Localizarea si caracterizarea socio-economica a

judetului TULCEA
I.1. Localizarea judetului

Judetul Tulcea se situeaza in sud-estul Romaniei, in jumatatea nordica a Dobrogei, fiind

traversat in partea centrala de paralela 45. Este inconjurat din trei parti de apa, avand granita
naturala Dunarea atat la vest unde se invecineaza cu judetele Braila si Galati , cat si la nord cu
Ucraina, la est Marea Neagra, iar in partea de sud este delimitat de judetul Constanta. Are o
suprafata de 8498,75 kmp, reprezentand 3,6% din suprafata totala a tarii, locul 4 in Romania.

I.2. Caracterizarea socio-economica a judetului

In judetul Tulcea a fost inregistrata in anul 2006 o populatie de 252.156 persoane, cu 3,9
% mai putin decat in anul 2001; in aceasta perioada populatia a scazut cu 10.440 persoane,
avand drept cauza principala scaderea natalitatii mai ales in mediul rural, dar si emigrarea pentru
un trai mai bun. Ponderea populatiei urbane in 2001 a fost de 48,6%, inregistrandu-se in prezent o
continua scadere a urbanizarii, in 2006 gradul de urbanizare fiind de 49,2%. Judetul are cea mai
mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 90,9 locuitori/kmp, lucru datorat
suprafetei mari acoperita de ape. Aproximativ 90% din populatie s-a declarat de etnie romana, iar
ca minoritati etnice intalnim rusi-lipoveni, turci, tatari, rromi, greci ce traiesc in armonie cu
romanii, contribuind la diversitatea culturala si religioasa a judetului.

Din punct de vedere al zonelor de acces, subliniez in primul rand importanta portului
Tulcea, care este port fluvial si maritim, reprezentand un important nod comercial traditional, atat
pentru circulatia marfurilor, cat si a pasagerilor. Portul Sulina este foarte important pentru judet
datorita legaturii realizate cu tarile apartinand bazinului Marii Negre. Formele de acces specifice
acestora sunt navele fluviale si maritime. In partea de sud, se poate traversa singurul hotar
terestru cu trenul si automobilul. O alta cale de acces se poate realiza cu avionul prin intermediul
aeroportului din localitatea Mihail Kogalniceanu, aflat la o distanta destul de mica de municipiul
Tulcea.

Economia judetului a trecut, dupa 1990, printr-o faza de recesiune, in urma careia rata
somajului a crescut pana la 12%, ducand la deteriorarea conditiilor de viata; in ultimii ani insa, a
inceput sa se resimta o crestere a nivelului de trai. Datorita specificului sau si asezarii geografice
nu are o economie si o industrie bine dezvoltate, clasandu-se printre cele mai sarace judete din
tara ca nivel de dezvoltare. Chiar daca agricultura continua sa reprezinte cea mai importanta
ramura a economiei judetului, Tulcea ramane principalul constructor si reparator de nave din
Romania. Astfel, cele mai dezvoltate ramuri economice ale sale sunt, pe langa agricultura, industria
si turismul. Domenii cu pondere semnificativa in PIB-ul judetului sunt productia de alumina,
industria textila, feroaliajele. Turismul reprezinta unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential
de dezvoltare, avand in vedere Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe.

Din totalul salariatilor de 48381, locul 38 pe tara, cei mai multi, 4034 salariati, se regasesc
in agricultura, vanatoare, pescuit si pescicultura, domenii urmate de industrie si constructii cu
21755 salariati, servicii 22592 salariati. Se observa o crestere a efectivului salariatilor de la 43822
in 2004, la 48381 in 2006, cea mai mare valoare din perioada 2001-2006 inregistrandu-se in 2001,
48423 salariati. Tot in aceasta perioada se evidentiaza si o scadere continua a ratei somajului in
judetul Tulcea, de la 9,2% in 2001 pana la 4,7% in 2006, cind numarul somerilor este de 4340, din
care 63% femei. Insa in ultimul an, rata somajului este mai mare comparativ cu a Romaniei,
4,7%, ocupand locul 3 pe tara. Se constata o crestere a numarului somerilor in perioadele dupa
inchieierea activitatilor sezoniere din agricultura si constructii, dar si o reducerea a numarului de
personal din activitatile de turism. In 2006 castigul salarial brut a fost de 1246 lei, locul 20 pe tara,
mai mare decat cel de 1146 lei pe total economie.
 I. Prezentarea potentialului turistic al
judetului
Turismul in judetul Tulcea s-a bucurat de-a lungul timpului de o imagine buna, atat pe plan
national cat si international, fiind recunoscut ca teritoriu cu potential turistic unic in Europa, care a
atras un numar impresionant de turisti din toate colturile lumii. Se remarca prin varietatea de
forme de relief, prin obiective turistice specifice, dar mai ales prin Delta Dunarii, una dintre cele
mai valoroase si complexe zone turistice.

II.1. Resurse naturale

Principalele forme de relief sunt muntii Macinului si Delta Dunarii. Muntii Macinului sunt cea
mai veche formatiune gologica, cu altitudinea maxima de 467m in Varful Tutuiatul; Horstul
Dobrogean reprezinta un rest al acestor munti. Delta Dunarii este o campie foarte joasa, cu o
suprafata de 580 00ha, locul 3 in Europa si 22 intre deltele lumii. Unitatile fizico-geografice
componente ale Deltei: Delta Dunarii propriu-zisa, Delta fluviala, Delta Maritima, Complexul
lagunar Razim-Sinoe, Dunarea Maritima, Zona inundabila Isaccea-Tulcea, Zona Saraturi-Murighiol.

Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu 267 km, din 1075
pe teritoriul Romaniei, cu bratele Chilia (120 km), Sulina(63 km) si Sfantul Gheorghe(69,7 km), iar
lacurile naturale mai importante Razim, Zmeica (lacuri marine), lacul Rotund (lac de lunca), lacurile
Dranov, Rosca, Gorgova, Lumina, Merhei, Furtuna, Matita.

Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a biosferei prin Hotararea nr. 953 din 27 august
1990 a Guvernului Romaniei. Datorita necesitatii conservarii procesului natural de evolutie si a
ocrotirii florei si faunei specifice s-au stabilit zone protejate prin lege ce intrunesc o suprafata de
aproximativ 50.000 ha. Se remarca dintre acestea: Rosca-Buhaiova-Letea, 12.000 ha
localizate in depresiunea Matita, Lacul Rosca, Merhei, Sacalin-Zatoanecare se intinde in sudul
comunei Sfantu Gheorghe pe aprox. 21.000 de ha si Periteasca-Bisericuta-Gura Portitei cu peste
4.000 de ha. In total sunt precizate 18 zone strict protejate, dintre care mai
mentionez: Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-
Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50
ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha)
si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Delta Dunarii se poate identifica cu un muzeu viu diversificat al florei si faunei.

Flora Deltei insumeaza in prezent 1615 specii, reprezentand aprox. o treime din totalul de
specii cunoscute in Romania. Datorita elementului acvatic predominant s-a dezvoltat in general
vegetatia de balta si in special stuful, Delta Dunarii reprezentand cea mai intinsa zona compacta de
stufarisuri din lume - 240.000 ha. In functie de biotopul pe care il ocupa, se intalnesc urmatoarele
categorii de flora: plante acvatice (stuful, bradisul, pestisoara, papura, ciulinii de balta, nuferii,
pipirig, rogozul, plaurul, etc.), vegetatie terestra, ce ocupa suprafete mai reduse, in special numai
grindurile inalte si este formata din paduri amestecate (plopul alb, plopul negru, stejarul, frasinul,
salcia alba, ulmul, salcamul, arbusti si tufisuri-macesul, alunul, porumbarul, lemnul cainesc, cornul,
catina alba si rosie, ienuparul, iedera, arbustul de nisipuri, lianele, vita de vie salbatica, etc.),
precum si plante medicinale (urzica, menta, sunatoarea, papadia).

Fauna Deltei cuprinde 3491 specii, dintre care 3018 nevertebrate si 473
vertebrate. Pasarile sunt foarte variate, la speciile locale se mai adauga si cele migratoare, dintre
speciile rare specifice deltei precizez: pelicanul, egreta, lopatarul, bufnita mare, vulturul codalb,
cormoranul. Alte specii de pasari: vulturul plesuv sur, vulturul mic, acvila de stepa, soimul
dunarean, pelicanul comun, pelicanul cret, lebada, gasca cu gatul rosu, gasca mare, cocorul, rata
neagra. Dintre mamifere se dinting: vidra, nurca, hermina, pisica salbatica, lupul, cainele enot,
iepurele; reptile: sarpede de casa, sarpele de apa, broasca testoasa de uscat, broasca testoasa de
apa; pesti: crapul, somnul, stiuca, salaul, carasul, linul, bibanul; dintre sturioni: pastruga,
nisetrul; dintre amfibieni: tritonul, broasca de apa; insecte: vaduva neagra, miriapodul urias,
fluturele de noapte.
 Clima face parte din climatul temperat-continetal cu influente sub-mediteraneene.
Temperatura medie anuala din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din tara, fiind de 11 grade C
in partea vestica si 11,6 grade C in partea estica. Precipitatiile medii anuale sunt de 350-500 mm.
Iarna se face simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii., iar usoara
crestere de la vest la est se datoreaza cantitatii de caldura generata de stralucirea soarelui, care
are o durata medie de aproximativ 2.300-2.500 de ore. Radiatia solara globala ajunge pana la
valori de 125-135 kcal/cm2 anual, fiind cele mai mari din tara. Temperatura maxima inregistrata a
fost de 39,7 grade C in partea vestica si 37,5 grade C in partea estica, iar minima a fost de -27,2
grade C in partea vestica si -25,6 grade C in partea estica.

Dintre resursele naturale intalnite, resursele subsolului sunt reprezentate de roci vulcanice
de natura porfirica si granite, de calcarele exploatate ca roci de contsructii sau roci ornamentale, de
roci bazice utilizate in lucrari de constructie de drumuri si cai ferate. Resursa de apa este cea mai
importanta dintre resurse; in judetul Tulcea apele sunt grupate in doua bazine hidrografice -
Dunare si Litoral, care ocupa 71% respectiv 29% din suprafata judetului. Resursa de sol este tot
atat de importanta ca si resursa de apa; in judetul Tulcea reprezentative sunt : terenurile arabile,
viile, livezile si gradinile, pasunile. Judetul dispune, de asemenea, de diverse resurse balneare: ape
minerale si mineralizate, namoluri terapeutice.

II.2. Resurse antropice

Cetatile au o insemnatate deosebita in cultura acestui judet, concentrand in mare parte

istoria din teritoriu prin diversitatea acetora: cetati greco-romane (Cetatea Orgame/Argamum,
Cetatea Beroe, Cetatea Troesmis, CetateaArrubium, Cetatea Dinogetia, Cetatea Noviodunum,
Cetatea Aegyssus, Cetatea Salsovia, Cetatea Halmyris, Cetatea Libia), cetati medievale (Cetatea
Enisala, Cetatea Proslavita) si complexul paleocrestin Niculitel.

Lacasele de cult sunt clasificate astfel: biserici medievale (Biserica 'Sf Atanasie' – Niculitel,
Biserica cu plan treflat), manastiri, secolele XIII - XIX d. Chr. (Manastirea Cocos, Manastirea
Saon, Manastirea Celic Dere, Manastirea Uspenia, Manaatirea Vovidenia), biserici din ecopca
contemporana (Biserica Rusa, Biserica Lipoveneasca, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Unitatii
militare, Biserica Catolica, Biserica Adventista), geamii, secolele XVII – XIX d. Chr. Si epoca
contemporana (Geamia Azizie, Geamia lui Ali Gazi Pasa), sinagogi (sinagoga din Tulcea).

In judet se gasesc 3 monumente: Monumentul independentei (1879, fondat in prezenta

dr.Carol Davila, realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904, refacut in 1932 si 1977),
Monumentul lui Mircea cel Batran (ridicat in anii 1900-1902), Monumetul Spiru Haret (executat in
bronz de sculptorul tulcean Vasile N. Chiriachide si inaugurat in 19230).

Muzee si obiective din judetul Tulcea sunt: Institutul de cecetari eco-muzeale (infiintat in
noiembrie 1949 in casa lui Avramide, continand obiecte arheologice, de geologie, piese
numismatice si din diverse domenii ale stiintelor naturii), Muzeul de arta (inaugurat in 1982, ce
detine capodopere apartinand lui Darascu, Tuculescu, Ciucurencu, Lucian Grigorescu, dar si
modernistilor precum Maxy, Marcel Iancu, Victor Brauner si altii, picturi, icoane vechi pe lemn si
sticla, piese de arta decorativa orientala, piese de arta grafica), Muzeul de stiintele naturii „Delta
Dunarii”(1949, detine acvarii cu specii de pesti si reptile, colectie cu specii de pasari, insecte rare,
esantioane geologice, specii de plante pe cale de disparitie), Muzeul de istorie si arheologie
(deschis in 1075, dispune de un bogat patrimoniu arheologic), Muzeul de etnografie si arta
populara (organizat in 1989, ofera imagine de ansamblu asupra culturii si civilizatiei traditionale din
Dobrogea), Gospodaria Taraneasca conservata „in situ” din Enisala, Casa Panaghia, Casa
Memoriala Panait Cerna.

Din punctul meu de vedere judetul Tulcea constituie o importanta sursa de bogatie pentru
tara, o regiune privilegiata, detinand in special un potential turistic foarte putin exploatat. Printr-o
modernizarea a infrastructurii si prin noi proiecte de dezvoltare turistica, economica, sociala, Tulcea
va deveni cu siguranta una dintre principalele destinatii turistice, turismul fiind dupa parerea mea
cam singura activitate care ii poate aduce adevarate beneficii si care ii poate ridica nivelul de trai.

II.3. Obiceiuri si traditii

 Obiceiurile sunt reprezentate printr-o serie de credinte, gesturi, acte cu o anumita valoare,
care, indeplinite conform traditiei intra in cursul normal al desfasurarii activitatilor cotidiene; se pot
distinge, asadar, mai multe obiceiuri in functie de anotimp.

Obiceiurile de primavara, obiceiurile practicate in seara de „Lasatul Secului” (apa, focul,

ramura verde capata functii magice in acest context, obiceiul are in centrul sau focul cu sensul de
purificare, prin arderea furajelor anului ce si-a incheiat ciclul, se face loc noii vegetatii),
obiceiuri de Paste, cele practicate in Sambata de Florii (cantecul specific marturiseste moartea
violenta a lui Lazar, bocetul fetelor si transformarea eroului in vegetatie au o valoare magica: tot
asa sa rodeasca si pamantul).

Obiceiuri de dupa Pasti „Paparuda” se practica in a treia zi de Pasti. Un rol important il are
invocarea ploii si trebuie respectat stropitul cu apa a participantilor din alai impodobit cu flori sau
ramuri verzi, ce canta pentru ploaie si danseaza. Paparudele sunt stropite de gazde sau se stropesc
intre ele, imitand ploaia, iar florile si ramurile verzi reprezinta bogatia culturilor ce vor regenera.
Tot in genul acesta se mai practica si „Coloianul”: se face o papusa din lut care se ingroapa, iar
dupa 9-40 de zile este deshumata, rupta in bucati ce se arunca pe camp. Astfel, „Coloianul”
influenteaza, asemenea zeului antic, belsugul culturilor si regenerarea vegetatiei.

Obiceiurile de iarna fixeaza o anumita etapa, de trecere de la anul vechi la anul

nou. Gesturile si dansurile ritualice ale ceremonialul de sarbatoare se intalnesc la obiceiurile cu
masti: „Mosoiul” se practica in seara Ajunului de Craciun - „Oleleu” - sau in jocuri cu masti precum
„Ursul”, „Capra”, „Brezaia”. Colindatul este practicat in seara ajunului de Craciun mai in toate
regiunile din tara, reprezentand o reinviere a traditiei, avand ca intrumentar de producere a
zgomotelor talanga, biciul, buhaiul. Astefel, in fiecare an, in luna decembrie, se organizeaza de
catre clubul elevilor din Macin si Babadag Festivalul de datini si obiceiuri de iarna „Lerui Ler”, prin
care se pezinta colinde si obiceiuri de iarna. In obiceiul „Oleleu”, flacaii bat cu talangile in pamant
asezati in cerc sau semicerc, iar gestul cand inconjoara casa se spune ca apara de spiritele rele.
„Semanatul” presupune aruncarea de catre copii a boabelor de grau, porumb, fasole, pentru
cresterea bogatiei anului ce va veni. Un alt obicei, in ziua de Boboteaza, cand flacaii se arunca in
apa pentru prinderea crucii. Intrecerea cu cai desfasurata in aceasta zi semnifica un ritual de
initiere. In ziua de astazi, obiceiul este considerat o modalitate de pastrare a traditiei, de
destindere, de recreere.

II.4. Evenimente locale

Municipiul Tulcea, poarta de intrare in Delta, oras cu rezonanta istorica, se distinge si prin
bogatia activitatilor culturale artistice, stiintifice si economice de interes municipal si judetean,
desfasurate cu implicarea Primariei Municipiului Tulcea si a Consiliului Local Tulcea.

Se disting festivaluri ca „George Enescu” ( Festival si Concurs de Interpretare de Muzica

Clasica, 20-25 Mai), „Pestisorul de aur” (Festival International Folcloric, august), Festivalul Apei si
al Pescuitului (septembrie 21-22), Festivalul Vinului Niculitel (octombrie12-13), Festivalul concurs
de muzica usoara „Armonii maciene” (21-23 iunie Macin), Festivalul Berii (iunie-septembrie),
Festivalul international al tineretului – Scoala de sah „Dunarea de jos” (august), „Sulina 2005”
(Festival National de Creatie si Interpretare a Muzicii Usoare Romanesti, 26-28 august), Serbarile
Deltei ( Festival folcloroc al minoritatilor etnice, 29-30 iulie).

Alte evenimente cu potential de atragere a turistilor sunt concursurile, organizate cu

specific diferit cum ar fi: „Constantin Gavenea” (concurs national de pasteluri, aprilie, organizat in
cadrul Muzeului de Arta Tulcea), „Alexandru Ciucurencu” (Concurs de Arta, iunie), Cupa Porto-
franco (Concurs de volei pe plaja din Sulina), Cupa Razelm (Concurs de pescuit la Jurilocva, iulie),
Competitia Nautica-Pescareasca „Ivan Patzaichin”, august 12-15, promoveaza traditiile locale ale
asezarilor de pescari din delta), Concurs de Carting (aprilie); expozitii : Expozitia „Pastele in
traditia romanilor”(15aprilie-15 mai, Muzeul de Etnografie si Arta populara, expozitie de oua
incondeiate si icoane bizantine pe lemn), Expozitia reprospectiva „Marcel Chirnoaga” (27 aprilie-27
mai); zilele orasului: „Zilele Municipiului Tulcea”-Ziua Marinei (15-16 august, o serie de evenimente
artistice), Zilele Dobrogei (noiembrie 10-14).

Consider ca judetul Tulcea a dezvoltat de-a lungul timpului un potential turistic de o

valoare inestimabila, cu o istorie si o viata culturala europeana, monumente si cladiri ce te poata in
lumea legendei, strabatut de Dunare si dominat de Delta te scalda prntr-o multitudine de plante si
te surprinde printr-o diversitate de vietati. Protejand aceste averi si investind in acesta zona, vom
atrage cu siguranta interesul turistilor de pretutindeni.

II. Analiza infrastructurii generata si specifica

III.1. Infrastructura generata

Accesul in judet se poate realiza prin diferite cai de acces, in functie de nevoile, dorintele si
preferintele fiecaruia. Se doreste o modernizare si dezvolare a tuturot cailor si formelor de acces
pentru asigurarea confortului turistilor, atat romani, cat si straini. Dat fiind faptul ca judetul este
inconjurat in trei parti de apa, accesul pe cale terestra se realizeaza numai in sud prin
urmatoarele drumuri (Bucuresti-DN2-Harsova-DN22A-Tulcea, Galati-DN2B-Braila-DN22-Tulcea,
Constanta-DN22-Tulcea) si cai ferate (Bucuresti-Medgidia-Tulcea, Constanta-Medgidia-Tulcea).
Lungimea totala a drumurilor este de aprox. 1318 km, din care modernizate doar 26%, iar
lungimea totala a cailor ferate de aprox 108 km, toate fiind linii normale cu o singura cale.

Caile de acces cu navele maritime si fluviale au ca centre portul maritim si fluvial Tulcea
si portul maritim Sulina. O alta cale de acces este cu avionul, pe ruta Bucuresti-Tulcea, prin
intermediul aeroportului Mihail Kogalniceanu situat in apropiere de Tulcea.

La capitolul utilitati judetul se prezinta astfel: totalul localitatilor cu retea de distributie a

apei sunt in numar de aprox. 67, din care municipii si orase 5, lungimea totala simpla a acesteia
fiind de aprox. 962,4 km, din care in municipii si orase aprox. 316,8 km; totalul localitatilor
cu canalizare publicasunt in numar de aprox. 12, din care municipii si orase 5, lungimea totala
simpla a conductelor de canalizare fiind de aprox. 106,3 km; localitatile in care se
distribuie gaze sunt in numar de 2, din care un singur oras are retea de distributie.

III.2. Infrastructura specifica

Pe langa atractiile teritoriului si infrastructura generata, foarte importanta pentru

dezvolarea activitatii turistice este infrastructura sfecifica, ce asigura satisfacerea cerintelor
turistilor prin conditiile si serviciile oferite, dar si prin diversitatea ofertelor in ceea ce priveste
confortul, bineinteles cu respectarea rapotului calitate-pret. In functie de categoria de
confort stucturile de cazare pot fi impartite in 6 grupe, conform tabelului urmator:

Tabel 1 Numarul si capacitatea structurilor de primire cu functiuni de cazare turistica pe

categorii de confort in Tulcea si Romania.

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele o stea neclasificate

Romania
9 132 348 788 964 988
Nr. structuri cazare
Tulcea
- 6 40 58 12 27
Nr. structuri cazare
Romania
198 4610 20471 117634 75785 87957
Nr. locuri cazare
Tulcea
- 1176 1416 466 293 455
Nr. locuri cazare

Sursa: „Principalii indicatori ai structurilor de primire turistica cu functiune cazare in judetul Tulcea,
1995-2006”, Editia 2007, Biblioteca INSSE.
 Cum se
poate observa si din tabel si din grafic, in Judetul Tulcea nu se poate asigura un maxim de confort,
deoarece nu exista nici o unitate turistica cu grad de confort de 5 stele. In ceea ce priveste
hotelurile de 4 stele, cel mai mare confort din judet, ele detin o pondere de 4,5% din totalul pe
tara; o pondere relativ mica dupa parerea mea, avand in vedere obiectivele de interes
international. Mai numeroase sunt unitatile cu un grad de confort de 2 stele, dar ponderea cea mai
mare in totalul tarii o au cele de 3 stele. Cele mai multe locuri de cazare insa, o au hotelurile de 3
stele. Comparativ cu Romania pot spune ca Tulcea prezinta ponderi mai mari a capacitatii de
cazare in total pe tara in cazul unitatilor cu un nivel mediu de confort, avantaj in ciuda nivelului de
trai scazut.

Pentru a analiza unitatile de cazare turistica prezente in Judet, mi-am propus sa folosesc
ca indicatori: numarul de locuri si mii locuri zile in perioada 2001-2006; voi prezenta astfel evolutia
acestora in urmatoarele tabele ce vor caracteriza valoric tipologia structurilor de primire turistica,
destul de variata in acest judet: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, canbane turistice,
bungalouri, sate de vacanta, campinguri, poposuri turistice, casute turistice, tabere de elevi si
prescolari, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, spatii de
cazare de pe navele fluviale si maritime.

Tabel 2 Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica Um=locuri

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 2824 2604 3157 3551 4019 4276
Hoteluri 1032 828 940 1076 1051 1210
Moteluri si hanuri 410 410 449 437 84 92
Moteluri - 372 416 404 64 72
Hanuri - 38 33 33 20 20
Vile turistice 64 64 96 176 581 452
Cabane turistice 50 50 58 34 8 8
Bungalouri - 76 76 78 78 90
Sate de vacanta - - 20 20 156 -
Campinguri 300 300 454 454 810 956
Popasuri turistice - - - 40 52 62
Casute turistice - - - - 120 148
Tabere 725 717 717 632 549 620
Pensiuni urbane - 81 124 127 203 173
Pensiuni rurale - 35 42 202 231 366
95
Pensiuni
- 33 115 - -
agroturistice

Nave
- 10 66 180 96 99
fluviale/maritime

Sursa: „Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007”, Biblioteca

INSSE.
 Dupa cum se observa, de-a lungul celor 6 ani numarul total al locurilor de cazare s-au
dublat avand o evolutie diferita, atat in functie de tipologia structurii de cazare turistica, cat si in
cadrul aceleiasi forme. Astfel, ponderea cea mai mare din totalul capacitatii de cazare in decursul
acestei perioade o detin hotelurile.

In anul 2006, spre deosebire de anul 2001 tipologia acestor structuri de cazare este cu
mult mai variata; apar spatii noi de cazare in popasuri care detin o pondere foarte mica(1%), in
casute (4%), pensiuni urbane (4%) si pensiuni rurale (9%) , pe nave fluviale si maritime (2%).
Comparativ cu anul 2001, in 2006 se produc schimbari semnificative a nivelului ponderilor detinute
de unitatile de cazare deja existente in 2001, cu exceptia hotelurilor au condus detasat in tot acest
timp (40%, respectiv 29% in ultimul an). Spre exemplu, taberele, care in 2001 ocupau locul 2 ca
pondere ajung pe locul 3, devansate de compingurile care de la o pondere de 12% ajung la 23%,
pe locul 2 in 2006, la mica distanta de hoteluri. Numarul de locuri din moteluri si hanuri au o
scadere destul de mare, de la o pondere de 16%, la 2%, iar cele din vile credsc remarcabil de la o
pondere de 2%. Pana la 12%, in timp ce cabanele detin in continuare ponderi nesemnificative.

Tabel 3 Capacitatea de cazare in functiune pe tipuri de structuri de primire

turistica Um= locuri zile

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 543734 473079 362675 491243 563460 578270
Hoteluri 260303 213688 166036 250623 282122 266977
Moteluri si hanuri 65216 34040 57328 - - 14432
Moteluri - 26498 49936 42076 14244 10008
Hanuri - 7542 7392 6940 6560 4424
Vile turistice 11200 49536 10048 18155 30698 101845
Cabane turistice - - - 488 736 -
Bungalouri - 11372 10058 8128 - -
Sate de vacanta - - 4012 900 9516 -
Campinguri - - - 31212 16470 51785
Popasuri turistice - - - - 2745 3419
Casute turistice - - - - 11040 -
Tabere 181261 155425 106560 102561 143682 110110
Pensiuni urbane - 9018 8613 12009 18091 18992
Pensiuni rurale - - - 14246 24298 10710
 Pensiuni
- - - 1895 - -
agroturistice
Nave
- - - 2010 3258 -
fluviale/maritime

Sursa: „Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007”, Biblioteca

INSSE.

Referitor la numarul total de locuri zile de cazare, acesta a inregistrat scaderi in anii 2002
si 2003, apoi a crescut continuu pana in ultimul an, cand s-a inregistrat o valoare mai mare cu 6,4
% fata de anul 2001. Hotelurile ocupa si de aceasta data o pondere mare, chiar foarte mare in
acest caz (50% in 2001, respectiv 46% in 2006). Taberele se mentin pe acelasi loc si in 2006,
comparativ cu 2001, insa cu o pondere semnificativ redusa. Capacitatea de cazare in locuri-zile
scade in mod evident in cazul motelurilor si hanurilor de la la 13 puncte procentule la numai 2, in
timp ce din punct de vedere al procentului ocupat in totalul locuri-zile de cazare vilele recupereaza
remarcabil ajungand de la numai 2 puncte procentuale la 18. Diferit de 2001 se remarca o
capacitate de cazare in locuri-zile in ceea ce priveste campingurile, popasurile, pensiunile rurale si
urbane.

Tabel 4 Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune %

 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Valorea indicilor - - 20,8 26,6 27,3 24,4

Sursa: „Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007”, Biblioteca INSSE.

Utilitatea deosebita a indicilor de utilizare neta a capacitatii in functiune se remarca in

cazul analizei ponderii numarului de locuri ocupate. Acestia prezinta un trend ascendent din anul
2003 cand inregistreaza o valoare de 20,8%, pana in anul 2005 cand aceasta valoare ajunge la
27.3%, in 2006 scade la 24,4%. Consider ca valorile sunt mici datorita sezonalitatii turismului in
general, iar cresterea acetora se datoreaza intr-o oarecare masura factorilor care influenteaza
cresterea numarului de turisti

In plus fata de infrastructura prezentata anterior, echipamente ca restaurante, terase,

baruri, parcuri contribuie la cresterea gradului de multumire a turistilor. Cele mai multe si mai
moderne astfel de unitati se gasesc in special in municipiul Tulcea in numar de 9 restaurante, 2
restaurante-cofetarii, 2 pizzerii, dintre toate numai 2 cu program non-stop; in plus fata de acestea
inca 3 fast-fooduri; si 3 parcuri: Parcul Personalitatilor, Parcul Spiru Haret, Parcul Pensionarilor.

III. Analiza circulatiei turistice si previzionarea

circulatiei viitoare

IV.1. Analiza circulatiei turistice

Pentru stabilirea unei strategii eficace si eficiente este necesara analiza tuturor factorilor
care o influenteaza. Analiza circulatiei turistice are o importanta primordiala pentru culegerea
informatiilor necesare; ne intereseaza asadar numarul total de turisti romani si straini, precum si
cele mai dezvoltate forme de turism din judetul Tulcea, scopul calatoriei. Dupa motivatia calatoriei
cele mai intalnite categorii de turism in acest teritoriu sunt: turismul de loisir, recreere si vacante,
turismul pentru tratamente medicale, agroturismul.

Tabel 5 Numarul total de turisti romani si straini cazati in judetul Tulcea in perioada
2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 46516 36300 37393 73241 77576 71065
Turisti romani 40964 29230 28989 56557 54617 56970
Turisti straini 5552 7070 8404 16684 22959 14095

Sursa: „Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007”, Biblioteca INSSE.

Pentru o analiza mai exacta a tendintelor de crestere sau scadere a numarului de turisti
pe total sau numarului acestora in functie de resedinta permanenta, voi apela la calcularea indicilor
de dinamica, relativi si absoluti.

Tebel a Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti in judettul
Tulcea

Anul Turisti Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2001 46516 0 - 100 - 0 - 465,16 -
 2002 36300 -10276 -10276 78 78 -22 -22 465,16 362,99
103

2003 37393 -9123 1093 80 -20 3 465,16 373,92

2004 73241 26725 35848 157 195 57 95 465,16 732,40

2005 77575 31059 4334 166 105 66 5 465.16 775,74
2006 71065 24549 -6510 152 91 52 -9 465,16 710,64

Tabel b Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti romani in
judettul Tulcea

Anul Turisti Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2001 40964 0 - 100 - 0 - 409,63 -
2002 29230 -11734 -11734 71 71 -29 -29 409,63 292,29
2003 28989 -11975 -241 70 99 -30 -1 409,63 289,88
2004 56557 15593 27568 138 195 38 95 409,63 565,56
2005 54617 13653 -1940 133 96 33 -4 409,63 546,16
2006 56970 16006 2353 139 104 39 4 409,63 569,69

Tabel c Calculul indicilor relativi, absoluti si medii pentru nr. total de turisti staini in
judettul Tulcea

Anul Turisti Δi/1 Δi/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 Ai/1 Ai/i-1
2001 5552 0 - 100 - 0 - 55,51 -
2002 7070 1518 1518 127 127 27 27 55,51 70,69
2003 8404 2852 1334 151 118 51 18 55,51 84,03
2004 16684 11132 8280 300 198 200 98 55,51 166,83
2005 22959 17407 6275 413 137 313 37 55,51 229,58
2006 14095 8543 -8864 255 63 155 -37 55.51 140,94
 In urma analizei efectuate mai sus se pot desprinde urmatoarele informatii:

Dinamica cea mai mare fata de anul de baza (tabelul a) s-a inregistrat in anul 2005, cand
nr. total al turistilor a crescut de 1,66 ori fata de perioada analizata. In cazul turistilor romani
(tabelul b), aceasta s-a inregistrat in anul 2006 cu o crestere de 1,39 ori fata de anul 2001. O
perioada semnificativ dinamica se observa in anul 2005 in cazul turistilor staini al caror numar a
crescut cu 31,3% comparativ cu 2001.

Media nr. total al turistilor este de 57015, iar cea a turistilor romani este de 44554,5 si cea
a turistilor straini de 12469,6; in perioada vizata nr. total al turistilor s-a modificat in medie de
1,08 ori (cu 4909,8 turisti), al celor romani de 1,06 ori (cu 16006 turisti), a celor straini de 1,20 ori
(cu 1708, 6 turisti).

Tabel 6 Numarul total de innoptari ale turistilor romani si straini in judetul Tulcea in
perioada 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 101364 79735 75556 130562 154065 141333
Turisti romani 87821 60057 57451 100393 107746 113500
Turisti straini 13543 19678 18105 30169 46319 27833

Sursa: „Anuarul statistic al judetului Tulcea anul 2007”, Biblioteca INSSE.

Tabel 7 Sejurul mediu al turistilor in judetul Tulcea in perioada 2001-2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 2,17 2,19 2,02 1,78 1,98 1,98
1,99
Turisti romani 2,14 2,05 1,98 1,77 1,97

Turisti straini 2,43 2,78 2,15 1,80 2,01 1,97

Acest indicator ne arata numarul mediu al zilelor de sedere in judetul Tulcea. In

perioada 2001-2006 se observa variatia acestui indicator intr-un interval restrans 1-3, durata cea
mai mare a sejurului pe total turisti inregistrandu-se in anul 2002 (2,19 inoptari ale unui turist
cazat), iar cea mai mica in anul 2004 (1,78).

Tabel 8 Densitatea turistica in raport cu suprafata tarii in judetul tulcea in perioada 2001-
2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006

TOTAL 5,47 4,27 4,39 8,61 9,12 8,36
Turisti romani 4,82 3,43 3,41 6,65 6,42 6,70
 Turisti straini 0,65 0,83 0,98 1,96 2,70 1,65

Densitatea se mai poate calcula prin raportare la populatia judetului, exprimandu-se prin
numarul de turisti ce-i revin unui locuitor. Densitatea turistica in raport cu suprafata tarii indica, cat
de solicitat este judetul Tulcea ca destinatie turistica. Cea mai mica densitate a totalului de turisti,
conform tabelului de mai sus, s-a inregistrat in anul 2002 (4,27 turisti pe kmp), iar cea mai mare
densitate in anul 2005 (9,12).

IV.2. Previzionarea circulatiei viitoare

Pentru a previziona circulatia turistica in perioada 2007-2010 in judetul Tulcea am ales sa

previzionez numarul de innoptari folosind 3 metode si anume: metoda sporului mediu, metoda
indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar; previziunea propriu-zisa se va realiza prin
aceea metoda care va ajusta seria de date si cu cel mai mic coeficient de variatie.

Tabel 9 Metoda I – metoda sporului mediu

Anul Nr. innoptari (yi) ti

2001 101364 0 101364 0
2002 79735 1 109357,8 877510279,8
2003 75556 2 117351,6 1746872179
2004 130562 3 125345,4 27212915,56
2005 154065 4 133339,2 429558785,6
2006 141333 5 141333 0
TOTAL 682615 - - 3081154160

Calculam mai intai sporul de evolutie necesar calculelor

tabelare: daca <5%, atunci metoda ajusteaza

bine seria de date.

=>

=> >5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

Tabel 10 Metoda II – metoda indicelui mediu de dinamica (tabel 10)

Anul Nr. innoptari (yi) ti

2001 101364 0 0 101364 0
2002 79735 1 1,068 101365,068 467859841,7
2003 75556 2 1,140 101365,140 666111707,5
2004 130562 3 1,483 101365,483 852436604,9
2005 154065 4 1,690 101365,690 2777217274
2006 141333 5 1,930 101365,930 1597366684
TOTAL 682615 - - - 6360992112

Calculam mai intai indicele mediu de evolutie necesar calculelor tabelare:

 daca <5%, atunci metoda ajusteaza bine seria de
date.

=>

=> >5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

Tabel 11 Metoda III – metoda trendului liniar

Anul Nr. innoptari (yi) ti ti2 yi*ti

2001 101364 -5 25 -506820 79599,0957 473711059,2
2002 79735 -3 9 -239205 93267,1241 183118382,7
2003 75556 -1 1 -75556 106935,1525 984651211,6
2004 130562 1 1 130562 120603,1809 99178077,87
2005 154065 3 9 462195 134271,2093 391793150,3
2006 141333 5 25 706665 147939,2377 43642376,55
TOTAL 682615 10 70 478381 - 2176094258

Calculam mai intai o fuctia ,

unde si

daca <5%, atunci metoda ajusteaza bine seria

de date.

>5% ( metoda nu ajusteza bine seria de date)

In concluzie, niciuna dintre metode nu ajusteaza bine seria de date, dar cel mai mic
coeficient de variatie s-a obtinut in cadrul primei metode; asadar, previziunea numarului
innoptarilor in judetul Tulcea, perioada 2007-2010 se va realiza prin metoda sporului mediu astfel:

Tabel 12 Valorile previzionate ale numarului de innoptari in judetul Tulcea, 2007-2010

Anul Valoarea timpului ti’ Valoarea previzionata

2007 6 149326,8
2008 7 157320,6
2009 8 165314,4
2010 9 173308,2
 Cronograma din figura alaturata reda trendul ascendent al valorilor previzionate pentru
numarul innoptarilor pana in anul 2010, in care se prevede un total de peste 177 mii innoptari; prin
urmare, consider ca vom avea un numar din ce in ce mai mare de turisti, cresterea datorandu-se
probabil efectelor investitiilor oamenilor de afaceri, in special in Delta Dunarii.

IV. Propuneri de valorificarea a potentialului

turistic
Turismul, ramura economica cu un extraordinar potential de dezvoltare, ar trebui sa
constituie principala prioritate a actiunilor administratiei publice locale, dar si a statului in general,
pentru ca acest templu al naturii detinut de judetul Tulcea nu este numai al locuitorilor tulceni, dar
si al nostru.

Potentialul turistic este foarte ridicat putand genera o multitudine de oportunitati de

exploatare, pacat ca nu stim ce sa facem cu el sau pacat ca nu vrem sa-l valorificam. Pentru a gasi
solutiile, foarte important este sa gandim din perspectiva turistului, care trebuie satisfacut din toate
punctele de vedere: confort, cultura, infrastructura, obiective turistice atractive, astfel scopul
nostru este sa asiguram un nivel cat mai inalt al gradului de satisfacere al acestuia.

Printre principalele obiective ar fi dezvoltarea infrastructurii de turism si de servicii:

dezvoltarea de structuri urbane in orasele mai putin dezvoltate, asigurarea eficientei si sigurantei
traficului, dezvoltarea si modernizarea cailor de acces in special in Delta Dunarii (unde legaturile de
transport sunt extrem de instabile) si in satele izolate, sporirea numarului lucrarilor hidrotehnice,
cresterea cheltuielilor de cercetare, dezvoltare, inovare (prin investitii care se vor recupera cu
siguranta intr-un timp relativ scurt), dezvoltarea infrastructurii de servicii publice, utilitatilor in
orase si imbunatatirea managementului deseurilor, atragerea de investitii straine, cresterea dotarii
medico-sanitare, pregatire profesionala a lucratorilor in serviciile de turism, cresterea calitatii
serviciilor prin adoptarea unor norme europene, cresterea dotarii medico-sanitare.

Avand in vedere situatia din prezent a portului turistic Tulcea si necesitatea de dezvoltare
din punct de vedere al utilitatilor turistice, este necesara realizarea unor proiecte de modernizare si
dezvoltare a infrastucturii si suprastructurii de transport fluvial de pasageri in cadrul portului. Toate
aceste masuri pot ajuta la patrunderea activa a teritoriului in cadrul circuitelor turistice importante
din Romania si din zona de S-E a Europei.

Un rol important in toata aceasta actiune il are promovarea judetului Tulcea, atat in tara,
cat si in afara. Aceasta este facilitata in prezent de interesul national pentru conservarea
biodiversitatii si prin sustinerea turismului in Delta Dunarii. Ideal ar fi sa se faca auzite toate
valorile judetului, sa fie promovate, dezvolate si adaptate standardelor activitati ca: partide de
pescuit pentru pescari amatori, dar si profesionisti, excursii de tip “safari” pentru fotografii amatori
sau profesionisti in functie de regiunea pe care doresc sa o viziteze, activitati de vanatoare,
birdwatching, plimbari cu barca si salupa, festivaluri si concursuri specifice locale.
 Foarte interesant mi s-ar parea realizarea unor instalatii de trasport prin cablu in diferite
puncte stretegice in Delta Dunarii; construirea unei tabere de elevi in inima deltei, o tabara
„plutitoare” de confort peste medie, in care sa se atraga turisti din toate colturile lumii prin
organizarea de diferite activitati specifice, expeditii, programe culturale si artistice realizate in
specificul zonei. Tot pe aceasta idee, consider ca ar trebui atrasa investitia pentru construirea unui
hotel de 5 stele in vederea asigurarii unui grad maxim de confort intruna dintre cele mai valoroase
atractii europene.

In concluzie, din punctul meu de vedere, judetul Tulcea dispune de un potential turistic
extrem de valoros, dat fiind caracterul unic al Deltei, asa cum am mai spus. Valorificarea acestui
potential prin dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, a serviciilor oferite, a obiectivelor de
atractie va avea efectele pozitive asteptate atat la nivel de judet, dar si la nivel de tara. Investitile
vor determina cu siguranta o limitare din ce in ce mai accentuata a procesului de migrare a
populatiei tinere din zona, realizarea unui grad mare de ocupare a fortei de munca, toate acestea
ducand la o crestere a nivelului de trai pentru locuitorii judetului. Multe tari si-ar dori o delta ca o
noastra, iar noi pentru ca o avem trebuie sa profitam de potentialul pe care ni-l ofera, trebuie sa
fim capabili sa-l protejam si sa-l dezvoltam.