Schiţa tablei

Clasa, şcoala, cartierul, localitatea

Orizontul imediat › spaţiul aflat în apropierea noastră;

› locuinţă, clasă, şcoală.
Orizontul apropiat › suprafaţa mai largă care te înconjoară, pe care o străbaţi frecvent;
› străzi, locuinţe, alte clădiri.
Cartierul › parte a unui oraş;
› case, blocuri, magazine, locuri de joacă, instituţii publice.
Localitatea › aşezare omenească;
› tipuri: oraş (localitate urbană);
sat (localitate rurală).

Orientarea şi distanţele în orizontul apropiat

Orientarea › presupune determinarea poziţiei faţă de un anumit reper.

Faţă de un anumit reper, obiectele pot fi situate:
• în faţă; • în stânga;
• în spate; • în dreapta.
Distanţa › se măsoară în metru şi în multiplii şi submultiplii acestuia (centimetrul, kilometrul
etc.);
› poate fi exprimată printr-un interval de timp.
Orientarea › se poate realiza cu ajutorul sistemului GPS şi cu alte aplicaţii mobile.

Planul

Planul › reprezentarea unei clădiri, a unui cartier, a unei localităţi sub formă:
• grafică › se folosesc linii, forme geometrice;
• convenţională › se utilizează culori şi semne;
• micşorată › se realizează micşorarea la scară.
Legenda › explică semnele convenţionale de pe plan, hartă.
Scara de proporţie › arată de câte ori au fost micşorate elementele reale;
› poate fi numerică sau grafică.
Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale

Linia orizontului › linia unde ni se pare că cerul se uneşte cu pământul;

› imaginară;
› se mai numeşte zare.
Orizontul › spaţiul cuprins cu privirea, până la linia orizontului;
Punctele cardinale › au ca reper poziţia soarelui pe bolta cerească:
• est (E) › răsărit → locul de unde Soarele răsare dimineaţa;
• vest (V) › apus → locul în care Soarele apune seara;
• sud (S) › miazăzi → locul în care Soarele se află la amiază;
• nord (N) › miazănoapte → opus sudului.
Punctele intercardinale › NE, NV, SE, SV.
Roza vânturilor › reprezentare grafică a punctelor cardinale şi intercardinale.
Identificarea punctelor cardinale
› repere naturale - poziţia Soarelui, muşchiul copacilor (N), partea umedă a muşuroaielor
de furnici (N), Steaua Polară (N).
› repere artificiale: busola (N), altarul bisericii.

Hărţi ale orizontului local

Orizontul local › suprafaţă mai mare, ce cuprinde localitatea în care trăieşti şi spaţiul din
jurul acesteia;
Harta › reprezenzare micşorată a unor suprafeţe de teren, realizată cu ajutorul semnelor şi
al culorilor convenţionale;
› obiectele sunt orientate după punctele cardinale.
Elementele unei hărţi:
a) titlul;
b) scara: numerică (ex: 1 : 100, 1 : 1 000);
grafică (ex: 10 m ).
c) legenda: explică semnele convenţionale folosite şi culorile.
Tipuri de hărţi › fizice, administrative, turistice, economice, speciale etc.
Utilizarea hărţilor › navigaţie, aviaţie, turism, meteorologie, construcţii etc.
Relief, hidrografie, vegetaţie

Relieful: denivelările suprafeţei Pământului, cu aspect de ridicături şi adâncituri.

Forme de relief:
Culoare
Denumire Altitudine Descriere convenţională
munţi > 800 m pante abrupte, vârfuri ascuţite
dealuri 200 - 800 m pante domoale, culmi rotunjite
podişuri > 200 m aspect mai plat
câmpii ≤ 200 m netede, fără pante
Hidrografie: totalitatea apelor stătătoare şi curgătoare, dintr-un anumit spaţiu.
Curgătoare Stătătoare
- se scurg dinspre regiunile înalte - se formează prin acumularea
spre cele joase apei în adâncituri

pârâu râu fluviu mlaştină baltă lac

Vegetaţie: › totalitatea plantelor necultivate dintr-un spaţiu;

› cuprinde ierburi, arbori, arbuşti.

Populaţie, aşezări, activităţi ale oamenilor

Populaţia: > totalitatea locuitorilor unei aşezări omeneşti;

> se clasifică după: vârstă, sex, naţionalitate, tip de aşezare, ocupaţie etc.

Aşezările omeneşti:

Rurale = sate Urbane = oraşe

Populaţie - număr mic de locuitori
Locuinţe - gospodării alcătuite din case încon-
jurate de hambare, grajduri, livezi
Activităţi - cultivarea plantelor;
principale - îngrijirea animalelor.
- număr mare de locuitori
- blocuri, case
- industrie, comerţ, construcţii,
transporturi, activităţi culturale etc.

Reprezentare
pe hartă

3
Modificări observabile şi repere de timp

Mişcarea de ROTAŢIE de REVOLUŢIE

Cum? în jurul axei sale în jurul Soarelui
Cât? 24 de ore 365 de zile şi 6 ore
Ce generează? formarea zilei şi a nopţii formarea anotimpurilor

de iarnă: - ziua cea mai scurtă din an;

Solstiţiu - în jurul datei de 22 decembrie;
de vară: - ziua cea mai lungă din an;
- în jurul datei de 21 iunie;
de toamnă: - ziua egală cu noaptea;
Echinocţiu - în jurul datei de 23 septembrie;
de primăvară: - ziua egală cu noaptea;
- în jurul datei de 20 martie.
Calendarul > tabel convenţional ce redă succesiunea lunilor şi a zilelor.
1 an = 12 luni = 365 de zile / 366 de zile (an bisect)
1 săptămână = 7 zile
*Atenție! Datele echinocțiilor și solstițiilor diferă de la un an la altul.

Localitatea natală
Localitatea natală > localitatea în care ne-am născut;
> menţionată în certificatul de naştere.
Localitatea de domiciliu > localitatea în care locuim în prezent;
> poate fi aceeaşi / diferită de localitatea natală.

Regiunea înconjurătoare

Regiune > teritoriu mai întins, în care se află orizontul local;

Regiunea înconjurătoare > spaţiu extins din jurul localităţii natale;
> are limite clare;
> se deosebeşte de alte regiuni prin: relief, ape, vegetaţie, resurse
naturale.

4
De la orizontul local, la regiune şi la ţară

• Localitatea natală şi orizontul local fac parte dintr-o regiune.

• Mai multe regiuni formează ţara.
• Ţara noastră se numeşte România. Este împărţită în 41 de judeţe + capitala (Bucureşti).
Se află în partea centrală a continentului Europa.
• Judeţ > unitate administrativă formată din mai multe localităţi învecinate.
Reprezentarea pe hartă a suprafeţelor mai mari se face prin modificări succesive de scară.

Limite şi vecini

Graniţă > limită imaginară care delimitează o ţară de ţările vecine.

> poate fi: > naturală (ape, munţi);
> artificială/convenţională (stabilită prin înţelegerea între ţări).
Vecinii României
Punct
Vecinul cardinal Localităţi de limită Tipul graniţei
N Halmeu − Horodiştea naturală (Tisa), conveţională
Ucraina
E Reni − Sulina naturală (Braţul Chilia)
Republica Moldova E Horodiştea − Reni naturală (Prut)
Marea Neagră S-E Sulina − Vama Veche naturală
Bulgaria S Pristol − Vama Veche naturală (Dunăre), convenţională
Serbia S-V Beba Veche − Pristol naturală (Dunăre), convenţională
Ungaria N-V Beba Veche − Halmeu naturală (Mureş), convenţională

Relieful - caracteristici generale şi trepte de relief

Caracteristici: - variat (munţi, dealuri, podişuri, câmpii);

- coboară în trepte, din centru spre exterior;
- formele de relief ocupă suprafeţe aproximativ egale.
Unitate de relief = suprafaţă bine delimitată, ce cuprinde forme de relief asemănătoare
între ele.

5
 Carpaţii Orientali
Unităţi majore de relief Carpaţii Meridionali
Montane
Carpaţii Occidentali
Subcarpaţii Podişul Dobrogei
Deal şi
podiş Dealurile de Vest Podişul Getic
Depresiunea Colinară a Transilvaniei Podişul Mehedinţi

Câmpia Română
de Câmpie Câmpia de Vest
Delta Dunării
Harta fizică > ilustrează formele de relief.

Clima, apele, vegetaţia, animalele şi solurile

1. Clima 2. Apele
Vremea > situaţia elementelor a) curgătoare
meteorologice dintr-un loc, într-un anumit - fluviul Dunărea
moment; - râurile de V (Someş, Mureş, Crişul);
> este schimbătoare. - râurile de S (Jiu, Olt, Argeş);
Clima > starea medie a elementelor - râurile de E (Siret, Prut);
meteorologice; b) stătătoare
> pe o perioadă mare de timp; - lacurile - naturale (Sfânta Ana, Lacul Roşu,
> într-un spaţiu geografic extins; Bâlea)
Clima României este temperat - artificiale (Vidraru, Ursu, Porţile de
continentală. Fier)
- Marea Neagră
3. Dunărea
- izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră 4. Marea Neagră

(Germania); - mare „închisă” de tip continental;

- se varsă în Marea Neagră prin trei braţe: - se află între două continente (Europa, Asia);
Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe; - ţări cu ieşire la Marea Neagră: România,
Acestea formează Delta Dunării. Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia, Georgia.
- străbate zece ţări: Germania, Austria,
Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România,
Bulgaria, Moldova, Ucraina.
- străbate patru capitale: Viena, Bratislava,
Budapesta, Belgrad.

6
 5. Vegetaţia, animalele şi solurile
- sunt influenţate de relief, climă şi ape.
Treaptă
de relief Vegetaţie Animale Sol
munţi - păduri de foioase (< 1200 m) - ursul brun, cerbul, - strat subţire,
- păduri de conifere (1200 ─ 1800 m) capra-neagră, cocoşul - sărac
- pajişti alpine (> 1800 m) de munte, vulturul.
dealuri - păduri de foioase - vulpe, mistreţ, lup, - mai puţin fertil
veveriţă, ciocănitoare - brun-roşcat
câmpii - ierburi mărunte - rozătoare - păsări - fertil
- pâlcuri de pădure - insecte - reptile - brun

Locuitorii şi aşezările omeneşti

Populaţia - locuitorii de pe teritoriul unei ţări;

- se evaluează periodic, în urma recensământului;
- în 2022 era de 19 050 000 locuitori;
- nu e răspândită uniform;
- se poate grupa în funcţie de diverse criterii (vârstă, gen, mediu de viaţă, ocupaţie,
naţionalitate etc.).
Densitatea - numărul de locuitori pe km pătrat;

Populaţia majoritară - români; Minorităţi - maghiari, rromi, germani etc.

Aşezările omeneşti:

a) rurale / sate - după numărul de locuitori se împart în: mari, mijlocii, mici;
- după modul de aşezare pot fi: - adunate (la câmpie, în depresiuni montane)
- răsfirate (la deal)
- risipite (la munte)
b) urbane / oraşe - aşezări omeneşti cu număr mare de locuitori;
- 319 oraşe în ţara noastră;
- capitala Bucureşti (2 milioane de locuitori).

7
Resurse şi activităţi industriale

Economia - totalitatea activităţilor realizate de oameni pentru a produce bunurile necesare.

- cuprinde - activităţi industriale; - comerţ;
- turism; - agricultură;
- căi de comunicaţii.
Activităţile industriale - exploatarea şi prelucrarea resurselor naturale pentru obţinerea de
produse finite;
- se desfăşoară în: mine, cariere, combinate, rafinării, hidrocentrale,
termocentrale.
Resursele naturale - elemente naturale folosite de om în activitatea economică.
- pot fi:
a) de suprafaţă - păduri, ape, soluri;
din subsol - petrol, gaze naturale, cărbune, sare, roci etc.
b) epuizabile - petrol, cărbune, minereuri, lemn etc.;
inepuizabile - vânt, căldura soarelui etc.
Ramuri industriale din România
- extractivă - chimică - textilă
- energetică - a lemnului
- metalurgică - alimentară

Agricultura şi principalele produse agricole

Agricultura › activitatea de cultivare a terenurilor şi de creştere a animalelor;

Terenurile agricole › suprafeţe de pământ folosite pentru cultivarea plantelor;
› principala resursă a ţării (2 treimi din suprafaţă).

Tipuri de terenuri agricole Unde predomină? Ce furnizează?

Terenuri arabile câmpie, podiş grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi,
floarea-soarelui, legume
Livezi şi vii deal, podiş fructe
Păşuni şi fâneţe munte hrană pentru animale

8
 Creşterea animalelor › asigură produse alimentare (ouă, carne, lapte) şi nealimentare (lână,
piei, blănuri);
› principalele tipuri de animale: porcine, ovine, bovine, păsări;
› alte ramuri: sericicultura, apicultura, piscicultura.

Căile de comunicaţie
Căile de comunicaţie › modalităţi de deplasare a oamenilor, a mărfurilor şi a informaţiilor, cu
ajutorul mijloacelor de deplasare şi de transmitere a datelor.
Tipuri › 1. transport → pentru persoane şi mărfuri;
→ terestre, navale, aeriene;
2. conducte (petrol, gaze naturale, apă);
3. linii de înaltă tensiune (curent electric);
4. poştă şi telecomunicaţii (telefoane, radio, televiziune, internet, sateliţi);
5. telecabină, telescaun, telegondolă.

Marile unităţi geografice ale României - Munţii Carpaţi

Munţii Carpaţi › ocupă o treime din suprafaţa ţării;

› dispuşi sub forma unui arc de cerc;
› munţi tineri (250 milioane de ani).

Carpaţii Orientali Carpaţii Meridionali Carpaţii Occidentali

graniţa de Nord → Valea Valea Prahovei → culoarul Dunăre → Valea Barcăului
Limite
Prahovei Timiş−Cerna-Bistra
prin încreţire şi erupţie prin încreţire (roci dure) roci variate
Formare vulcanică

Nordică Bucegi Banatului

Grupe Centrală Făgăraş Poiana Ruscă
Sudică Parâng Apuseni
Retezat−Godeanu
Înălţime Munţii Rodnei (2 303 m) Vârful Moldoveanu Munţii Bihor (1 849 m)
maximă (2 544 m)
Clima › temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi;
Resurse › de suprafaţă: păduri, păşuni, faună;
› în subsol: minereuri, sare, cărbuni etc.

9
Marile unităţi geografice ale României - Dealurile şi podişurile

Dealurile şi podişurile › forme de relief care fac trecerea de la munte la câmpie;

› înălţimi cuprinse între 200 - 800 m.
Subcarpaţii Dealurile de Vest
- în exteriorul arcului carpatic; - la poalele Carpaţilor Occidentali;
- uneori depăşesc 1 000 m; - scunzi (200 - 300 m).
A. Dealuri

- Subcarpaţii Modovei, Subcarpaţii

de Curbură, Subcarpaţii Getici;
- formaţi prin încreţire.
B. Depresiunea

- în interiorul arcului carpatic;

Transilvaniei
Colinară a

- zonă bogată în resurse (gaze naturale, sare, terenuri agricole).

Podişul Moldovei Podişul Getic Podişul Mehedinţi Podişul Dobrogei

- în E, străbătut de - în S; - în S-V. - în S-E;
C. Podişuri

Siret; - aspect neted. - format din munţi

- format prin depu- vechi, erodaţi de
nerea aluviunilor. ape.

Caracteristici › climă moderată, păduri de foioase, pomi fructiferi, viţă-de-vie, resurse

naturale bogate, populaţie densă.

Marile unităţi geografice ale României - Câmpiile şi Delta Dunării

Câmpiile › cele mai joase forme de relief, până la 200-300 m;

› aspect neted, alcătuite din roci moi;
› brăzdate de ape cu văi largi → formează lunci;
› sol fertil → zone agricole întinse;
› populaţie densă, aşezări întinse;
Resurse › în subsol: gaze naturale, petrol, cărbuni;
› de suprafaţă: terenuri arabile, materiale de construcţii, ape de tratament.
Câmpia Română › clima secetoasă vara, geroasă iarna;
› s-au realizat sisteme de irigaţii pentru agricultură;
› traversată de râuriule Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa;
10
 Câmpia de Vest › precipitaţii abundente;
› s-au construit diguri.
Delta Dunării › cea mai joasă câmpie a ţării, în continuă formare;
› cuprinde cele trei braţe ale Dunării:
1. Chilia (N) → graniţa cu Ucraina;
2. Sulina (în centru) → navigabil;
3. Sfântu Gheorghe (S) → cel mai lung.

Organizarea administrativă a României

Judeţul › cea mai mare unitate administrativ-teritorială;

› are organizare şi conducere proprie (prefect);
› cuprinde mai multe oraşe şi comune;
› România are 41 de judeţe şi capitala, municipiul Bucureşti;
Oraşul › centrul cel mai dezvoltat din punct de vedere economic, cultural, social;
Municipiul › oraş important;
Reşedinţă de judeţ › municipiul în care se află sediul prefecturii;
Comuna › cea mai mică unitate administrativ-teritorială;
› cuprinde unul sau mai multe sate.

Oraşul Bucureşti
- este capitala României din anul 1862;
Aspecte geografice › situat în S-E ţării, în Câmpia Română;
› înconjurat de judeţul Ilfov;
› traversat de râurile Dâmboviţa şi Colentina;
› formă relativ circulară.
Populaţie › peste 2 milioane de locuitori;
Aspecte administrative › organizat în 6 sectoare, cu primărie proprie;
› cuprinde sediul Guvernului, al Parlamentului, Preşedinţia şi alte
instituţii centrale;
Aspecte economice › cel mai important centru industrial, de transport, financiar-bancar,
comercial, turistic din ţară.
Municipiul Bucureşti › reprezintă cel mai mare centru universitar, cultural, ştiinţific al ţării.

11
România în Europa

- situată în S-E Europei;

- repere: Marea Neagră, Munţii Carpaţi, Dunărea;
- datorită poziţiei sale, clima este temperat-continentală;
- ţară de mărime medie.

Punct cardinal Ţara Capitala

N, E Ucraina Kiev
E Republica Moldova Chişinău
S Bulgaria Sofia
S-V Serbia Belgrad
V Ungaria Budapesta

Europa - caracterizare geografică

Suprafaţă › întindere mică (al şaselea ca mărime de pe glob).

Poziţia geografică › situat în emisfera nordică;
› mărginit de - Oceanul Atlantic (V);
- Oceanul Arctic (N);
- Munţii Ural, Marea Caspică (E, N-E);
- Munţii Caucaz şi Marea Neagră (E, S-E);
- Marea Mediterană (S).
Relief › variat, predomină câmpiile.
Clima › predominant temperată;
› rece în nord.
Apele › numeroase râuri şi fluvii (cele mai lungi: Volga, Dunăre, Rin);
Vegetaţia › păduri de conifere, foioase;
› silvostepă şi stepă în Est;
› mediteraneană în Sud;
› păşuni alpine la munte.
Populaţie › pe locul al treilea ca număr de locuitori;
› diversitate de limbi vorbite şi religii.
Economie › foarte dezvoltată din punct de vedere economic.

12
Uniunea Europeană

Uniunea Europeană › formată din 27 de state;

› are ca scop îmbunătăţirea vieţii şi a condiţiilor de muncă, precum şi apărarea păcii pe
continent;
› România a devenit membră la 1 ianuarie 2007.
Simbolurile UE › DRAPELUL − albastru cu 12 stele galbene;
› IMNUL − Odă bucuriei, Ludwig van Beethoven;
› DEVIZA − „Uniţi în diversitate‟;
› MONEDA − euro;
› ZIUA EUROPEI − 9 mai.
Instituţii UE › Comisia Europeană - propune legile;
› Parlamentul European - votează legile care trebuie aplicate şi respectate în
toate ţările UE;
› Consiliul European - veghează la aplicarea legilor.

Terra - caracteristici generale

Terra › Pământ, Planeta Albastră;

› formă sferică, redată prin globul geografic;
› uşor turtită la cele două capete, numite poli.
Planiglobul › reprezentarea în plan a formei Pământului;
Ecuator › linie imaginară la jumătatea distanţei dintre poli;
› împarte planeta în două emisfere (nordică şi sudică).
Continentele › suprafeţe întinse de uscat;
› înconjurate total sau parţial de mări şi oceane;
› Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Antarctida, Europa,
Australia*.
Oceanele › întinderi uriaşe de apă sărată;
› ocupă 2/3 din suprafaţa planetei;
› Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian şi Oceanul Arctic*.
*Denumirile continentelor şi ale oceanelor se pot completa, împreună cu elevii, direct pe
planiglobul de la exerciţiul 1.

13
Terra - o planetă a Sistemului Solar

› format din Soare, 8 planete, sateliţi, comete, › stea de dimensiune mijlocie;

asteroizi; › format din gaz (hidrogen, heliu);
› planetele se rotesc în jurul Soarelui. › 4,5 miliarde de ani;
› temperatura poate ajunge la 15 milioane °C.
1. 2.
› cea mai apropiată planetă de Soare; › sau Luceafărul;
› cea mai mică; › planetă telurică;
› solidă. › cea mai fierbinte.

3. 4.
› Luna - satelit natural; › sau Planeta Roşie, predomină oxidul de fier;
› mişcarea de revoluţie (în jurul axei sale) - › planetă telurică;
24 h; › cel mai înalt munte din Sistemul Solar,
› mişcarea de rotaţie (în jurul Soarelui) - 365 Muntele Olimp (vulcan), 22 km altitudine.
de zile şi 6 ore.
5. 6.
› cea mai mare planetă; › planetă gigant, cu inele (praf şi gheaţă);
› alcătuită din gaze; › gazoasă.
› mulţi sateliţi (67);
› de 11 ori mai mare decât Pământul.
7. 8.
› cea mai rece planetă (− 225°C); › cea mai îndepărtată planetă de Soare;
› are mai multe inele întunecate; › aspect albăstrui;
› „răsturnat‟ (unul dintre poli îndreptat spre › „gigant de gheaţă‟;
Soare). › prima planetă descoperită prin calcule
matematice.

14