Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Frontiere: ~3150 de kilometri, din care circa o treime frontiere
terestre şi două treimi frontiere pe apă (râurile Tisa şi Prut, fluviul
Dunărea şi Marea Neagră). Litoralul românesc al Mãrii Negre are
o lungime de ~245 de kilometri.
Vecini: Ungaria (la vest şi nord-vest), Ucraina (la nord şi la
est), Republica Moldova (la nord-est şi la est), Marea Neagră (la
sud-est), Bulgaria (la sud) şi Serbia (la sud-vest şi vest)
Limba oficială: româna - limbă neolatină
Sărbătoarea naţională: 1 Decembrie (ziua în care, la 1
decembrie 1918, s-au unit, la Alba Iulia, centrul ţării, toate
provinciile istorice locuite preponderent de români)
Drapelul: drapelul României este tricolor (albastru, galben, roşu)
şi nu a suferit schimbări majore de-a lungul istoriei; culorile sunt
aşezate vertical, în 3 benzi de lăţime egală, în ordinea următoare,
începând de la lance: albastru-cobalt, galben-crom, roşu-vermillon
Imnul naţional: "Deşteaptă-te, române", pe versurile poetului
romantic paşoptist Andrei Mureşanu şi muzica poetului şi
cântăreţului Anton Pann
Stema: stema actuală are ca element central vulturul de aur
cruciat, aşezat pe un scut de azur şi ţinând în gheare un sceptru şi
o sabie. Pe pieptul vulturului se află un blazon împărţit în câmpuri
heraldice simbolizând provinciile istorice româneşti (Ţara
Românească, Moldova, Transilvania, Maramureş, Crişana, Banat,
teritoriile adiacente Mării Negre)
Ora oficială: ora Europei răsăritene: GMT+2 (iarna), GMT+3
(vara). Ora de vară operează din ultima duminică a lunii martie
până în ultima duminică a lunii octombrie
Sărbători legale: 1 şi 2 ianuarie (Anul Nou), 24 ianuarie (Unirea
Principatelor Române, 1859), primele două zile de Paşte, 1 mai
(Ziua internaţională a muncii), 1 iunie (Ziua copilului), primele
două zile de Rusalii, 15 august (Sfânta Maria), 30 noiembrie
(Sfântul Andrei), 1 decembrie (Ziua naţională), 25 si 26 decembrie
(Crăciunul)
Moneda: leul (plural lei, cod internaţional RON) divizat în 100 de
bani. Cursul de schimb al leului în funcţie de diferite monede este
disponibil pe site-ul nostru.
Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi
echilibrului Puterilor - legislativă, executivă (Guvernul şi
Preşedintele) şi judecătorească - în cadrul democraţiei
constituţionale (conform Constituţiei României din 2003).
Preşedintele este ales direct, pentru un mandat de 5 ani. O
persoană poate ocupa funcţia de preşedinte al României doar
pentru două mandate.
Guvernul României a fost de cele mai multe ori de coaliţie, mai
ales după prima alternanţă la putere din perioada postcomunistă,
din 1996.
Parlamentul bicameral, compus din Camera
Deputaţilor şi Senat (camera superioară), este ales prin vot
universal, în sistem proporţional, într-un singur tur de scrutin,
pentru un mandat de 4 ani. Cetăţenii români de peste
graniţe desemnează prin vot 4 deputaţi şi 2 senatori care să le
reprezinte interesele.
Conform Constituţiei, minorităţile naţionale care nu pot accede
direct în Parlament au rezervat câte un loc, în Camera Deputaţilor,
cu condiţia să obţină un număr minim de voturi la nivel naţional.
În Cameră sunt 18 minorităţi care au câte un deputat. Singura
minoritate care reuşeşte să intre direct în Legislativ este cea
maghiară, cea mai numeroasă din România.
România are 32 de europarlamentari în Parlamentul European,
cu un mandat de 5 ani.
Cele mai mari comunităţi româneşti sau de originari din
România de peste hotare sunt în Republica Moldova, SUA,
Canada, Ucraina, Serbia, Germania, Israel, Australia, Austria.
Trebuie adăugate comunităţile numeroase de români plecaţi la
muncă, în special în Italia şi Spania, dar şi în Marea Britanie,
Irlanda, Portugalia.
Istoria: în spaţiul carpatic, primele menţiuni etnonime atestã un
conglomerat de triburi tracice din care Herodot, în secolul al VI-
lea î.Hr., menţioneazã unul distinct, cel al geţilor, care locuiau la
nordul Dunãrii. În izvoarele romane, geţii sunt denumiţi daci,
conform afirmaţiei geografului Strabo, din vremea împãratului
Augustus (27 î.Hr. - 14 d.Hr.) - “dacii şi geţii vorbeau aceeaşi
limbã”. Centrul politic al civilizaţiei geto-dacilor se afla în Munţii
Orãştiei, la Sarmizegetusa (partea vestică a României actuale), iar
gradul cel mai înalt al acestei civilizatii a fost atins în timpul
regilor Burebista (cca. 80 - cca. 44 î.Hr.) şi Decebal (87-106 d.Hr.).
Relieful României se compune din trei trepte majore: cea înaltã,
a Munţilor Carpaţi (cel mai înalt vârf este Moldoveanu, 2544 m),
cea medie, care corespunde Subcarpaţilor, dealurilor şi podişurilor
şi cea joasã, a câmpiilor, luncilor şi Deltei Dunãrii. Delta, cea mai
tânãrã unitate de relief, în continuã formare, are altitudinea medie
de 0,52 m.
Caracteristicile principale ale unitãţilor de relief sunt
proporţionalitatea (31% munţi, 36% dealuri şi podişuri, 33%
câmpii şi lunci) şi dispunerea concentricã a treptelor majore ale
reliefului.
Clima României este temperat-continentalã de tranziţie, cu
influenţe oceanice, mediteraneene şi continental-excesive.
Temperatura medie multianualã este diferenţiatã latitudinal,
respectiv 8°C în nord şi peste 11°C în sud, şi altitudinal, cu valori
de -2,5°C în etajul montan şi 11,6°C în câmpie.
În ultimii ani, România a cunoscut fenomene meteorologice
extreme, multe soldate cu victime şi mari distrugeri materiale –
căderi abundente şi rapide de precipitaţii, tornade, valuri de
căldura urmate de secetă prelungită.
Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea
majoritate având izvoarele în Carpaţi. Principalul colector al
acestora este fluviul Dunãrea, care strãbate ţara în partea sudicã
pe o lungime de 1075 kilometri şi se varsã în Marea Neagrã.
Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate
unitãţile majore de relief, de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul
Mioarelor - Fãgãraş la 2282 m) la limanele fluvio-maritime (Lacul
Techirghiol la 1,5 m) şi prin lacuri antropice, în toate unitãţile de
relief.
Vegetaţia este condiţionatã de relief şi de elementele pedo-
climatice, întâlnindu-se o dispunere etajatã a acesteia. Regiunile
montane sunt acoperite de pãduri de conifere (îndeosebi molid),
pãduri de amestec (fag, brad şi molid) şi pãduri de fag. Pe culmile
mai înalte se aflã pajişti alpine şi tufãrişuri de jneapãn, ienupãr,
afin, merişor etc. În regiunile de deal şi de podiş se întâlnesc
pãduri de foioase în care predominã fagul, gorunul sau stejarul.
Vegetaţia de stepã şi de silvostepã, care ocupa ariile cu deficit de
umiditate a fost, în cea mai mare parte, înlocuitã prin culturi
agricole.
Fauna: în etajul alpin apar elemente relicte, precum capra neagrã
şi vulturul de munte. În pãdurile carpatine trãiesc diferite
mamifere: urs, cerb, râs, lup, mistreţ, cãprior, veveriţã şi un numãr
mare de specii de pãsãri. În câteva regiuni muntoase se mai
pãstreazã cocoşul de munte; în regiunile de deal şi câmpie sunt
rãspândiţi iepurele, cârtiţa, ariciul, diferite pãsãri, şopârle,
batracieni; pentru zonele de stepã sunt caracteristice rozãtoarele
(popândãul şi hârciogul). Fauna acvaticã este reprezentatã
îndeosebi prin pãstrãv în apele de munte, clean şi mreanã în
regiunile de deal, crap, biban, ştiucã, somn, caras în cele de
câmpie şi Delta Dunãrii; în apele marine şi pe Dunãrea inferioarã
se întâlnesc şi specii de sturioni.
Porturi principale:
- la Marea Neagrã: Constanţa, Mangalia;
- la Dunãre: Orşova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia,
Turnu Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Cãlãraşi, Cernavodã,
Brãila, Galaţi, Tulcea, Sulina.
Aeroporturile principale: Bucureşti („Henri Coandã” - Otopeni şi
„Aurel Vlaicu” – Bãneasa, pentru chartere şi zboruri private),
Constanţa („Mihail Kogãlniceanu”), Timişoara („Traian Vuia”), Cluj-
Napoca, Târgu Mureş („Transilvania”), Bacău, Iaşi, Sibiu, Arad,
Oradea, Baia Mare, Suceava.