PROIECT DIDACTIC

DATA: 11.05.2021
PROFESOR ÎNV PRIMAR: Proteasa Maria Cristina
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Școala Gimnazială Costea Marinoiu,
Ocnele Mari
ARIA CURRICULARĂ : Om şi societate
DISCIPLINA : Geografie
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Marile unitaţi geografice ale ţării
TITLUL LECŢIEI : Câmpiile
TIPUL LECŢIEI : predare-învăţare

COMPETENȚE GENERALE:

1. Prezentarea realității observabile, cu ajutorul terminologiei generale și

specifice;
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, științele naturii și
disciplinele sociale, în înțelegerea realității înconjurătoare;
3. Relaționarea realității înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică ;
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoașterea orizontului local, a țării și a lumii
contemporane.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1. Identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare

diferite;
1.3. Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute;
2.2. Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale
naturii, istorie);
 2.3. Identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediu
înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și continentului ,istorie, științe
sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare;
3.2. Utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale;
4.1. Dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, țării și lumii contemporane.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să localizeze, pe harta României, principalele unităţi de relief, orientându-se
după culoarea convenţională ;
O2- să-şi însuşească noile informaţii privitoare la înfăţişarea, gruparea,
alcătuirea, bogăţiile şi localizarea Câmpiei Române și a Câmpiei de Vest;
O3- să identifice, pe harta fizică a României, câmpia şi râurile care o străbat.
O5- să identifice asemănările și deosebirile dintre cele două câmpii ;
O6: să reprezinte grafic fiecare treaptă de relief, utilizând culorile convenţionale;
O7: să aplice cunoştinţele însuşite în rezolvarea exercițiilor;

RESURSE TEMPORALE: 40 minute

STRATEGII DIDACTICE:
 a) METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, conversaţia, demonstraţia
conversaţia , exerciţiul, munca independentă, problematizarea, jos
didactic

b) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: planşă cu harta României, fişe de

lucru, harta fizică a României, culori, imagini, , manual, flipchart,laptop, tabla
magnetică.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, dirijată.
EVALUARE: observația sistematică ,aprecieri verbale
BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum Naţional
 Carmen Camelia Rădulescu, Geografie, manual cl a 4-a
 Lucian Ştefan, Gabriela Dorobanţu – Ghid metodic privind proiectarea şi
desfăşurarea activităţilor de predare - învăţare - evaluare, Ed. Aramis
 Olga Bulboacă --Ne jucăm și învățăm / Culegere de ghicitori și jocuri pentru
geografie, Ed All
MOMENTEL STRATEGII EVALUAR
E LECŢIEI DEMERSUL DIDACTIC DIDACTICE E
METODE MIJLOACE
1. Moment
organizatoric  Pregătirea materialelor necesare desfăşurării activităţii; conversaţia
 Asigurarea ordinii şi a climatului pentru lecție. materiale
necesare
2. Captarea
atenţiei Captarea atenției elevilor se realizează cu ajutorul unor observarea
ghicitori-Anexa.nr.1 conversaţia plansa sistematică
2 min a elevilor

2. Pentru a verifica lecția precedentă, (Dealurile și conversaţia Harta

Reactualizarea podișurile) voi rosti o culoare , iar elevii vor preciza ce -exerciţiul magneți aprecieri
cunoştinţelor anume reprezintă ea pe hartă . verbale
Cu ce culori sunt reprezentate pe hartă formele de relief pe demonstraţi
4 min care le-aţi învăţat? a
Ce sunt dealurile? Dar podișurile?
Arătaţi pe hartă unde sunt localizate!
Numesc o unitate de relief , iar elevii vin la harta
magnetică și aplică magnetul ( Subcarpații Getici,
Subcarpații de Curbură, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, Podișul Dobrogei etc)
Pentru fiecare trebuie să precizeze poziția geografică,
unitățile vecine.
3. Anunţarea O să rămânem în lumea fantastică a” Poveștii fără conversaţia
 titlului şi sfârșit „de la orele de CLR și Matematică și o să vă citesc
enunţarea un paragraf . Vă rog să fiți atenți să recunoașteți care este
obiectivelor forma de relief amintită aici: explicaţia Cartea
„Era pe la asfințit și norii de pe cer păreau de aur topit “Povestea
1 min când își dădu seama că liliacul său plutea deja peste lectura fără sfârșit”
Labirint. Aceasta era numele unei câmpii întinse ce se
desfășura până-n zare și era toată numai o nesfârșită
grădină de flori, plină de miresme amețitoare și de culori
de vis. Printre tufe, garduri vii , pajiști și straturi cu cele
mai neobișnuite și rare flori, șerpuiau cărări largi și
poteci înguste…”

Astăzi, copii, vom studia o altă formă de relief, mai

joasă decât dealurile şi care se reprezintă pe hartă cu
culoarea verde – Câmpiile
Ne propunem să definim termenul de câmpie, să
enunţăm şi să localizăm pe hartă câmpiile țării noastre
şi să descoperim importanţa lor.

Voi scrie la tablă titlul lecţiei.

- Se citeşte următorul fragment :

”… Oltul a ajuns de cealaltă parte a Carpaţilor. Apoi,
până la Dunăre, nu mai e decât câmpie, cu sate, cu
nesfârşite lanuri de porumb, ovăz sau floarea-soarelui observarea
(…)” Geo Bogza – Cartea Oltului conversaţia sistematică
 - Ce formă de relief descrie autorul? ( câmpia) - exerciţiul a elevilor
- Cu ce culori este reprezentată pe hartă?( verde) - expunerea Manuale,
4. Dirijarea - În ce parte a țării putem localiza zona descrisă? ( S) Caiete,
învăţării Harta
Prezint imagini atlas cu Câmpia Română. Elevii vor Instrumente
fi îndrumaţi să observe în imaginile prezentate amănunte de scris
25 min referitoare la aspectul câmpiei, înălţimea ei, bogăţiile.
În timpul vizionării le voi da explicaţiile necesare
(referitoare la aşezare, alcătuire, aspect, înălţime, bogăţii)
şi voi localiza pe hartă câmpia, ca şi râurile care o străbat. explicaţia
Câmpia este o formă joasă de relief, o suprafaţă de -
teren netedă şi întinsă, cu o înălţime ce poate atinge 200 – demonstraţi Flipchart
300 metri. Este o formă de relief propice agriculturii. a
-investigaţia

1.Câmpia Română (Câmpia Dunării sau Cămpia

Valahă/ numită de străini)
a)Aşezare şi întindere: harta fizică a
-este aşezată în sudul ţării, mărginită la S și E de României,
Dunăre, iar la N de Pod Getic, Subcarpații și Pod
Moldovei.
b)Aspect:
- în V este mai îngustă şi mai înaltă;( atinge 300m)
- în E este mai lată şi mai joasă;( pe alocuri 10 m)
c)Unităţi componente:
-în V se află Câmpia Olteniei; Explicaţia
 -în E se află Câmpia Bărăganului;
d)Caracteristici:
-este traversată de râurile Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Observaţia
Buzău , Siret;
-se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară;
-iarna este geroasă cu vânturi puternice; Exerciţiul
- vara este foarte călduroasă; secetă frecventă;
- precipitații reduse.
e)Alcătuire: observarea
- soluri bogate în humus fertil ; Explicaţia sistematică
- în V sunt soluri nisipoase; a elevilor
f)Bogăţii: este cea mai importantă zonă cerealieră.
-cereale ( grâu , porumb), floarea-soarelui , viţă de vie; Caiet
-petrol , gaze naturale ( în subsol);
g ) Așezări :
- cele mai vechi așezări datează din perioada daco-romană: Instrumente
Drobeta Turnu Severin, Turnu Măgurele. de scris
Altele din perioada feudală: București,, Târgoviște,
Craiova, Brăila.

2 Câmpia de Vest Harta

Citesc textul :
„În dulcea taină a dimineții, pornim la drum. Lăsăm în Manual aprecieri
urmă ultima casă din sat și ne îndreptăm voinicește spre verbale
orașul cel mare de pe Bega. Spicele de grâu se leagănă Culegere
ușor în bătaia vântului. Din lanul nesfârșit ciocârlia texte
țâșnește ți urcă veselă spre cerul boltit. Printre ierburile
de pe marginea drumului se ivesc florile albastre de
cicoare și maci roșii “
Despre ce unitate de relief credeți că este vorba?
( indiciul fiind numele râului).
Cer să găsească pe harta o altă porțiune întinsă
reprezentată cu culoarea verde.
Câmpia de Vest sau ( Câmpia Banatului)
Vom studia împreună , cu ajutorul hărților , extrăgând
informațiile necesare. Harta
- Așezare : între Dealurile de Vest şi hotarul cu Ungaria
şi Serbia; - elevii le vor căuta pe harta din atlas şi apoi
le vor arăta la hartă
- Unități componente : Câmpia Carei, Câmpia Vingăi,
Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Caiete
Timișului.
- Caracteristici: este traversată de Someş. Mureş, Manual
Crişuri – elevii vor localiza acest râuri
- principalele orașe: Timișoara , Arad, Oradea, Satu
Mare.
- Bogății :
- este o zonă agricolă fertilă – elevii vor argumenta
- bogăţii în subsol: gaze naturale, petrol;
 Șah geografic
5.Asigurarea Se prezintă 2 coloane cu denumiri. Pe prima ,fiecare
retenţiei şi a denumire e notată cu o literă simbol:
transferului de Câmpia Română -A Joc didactic Planșe
cunoştinţe Câmpia De Vest - B
Carpațíi Meridionali –C
3 min Podișul Getic - D
Pe a doua coloană sunt numerotate anumite denumiri de
câmpii, orașe sau râuri.
Câmpia Bărăganului 1
Râul Olt 2
București 3
Câmpia Olteniei 4
Câmpia Carei 5
Oradea 6 Harta
Râul Crișul Repede 7
Magneți
Râul Bega 8

Voi indica o poziție, de ex B 7 ( Câmpia de Vest – Crișul

Repede).
Elevii vor poziționa pe planșă și apoi pe hartă , aplicând
un magnet. Jocul va fi continuat de elevul care a răspuns,
trăgând un bilețel pentru un alt coleg. (C2, A4 etc)
 Alege corect!
6. Obţinerea Fisa de lucru
performanţei Elevii vor primi câte un bileţel pe care trebuie să Observaţia Creioane aprecieri
3 min coloreze cu culoarea verde cuvintele ascunse care au colorate verbale
legătură cu lecţia învăţată azi.( Anexa nr 3).
Exerciţiul
Colorează câmpiile folosind culoarea corespunzătoare şi
scrie denumirea lor(Anexa.nr.4).

Copiii vor studia pentru săptămâna viitoare lecția din

manual, vor realiza pe caiet harta Câmpiei Române, vor
7. Încheierea efectua ex 1 pag 17. aprecieri
activităţii Se dau explicaţiile necesare realizării temei şi învăţării Conversaţia verbale
lecţiei noi.
1 min Se apreciază răspunsurile şi comportamentul copiilor.
 ANEXA.NR.1

GHICITORI GEOGRAFICE

1.Lemn îţi dă după dorinţă, 2.E ca o oglindă lină

În desişul ei se pierde Vremea când este senină.
Orice urmă, orice fiinţă, Însă tare - i înspumată
Şi- i numită ”aur verde”. Pe furtună, şi- agitată.

3.Cine- n baltă e regină 4.Cine- n lume- şi face cale

Iar în sat e rogojină? Numai - n locul unde - i vale?

5.Cât un orăşel de mare, 6.E semeţ, e mândru tare,

Lunecă mereu pe mare. Poartă turme de mioare,
Valuri vin cu gânduri rele Baba iarnă - i dă mantie
Nici că- i pasă lui de ele. De zăpadă timpurie.

7.Seamănă, dar nu e ceas 8.Din pământ şi ape am ieşit,

Te îndrumă pas cu pas Pe pământ şi ape am căzut,
Îţi arată încotro - i nordul În pământ şi ape am intrat.
Şi îţi spune unde- i sudul!

9.Cine bate pe la poartă 10.Unde- s munţii fără - nălţimi

Şi câinii la el nu latră? Şi apele fără adâncimi?

11.Şade moşul neclintit 12.Călător ce merge - agale

Cu capul în nori pitit. Numai pe unde e vale!

(pădurea, marea, papura, râul, vaporul, muntele, busola, ploaia, vântul, pe hartă,
muntele, râul)
ANEXA NR.2

SCHEMA LECȚIEI

Câmpia Română (Câmpia Dunării)

Aşezare şi întindere:
- este aşezată în sudul ţării, mărginită la S și E de Dunăre, iar la N de Pod Getic,
Subcarpații și Pod Moldovei.
Unități componente : C Bărăganului, C Siretului, C Olteniei, C Piteștilor.
Aspect:
-în V este mai îngustă şi mai înaltă(max. 300 m altitudine);
-în E este mai lată şi mai joasă( minim 10 m altitudine)
Caracteristici:
- este traversată de râurile Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău , Siret;
- se întâlnesc lacuri cu apă dulce, sărată sau amară;
- iarna este geroasă cu vânturi puternice;
- vara este foarte călduroasă şi secetoasă;
Pentru a obţine recolte bogate, oamenii irigă câmpurile folosind apa râurilor din
apropiere.
Bogăţii:
- cereale ( grâu , porumb), floarea-soarelui , viţă de vie;
- petrol , gaze naturale, cărbuni ( în subsol);
- apele sărate sau amare ale unor lacuri, folosite în tratarea unor boli;
- pietre de construcţie.

Câmpia de Vest ( Câmpia Banatului)

Așezare : între Dealurile de Vest şi hotarul cu Ungaria şi Serbia;
Unități componente : Câmpia Carei, Câmpia Vingăi, Câmpia Someșului, Câmpia
Crișurilor, Câmpia Timișului.
Caracteristici: este traversată de Someş. Mureş, Crişuri
Principalele orașe: Timișoara , Arad, Oradea, Satu Mare.
Bogății :
- este o zonă agricolă fertilă
- bogăţii în subsol: gaze naturale, petrol;
- terenurile mlăștinoase pe vremuri au fost amenajate și folosite azi pentru
agricultură
- ape termale
ANEXA NR 3
COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU
VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE
CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU
LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU
LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI:
 Subcarpaţi, Parâng,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,
munţi, câmpie, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi,
Criş, lac, podiş, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac,
România, podiş, România, podiş, România, podiş, România, podiş, România,
 Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,
petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia,
Maramures, Maramures, Maramures, Maramures, Maramures,
agricultura. agricultura. agricultura. agricultura. agricultura.

COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU

VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE
CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU
LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU
LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI:
 Subcarpaţi, Parâng,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,
munţi, câmpie, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi,
Criş, lac, podiş, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac, câmpie, Criş, lac,
România, podiş, România, podiş, România, podiş, România, podiş, România,
 Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,
petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia,
Maramures, Maramures, Maramures, Maramures, Maramures,
agricultura. agricultura. agricultura. agricultura. agricultura.
COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU COLORATI CU
VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE VERDE CUVINTELE
CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU CARE AU
LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU LEGATURA CU
LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI: LECTIA DE ASTAZI:
 Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,  Subcarpaţi,
Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi, Parâng, munţi,
câmpie, Criş, câmpie, Criş, câmpie, Criş, câmpie, Criş, câmpie, Criş,
lac, podiş, lac, podiş, lac, podiş, lac, podiş, lac, podiş,
România, România, România, România, România,
 Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,  Dunăre, Timiş,
petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia, petrol, Chilia,
Maramures, Maramures, Maramures, Maramures, Maramures,
agricultura. agricultura. agricultura. agricultura. agricultura.
 ANEXA NR.4

1.Colorează campiile folosind culoarea corespunzătoare şi scrie denumirea lor.