PROIECT DE LECŢIE

Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău

Clasa: a IV-a A

Profesor: Mariana Onaci

Disciplina: Geografie

Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României

Subiectul lecţiei: Caracteristici generale ale reliefului

Tipul lecţiei: Transmitere / însuşire de noi cunoştinţe

Obiective operaţionale:
O1 – Să răspundă corect la întrebări;
O2 – Să localizeze pe hartă formele de relief cerute;
O3 – Să precizeze culorile convenţionale corespunzătoare fiecărei
forme de relief;
O4– Să asocieze imagini cu formele de relief reprezentate pe hartă;
O5 – Să descrie relieful ţării noastre;

Strategii didactice:
Metode: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, munca cu harta

Mijloace de învăţământ: ▪ Globul pământesc, Harta României, Atlase

geografice, Fişe de lucru, Imagini, calculator, videoproiecto

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe

Bibliografie:
▪ Adina Albu, Ioan Surdu – Geografie-manual pentru clasa a IV-a, Ed.
Aramis, 2006
▪ *** - Ghidul învăţătorului – clasa a IV-a, Ed Aramis, 2006
▪ M. Chiriac, D. Burţilă, T. Giugică, S. Dumitru – Geografia României –
fişe de lucru, Ed. Tiparg, 2004
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
MOMENTELE ACTIVITATEA ACTIVITATEA OBSER
LECŢIEI/ TIMP ÎNVĂŢĂTORULUI ELEVULUI VAŢII
Moment ▪ Mă voi asigura că toţi elevii sunt ▪ Se pregătesc pentru
organizatoric pregătiţi pentru ora de geografie. lecţie.
▪ Elevii vor fi împărţiţi în patru
grupe.
Reactualizarea ▪ REBUS
cunoştinţelor ▪ Răspund

Anunţarea temei şi ▪ Astăzi la ora de geografie vom ▪ Ascultă

a obiectivelor învăţa despre relieful ţării noastre.
▪ Voi scrie pe tablă data şi titlul
lecţiei.

▪ Se va observa pe harta
Dirijarea învăţării României varietatea reliefului, format
din munţi, dealuri, podişuri şi câmpii
(cu ajutorul culorilor convenţionale).
▪ Se vor descrie formele de relief pe
baza unui desen:
- Munţii sunt cele mai înalte
forme de relief, cu înălţimi de peste
800 m. Munţii au pante abrupte.
- Dealurile au înălţimi
cuprinse între 300 şi 800 m. Dealurile
prezintă pante mai domoale şi culmi
rotunjite;
- Podişurile au înălţimi
asemănătoare cu ale dealurilor dar
sunt mai netede ca acestea.
- Câmpiile sunt cele mai
joase şi mai netede forme de relief.
Ele prezintă înălţimi de până la 300m. ▪ Ascultă
▪ Se vor localiza pe hartă marile ▪ Scriu în caiete
unităţi de relief şi se va explica
dispunerea acestora în trepte care
coboară din mijlocul ţării spre ▪ Observă
margini: ▪ Răspund
- Munţii Carpaţi – desfăşuraţi ▪ Scriu în caiete
sub forma unui arc în centrul ţării.
- Dealurile Subcarpatice,
Dealurile de Vest
- Podişul Moldovei, Podişul
 Dobrogei, Podişul Getic, Depresiunea
Transilvaniei ▪ Observă
- Câmpia de Vest, Câmpia ▪ Scriu în caiete
Română
- Delta Dunării
▪ Ascultă
Prezentare power point
Obţinerea Călătorie imaginară pe hartă: Elevii indică pe hartă
performanţei Zalău – Mamaia formele de relief pe care
Împărţiţi pe grupe, vor realiza câte un le traversează încălătoria
cvintet corespunzător fiecărei forme lor imaginară
de relief.
Două adjective potrivite__________ Elevii lucrează în echipă
Trei verbe adecvate___________ pentru rezolvarea
Un enunţ format din 4 cuvinte sarcinilor de pe fişă
Un cuvânt cheie__________
O comparaţie________

▪ Voi împărţi elevilor fişe de lucru

În continuare, elevii trebuie să

găsească răspunsurile corecte la Găsesc răspunsurile la
următoarele ghicitori, iar apoi să ghicitori, apoi indică la
localizeze pe hartă treptele de relief. hartă forma de relief

a) Înalt şi crestat,
De mulţi colindat,
Iarna se albeşte,
Vara se-nverzeşte.
(muntele)

b)Loc mai neted

şi întins
Între înălţimi cuprins.
( depresiunea)

c) În mijlocul României
Stă cetatea avuţiei,
Un pod plin cu bogăţii,
Gaze, sare, pomi şi vii;
O cetate fermecată,
De Carpaţi înconjurată.
( Depresiunea Transilvaniei)
 d) De înălţime mijlocie,
Între munte şi câmpie,
Presărat cu pomi şi vii,
Ce să fie ? Cine ştie?
(dealul)

e) Şesul neted şi întins,

Cu un brâu de grâne încins.
(câmpia)

f) Ce podiş în sud, frumos

Are nume de strămoş?
(Podişul Getic)

g) Sunt copiii munţilor,

Dar n-au înălţimea lor.
În subsol de-i scotociţi,
Cărbuni şi ţiţei găsiţi;
Iar de sus de îi priviţi,
Podgorii, livezi zăriţi;
Pe hartă de-i căutaţi,
Îi găsiţi lângă Carpaţi.
( Subcarpaţii)

Încheierea ▪ Voi da elevilor ca temă pentru

activităţii acasă o hartă pe care vor colora
corespunzător formele de relief din
ţara noastră.
▪ Voi face aprecieri asupra activităţii
elevilor

Fişă de lucru
 RELIEFUL ROMÂNIEI

1. “Înfăţişarea generală a ţării noastre e aceea a unei cetăţi cu ziduri înalte. Zidurile sunt
munţii care se întind roată în jurul Ardealului. În afară lor se lasă valuri, când mai repezi,
când mai domoale, către şesul muntos.”

( I. Simionescu )
2. Răspundeţi la următoarele întrebări:
 Cum sunt aşezate formele de relief în teritoriul ţării?
_________________________________________________________
 Unde se află formele de relief cele mai înalte?
_________________________________________________________
 Dar cele mai joase?
_________________________________________________________
 Ce forme de relief se interpun între munţi şi câmpii?
_________________________________________________________

3. Completaţi cu răspunsul corect:

a) Relieful României are o înfăţişare …………….............
b) Formele de relief sunt aşezate …………............ şi …………….......

4. Răspundeţi cu DA sau NU:

 Cele trei forme de relief au o distribuţie aproape egală, fiecare ocupând a treia parte din
suprafaţa ţării. DA / NU
 Analizând înălţimile formelor de relief putem spune că relieful României este foarte înalt.
DA / NU
 Munţii Carpaţi au înălţimi cuprinse între 800 şi 2544 m. DA/ NU
 Câmpiile au înălţimi cuprinse între 200 şi 600 m. DA / NU.

5. Enumeraţi unităţile de relief ale României:

___________________________________________________________
___________________________________________________________
___________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________

6. a) Coloraţi pe harta următoare principalele forme de relief, folosind culorile

convenţionale.
b) Scrieţi pe fiecare suprafaţă colorată denumirea unităţilor de relief.
REBUS
 A
P R U T
D U N A R E A
B U L G A R I A
U N G A R I A
G R A N I T E
S U P R A F A T A
B

1. Formează graniţa naturală cu Republica Moldova

2. Cea mai mare apă curgătoare de la noi din ţară
3. Ţară cu care ne învecinăm la sud
4. În NV ne învecinăm cu.....
5. Hotare sau .....
6. 238391 km2 repezintă ...........României

Munţii
 “Ca-ntr-o minunată panoramă ni se arată acum, de jur îmrejur, îndoiturile carpaţilor cu
creste încununate de raze, cu văile adânci şi întunecoase, spintecate de izvoare repezi şi
umbrite de păduri seculare. Mă uit uimit la vârfurile acestea stâncoase ce se înalţă-n cer ca
nişte falnice turnuri.”
Al Vlahuţă – România pitorească

Dealurile
“De jur împrejur nu vezi decât livezi. Drumul se aşterne alb pe sub colnice. În aer e un
miros sănătos de câmp şi de păduri. Trecem pe coaste uşor tărăgănate. Casele albe strălucesc
printre livezile de pruni. Departe, într-un albastru fumuriu, se încalecă, încreţindu-se în valuri
neregulate, din ce în ce mai dese, spinările mătăhăloase ale dealurilor acoperite de păduri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Câmpia
“Încep să se desfăşoare bogatele holde, nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul din cele
mai mănoase ţinuturi ale ţării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure
de spice se îndoaie în valuri sclipitoare. Dinspre miazănoapte apare Oltul...”
Al Vlahuţă – România pitorească

Munţii
“Ca-ntr-o minunată panoramă ni se arată acum, de jur îmrejur, îndoiturile carpaţilor cu
creste încununate de raze, cu văile adânci şi întunecoase, spintecate de izvoare repezi şi
umbrite de păduri seculare. Mă uit uimit la vârfurile acestea stâncoase ce se înalţă-n cer ca
nişte falnice turnuri.”
Al Vlahuţă – România pitorească

Dealurile
“De jur împrejur nu vezi decât livezi. Drumul se aşterne alb pe sub colnice. În aer e un
miros sănătos de câmp şi de păduri. Trecem pe coaste uşor tărăgănate. Casele albe strălucesc
printre livezile de pruni. Departe, într-un albastru fumuriu, se încalecă, încreţindu-se în valuri
neregulate, din ce în ce mai dese, spinările mătăhăloase ale dealurilor acoperite de păduri.”

Al Vlahuţă – România pitorească

Câmpia
“Încep să se desfăşoare bogatele holde, nesfârşitele lanuri din Teleorman, unul din cele
mai mănoase ţinuturi ale ţării. O lină suflare de vânt adie peste grânele coapte. Întinsa pădure
de spice se îndoaie în valuri sclipitoare. Dinspre miazănoapte apare Oltul...”
Al Vlahuţă – România pitorească