1

Marea Unire

Ziua Națională a României celebrează Marea Unire din 1918. Cei mai
mulți români o asociază exclusiv cu Unirea Transilvaniei cu România prin
„Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia”. 1 Decembrie 1918 este însă mult
mai mult decât atât.
Primul război mondial a furnizat numai contextul datorită căruia
România și-a alipit provinciile istorice. Ținta fusese stabilită cu mult timp
înainte. Unirea a existat mai întâi în mințile învățaților, apoi ale
conducătorilor și, în cele din urmă, în cele ale soldaților care au trecut
Carpații.
Cât de bine a fost de pregătită armata? S-a văzut în înfrângerea catastrofală de
la Turtucaia și în cele ce au urmat, pe Argeș, pe Jiu, în pierderea trecătorilor.
Cât de pregătită era diplomația? Excepțional. Care a fost ingredientul cheie al
victoriei din 1918? Încrederea.
Dintre toate marile figuri iconice ale Marii Uniri, prea puține sunt cunoscute
publicului larg. Abia în ultimii ani, numele Regelui Ferdinand și al Reginei
Maria sunt uneori menționate. Dar istoria recentă e mai tragică decât v-ați
putea imagina.
Mobilizarea delegaților la Alba Iulia nu s-a făcut prin telefon (existau foarte
puține), nici prin telegraf (poșta era încă controlată de autoritățile austro-
ungare). Convocarea delegaților români la Alba Iulia s-a făcut prin biserici,
cele greco-catolice și cele ortodoxe deopotrivă. Nu întâmplător, episcopul
Miron Cristea se află chiar în primul rând. Cei doi ieșiseră împreună din Sala
Unirii. BCU Cluj.
Un alt vorbitor care s-a adresat mulțimii la 1 Decembrie 1918 a fost avocatul și
politicianul Aurel Vlad. Coleg cu Iuliu Maniu în Partidul

2
 Craciunul in Romania
Craciunul este o sărbătoare principală anuală, la fel ca în majoritatea
statelor creștine. Crăciunul a fost introdus odată cu apariția creștinismului în
România.

Marcă postală de Crăciun

Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25 decembrie și se continuă cu

încă două sărbători ortodoxe pe 26 și 27 decembrie.

(Un vechi obicei al românilor din satele unor zone ale țării, ca de pildă cele
din Oltenia, era acela ca în Ajunul Crăciunului, gospodarii să se trezească
dimineața devreme, să facă focul în sobă și cu o rămurică a unui pom din
grădină să jăruiască jarul stând la gura sobei și să spună: "Bună dimineața lui
Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă:porcii grași și unturoși /Și
oamenii sănătoși; /Vacile cu viței,oile cu miei,scroafele cu purcei,cloștile cu
pui,găinile cu ouă......și tot așa se continua cu ceea ce gospodarii doreau să
aibă, ca în final să se spună: La anul și la mulți ani!)

Cântarea cântecelor de stea este o parte foarte importantă din festivitățile

Crăciunului românesc. În prima zi de Crăciun, mulți colindători umblă pe
străzile acoperite cu zăpadă ale orașelor și satelor, ținând în mână o stea
făcută din carton și hârtie, cu scene biblice pictate pe ea.

Tradiția din România cere ca cei mici să meargă din casă în casă, cântând
cântece de stea și recitând poezii sau legende, pe toată perioada Crăciunului.
Liderul cară cu el o stea din lemn, acoperită cu staniol și decorată cu clopoței
și panglici colorate. O imagine a Sfintei Familii este lipită în centru stelei și
întreaga creație este atașată de o coadă de mătură sau de un băț puternic.

3
 Clima in Romania

Temperaturile medii anuale scad ușor de la sud (10°-11°C) spre nord

(8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De
asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii (scade cu 6° la
fiecare 1000 m). Temperaturile maxime medii anuale oscilează
între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii.

Vara este un anotimp extrem de călduros, care durează de la începutul

lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud și Vest. În sudul
României există peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi peste 30 de grade
Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade
Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade
Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951.
Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații.

Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziție, cu perioade lungi de

uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie vin
primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele
ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.

Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est
aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul
este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25
ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state
europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente
de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și
reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, a repeziciune,
înghețurile dispărând în luna aprilie.

4
 Rauri Romania

Cele mai importante râuri din România sunt:

 Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni și debit. Izvorăște din

munții Pădurea Neagră.Dunărea este un important drum fluvial
internațional, curgând prin 10 țări (Germania, Austria, Slovacia,
Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și
Ucraina) și are afluenți în alte 7 țări. Trece prin 4 capitale de
stat: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.
 Mureș: Afluent al Tisei. Mureșul este al II-lea râu ca lungime din România,
după Dunăre.
 Olt: Este un afluent al Dunării, având o lungime de 615 km. Izvorăște
din Munții Hășmaș .

 Prut : izvorăște din Carpații Păduroși ai Ucrainei, de unde curge spre est,
mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre
lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și
Republica Moldova.
 Siret: Izvorăște în Carpații de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi,
în Bucovina de Nord., Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău, iar pe
partea stângă, Bârlad. Principalele orașe de pe sau din apropierea
cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman, Bacău, Adjud și Galați.

Alte râuri importante sunt: Someș, Crișurile (Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul
Repede), Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița.

5
 Carpații românești

Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine
individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin
masivitate și structură.

Carpații Orientali - cu 3 grupe mai mari și 40 de grupe montane, care sunt

distincte morfologic, geofizic și geografic:

o Carpații Maramureșului și Bucovinei,Carpații Moldo-Transilvani,Carpații

de Curbură

 Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 24 de grupe

montane, ce sunt distincte geografic:
o Munții Bucegi,Munții Făgăraș,Munții Parâng,Munții Retezat-Godeanu

 Carpații Occidentali Românești- cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul

lor în 18 grupe montane distincte morfologic, geofizic și geografic:
o Munții Banatului,Munții Poiana Ruscă,Munții Apuseni

Cele mai înalte vârfuri ale Carpaților românești sunt:

1. Moldoveanu (Munții Făgăraș) - 2.544 m.

2. Negoiu (Munții Făgăraș) - 2.535 m.

6
 Fauna Romaniei
Ca si vegetatia, fauna din Romania este bogata si variata,
animalele fiind raspandite in stransa legatura cu zonele de
vegetatie. De asemenea, vegetatia Europei sud-estice (stepe) se
interfereaza cu caracteristicile Europei Centrale (paduri de foiase).
Vegetatia si fauna din Romania se numesc invelis biopedogeografic.

In zona stepei (conditionata de continentalismul climatic) si

silvostepei sunt caracteristice unele rozatoare, precum: soarecele
de camp, harciogul, popandaul, iepurele etc. Tot in stepe, se
intalnesc pasari precum: prepelita, vulturul plesuv de stepa,
potarnichea si, mai rar, dropia. Zona padurilor (de foioase) are
o fauna bogata in specii. Astfel, in padurile de stejar si fag
straiesc: lupul, iepurele, pisica salbatica, veverita, vulpea,
jderul, dihorul, multe pasari, cum ar fi: pupaza, cotofana,
grangurul, cucul, mierla, privighetoarea etc. Pe de alta parte, in
padurile de munte se intalnesc: ursul, cerbul, rasul, iar printre
pasari, pajura, cocosul de munte, ierunca, gainusa de padure
etc.In zona alpina, la peste 1800 de metri, mai cunoscute
sunt: capra neagra si acvila de munte. Zona subalpina este
reprezentata si de pasunile pe care, in timpul verii, pasc
turmele de oi.

7
8