Sunteți pe pagina 1din 39

Universitatea OVIDIUS Constanta Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte Agricole

Analiza potentialului turistic si gradul de valorificare a acestuia din zona costiera martima a sectorului DELTA DUNARII

Petculescu Florentina
Constanta

- 2013 -

Capitolul I Consideratii generale Capitolul II Elemente favorabile in aparitia si dezvoltarea turismului 2.1 Cadrul natural 2.2 Cadrul socio-economic Capitolul III Analiza componentelor activitatii de turism 3.1 Resursele turistice

3.1.1 Potential turistic natural


3.1.2 Potential turistic antropic 3.2 Infrastructura turistica Capitolul IV Valorificarea spatiului turistic 4.1 Tipurile majore de turism 4.2 Fluxurile turistice Capitolul V Analiza SWOT Concluziii Bibliografie

Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea n emisfera nordica, la intersectia paralelei de 45 lat. N (deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 29 long. E, aproximativ ntre delta propriu-zisa si Complexul lagunar RazimSinoie, pe Dealurile Tulcei (figura 1 Locatia europeana ). Cel mai tnar pamnt al tarii, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta si are originile n urma cu aproximativ 13 000 de ani. Delta Dunarii reprezinta o regiune joasa care acum 10.000 de ani, n urma ridicarii nivelului apelor Marii Negre, a fost transformata ntr-un golf. Aluviunile transportate de Dunare si cele aduse de curentii marini au creat bancuri de nisip desfasurate de la vest la est si, respectiv, de la nord la sud. Cnd acestea au atins suprafata apei, n golf a aparut uscatul, respectiv grindurile ncadrate de canale prin care se scurgeau apele fluviului.

Fig.1 Sursa: www.ddbra.ro

2.1 Cadrul natural


Relieful se remarca prin dunele de nisip de pe grindurile Letea ( fig.2) si Caraorman (fig.3) asociate, de regula, cu o vegetatie si fauna specifice acestor forme de relief. Fsia litorala - plajele (forme de relief de acumulare aflate ntr-o continua modificare), cele de la Sulina, Sfantu Gheorghe, Gura Portitei (fig.4), constituie resurse turistice naturale, valorificate direct prin practicarea activitatii de turism balnear,suportul fizic n cura heliomarina.

Fig.4

Sursa:locurisupere,ro

Fig.2

Fig.3

Sursa:panoramio.ro

Sursa:oco.ro

Relieful Deltei Dunarii cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte. Altitudinea medie a reliefului Deltei este de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m. a) Terenurile joase cuprind mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov, Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca); sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate. b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) si continentale. Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol. Grindul Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora. Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare, formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara. Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este mult erodat (genetic este tot un grind continental).

Reteaua hidrografica de baza a acestei unitati fizico-geografice este constituita din bratele Dunarii, reprezentnd principalii factori cu actiune importanta si permanenta n desfasurarea proceselor morfohidrografice. n strnsa legatura cu acestea se afla grlele, sahalele, canalele,lacurile, mlastinile. Toate aceste componente au cunoscut numeroase modificari, mai ales n prezent, prin ndiguire si naltare a grindurilor, precum si o serie de alte elemente de regularizare (trasarea unor noi canale, desecari etc.), nct imaginea hidrografica a Deltei Dunarii s-a modificat permanent.(Fig.5)

Clima Deltei este determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai arid, de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din tara noastra. Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C (ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele diurne.

Fig.5

Sursa foto: www.oocities.org

Bratul Chilia - cel mai mare dintre cele trei brate ale Dunarii, avnd n vedere debitul, lungimea (117 km) si latimea (60-700 m) se ramifica n unele locuri n brate secundare (Cslita, Tatarin, BabinaCernovca), care, la rndul lor, individualizeaza ostroave, depresiuni (1 Mai, Periprava s.a.). Apele prezinta pe Bratul Chilia adncimi ce depasesc 30 m.(fig.6)

Fig.6

Fig.7

Bratul Sfntul Gheorghe depaseste n lungime 100 km. Prezinta cea mai accentuata sinozitate care lungeste mult cursul care va impune rectificarea lui n viitor .(fig.8)

Fig.8

Sursa foto: hartadelta.org

Bratul Sulina are o lungime de circa 63 km, fiind prelungit n mare pe circa 7,5 km prin doua diguri. Adncimile apei ajung la 12 m. Acesta este bratul pe care se ntreprind continuu actiuni de ntretinere si de amenajare pentru navigatie. (fig.7) Albia este sculptata n aluviuni.

Tabel 1 GRINDURI FLUVIALE DIN DELTA DUNARII

Tabel 2 Grindurile Maritime

Vegetatia terestra de pe grindurile Caraorman si Letea (padurile de stejar, plop, frasin,speciile de plante agatatoare dau un aspect exotic, subtropical padurii de pe grindul Letea si Caraorman: liana greceasca, hamei, curpen, vita salbatica) reprezinta o resursa turistica naturala care genereaza motivatii puternice pentru deplasari turistice n scopuri de recreere, ca si pentru turismul stiintific. Vegetatia sporeste valoarea turistica estetica si peisagistica a deltei, iar uneori potentialul fitogeografic devine esential pentru activitati turistice.

Fauna deltei este alcatuita dintr-o mare varietate de specii acvatice si terestre, sedentare sau migratoare; se remarca n mod deosebit aspectul avifaunistic (numar de 320 specii de pasari.O serie de elemente faunistice sunt resurse turistice naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna genereaza turism de pescuit sportiv (speciile care se pescuiesc sunt: caras, platica, babusca, scrumbie de Dunare n apele dulci, sprot n apele costiere marine).

Tabel 3

2.2 Cadrul socio-economic

Delta Dunrii este un teritoriu complex att datorit varietii patrimoniului natural, de biodiversitate, ct i datorit celor 32 de localiti, din care 25 n interiorul rezervaiei, care gzduiesc o populaie de aproximativ 27.000 locuitori(fig9). n cadrul reelei de localiti se remarc Sulina singura cu statut de ora, nglobnd peste 20% din populaia aflat n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Celelalte localiti sunt incluse, administrativ, n 7 comune aflate integral pe teritoriul rezervaiei (Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, CA Rosetti, Crian, Maliuc i Sf. Gheorghe), 3 localiti situate pe teritoriul RBDD dar aparin de comune limitrofe (Betepe cu Bltenii de Jos, Nufru cu Ilganii de Jos i Murghiol cu Uzlina) i 7 localiti aflate pe teritoriul judeului Constana (fig10). Aceste localiti sunt concentrate n cea mai mare parte n lungul braelor Dunrii i ocup suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor mici de terenuri neinundabile. Localitile din Biosfera Deltei Dunrii sunt concentrate n cea mai mare parte n lungul braelor Dunrii i ocup suprafee reduse de teren din cauza suprafeelor mici de terenuri neinundabile existente. Populaia activ din rezervaie reprezint 35,3% din total, avnd un grad de ocupare de aproximativ 81.4% repartizat difereniat pe activiti: pescuit i piscicultur (15,3%) agricultur i silvicultur (29%) industrie, construcii, comer, prestri servicii (15,7%) turism, transporturi, comunicaii (15,4%) sntate (1,9%) nvmnt, educaie, cultur (5,7%) administraie public (13,5%) alte activiti (3,6%).

Fig.9

Tabel 4
sursa:Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica , Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995

Tabel 5

Fig.10

3.1 Resursele turistice 3.1.1 Potential turistic natural

Rosca-Buhaiova-Hrecisca-rezervatie faunistica n depresiunea Matita, ntre grindurile Letea si Chilia, are o suprafata de 15.400 ha. Aici se cuibareste n fiecare primavara cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Vegetatia luxurianta mai gazduieste si colonii de egrete, lopatari si starci galbeni;(fig.11)

Fig.11- colonie de pelicani Sursa:foto:www.dandindeltadunarii.com

Fig.12 Sursa :www.popovicidaniel.blogspot.com

Perisor-Zatoane-rezervatie faunistica n estul depresiunii Dranov (n sudul localitatii Sf.Gheorghe). Pe o suprafata de 14.200 ha se cuibaresc cele mai numeroase lebede precum si pelicanul cret, cormoranul. Nucleul rezervatiei este format din lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic;(fig.12)

Periteasca-Leahova- rezervatie faunistica n complexul lagunar Razim-Sinoe (3.900 ha) unde se ntalneste cea mai populara regiune cu pasari de coasta. Cuprinde o serie de grinduri nisipoase si lacurile Leahova Mare si Mica, Periteasca, Pahane si Cosna; Padurea Letea- rezervatie forestiera pe grindul cu acelasi nume (la 7 km sud de localitatea Periprava). Este caracterizata prin abundenta plantelor agatatoare care se ncolacesc pe arbori, dand aspectul unei paduri tropicale. Dintre arborii ntalniti aici amintim: stejari brumarii, ulmi, plopi, salcii; n Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romnia. Letea este cunoscut pentru sutele de cai salbatici care alearg liberi prin pdure i peste izlazuri. (fig.13)

Fig.13 Sursa foto:www.de-weekend.ro

Padurea Caraorman are o suprafata de 3 000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostul avifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret-sleau de lunca format din plop, frasin si stejar, subarboret de zalog si o vegetatie ierbacee de nisipuri.(fig.14)

Fig 14 Sursa foto:www.peisaje.com

3.1.2 Potential turistic antropic


n Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, cu deosebire n zona limitrofa/continentala, se gasesc numeroase vestigii, monumente, muzee, care atesta etapele de locuire din Antichitate si pna n prezent. De asemenea, populatia din delta propriu-zisa este detinatoarea unor traditii - case, costume, obiceiuri cu valoare deosebita. Edificii religioase n localitatea Malcoci se poate vizita biserica romano-catolica construita n stil gotic, cu un turn de 33 m naltime, naltata ntre 1873 si 1851. Biserica greceasca ,,Sf. Nicolae din Sulina - zidita in anul Domnului 1868, fiind sfintita in anul 1869. Clopotnita are trei clopote, doua dintre ele avand inscriptia: "Sulina 1933".(Fig.15) Biserica Sfntul Nicolae" din Chilia -monument arhitectural, construita la sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX si refacuta dupa bombardamentele din 1941, avnd caracteristica principala amestecul de stiluri arhitecturale: slav, gotic, romnesc. (Fig 16) Biserica romano-catolica Sulina - stilul constructiei este de tip italian, specific celei de-a doua jumatati a secolului IX,o parte din vitraliile bisericii sunt originale.Este o constructie din piatra de Malta si caramida. Cele trei clopote din clopotnita bisericii au fost turnate din bronz si dateaza din anul sfintirii bisericii, respectiv anul 1863 (fig.17) Manastirea Saon Cladirea adaposteste un corp de chilii, staretia si un corp de camere pentru oaspeti, are un cerdac foarte lung, sustinut de puternice coloanesi a luat fiinta sub stapanirea otomana in anul 1846, prin plecarea unor calugari de la Manastirea Celic-Dere. Manastirea este situata lnga aria de protectie integrala Lacul Rotund (fig. 18)

Fig 15

Fig 16

Sursa foto: www.cjtulcea.ro

Fig 17

Fig 18

BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pna in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta a fost construita in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.) (fig.19)
Sursa foto: www.turismland.ro

fig.19
MANASTIREA COCOS -(la 8 km Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental turcesc), dar cu puternice influente din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si modera ce include si colectii de carte veche si icoane. (fig 20)

fig 20

fig 21

MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant.(fig 21)

Edificii istorice

Fortareata medievala de la Enisala - se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea fost construita n scop militar, defensiv si de supraveghere a drumurilor de pe apa si de pe uscat, n a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de catre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunarii.(fig 22) Fortificatia Troesmis - (la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getica mentionata n secolul III . Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach si Dromichete. n perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de municipium. Cunoaste o mare nflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice. (fig.23) Fortareata Noviodunum - Isaccea, cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita n 369 d. Hr. A avut un important rol strategic si comercial fiind ridicata la rangul de municipium. Cunoaste o mare nflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice.(fig24) Fortareata Arrubium - Macin, castru si asezare cu nume celtic, atestata documentar n 100 d. Hr., (n doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului n timpul stapnirii romano-bizantine.(fig.25) Cetatea Dinogetia - Garvan, numele ei a fost mentionat pentru prima data de Ptolemeu n cunoscuta sa lucrare Geographia. Initial asezarea geto-dacica si apoi romana, a fost ridicata n timpul mparatului Diocletian, (284-305 d. Hr.). Distrusa n 559 d. Hr. de un trib huno-bulgar, a fost reconsolidata si amplificata n secolul X d. Hr.

Fig 22. ENISALA

Fig.24 Fortareata Noviodunum

Sursa foto: www.turismland.ro

Fig. 23 Fortificatia Troesmis

Fig.25 Fortareata Arrubium

Edificii culturale
Muzeul Deltei Dunarii-Tulcea, cuprinde urmatoarele sectii; stiintele naturale (ce nfatiseaza flora si fauna Deltei, si include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii, dar si exemplare exotice), istorie si arheologie (cu valoroase exponate privind trecutul zonei), etnografie si arta populara, arta plastica (ce include o colectie de grafica moderna si contemporana); Expozitia de Arta Orientala de la Babadag care adaposteste o valoroasa colectie cuprinznd costume, tesaturi si broderii, ceramica. Muzeul Gospodaria Tarneasca de la Enisala, amplasat n centrul satului Enisala, reprezinta prototipul gospodariei taranesti dobrogene de la nceputul secolului al XX-lea; aici se poate vedea obiecte care constituiau inventarul unei gospodarii de agricultori, ncepnd cu locuinta si terminnd cu ultimul obiect pe care l utiliza taranul n munca sa, obiecte de arta populara pentru ornamentarea ncaperilor (scoarte de lna, cuverturi, stergare din borangic). Casa memoriala Jean Bart - a fost comandatul portului Sulina. Jean Bart este pseudonimul lui Eugen P. Botez (1874-1933) - cea mai de seam lucrare a sa este romanul, inspirat de viaa de altdat a portului Sulina, Europolis (1933). Farul din Sulina a fost dat in functiune in data de 25 octombrie 1841 Este situat pe malul stang al Dunarii, iar legatura sa cu partea continentala se realizeaza printr-un lung dig de piatra. Farul inca mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa.

Arhitectura gospodariilor

Arhitectura gospodariilor traditionale ale lipovenilor: case cu acoperisul de stuf n doua ape, prispa ngusta pe doua laturi, timpanul ornamentat cu motive florale, zoomorfe si geometrice, pot fi vizitate n satele Mila 23, Sfistofca, Periprava, Chilia Veche, n delta, sau la Jurilovca,Sarichioi lnga lacul Razim. Alte elemente specifice gospodariilor lipovenesti sunt lejanca si bania.(fig.26) Creatia artistica populara (port popular, folclor literar, muzical si coregrafic), manifestari populare traditionale (sarbatoarea pescarului) si alte manifestari si forme de cultura populara au disparut aproape n totalitate din cauze sociale complexe. Totusi, turistii pot asista sau participa la evolutia unor formatii de dansuri si grupuri vocale la Sulina (romnesti si lipovenesti), Sfntu Gheorghe si Crisan (ucrainene), iar n zona limitrofa la Murighiol, Dunavatu de jos (ucrainene), Jurilovca si Sarichioi (lipovenesti).(fig26) Institutiile de stiinta, cultura si arta sunt amplasate aproape n exclusivitate la limita vestica a RBDD - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Casa de Cultura, Casa Corpului Didactic, Casa Cartii - unde au loc manifestari cultural-artistice.

Fig 25 Casa lipoveneasca zona deltei

Fig 26 Port popular lipovenesc

Satele turistice
Sate de interes cultural-istoric Vrsta localitatii Nufaru se pierde n negura vremurilor; se considera ca s-a ridicat pe vatra unei cetati romane, Prislava. La Nufaru, sapaturile arheologice au scos la iveala un strat gros de cenusa, ce presupune ca vechea localitate a fost distrusa de un incendiu. n anul 1854, o parte din piatra de fundament a vechii cetati a fost vnduta de localnici la Galati. Localitatea Mahmudia reprezinta una dintre asezarile importante sub aspect arheologic, deci de interes cultural-istoric. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale unei asezari geto-dacice. Localitatea a fost construita pe ruinele cetatii civile si militare romano-bizantine Salsovia, ale carei urme (santuri, ziduri, apeducte) se mai vad si astazi n apropiere. Cetatea era situata la capatul drumului militar roman care o unea cu cetatea Aegyssus.

Sate de interes etno-folcloric (de creatie artistica si artizanala) :


Jurilovca - unde un interesdeosebit l prezinta casele rusilor-lipoveni, construite dupa o anumita traditie: pe dinafara suntcaptusite cu scnduri, iar interioarele prezinta adesea picturi originale n ulei, n specialplafoanele, n curte un cuptor de pine, iar n spatele casei nelipsita bania originala baie de abur. Partizani este un sat cu aproape 200 de case, care pastreaza aspectul etnografic al caselor deltei: constructii ridicate din pamnt, acoperite cu stuf si cu frontoane laterale, ornamentate cu figuri zoomorfe din scndura traforata - n locuintele oamenilor din comuna Crisan pot fi vazute scoartele executate de localnici, care mpodobesc peretii caselor. Mila 23 este un sat tipic de pescari, asezat la 12 km de comuna Crisan.

3.2 Infrastructura turistica

n privinta capacitatii de cazare se remarca o crestere a numarului de unitati de cazare, de la 66, n anul 1998, la 144, n anul 2006, cu un total de 4.276 de locuri (inclusiv municipiul Tulcea), n hoteluri, vile, cabane, moteluri, campinguri, tabere pentru elevi, sate de vacanta, bungalow-uri, pensiuni urbane si rurale, nave etc. n afara de municipiul Tulcea, capul de pod al deltei - unde sunt concentrate cele mai multe hoteluri (Delta, Egreta, Select, Europolis, Rex, Esplanada, Casa Albastra, City etc.). Murighiol (Complex Pelican cu vile, motel si casute), Hotel Halmiris, pensiunea Morena, pensiunea La Traian. Gura Portitei (vile, sat de vacanta), Uzlina (Complex Cormoran, cu hotel, vile, pensiunea Tamarin), Rosu (vile, bungalow-uri), Crisan (cu mai multe pensiuni, printre care: Cherhana, Delia, Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise), Dunavatul de Jos (Hotel Egreta, pensiuni - Casa Verde, Delta), Mila 23 (pensiuni La Vica, Grig), Sfntu Gheorghe (Complexul Green Vilage pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni - Mareea, Cristina), Sulina (hotel, pensiuni Jean Bart, Coral) si altele la Vulturu, Gorgova, Chilia Veche, Periprava, Matita, Holbina.

Tabelul 6. Unitati de cazare in ariile protejate Tabelul 8. Perioada de functionare si gradul de ocupare in toate structurile de cazare pe locatii

Tabelul 7. Structuri de cazare 2006

Tabelul 9. Centre de informare si estimarea numarul de vizitatori

4.1 Tipurile majore de turism


turismul balneo-climatic - de la Sulina pna la Capul Midia (si ndeosebi pe plajele de la Sulina, Sfntu Gheorghe, Gura Portitei), ct si n delta si n sud vestul RBDD(lacurile Histria, Nuntasi, Tuzla), componentele acestei forme de turism balnear sunt: baia de aer, baia de soare (helioterapie), cura de aerosoli naturali, baia de nisip, baia de mare (talasoterapie). Acesti factori de cura influenteaza pozitiv anumite afectiuni acute sau cronice ale cailor respiratorii (bronsite, laringite, rinite), scrofulozei, limfatismului, rahitismului infantil, starilor de pretuberculoza, anemiilor, convalescentei, reumatismelor articulare si musculare,etc. turismul stiintific ( bird watching) - caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante si animale care i confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal a dus la intensificarea acestui tip de turism. turismul sportiv (pescuit) - o forma de turism deosebit de atractiva pentru turistii romni si straini, generata de bogatia piscicola a deltei, n perioadele si arealele stabilite de institutiile abilitate (Tulcea, Murighiol, Uzlina, Rosu, Crisan, Mahmudia si Sfntul Gheorghe). turismul naval ofera turistilor posibilitatea de a cunoaste valoarea peisagistica a deltei. turism sedentar rural - la Sfantu Gheorghe, Uzlina, Maliuc, Crisan, Jurilovca, Chilia Veche si n alte localitati

Tipurile de turism mentionate se practica, cu precadere, n zonele economice, unde se gasesc si amenajarile si dotarile corespunzatoare, sunt interzise n ariile strict protejate.

4.2 Fluxurile turistice


Fluxul turistic din perioada 1971- 2003, se constata, o crestere treptata de la cca 70.000 de turisti n 1971 (31.000 romni si 44.000 straini) la 148.000 n 1979 (59.600 romni i 89.600 straini). Dupa aceasta perioada s-a nregistrat, cu unele fluctuatii, o scadere de pna la 54.624 de turisti n anul 2006 (42.835 romni si 11.789 straini). Cauzele acestei descresteri sunt mai multe, printre care mentionam perceperea de taxe pentru turistii straini, posibilitatile financiare modeste ale turistilor romni, lipsa unei structuri adecvate - alimentarea cu apa potabila n asezarile rurale si proliferarea unor poli, constituirea RBDD care a impus limitari n spatiul deltaic (ariile strict protejate si zonele de tampon), promovarea slaba a ofertei turistice n strainatate si n tara, infrastructura necorespunzatoare.
Dinamica fluxului de turisti

Sursa:Petre Gtescu Delta Dunarii Rezervaie a Biosferei, Bucureti, 2008

PUNCTE TARI
Mediul - Patrimoniul natural al zonei Delta Dunarii constituie o importanta rezerva de biodiversitate de o inestimabila valoare, ce acopera cea mai mare parte a teritoriului administrativ considerat. - Existenta unor structuri institutionale) cu aatributii inconservarea si protectia mediului (APM, ANDIPRZM, Garda Ecologica). - Specificitatea si valoarea peisajului zonei si mare numar de situri, monumente si ansambluri de patrimoniu. Reteaua de localitati - Zona deservita de o structura administrativ - teritoriala ce contine 2 ranguri de localitati urbane -1 municipiu, 4 orase si 32 centre comunale; predomina satele medii cu 1.000-2.000 de locuitori.

PUNCTE SLABE
- Procese antropice ce pun in pericol integritatea mediului natural: activitati nespecifice Deltei, supradimensionarea exploatarilor specifice, lucrari hidrotehnice ce produc modificari in mediul natural, poluarea apelor. - Localitati care nu sunt, sau sunt superficial aparate impotriva inundatiilor cu diguri neintretinute. - Starea de uzura fizica a patrimoniului construit si degradarea specificului zonei datorita neincadrarii noilor constructii in caracteristicile peisajelor. - Izolarea localitatilor Deltei si populatia redusa a acestor asezari face dificil accesul locuitorilor la dotari de baza si la locuri de munca.

- Zone lipsite de asezari urbane pe o raza de 25-30 km - Chilia Veche, Pardina, Maliuc, Mahmudia, Sf. Gheorghe. - Dotarile teritoriale, scolare, de sanatate, comerciale, sunt concentrate in localitati urbane,facnd dificil accesul locuitorilor Deltei la aceste servicii. - Specificul localitatilor este periclitat de constructiile noi, fapt ce impune un regulament de urbanism pentru intreaga zona. - Reteaua de drumuri comunale nu este modernizarta, transportul nu permite viteze mai mari de 60 - 80 km/h. - Unele localitati componente ale comunelor alimentate cu apa nu au retele de alimentare cu apa.

Infrastructuri tehnice - Existenta drumurilor nationale si judetene, a unei linii de cale ferata a unui aeroport si a unor porturi fluviale, constituie o echipare variata si un atu pentru dezvoltarea zonei. - Existenta echiparilor pentru alimentarea cu apa n toate unitatile administrativ teritoriale cuprinse n zona, cu exceptia comunei I.C. Bratianu. - Canalizarea apelor uzate este realizata ntru-un numar foarte mic de comune - Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate n localitat si importante (Tulcea si Macin). - Necesitatea utilizarii potentialul eolian si fotovoltaic pentru echiparea energetica a localitatilor zonei. - Dificultatea extinderii retelei de transport si distributie gaze naturale spre localitati din zona. - 2 zone cu un profil predominant agrar inefficient sau insuficient utilizate zona deltaica Chilia Pardina cu mari exploatari, ce intra n conflict cu procesele de mediu; zona continentala insufficient utilizata pentru culturi complementare.

Zonificarea teritoriului - Zona cu mari suprafete agricole, acvatice (stufopiscicole) si silvice, ce poseda o mare varietate de resurse primare. - Resurse turistice variate distribuite n toate zonele caracteristice ale rezervatiei. - Existenta unor zone industriale si pentru servicii constituie un avantaj n dezvoltarea activitatilor secundare si tertiare. - Exploatari silvice daunatoare echilibrului ecologic ce produc saracirea potentialului biodiversitatii Deltei Dunarii. - Insuficienta si diversitatea scazuta a dotarii n zonele turistice nu face posibila valorificarea deplina a resurselor turistice. - Declinul unor ramuri industriale si a serviciilor pune probleme n asigurarea locurilor de munca si n dezvoltarea oraselor.

n apele Dunrii se gsesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) n concentraii medii anuale caredepesc maximele admise, cu 30% i respectiv 45%. Cauzele acestor depiri sunt deversareaapelor industriale uzate n apa Dunrii i antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole.Alte substane poluante cu impact toxicologic sunt metalele, n special fier, cadmiu i plumb.Acestea provin din deversarea in Dunre a apelor uzate orenesti i industriale. Cauze poluare -transportul de ctre Dunare in zona deltei a unor nsemnate cantii de compui aifosforului i azotului. -transportul de ctre Dunare in zona deltei a unor compui ai metalelor grele, dintre caremenionam in mod deosebit Zn i Cd, a caror influen asupra florei i faunei acvatice estedeterminat de depairea limitelor admise pentru ape de suprafa, aciunea acestor compui asupra proceselor de metabolism, dezvoltare, hrnire i multire este bine reflectat n lucrrilede specialitate. -scaderea gradului de oxigenare a apelor Dunarii in zona de intrare n delt, curepercusiuni deosebit de importante asupra potenialului de refacere biologic, a condiiilor hidrochimice , concomitent cu prezena unor compui consumatori ai oxigenului(compuisulfuroi), i hidrogen sulfurat, reziduri petroliere i uleioase, alte substane organice.-transportul de ctre Dunarein zona deltei a unor cantiti de reziduri de pesticide, attorgano-clorurate ct i organo-fosforice. Un raport al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) a aratat ca marirea traficului naval pe Dunare a dus la cresterea poluarii apei cu produse petroliere. Practic, din2005, momentul in care traficul naval s-a intensificat, s-a inregistrat o crestere de doua ori mai mare a poluarii cu produse petroliere deoarece nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente sau, atunci cand acestea exista, sunt exploatate necorespunzator.

In Delta Dunarii se poate efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica, fie montana fie litorala. Este necesara o abordare ecologica a acestui ecosistemdeosebit de fragil care este Delta, expus, din pacate in ultima vreme unei agresiuni fara precedent Este benefica sporirea numarului de turisti in Delta, prin informare, fara ca Delta sa sufere.

Conduraeanu Marinescu Simina - Parcuri si rezervatii naturale pe glob, Editura Albatros,Bucuresti, 1985 Erdeli G, Gheorghila A. Amenajari Tustice, Editura Universitara, Bucureti, 2006 Gtescu P., tiuca R. Delta Dunarii Rezervaie a Biosferei , Editura CD PRESS,Bucuresti, 2008 http://www.eurogites.com http://www.gdrc.org/uem/eco-tour/eco-tour.html - dezvotare durabila, turism http://www.iucn.org / Definitii si Clasificari ale ariilor protejate http://www.mmediu.ro http://www.planeta.com- Planeta.com : Global journal of practical ecotourism