Elemente ale orizontului apropiat

H A RTA
 Ce sunt orizontul și linia orizontului?
Linia orizontului (zarea) este linia imaginară care ni se pare că desparte cerul de suprafața Pământului. Tot ceea ce
cuprindem cu privirea, între cer și Pământ, până la linia orizontului alcătuiește orizontul.
Orizontul şi linia orizontului se modifică în funcție de locul în care se află cel care observă şi de înălțimea acestui loc.
Dacă privim dintr-un loc înalt, orizontul care îl vedem este mai întins. Dacă privim dintr-un loc aflat între clădiri înalte,
linia orizontului este foarte aproape. În funcție de tipul peisajului observat, linia orizontului poate fi dreaptă sau sub
formă de linie curbă, linie frântă.

LINIA ORIZONTULUI
 Ce sunt punctele
cardinale?

Orizontul are patru direcții principale, numite puncte cardinale: nord

(N), sud (S), est (E), vest (V).
Ele sunt importante şi necesare pentru orientarea în spațiu.
Punctele cardinale pot fi identificate cu ajutorul busolei. Denumirile
lor provin din limbile germană şi franceză, şi din ceea ce înseamnă
ne putem da seama cam unde se află acestea pe orizont:
✓est înseamnă ,,zori de zi";
✓ sud - ,,regiunea Soarelui";
✓ vest se traduce ,,seară";
✓nord - ,,la stânga Soarelui ce răsare".
 Ce este busola?
Busola este un instrument alcătuit
dintr-un cadran cu un ac magnetic
mobil lamijloc, care arată
totdeauna nordul. Busola serveşte
la orientarea navigatorilor,
exploratorilor, călătorilor etc.
Ce este harta?

Harta este un desen pe care o suprafață mai mare este micşorată de mai mul-
te ori. Scara hărții arată de câte ori au fost micşorate dimensiunile reale ale
suprafețelor reprezentate pentru a încăpea pe hartă. Pe hărți, elementele
naturale (câmpii, ape, dealuri, munți etc.), dar şi cele create de om
(localități, drumuri, căi ferate, lacuri etc), sunt redate cu ajutorul semnelor
convenționale. Ele sunt reprezentate în legenda hărţii.
 Harta este folosită de mult timp în navigație și pentru orientarea în spațiu.
Hărțile oferă informații despre înfățișarea Pământului; relief, ape, vegetație, pe ele fiind reprezentate şi aşezări
omeneşti, căi de comunicare, bogății ale subsolului etc. Oamenii le utilizează în activitatea lor: în construcții, în
navigația aeriană și cea maritimă, în prognoza meteo, în operațiuni militare etc.
De ce folosim harta?
Pe lângă hărţile geografice şi cele istorice, au
apărut şi hărţi rutiere, pentru că lumea s-a
modernizat și călătoreşte mult. Hărțile
rutiere pot fi puse pe cel mai modern sistem
de hărți, numit GPS (Sistem de Poziționare
Globală). Hărţile stau la baza tuturor
gadgeturilor realizate pentru orientarea în
spațiu. Smartphone-urile şi tabletele folosesc
cel mai modern sistem de GPS legat de
satelit pentru a indica direcția, dar și poziția
noastră actuală.
Ghicitori:
Dimineața când privim
Soarele unde-l găsim?
La prânz, în miez de zi,
Privind spre noi, gândi:
,,Eu, Soarele cel bun,
Ce punct indic acum?"
 Unde Soarele dispare,
Mergând seara la culcare?
Acel punct de-orientare
Cum se mai numeşte oare?
Limba unui ceas rotind,
Mă indică clar oricând
Și nu te vei rătăci,
De ştii a mă folosi.
 Pe-o bucată de hârtie -
Munte, deal, podiș, câmpie,
O țară sau lumea toată
De priveşti, ea ni le-arată.
 Unde este situată
Republica Moldova?
Cel mai înalt punct:Dealul Bălăneşti (430 m)
Cel mai jos punct: r. Nistru
Cel mai mare oraş: Chişinău

Uscatul planetei Pământ este împărțit în șapte continente: Europa, Asia, Africa,
America de Nord, America de Sud, Australia şi Antarctica.
Republica Moldova este o țară mică din sud-estul Europei. Țările vecine sunt
România la vest şi Ucraina la nord, sud şi est. Republica Moldova ocupă
teritoriul dintre râurile Nistru şi Prut şi o fâșie din partea stângă a Nistrului.
De la nord până la sud, țara noastră are o lungime de 350 km; de la vest la est -
de 150 km. Moldova ocupă o suprafață de 33.846 km², din care 472 km² sunt
ape. Mai mult de jumătate din suprafaţa republicii o constituie zonele arabile,
iar pădurile ocupă circa o zecime din toată suprafaţa.
 Cea mai mare întindere de apă din apropierea țării noastre este Marea Neagră.
Republica Moldova nu are ieşire directă la mare, dar are ieşire la Dunăre, prin
intermediul căreia are acces la Marea Neagră. Prin portul Giurgiuleşti, situat pe
Dunăre, este asigurat transportul maritim din ţară.
Care este organizarea teritorial-administrativă a țării noastre?
Republica Moldova este împărțită în 32 de raioane, 13 municipii și 2 regiuni cu
statut special, Transnistria şi Găgăuzia. Municipiul Chişinău este capitala Repu-
blicii Moldova. Capitala este împărțită în 5 sectoare administrative: Centru, Bo-
tanica, Ciocana, Buiucani şi Râșcani. În capitală se află Aeroportul Internațional
Chişinău, care face legături cu alte țari pe cale aeriană.
Stema de Stat a Republica
Moldova?
Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut
tăiat pe orizontală având în partea superioară culoarea
roșie, în cea inferioară - albastră, încărcat cu capul de
bour având între coarne o stea cu opt raze. Capul de
boureste mărginit în dreapta de o roză cu cinci petale,
iar în stânga de o semilună. Toate elementele
reprezentate în scut sunt de aur (galbene). Scutul este
plasat pe pieptul unei acvile naturale purtând în cioc o
cruce de aur și ținând în gheara dreaptă o ramură verde
de măslin, iar în stânga - un sceptru de aur.
Drapelul de Stat a Republica Moldova?
Drapelul de Statal Republicii Moldova -
Tricolorul - este simbolul oficial al
Republicii Moldova. El simbolizează
trecutul, prezentul şi viitorul statului
moldovenesc, reflectă principiile lui
democratice, tradiția istorică a poporului,
egalitatea în drepturi, prietenia şi
solidaritatea tuturor cetățenilor republicii.
Drapelul de Stat al Republicii Moldova -
Tricolorul - reprezintă o pânză
dreptunghiulară, formată din trei fâşii de
dimensiuni egale, dispuse vertical în
următoarea succesiune a culorilor: albastru
(azuriu), galben, roşu. În centru, pe fîșia
de culoare galbenă este imprimată Stema
de Stat a Republicii Moldova.
 Legenda
Chișinăului
Conform unei legende, într-un loc pitoresc din codru a
fost întemeiată o aşezare, drept adăpost de nădejde. Aici
oamenii puteau găsi ușor apă și hrană. Această aşezare
era situată pe malul rîului Bîc, lângă un izvor numit
Chişla Nouă, de la care a şi venit denumirea de mai tîrziu
a oraşului. Ca şi toată Moldova, Chişinăul a fost jefuit de
nenumărate ori de către năvălitori.Localitatea Chişinău a
fost menţionată pentru prima dată într-un document din
17 iulie 1436. Pe atunci, Chişinăul avea doar câteva
familii de țărani, care se îndeletniceau cu agricultura şi
păstoritul.Oamenii de ştiinţă afirmă că denumirea
Chişinău are la origine cuvântul chişla, ceea ce înseamnă
izvor, şipot, cişmea.