunicare-joc de colectivului: frontală,
rol; individuală
- redactarea unor mesaje scrise simple ;
7,8 A SPECIAL Physical What are they doing? 1.1 - repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet, jetoane cu
DAY appearances They are…. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la animale, mijloace de transport,
Animals The robot is the most 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; jucării;
Means of interesting. 4.1 -recitarea unei poezii scurte-“Please, thank b.procedurale:metoda audio-
transport Tom is older than Tanya. you and pardon me!” linguală,exerciţiul,
Dan is the oldest. -redactarea unor mesaje scrise simple metoda directă,munca
;exemplu:”Tom is older than Tanya.” independentă
c:forme de organizare a
colectivului:frontal
,individuală
9,10 HAPPY Emotions and I was…. 1.1 -citirea unor mesaje scrise simple şi scurte cu 2 a.materiale:caiet, fotografii din
,11 MEMORIES feelings I was afraid of…. We 2.1 accent pe cuvintele care exprimă vacanțe, foarfece, lipici;
Buildings were…. 2.3 b.procedurale:metoda audio-
poziţii(lângă,în faţa,în spatele, la stânga, la
Days of the Were you….? 2.4 linguală,exerciţiul,
week There was… 4.1 dreapta); jocul didactic,metoda
Cities There were….. -redactarea unor răspunsuri scurte: Da, am directă,munca independentă
fost. Nu, nu am fost. c:forme de organizare a
-participarea la jocuri de comunicare prin colectivului:frontal
cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi ,individuală
simple referitoare la activități făcute în
trecut-“Unde ai fost ieri? Unde ai fost vara
trecută?”
-recitarea unei poezii scurte-‘I was a happy
baby!’
-realizarea unui proiect cu amintiri din
vacanță;
12,1 NEW School activities What did you do last 3.1 2 a.materiale:caiet,
3, NEIGHBOU Days of the winter? -participarea la jocuri de comunicare prin b.procedurale:,munca
182
14 RS week Did you….? cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi independent,exerciţiul,proiectul
Daily routine Yes, I did. simple referitoare la activități făcute în c:forme de organizare a
The house No, I didn’t. trecut-“Ce ai făcut ieri? Ce ai făcut vara colectivului:frontal
Family members On Monday I…. trecută?” ,individuală
Spare time -completarea de text lacunar cu cuvinte date;
activities -răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă;
15, REVISION 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet;
16 2.1 -răspunsuri la întrebari şi redactarea b.procedurale:metoda audio-
2.3 acestora; linguală,exerciţiul,
2.4 -citirea unui table și redactarea unor enunțuri metoda directă,munca
4.1 referitoare la datele din acesta; independent,proiectul
-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri c:forme de organizare a
și redactarea crectă a acestora; colectivului:frontal
- exerciţii de asociere a imaginilor cu ,individuală
mesajele transmise de acestea;
- completarea unei pagini de jurnal;
-cuvinte încrucișate;
17 EVALUATIO 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet,
N 2.1 -răspunsuri la întrebari şi redactarea etichete,lipici,foarfece
2.3 acestora; b.procedurale:
2.4 -citirea unui table și redactarea unor enunțuri ,munca
4.1 referitoare la datele din acesta; independentă,exerciţiul,proiectul
-exerciții de ordonare a cuvintelor în enunțuri c:forme de organizare a
și redactarea crectă a acestora; colectivului:frontal
- exerciţii de asociere a imaginilor cu ,individuală
mesajele transmise de acestea;
18, A FAMILY Food Did you…? 1.1 -formularea unor întrebări simple şi 2 a.materiale:caiet
19 WEEKEND Animals Yes, I did. 2.1 răspunsuri la aceste întrebări ;exemplu” Ai b.procedurale:metoda audio-
No, I didn’t. 2.3 fost la mare vara trecută? Da, am fost..” linguală,exerciţiul,
First I…., then I….., finally 4.1 -redactarea unor mesaje scurte-răspunsuri la jocul didactic,metoda
I…… . întrebări; directă,munca independentă
-citirea unor mesaje scurte; c:forme de organizare a
- recitarea unei poezii –“A little bird” colectivului:frontală,
-completarea enunțurilor lacunare; individuală
20, TO THE Animals The cows give us… 1.1 -citirea si redactarea unor mesaje scurte; 2 a.materiale:caiet,jetoane cu
21 COUNTRY Animal products The hens give us…. 1.3 -corelarea mesajelor cu imaginile animale;
Daily routine What did you do at the 2.1 corespunzatoare acestora; b.procedurale:metoda audio-
farm? 2.2 -răspunsuri verbale şi redactarea acestora; linguală,exerciţiul,
What did you see at the 2.3 jocul didactic,metoda
farm? 4.1 directă,munca independentă
What did you do last c:forme de organizare a
weekend? colectivului:frontal
,individuală
183
22, ANIMALS Habitats What do they eat? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,
23, IN DANGER Animals Why do they…..? 1.3 mesaj simplu individual/ în cor până la creioane colorate,carioca,creion
24 Birds Who do….? 2.1 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; grafit, imagini cu animale pe cale
Where can you….? 2.3 - formularea unor întrebări simple şi de dispariție;
Where did you….? 4.1 răspunsuri la aceste întrebări pe baza b.procedurale:metoda audio-
informațiilor din text; linguală,exerciţiul
- exerciții de realizare a corespondenței ,metoda directă,munca
dintre anumite mesaje și imaginile independentă
corespunzătoare; c:forme de organizare a
-exerciții de completare a enunțurilor colectivului:frontal
lacunare pe baza unor imagini; ,individuală
- proiect de realizare a unui afiș cu informații
despre un animal aflat în ericol de dispariție;
25, FUN FOOD Shops, fruit, How much do we need? 1.1 -repetarea după profesor a unui cuvânt, 2 a.materiale:caiet,jetoane cu fructe,
26 FOR vegetables We need….. 2.1 mesaj simplu individual/ în cor până la legume, tipuri de mâncare
PARTY Food Where can you buy….? 2.3 reuşirea pronunţiei, intonaţiei corecte; b.procedurale:metoda audio-
You can buy….. from….. 4.1 - răspunsuri la întrebări cu alegere multiplă; linguală,exerciţiul,
There is too much…. -recitarea unei poezii-“Pizza is my favourite metoda directă,munca
There are too many…… food!” independentă
,individuală
27, A DAY OUT Hobbies What time….? 1.1 -redactarea unor enunțuri pe baza unor 2 a.materiale:caiet,jetoane cu
28, Sports How much….? 2.1 imagini:” El ;tie sa mearg[ pe role.Eu pot diferite sporturi;
29 Can I….? 2.3 s[ merg cu skateboardul. El poate să alerge. b.procedurale:metoda audio-
I can…. 4.1 -redactarea răspunsurilor la întrebări; linguală,exerciţiul,
He can….. -realizarea corespondenţei dintre imagini si metoda directă,munca
Can he…? mesaje scrise; independent,jocul didactic
Yes, he can. - -jocuri de asociere a imaginilor cu mesajele c:forme de organizare a
No He can’t. transmise de acestea; colectivului:frontal
Could he…? ,individuală
Yes, he could.
No, he couldn’t.
30, KEEP THE Planet You must… 3.1 - exprimarea unor reguli folosind Must și 2 a.materiale:caiet,
31 PLANET Green place You mustn’t…… mustn’t; etichete,lipici,foarfece
CLEAN Do you…?\ --răspunsuri la întrebări pe baza imaginilor; b.procedurale:,munca
Does he…? -recitarea unei poezii scurte: ‘Mother Earth’; independent,exerciţiul,proiectul
This is… -realizarea unui afiş cu imagini şi etichete c:forme de organizare a
This isn’t…. referitoare la protejarea planetei colectivului:frontală,
That is… individuală
That isn’t….
These are…
184
These aren’t….
Those are…
Those aren’t….
32, REVISION 1.1 2 a.materiale:caiet;
33 2.1 completarea de enunțuri lacunare; b.procedurale:metoda audio-
2.3 -schimbarea formei enunțurilor și redactarea linguală,exerciţiul,
2.4 acestora metoda directă,munca
4.1 -exerciții de corespondență a întrebărilor cu independent,proiectul
răspunsurile corespunzătoare acestora c:forme de organizare a
-realizarea corespondenței imagine-mesaj și colectivului:frontal
redactarea acestui mesaj ,individuală
-
34 EVALUATIO 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; 2 a.materiale:caiet;
N 2.1 -redactarea întrebărilor pe baza răspunsurior b.procedurale:metoda audio-
2.3 date linguală,exerciţiul,
2.4 -exerciții cu răspuns cu alegere multiplă metoda directă,munca
4.1 independent,proiectul
,individuală
LIMBA FRANCEZĂ
Săpt Unităţi de Conţinuturi Vocabular Compe Activităţi de învăţare Nr. Resurse

ă invăţare tenţe ore
mân
a
1-3 Adieu, les Parler de ses Les prépositions à, à la, à l’, 1.1 Exerciţii de identificare și 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe
vacances! vacances au, aux, en 1.2 pronunție; Activitate ludică; b. procedurale:
Les verbes auxiliaires avoir 2.1 Exerciții de completare; Exerciții metoda ludică, exerciţiul, dialogul dirijat
et être (systématisation) 3.2 de identificare; Exerciții de c. forme de organizare a colectivului:
ordonare de elemente frontală, individuală
4-6 À Paris Identifier les Le verbe aller 1.1 Exerciţii de asociere și 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
monuments de Le pronom on, les 1.2 completare; Exerciții de videoproiector
Paris prépositions à, par, en 2.2 identificare; Activitate ludică; b. procedurale:
185
3.1 Exerciţii de simulare; Reperarea exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
etichetelor şi asocierea lor cu individual
imaginea; Exerciții de tipul c. forme de organizare a colectivului:
adevărat/fals; Exerciții de frontală, in perechi, individuală
ordonare de elemente
7-9 Souvenirs Écrire une lettre Le lexique de la 1.1 Exerciții de tipul adevărat/fals 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe
de Faire une correspondance, les 2.1 Exerciții de completare a b. procedurale:
vacances invitation formules utilisées 2.2 cuvintelor; Reperarea etichetelor exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
Les verbes du premier 3.1 şi asocierea lor cu imaginea; individual,
groupe au présent de 4.1 Exerciții de pronunție și c. forme de organizare a colectivului:
l’indicatif, forme affirmative identificare; frontală, individuală, pe grupe
et négative
10- Bon Les nouvelles Le lexique dans la 1.1 Exerciţii de repetare după model; 6 a. materiale: caiet, dictionar, fișe
12 anniversaire technologies communication par le biais 1.2 Exerciţii de simulare; Exerciții de b. procedurale:
! de la nouvelle technologie 2.1 identificare; Exerciții de metoda ludică, exerciţiul, dialogul
Les verbes du deuxième 4.1 completare; Activitate ludică; dirijat,
groupe Exerciții de tipul adevarat/fals; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de ordonare de frontală, in perechi, individuală
elemente
13- Mes loisirs Parler de ses Les saisons, les mois, 1.1 Exerciţii de identificare prin 6 a.materiale: caiet, fișe, dictionar
15 activités préférées exprimer le temps, l’heure 1.2 asociere de imagini; Reperarea b. procedurale:
Les sports Le verbe faire au présent 2.1 etichetelor și asocierea cu metoda audio –linguală, exerciţiul,
de l’indicatif, forme 3.1 imaginea; Exerciţii cu alegere dialogul dirijat,
affirmative et négative 4.1 multipla; Exerciții de completare; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de tipul adevărat/fals frontală, individuală, colectivă
16- L’école verte L’environnement, Les expressions avec avoir 1.1 Exerciţii de simulare a unui 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
18 l’écologie, les (avoir faim / soif / sommeil / 1.2 dialog; Exerciții de tipul internet
déchets, le chaud / froid) 2.1 adevărat/fals; Exerciţii de b. procedurale:
recyclage Les numéraux 0 - 60, 2.2 identificare prin asociere de metoda audio –linguală, exerciţiul,
L’interrogation 3.1 imagini; Reperarea etichetelor și dialogul dirijat, lucrul individual
Le verbe mettre au présent asocierea cu imaginea; c. forme de organizare a colectivului:
de l’indicatif frontală, individuală
19- À l’école… Les animaux de Les fournitures scolaires, les 1.1 Exerciţii cu alegere multiplă; 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru
21 des compagnie, la vie articles définis et indéfinis 1.3 Exerciţii de identificare prin b. procedurale:
animaux ! d’écolier L’indicatif présent du verbe 3.2 asocierea imaginii cu cuvântul; metoda audio –linguală, exerciţiul,
prendre, les verbes en –RE 2.1 Exerciții de completare; Exerciții dialogul dirijat, lucrul individual, colectiv
(dire, lire, écrire) 4.1 de asociere; c. forme de organizare a colectivului:
frontală, colectivă, individuală
186
22- Policier ou Les métiers L’indicatif présent des verbes 1.1 Exerciţii de participare la 6 a. materiale: caiet, internet, fișe lucru
24 médecin vouloir et pouvoir 1.2 expunerea proiectelor de grup b. procedurale:
L’adjectif possessif 2.1 care conţin etichete cu imagini exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
(mon/ton/son, 2.2 și cuvintele corespunzătoare; individual
notre/votre/leur) 3.1 Exerciții de completare a c. forme de organizare a colectivului:
cuvintelor; Exerciții de pronunție; frontală, individuală, colectivă
25- La fête de Parler de ses L’indicatif présent du verbe 1.1 Activitate ludică; Exerciţii de 6 a. materiale: caiet, imagini, fișe lucru,
27 Pâques repas, de la voir, les verbes en –oir 1.2 pronunţie; Exerciţii de internet
nourriture, le (savoir, devoir) 2.1 identificare şi completare; b. procedurale:
couvert 4.1 Exerciții de ordonare de exerciţiul, dialogul dirijat, metoda audio
elemente – linguală
c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală, pe grupe
28- Ma super Parler de son Présenter une journée 1.1 Exerciţii de pronunţie; Exerciții 6 a. materiale: caiet, fișe lucru, imagini
30 journée emploi de temps d’écolier, les activités 1.2 de identificare; Exerciții cu b. procedurale:
quotidiennes 2.1 alegere multipla; Exerciţii de exerciţiul, dialogul dirijat, metoda ludică
L’indicatif présent des verbes 4.1 completare; Activitate ludică c. forme de organizare a colectivului:
pronominaux 4.2 frontală, individuală, pe grupe
31- J’adore faire Décrire une Les vêtements, jouer à / de 1.1 Reperarea etichetelor şi 6 a. materiale: caiet, internet, fișe
33 des achats personne …. 1.2 asocierea lor cu imaginea; b. procedurale:
L’indicatif présent du verbe 2.1 Exerciţii de pronunţie; Exerciţii exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
venir 3.1 de identificare şi completare; individual,
Exerciții de tipul adevărat/fals; c. forme de organizare a colectivului:
Exerciții de ordonare de frontală, individuală, pe grupe
elemente
34 Évaluation Tests de Révision des connaissances 1.1 Exerciții de recapitulare a 2 a. materiale: caiet, fișe lucru
vérification 1.2 cunostintelor b. procedurale:
2.1 exerciţiul, dialogul dirijat, lucrul
3.1 individual
4.1 c. forme de organizare a colectivului:
frontală, individuală
187

Ghid Iv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Iv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adina Grigore, Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela Crivac,Claudia-Daniela Negriţoiu,

Augustina Anghel, Nicoleta-Sonia Ionică, Elena-Otilia Țîroiu

GHIDUL CADRULUI DIDACTIC

Prezentul material este realizat în conformitate

Editura Ars Libri

Certificat seria Q nr. 102

Copyright © Editura Ars Libri, 2016

E-mail: arslibri @yahoo.com

Tiparul executat la Tipografia Polichrom Industry 2006 Costeşti, jud. Argeş

Alte materiale didactice care vă stau la dispoziţie sunt:

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul

Texte suport pentru Limba și literatura română 11

Jocuri pentru Joc și 27

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂ ȚI 39

Metodologia privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ

II. ELABORAREA PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL PRIMAR

4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii :

III. PROCEDURA DE APLICARE A PLANULUI-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL

ANEXA 1 la OMEN nr. 3371 din 12.03.2013

Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar

Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Anexa 7 la OMEN nr. 3371/12.03.2013

TEXTE SUPORT PENTRU DISCIPLINA

 Plouă!... de George Topîrceanu

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ -Planificare anuală IV

5 V PAGINI 1. Guleraş Cenuşiu după Dimitri N. Mamin-Sibiriak 5

6 VI PAGINI 1. Felul propoziţiilor după scopul comunicării 5

9 IX 1. Moş Ion Roată şi Vodă Cuza după Ion Creangă 5

10 X FILE DE 1. Grupurile de sunete 5

11 XI FILE DE 1. Planul dezvoltat de idei 5

18 XVIII UNIVERSUL 1. Iarna pe uliţă de George Coşbuc 5

20 XX UNIVERSUL 1. Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe 5

21 XXI UNIVERSUL 1. Alte forme ale pronumelui personal 5

22 XXII UNIVERSUL 1. Scriem corect ai/ a-i 5

23 XXIII E 1. Grădina Uriaşului - poveste populară 5

24 XXIV E 1. Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de 5

25 XXV E 1. Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie 5

26 XXVI E 1. Textul creativ cu titlu dat 5

27 XXVII E 1. Familia de cuvinte 5

29 XXIX DIN 1. Furtuna - fragment de Ştefan Octavian Iosif 5

30 XXX DIN 1. Povestea mărului - legendă 5

32 XXXII ÎNTÂMPLRI 1. La scăldat după Ion Creangă 5

33 XXXIII ÎNTÂMPLRI 1. RECAPITULARE - Merlin vrăjitorul - legendă britanică 5

34 XXXIV ÎNTÂMPLRI 1. EVALUARE - Jurnal de cititor 5

MATEMATICĂ - Planificare anuală

ȘTIIN ȚE ALE NATURII

28 XXVII CURENT ELECTRIC. LUMINĂ Curent electric. Circuite electrice 1

2 II Trecutul și prezentul Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul

4 IV Trecutul și prezentul Comunitatea locală și națională: Comunități ale

6 VI Trecutul și prezentul Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă,

8 VIII Trecutul și prezentul Recapitulare

11 XI Epoci, evenimente și Evul Mediu 1

32 XXXII Recapitulare finală Recapitulare finală 1

23 XXIII Elemente de geografie a României - Organizarea administrativă actuală 1

Aria curriculară: Consiliere şi orientare

2 II Jocuri de mișcare cuprinzând variante de JOC: Ștafete cu deplasări în

9 IX Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Suveica dublă

10 X Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând JOC: Vânătorii și rațele

3. „Batistuța” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mână)

5. „Șoarecele isteț și pisica periculoasă”

6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”

7. „Coșulețul cu două toarte”