Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Geografie
Extensia Universitară Bistrița
Specializarea Geografia Turismului

Potențialul turistic al județului Dolj

Referat

Disciplina:
Metodologia Cercetării în Geografia Turismului

Student:Grapini Victor-Ionuț, anul II

Bistrița,

Semestrul I 2023-2024
Cuprins

Introducere
1. Cadrul fizico-geografic
1.1. Poziția geografică
1.2. Geologia, relieful
1.3. Condiții climatice
1.4. Hidrografia
1.5. Vegetația și fauna
1.6. Arii protejate
2. Repere istorice
3. Elemente de geografie umană
3.1. Populația
3.1.1. Număr, evoluție numerică, structură etnică
3.2. Așezările
3.2.1. Urbane, rurale
3.3. Infrastructura de transport
3.4. Economia
3.5. Turismul
3.5.1. Principalele atracții turistice naturale și antropice
3.5.2. Structura bazei de cazare
3.5.3. Circulația turistică
3.6. Cultura, educația
Concluzii
Bibliografie

1
Introducere

Turismul reprezintă o activitate permanentă a omului modern, având implicații pe

multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural și natural. Județul Dolj,
situat în regiunea de sud-vest a României, se remarcă prin diversitatea și bogăția sa turistică,
atrăgând vizitatori cu istoria sa îndelungată, peisajele naturale pitorești și moștenirea culturală
impresionantă. Acest colț al țării este un adevărat tezaur al potențialului turistic, oferind o
gamă variată de atracții pentru cei dornici să exploreze și să descopere frumusețea sa.

1. Cadrul fizico-geografic
1.1. Poziția geografică

Dolj este un județ situat în sud-vestul regiunii istorice Oltenia din România, aflat în
zona cea mai mănoasă și roditoare a Câmpiei Române, într-o zonă ce a oferit, de-a lungul
timpului, condiții de climă și mai ales sol dintre cele mai prielnice. Reședința sa este
municipiul Craiova. Întins pe o suprafață de 7.414 kilometri pătrați, județul Dolj este compus
din trei municipii (Craiova, Băilești și Calafat), patru orașe (Segarcea, Bechet, Filiași și
Dăbuleni) și 104 de comune numărând aproape 700.000 de locuitori.

Figura 1. Localizarea județului în cadrul țării Figura 2. Harta Administrativă a județului Dolj
(sursa: www.wikipedia.ro) (sursa: www.cjdolj.ro)

2
1.2. Geologia, relieful

Relieful județului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia și zona de deal.

Altitudinea crește de la 30 la 350 m față de nivelul mării, din sudul spre nordul județului,
formând un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte plate care se
ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350
m deasupra nivelului mării. Merită menționată existența în sudul județului a celei mai mari
suprafețe nisipoase din țară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de
revărsările Dunării, fie de acumulările de precipitații. După aspectul general predominant al
reliefului, Doljul poate fi considerat un județ de câmpie, iar după agentul principal care a
generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în
categoria judetelor dunărene.

În sudul județului Dolj este prezentă cea mai mare suprafață nisipoasă din țară,
stoparea degradării solului și stabilizarea solurilor nisipoase fiind necesare pentru ca, pe
viitor, solurile nisipoase să nu devină o amenințare. De altfel, solurile nisipoase ameliorate,
populate cu podgorii, pot prezenta și un interes turistic ridicat, pe teritoriul județului fiind
prezente mai multe podgorii renumite.

În același timp, Lunca Dunării prezintă un real potențial turistic atât din perspectivă
peisagistică, piscicolă sau științifică, cât și din punctul de vedere al transportului turistic și de
agrement.

Figura 3. Harta fizică a județului Dolj

(sursă: www.cjdolj.ro)

3
1.3. Condiții climatice

Climă temperat-continentală, cu veri foarte calde şi ierni moderate şi cu valori termice

anuale care variază între 10°C (în Nord) şi 11,5°C (în Sud). Temperatura maximă absolută
(44,3°C) s-a înregistrat la staţia meteorologică din Calafat (24 iulie 2007), cu doar două
zecimi de grad mai mică faţă de temperatura maximă absolută a ţării (44,5° C), înregistrată la
10 august 1951 la staţia meteorologică Ion Sion din judeţul Brăila, iar minima absolută (–
35,5°C) s-a înregistrat la Craiova (25 ianuarie 1963). Cantităţile medii anuale de precipitaţii
însumează 486 mm, în Sud (la Bechet) şi circa 600 mm, în Nord (la Brădeşti). Vânturile
predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre Est (24,6%) şi Vest (18,7%) în partea
central-nordică a judeţului Dolj şi dinspre Sud Est (20,1%) şi Vest (14,1%) în jumătatea
sudică a acestuia. Vitezele medii anuale ale vânturilor variază între 1,2 şi 4,3 m/s. În sezonul
cald al anului, în partea de Sud a judeţului Dolj, intensitatea mai mare a vânturilor care bat
dinspre Vest determină mobilitatea accentuată a dunelor de nisip din sectorul Calafat–
Bistreţ–Dăbuleni.

Figura 4. Hartă climă Dolj (sursa:www.stucas.ro)

4
1.4. Hidrografia

Reţeaua hidrografică, cu o densitate care variază între 0,1 şi 0,4 km/km2, este
reprezentată, în principal, prin cursul inferior al fluviului Dunărea (care îşi desfăşoară albia
pe 150 km, între gura de vărsare a râului Drincea, în Vest şi ostrovul Păpădia, în Est) care
formează graniţa judeţului Dolj (şi implicit a României) cu Bulgaria şi prin sectorul inferior
al văii râului Jiu care străbate partea de Est a judeţului Dolj, de la Nord la Sud, colectând o
serie de afluenţi (Amaradia, Argetoaia, Rasnic ş.a.). Panta redusă de scurgere a apei şi
lărgirea albiei fluviului Dunărea în sectorul aferent judeţului Dolj au favorizat aluvionarea,
despletirile şi formarea mai multor ostroave (Calafatu Mare, Pietrişu, Nebuna, Gitanu,
Copaniţa, Păpădia ş.a.) care constituie zone periculoase de navigaţie întrucât aici se formează
zăpoare. Reţeaua de ape curgătoare este completată cu unele râuri mai mici, printre care
Desnăţui (cu afluenţii săi: Terpeziţa, Băldal, Baboia sau Eruga ş.a.), Balasan (sau Sărăceaua),
Jieţ, Teslui, Geamărtălău, Horezu ş.a. Majoritatea lacurilor naturale se află în lunca Dunării
(Bistreţ, Călugăreni, Rast, Arcear, Golenţi, Maglavit, Fântâna Banului ş.a.), în mare parte
desecate, şi în lunca râului Jiu (Lacul Mare şi Lacul Mic din satul Prunet, comuna
Bratovoeşti), iar lacurile antropice sunt amplasate în bazinele râurilor Desnăţui (Fântânele),
Baboia (lacurile Vârtop, Cornu, Caraula) şi Jiu (Işalniţa).

Județul dispune și de o rețea de ape subterane, dependente de precipitațiile lichide și

solide de pe parcursul fiecărui anotimp, ce reprezintă o resursă importantă pentru irigații,
industrie și pentru alimentarea populației. Starea chimică a apelor subterane care fac parte din
rețeaua hidrografică a județului Dolj este considerată ca fiind bună.

În comunele Urzicuța și Gighera există și resurse de ape minerale, însă acestea sunt
insuficient exploatate. Nămolul din mini-delta Gighera și apa sulfuroasă au proprietăți
curative pentru numeroase afecțiuni, printre care, afecțiuni ale sistemului nervos periferic,
afecțiuni post-traumatice ale membrelor, afecțiuni dermatologice cronice etc

5
 Figura 5. Rețeaua hidrografică a județului Dolj(sursa: Google Earth)

1.5. Vegetația și fauna

Vegetația predominantă în județul Dolj este caracteristică zonei de stepă, cea mai
mare parte a teritoriului fiind acoperită de lanuri agricole. Deși în trecut Câmpia Olteniei era
acoperită de păduri de stejar ce alternau cu stufărișuri, din cauza influențelor climatice și a
intervențiilor umane din ultimii ani, învelișul vegetal s-a modificat, fiind prezente puține
locuri în care se mai pot observa păduri. Cu toate acestea, în zona Ciupercenii Noi și Apele
Vii se regăsesc păduri de salcâm, iar la Verbița, Murgași și Braniște predomină pădurile
întinse de stejar.

Pădurile reprezintă obiective turistice importante, precum cele de la Coșoveni, unde

se află o zonă de vânătoare de căpriori și fazani la o distanță de 10 km de Craiova pe DN 6, în
zona Radovan, aflată la 30 km de Craiova, sau cele de la Braniște, unde este prezent stejarul
brumăriu (specie identificată în România în anul 1936).

În ceea ce privește fauna, dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină
lișița, barza, egreta precum și unele specii de rozătoare. Fauna terestră și acvatică a județului
Dolj a suferit modificări ca urmare a vânatului și pescuitului abuziv. Astfel, unele dintre
speciile care erau prezente pe teritoriul județului au dispărut sau se regăsesc în număr mai
redus.

6
 Figura 5. Lișiță ( sursă: www.valeailfovului.ro)

Figura 6. Barză
( sursa: www.alexandraionphotography.files.wordpress.com)

7
1.6. Arii protejate

Biodiversitatea reprezintă varietatea de ecosistemelor, a speciilor și genelor dintr-un

anumit habitat. Biodiversitatea este esențială pentru starea de bine a oamenilor, dar și pentru
serviciile ecosistemice, prin reglarea climei, protecția împotriva inundațiilor, fertilitatea
solului și producerea de alimente. 4 Biodiversitatea are un rol determinant în asigurarea
durabilității lumii și a vieților oamenilor, ceea ce face ca stoparea și inversarea declinului
biodiversității să devina unul dintre obiectivele foarte importante ale guvernelor țărilor
Uniunii Europene.

Ariile naturale protejate reprezintă zone terestre sau acvatice destinate protejării și
menținerii biodiversității și a resurselor naturale și culturale. Județul Dolj înglobează mai
multe arii protejate care contribuie la protejarea biodiversității județului.

Teritoriul județului Dolj, caracterizat de altitudini reduse și de soluri fertile de câmpie,

este ocupat, în cea mai mare parte, de zona silvostepei, unde se întâlnesc păduri din stejar
pufos, gârniță și cer, precum și exemplare izolate de arțar tătăresc, tei și carpen. Distribuția
spațială a vegetației din județul Dolj respectă zonalitatea, fiind caracteristică zona silvostepei
și cea a pădurilor nemorale.

În zona Dealurilor Amaradiei precum și în Podișul Tesluiului și Piemontul Bălăciței

se regăsește zona pădurilor nemorale, unde apar stejarul pedunculat, teiul, gorunul și gorunul
balcanic. Tot aici, în categoria arbuștilor, se regăsesc păducelul, cornul și lemnul câinesc. De
asemenea, bujorul face parte dintre speciile ocrotite care se regăsesc în pădurea Plenița,
alături de alte elemente mediteraneene, balcanice și dacobalcanice.

În localitatea Amărăștii de Jos se află pădurea Prapor care reprezintă un rest de pădure
naturală de nisipuri, formată din stejar brumăriu și exemplare rare de măr pădureț și jugastru.

În Lunca Dunării, dar și în luncile râurilor principale, existența vegetației abundente

contribuie la menținerea populațiilor de păsări. Astfel, pe teritoriul județului Dolj au fost
identificate 56 specii de plante și 114 specii de animale (mamifere, păsări, reptile, amfibieni,
pești, nevertebrate), de interes național. Totodată, au fost identificate 83 de specii de animale
și 3 specii de plante de interes comunitar

Pe teritoriul județului Dolj, conform informațiilor prezente pe portalul Agenției

Naționale pentru Protecția Mediului există 37 DE ARII NATURALE PROTEJATE, dintre

8
care 19 arii naturale protejate de interes național, și 3 arii naturale protejate de interes
internațional, 7 situri de importanță comunitară (SCI) și 8 arii speciale de protecție
avifaunistică

TABEL 1. LISTA ARIILOR NATURALE PROTEJATE DE INTERES NAȚIONAL DIN JUDEȚUL DOLJ

DENUMIRE ARIE NATURALĂ PROTEJATĂ COD SIT TIP SUPRAFAȚĂ (HA)

Balta Cilieni - Băilești RONPA0412 Acvatic 47

Balta Neagră RONPA0414 Acvatic 1,20
Balta Lată RONPA0415 Acvatic 28
Complexul lacustru Preajba-Făcăi RONPA0411 Acvatic 28
Dunele Dăbuleni („La Cetate”) RONPA0403 Botanic 8
Lacul Adunații de Geormane RONPA0410 Acvatic 102
Lacul Ionele RONPA0413 Acvatic 3,20
Lacul Caraula RONPA0418 Acvatic 20
Locul fosilifer Bucovăț RONPA0407 Paleontologic 4
Locul fosilifer Drănic RONPA0407 Paleontologic 6
Pajiștea Cetate din Lunca Dunării RONPA0405 Botanic 6

9
Figura 7. Balta Cilieni – Băilești(sursă: www.trecator.ro)

10
Figura 8. Complexul lacustru Preajba-Făcăi(sursă: www.ghidul-horeca.ro)

Figura 9. Lacul Adunații de Geormane(sursă:

www.romaniantourism.com)

11
2. Repere istorice

Descoperirile arheologice au relevat că teritoriul Doljului a cunoscut o locuire

autohtonă neîntreruptă încă din era paleolitică. Cea dintâi mențiune documentară datează din
1444, sub denumirea de Județul de Baltă, așezat în Câmpia Dunării și se întindea de la Balta
Blahnița, aflată azi pe teritoriul județului Mehedinți, pâna la actuala comună doljeană, Bistreț.

Descoperiri de ultima oră (mai 2003) au relevat că localitatea Craiova, capitala

județului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea
latină Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă
în apropierea castrului Pelendava, datată din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de
extremă importanță, într-o hartă alcatuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă
într-un manuscris ce se păstrează la Biblioteca Națională de la Paris. Aceast document,
relevat istoriografiei românești, prin bunăvoința ministerului francez al cultelor, probează
continuitatea așezării Craiovei cel puțin între secolele VII-XII (preajma bătăliei de la
Nicopole). Existența unui centru administrativ in zonă probează existența unei vieți destul de
înfloritoare pe aria județului Dolj.

După o perioadă medievală înfloritoare, datorată situarii Marii Bănii a Olteniei pe

teritoriul județului, la Craiova, a urmat o perioadă de tulburări sociale și politice în secolul al
XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea când teritoriul județului Dolj, împreună cu cea
mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, austrieci și ruși.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și

începutul secolului XX, unirea principatelor, obținerea independenței, Marea Unire,
reformele agrare au creat condiții favorabile dezvoltării economiei.

12
Figura 10. Judeţul Dolj sub imperiul austriac, 1718-1739(sursă:www.telework.ro)

Figura 11. Hanul Nemtesc , Craiova, 1847(sursă:www. craiova.infarom)

Sursa: Baza de date INS Tempo

13
 FIGURA 6. EVOLUȚIA POPULAȚIEI DUPĂ DOMICILIU ÎN JUDEȚUL DOLJ, ÎN PERIOADA 2012 – 2021

713,129
709,727
705,760
702,774
699,368
695,858
692,721
688,763
685,320
679,151

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

3. Elemente de geografie umană

3.1Populația
3.1.1. Număr, evoluție numerică, structură etnică

La 1 iulie 2021, conform INS21, populația județului Dolj era de 679.151 persoane, în
scădere cu 0,90% față de anul precedent și cu 4,76% față de anul 2012. Populația
județului Dolj reprezintă 32,11% din totalul populației Regiunii de Dezvoltare Sud-
Vest Oltenia, și 3,08% din populația României.

Județul Dolj se situează pe primul loc, la nivelul regiunii, din punct de vedere al
numărului de locuitori, urmat de județele Olt (422.745 persoane) și Gorj (349.870
persoane). La nivel național se situează pe locul 8, fiind unul dintre cele mai populate
județe ale țării, după municipiul București (2.161.347) și județele Iași (976.586),
Prahova (775.278), Suceava (763.762), Timiș (760.284), Constanța (758.186) și Cluj
(739.575). Densitatea populației județului este de 83,4 loc./ kmp, fiind, de asemenea,
cel mai aglomerat județ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, urmat de
județul Olt (75,6 loc./kmp). Din punct de vedere al densității medii a populației,
județul se situează sub media națională (93,17loc./kmp).

14
 Distribuția locuitorilor județului, în funcție de mediul de rezidență, este relativ
echilibrată, 54,92% din populație regăsindu-se în mediul urban și 45,08% în rural.

Din punct de vedere al repartiției pe sexe, populația județului Dolj era alcătuită în anul
2021, din 51,63% bărbați și 48,37% femei

În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, se observă o îmbătrânire a populației și

scăderea populației tinere. Piramida vârstelor la nivelul județului este dominată de
populațiaadultă, cu vârste între 30 și 54 de ani, segmentul cel mai numeros fiind grupa de
vârstă 40 – 44 ani.

FIGURA 7. PIRAMIDA VÂRSTELOR PENTRU POPULAȚIA JUDEȚULUI DOLJ, LA 1 IULIE 2021

85 ani si peste

80-84 ani

75-79 ani

70-74 ani

65-69 ani

60-64 ani

55-59 ani

50-54 ani

45-49 ani

40-44 ani

35-39 ani

30-34 ani

25-29 ani

20-24 ani

15-19 ani

10-14 ani

5- 9 ani

0- 4 ani

-20000 -15000 -10000 -5000 0 5000 10000 15000

Masculin Feminin

Sursa: Baza de date INS Tempo, prelucrare proprie

15
3.2. Așezările
3.2.1. Urbane, rurale

Tabel 2 - Starea populaţiei pe orașe și plăși după sex

Numărul locuitorilor

Unităţi administrative Total Bărbaţi Femei

Total judeţ 487.047 234.351 251.695

Total urban 91.852 46.412 45.44

1. Municipiul Craiova 63.063 32.254 30.809

2. Oraşul Băileşti 13.279 6.471 6.808

3. Oraşul Calafat 7.705 3.972 3.733

4. Oraşul Pleniţa 7.805 3.715 4.09

188.93
Total rural 395.195 9 206.256

1. Plasa Amaradia 58.584 27.623 30.961

2. Plasa Bârca 66.269 31.733 34.356

3. Plasa Calafat 56.076 26.755 29.301

4. Plasa Gânciova 62.68 29.971 32.709

5. Plasa Ocolu 91.842 44.054 47.788

6. Plasa Pleniţa 59.744 28.783 30.961

3.3. Infrastructura de transport

În context național, regional și european, județul Dolj are o

poziție strategică, fiind amplasat de-a lungul unor coridoare TEN-T
rutiere, feroviare, aeriene și fluviale centrale (core) și globale
(comprehensive). Dintre aceste rute majore de transport putem enumera:
- rețeaua TEN-F centrală: București-
Craiova-Timișoara-Belgrad/Arad- Budapesta și
Craiova-Calafat-Vidin-Sofia;
- rețeaua TEN-F globală: Filiași – Simeria;
- rețeaua TEN-T rutieră centrală: București-
Craiova-Calafat, Budapesta-Arad- Timișoara-
Calafat;
- rețeaua TEN-T rutieră globală: Craiova-Pitești,
Craiova-Filiași-Drobeta Turnu Severin/Deva;
- rețeaua TEN-T fluvială centrală: Fluviul Dunărea și Portul Calafat;
- rețeaua TEN-T fluvială globală: Portul Bechet;

16
 - rețeaua TEN-T aeriană globală: Aeroportul Internațional Craiova.
Aceste coridoare vor beneficia cu prioritate, în intervalul 2015-2030, de
finanțare din fonduri europene și naționale pentru lucrări de
modernizare, în vederea creșterii accesibilității, a mobilității și a
siguranței traficului.

După cum am indicat anterior, județul Dolj beneficiază de prezența

pe teritoriul său a mai mult trasee care fac parte din rețeaua TEN-T centrală
și globală. Cu toate acestea, în prezent nu există niciun drum de mare
vitează (autostradă, drum expres) care să-i asigure legătura cu marile centre
urbane din România sau din regiune, deși astfel de inițiative au vehiculate
de-a lungul timpului. În aceste condiții, cea mai parte a traficului este
preluată de drumurile naționale, unele cu statut de drum european, și de
cele județene. Pe teritoriul județului Dolj existau, la nivelul anului 2014,
473 km de drumuri naționale, dintre care 421 km (89% din total) erau
modernizați, iar 52 km (11%) aveau îmbrăcăminți rutiere ușoare.

Figura 12. - Rețeaua TEN-T centrală și globală din județul Dolj(sursă: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului
Dolj pentru perioada 2014-2020)

17
Modernizarea infrastructurii de transport rutier

Acțiuni orientative:
1. Extinderea/ Modernizarea/ Reabilitarea infrastructurii rutiere și creșterea
siguranței rutiere pe drumurile județene;
2. Construirea unor noi segmente de drum județean în vederea conectării cu
drumul expres DX12 Craiova- Pitești;
3. Asigurarea legăturii județului Dolj cu celelalte județe/ regiuni ale țării prin
construirea de autostrăzi/ drumuri express;
4. Implementarea soluțiilor de descongestionare a traficului în mediul urban,
inclusiv centuri sau variante
ocolitoare;
5. Modernizarea/ Reabilitarea drumurilor orășenești și comunale, precum și a
altor drumuri de interes local;
6. Îmbunătățirea accesibilității transfrontaliere, inclusiv implementarea
soluțiilor de transport durabil în zona transfrontalieră.
Tabel 3 - Proiecte propuse pentru perioada 2021-2027

Valoare
Cod Beneficiar/
Titlu Proiect totală
proiect (euro) Responsabil
Modernizarea DJ 641, tronsonul cuprins între limita
județului Olt (km. 15+000) - intersecția cu DN 65 (km Consiliul Județean
1.1.1.1 40.000.000
43+313 /43+338) – intersecția cu DN Dolj
65C (km 59+426)
Modernizarea DJ 641 – DN 65C (km 59+426) - limita Consiliul Județean
1.1.1.2 NA
Dolj
intravilan Craiova
Construire drum județean pentru accesul la Consiliul Județean
1.1.1.3 Spitalul Regional de Urgență Craiova 5.000.000 Dolj
Modernizare DJ 652B, DN 65C- Călineşti– Lim. Jud. Consiliul Județean
1.1.1.4 10.000.000
Dolj
Olt, km 0+000-4+430
Modernizare DJ606A, Breasta (DJ 606) Obedin –
Mihaita – Potmeltu – Coțofenii din Dos – Scăești
Consiliul Județean
1.1.1.5 – Valea lui Patru – Salcia – Argetoaia (DJ 606C) 40.000.000
Dolj
– Iordăchești – Piria – Lim. Jud. Mehedinți, km
0+000 – km 43+226
Modernizare și consolidare DJ 606B, Breasta (DJ
606A)–Crovna–Rasnicu Batrân–Corniţa–
Consiliul Județean
1.1.1.6 Cernăteşti–Țiu– Bărboi - Greceşti–Grădiştea – Busu - 15.000.000
Dolj
Limită Jud. Mehedinți, tronson km
0+000-13+000

18
 Consiliul Județean
1.1.1.7 Modernizare DJ 553 Calafat - Maglavit 45.000.000
Dolj

Consiliul Județean
1.1.1.8 Modernizare DJ 552 E Bucovăț - Sărbătoare 15.000.000
Dolj

Modernizarea infrastructurii de transport aerian

Acțiuni orientative:

1. Extinderea/ Modernizarea Aeroportului Internațional Craiova și a spațiilor de

servicii conexe;
2. Creșterea gradului de siguranță și securitate a Aeroportului Internațional
Craiova;
3. Tranziția digitală și verde în cadrul Aeroportului Internațional Craiova;
4. Creșterea numărului de destinații internaționale;
5. Crearea capacității de transport mărfuri în cadrul Aeroportului Internațional
Craiova;
6. Îmbunătățirea accesibilității pasagerilor în cadrul Aeroportului Internațional
Craiova (acces rutier, feroviar,
mijloace de transport în comun etc.).

Tabel 4 - Proiecte propuse pentru perioada 2021-2027:

Valoare
Cod Beneficiar/ Sursa de
Titlu Proiect totală
proiect Responsabil finanțare
(euro)
Extinderea și modernizarea Aeroportului Consiliul Județean Dolj Buget local;
1.1.1.11 98.000.000 Aeroportul Internațional Craiova
Internațional Craiova POT
Modernizare și extindere parcare Consiliul Județean Dolj
1.1.1.12 500.000
Aeroportul Internațional Craiova
Buget local
Aeroport Internațional Craiova
Amenajarea terenului din vecinătatea
Aeroportului Craiova în vederea extinderii Buget local;
1.1.1.13 5.000.000 Aeroportul Internațional Craiova
activităților economice conexe POR-P5
aeroportului
Construirea unei subunități de Buget local;
Inspectoratul Situațiilor de
1.1.1.14 intervenție la Aeroportul Internațional 6.000.000 Interreg RO-
Craiova Urgență Dolj
BG
Creșterea gradului de siguranță și
Consiliul Județean Dolj Buget local;
1.1.1.15 securitate a Aeroportului Internațional 8.800.000
Craiova în contextul tranziției verzi Aeroportul Internațional Craiova POT
Transformarea și tranziția digitală la Consiliul Județean Dolj Buget local;
1.1.1.16 1.500.000
Aeroportul Internațional Craiova
Aeroportul Internațional Craiova POT; POR-P5
Tranziția Aeroportului Internațional Buget local;
1.1.1.17 13.800.000 Aeroportul Internațional Craiova
Craiova către un Aeroport Verde POT; AFM
Crearea unor conexiuni între Aeroportul
Internațional Craiova și centrul
Consiliul Județean Dolj Buget local;
1.1.1.18 municipiului/ zone limitrofe și NA
Aeroportul Internațional Craiova POR-P5
dezvoltarea unui sistem de management al
traficului

19
 Figura 13. Aeroport Craiova(sursă: www.erbasu.ro)

Municipiul Craiova este unul dintre cele mai importante noduri feroviare din România,
acesta fiind amplasat la intersecția magistralei TEN-F centrale 900 București-Craiova-
Timișoara, de aici cu legături către Serbia (Moravița) și Ungaria (Curtici) cu linia 912
Craiova-Calafat-Vidin, de asemenea parte a rețelei TEN-F centrale (fostul coridor pan-
european IV) și cu linia secundară Craiova-Pitești. Un al doilea centru feroviar important al
județului este Filiași, aflat la intersecția magistralei 900 cu liniile secundare 201 și 221 către
Târgu Jiu-Petroșani-Simeria, acestea fiind parte a rețelei TEN-F globale.

Dintre aceste linii, magistrala 900 și linia secundară 221 sunt duble electrificate, linia
202 este simplă electrificată, iar restul liniilor sunt simple neelectrificate. Pe teritoriul

20
județului mai funcționează în prezent circa 30 de gări, multe fiind închise în ultimii ani pe
fondul reducerii continue a traficului feroviar, în favoarea celui rutier. Principala cauză a
acestui declin este starea precară a infrastructurii, adesea veche de peste un secol, care nu
permite viteze comerciale mai mari de 40-50 km/h.

Cele mai multe trenuri sunt operate de compania de stat – CNCF CFR CĂLĂTORI
S.A.. Prin Stația CF Craiova trec zilnic aproximativ 55 de trenuri, către următoarele
destinații: Arad-Curtici (3), Calafat (3), Târgu Jiu (8), Roșiori (3), Cluj-Napoca (1),

Pitești (1), Timișoara (4), București (14), Petroșani (3), Caracal (2), Sibiu (3), Drobeta

Turnu Severin (2), Băilești (1), Golenți (1), Mangalia (3), Deva (1), Orșova (1). De
asemenea, prin Stația CF Filiași trec circa 50 de trenuri/zi, similare cu cele care tranzitează
Craiova, iar prin Băilești, Segarcea și Calafat/Golenți doar 7. De asemenea, în anul 2014, a
circulat primul tren pe noul pod peste Dunăre între Calafat și Vidin.

Stația CF din Craiova, cea mai mare din regiune, a fost modernizată în anul 2010,
investiția ridicându-se la circa 5 mil. Euro. Celelalte gări din județ se află într-o stare avansată
de degradare și nu dispun de facilități moderne, inclusiv de tip intermodal.

. Figura 14. Rețeaua TEN feroviară din România(sursă: CNCF CFR S.A)

Județul Dolj este străbătut prin partea de sud-sud vest de fluviul Dunărea, cea mai
importantă cale de transport fluvial din Europa, parte a rețelei TEN-T fluviale Centrale, care

21
îi asigură legătura la Marea Neagră, dar și la porturile și piețele de desfacere din aval și din
amonte (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Austria, Germania etc.). La nivelul județului Dolj există,
în prezent, 3 porturi la Dunăre, respectiv:

- Portul Calafat – parte a rețelei TEN-T centrale – are o suprafață de

51.00 mp, o adâncime de acostare de -3 m și permite accesul
barjelor de până la 2.000 tone. Acesta dispune de mai multe
fronturi de acostare, amenajate cu pereu: 100 ml front operativ, 100
ml dana de pasageri, 350 ml dane de mărfuri cu 2 macarale cu
portic de 5tfx 32 m, ferry-boat, rampa RO-RO. Suprafața de
depozitare existentă este de 11.000 mp, iar capacitatea de trafic este
de 270.000 tone/an. Portul are acces la rețeaua rutieră și feroviară.
Principalii operatori din port sunt tot din domeniul cerealier, aici
funcționând deja silozuri moderne. Linia de ferry-boat Calafat-
Vidin a fost suspendată după inaugurarea noului pod peste Dunăre,
din cauza costurilor mai ridicate de traversare.
- Portul Bechet – parte a rețelei TEN-T globale – are o suprafață de
circa 76.000 mp, dispune de cheiuri pereate de circa 600 ml, dane
pentru cereale, mărfuri generale și produse petroliere, de o rampă
de acostare a navelor fluviale de tip RO-RO, precum și de
platforme de îmbarcare a pieselor agabaritice. Capacitatea de
depozitare a portului este de 12.000 mp, aici funcționând și un
terminal petrolier. Principalii operatori portuari sunt cei din
domeniul cerealier. Linia de feribot Bechet-Oreahovo operează
zilnic 10 curse dus- întors între cele două localități. De asemenea,
în port funcționează o parcare, bar și restaurant. Traficul din zonă
s-a redus o dată cu finalizarea podului de la Calafat;
- Portul Cetate – dispune de o suprafață de circa 96.000 mp, cheiuri
pereate de piatră zidită de circa 1.000 ml și are ca principal
operator S.C PORT CETATE S.R.L. Aici funcționează Centrul
Cultural al Fundației pentru Poezie ”Mircea Dinescu”, funcția
portului fiind una preponderent turistică și culturală.

22
 Acestea se află în administrarea Administrației Porturilor Dunării Fluviale (APDF),
din subordinea Ministerului Transporturilor. În prezent, această derulează un proiect
finanțat din POS TRANS 2007-2013 pentru extinderea și modernizarea Portului
Calafat, prin extinderea și modernizarea Danei 4, precum și construirea Danei 5, cu
asigurarea utilităților aferente.

Traficul prin porturile doljene se menține încă scăzut, din cauza unei multitudini de
cauze: problemele legate de adâncimea șenalului navigabil, fluxurile comerciale
reduse cu țările vecine, slaba valorificare a potențialului turistic al zonei, concurența
transportului rutier, infrastructura portuară degradată, declinul socio-economic al
orașelor-port, infrastructura intermodală inexistentă sau uzată fizic și moral etc.

Figura 15. Schița funcțională a portului Calafat(sursa: APDF)

3.4. Economia

Județul Dolj înregistrează un PIB cu valoare de 26.449,9 mil. lei în anul 2019, ceea ce
îl poziționează pe locul 10 în topul județelor din România din punctul de vedere al
contribuției la PIB-ul național.

Comparativ cu primele 9 județe după valoarea PIB pe plan național, județul Dolj a
înregistrat a patra cea mai mare creștere față de anul anterior, de 11,43%, după municipiul
București (14,46%), Cluj (12,93%) și Timiș (12,55%). Rezultatul prelucrării datelor
disponibile pe platforma INS Tempo arată ca PIB-ul înregistrat la nivelul județului Dolj

23
reprezintă 32,36% din PIB-ul regional (81.735 mil. lei) și 2,50% din cel național (1.058.973,2
mil. lei).

În perioada 2014 – 2019 evoluția PIB la nivelul județului Dolj a prezentat o creștere
constantă, acesta fiind mai mare cu 36,86% în 2019 față de anul 2014. Evoluția a fost
similară cu cea a PIB-ului național (+36,76%), dar a prezentat o creștere mai mică decât
evoluția PIB la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (+40,31%).

Chiar dacă la nivelul județului PIB-ul a crescut, în perioada analizată, contribuția

județului la PIB-ul regiunii s-a redus de la 34,23% în 2014 la 32,36% în anul 2019. Cu toate
acestea, județul Dolj ocupă primul loc la nivel de regiune, din punct de vedere al PIB-ului
înregistrat, cu o valoare de 26.449,9 mil. lei în 2019, la o distanță mare față de celelalte
județe.

CONTRIBUȚIA JUDEȚELOR LA PIB ÎN REGIUNEA SUS-VEST OLTENIA ÎN

ANUL 2019, %

18.56%

32.36%

17.41%

9.40%
22.27%

Dolj Gorj Mehedinți Olt Vâlcea

Sursa: Baza de date INS Tempo

PIB-ul județului Dolj pe cap de locuitor, la nivelul anului 2019, situează județul pe
poziția 16 la nivel de țară. Valoarea înregistrată în 2019 (38.40 lei/loc.) este peste nivelul
regional (37.77 lei/loc.) și sub cel național (47.66 lei/loc.). În perioada 2014-2019, se observă

24
 România Regiunea Sud-Vest Oltenia Județul Dolj

47.67
42.83
38.58

38.27
37.77
34.29

34.18
33.63
31.91
29.97

29.79
29.13
25.78
25.04
24.53
23.58

23.48
21.80

2014 2015 2016 2017 2018 2019

o creștere a valorii PIB/locuitor la nivel național și regional, în medie anuală de 9,75% și

respectiv 11,69%.

Sursa: Baza de date INS Tempo

25
 Mediul de afaceri al județului Dolj a înregistrat o creștere de 13,63% din punctul de
vedere al numărului de întreprinderi active în perioada 2014 – 2019. Indicatorul a atins
valoarea de 15.885 întreprinderi active la nivelul anului 2019. Cu toate acestea, creșterea este
mai redusă comparativ cu evoluțiile la nivel regional (+ 16,32) și național (+16,52).

Cele mai importante creșteri la nivelul județului Dolj au fost înregistrate în domeniile
„Sănătate și asistență socială” (+122,45%), „Activitățile de spectacole, culturale și recreative”
(+89,04%), „Alte activități de servicii” (58,97%), „Învățământ” (+49,49%) și „Transport și
depozitare” (48,35%). Domeniul „Hoteluri și restaurante” a înregistrat în acest timp cea mai
mică creștere, de doar 0,9%.

Din punct de vedere al structurii, mediul economic al județului este dominat de IMM-
uri, în special microîntreprinderi, în proporție de peste 89%. De altfel, această categorie a
înregistrat și cea mai mare creștere privind numărul de entități, în perioada 2014 – 2019.

Principalele sectoare economice care au cea mai importantă contribuție la totalul

cifrei de afaceri în județul Dolj sunt ”Industrie și construcții”, „Servicii”, „Agricultura,
silvicultura și pescuitul”. Acestea au generat împreună, în anul 2019, o cifră de afaceri totală
de 45,58 mil. lei, în creștere cu 62% față de anul 2014.

Pe sectoare de activitate, în perioada 2014 – 1019 cea mai mare creștere a fost
înregistrată de sectorul „agricol” (+78,58%), urmat de sectorul „Industriei și
construcțiilor”(+68,09%) și de cel al „serviciilor”, cu o creștere de 54,79%.

La nivel de domenii, cele mai importante creșteri au fost înregistrate în „Sănătate și

asistență socială” (+241,09%), „Hoteluri și restaurante” (+167,01%), „Informații și
telecomunicații” (+144,44%) și „Alte activități de servicii colective, sociale și personale”
(+128,57%)

Din punct de vedere al numărului de întreprinderi, mediul economic al județului Dolj

este dominat de sectorul serviciilor, cu o pondere de 77,88% din întreprinderile active.
Ponderea este apropiată ca valoare de situația înregistrată la nivel național, unde
întreprinderile active din sectorul serviciilor reprezintă 76,64%. La distanță mare, pe
următoarele locuri se situează sectorul ”industriei și construcțiilor” (18,04%) și cel al
”agriculturii” (4,08%).

26
3.5. Turismul

Județul Dolj dispune de o serie de elemente de patrimoniu natural și construit, dar și

imaterial, unice în România. Contribuția turismului la economia județului vine, în cea mai
mare parte, din domeniul „Hoteluri și restaurante” care în anul 2019 prezenta o creștere a
cifrei de afaceri cu 167,01% față de anul 2014. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a
afectat negativ acest domeniu, începând cu anul 2020, ducând la o scădere considerabilă a
cifrei de afaceri, ca urmare a închiderii unor unități și a reducerii activității altora, domeniul
HORECA fiind unul dintre cele mai afectate.

La nivelul anului 2019, contribuția turismului (unitățile active în domeniu „Hoteluri și

restaurante”) la cifra de afaceri a județului Dolj era de 518 milioane RON, ponderea din cifra
de afaceri totală a județului fiind de doar 1,14%. Prin comparație, la nivelul întregii țări,
turismul are o ponderea a cifrei de afaceri de 1,63%

De asemenea, pe lângă unitățile active din domeniul „Hoteluri și restaurante”,

relevante pentru turism mai sunt și sectoarele culturale și creative, ce au un impact important
în ceea ce privește creștere atractivității turistice.

Județul Dolj beneficiază de o gamă foarte variată de resurse turistice ce sunt sau pot fi
valorificate pentru definirea ofertei turistice a județului. Astfel, există mai multe tipologii de
turism existente sau potențiale la nivelul județului: turismul cultural-istoric (inclusiv cel
religios sau cel gastronomic și oenologic), ecoturismul, turismul rural și peisagistic, turismul
activ și sportiv, turismul de afaceri – MICE, turismul de agrement sau turismul de tip city-
break.

27
 Figura 16. Harta turistică a județului Dolj(sursă: www.romanialivewebcam.blogspot.com)

3.5.1. Principalele atracții turistice naturale și antropice

Aspectele referitoare la cultură și petrecerea timpului liber reprezintă elemente de plus

valoare și un avantaj competitiv nu numai la nivel local, dar și la nivel de regiune, acestea
putând fi utilizate pentru a atrage atenția și a spori notorietatea județului. Fie că este vorba
despre importante resurse de patrimoniu, fie că se remarcă oportunitățile de loisir din mediul
urban și din împrejurimi, toate acestea stau la baza identității județului, având un rol
semnificativ în conturarea imaginii de ansamblu a teritoriului.

Dincolo de impactul economic, cultura, și în special patrimoniul cultural, sunt

valoroase și din perspectiva posibilităților de exprimare umană. Astfel, cultura și industriile
creative sunt din ce în ce mai utile teritoriilor a căror economie este bazată și pe aceste
resurse. De asemenea, cultura poate reprezenta elementul catalizator în jurul căruia se pot
cristaliza și dezvolta și alte sectoare ale serviciilor.

28
 Cu toate acestea, județul Dolj dispune de o serie de elemente de patrimoniu natural și
construit, dar și imaterial, unice în România, care nu sunt valorificate suficient (ex. crearea
unei baze de agrement în arealul din jurul lacurilor sau dezvoltarea unor activități
recreative/sportive/de agrement de-a lungul Dunării) și care pot contribui la dezvoltarea unei
oferte turistice competitive pe anumite nișe de piață.

Astfel, dintre resursele turistice naturale ale județului, cele mai importante sunt:

 Fluviul Dunărea – care, în cazul unei amenajări și promovări corespunzătoare, poate

deveni o destinație turistică atractivă pentru croaziere, pescuit recreațional,
cicloturism, promenadă, plajă (de ex. Calafat), eco-turism etc.;
 Lacurile și bălțile din județ (Geormani, Dăbuleni, Bulzești, Ișalnița,
Râpa Roșie, Marica, Ionele, Bistreț etc.), ca și râul Jiu – atractive
pentru pescuitul recreațional și sporturile nautice;
 Pădurile din județ - care dispun de un fond cinegetic considerabil
(căprioare, cerbi, mistreți, vulpi, viezuri, potârnichi, lișițe, prepelițe,
sturzi, fazani etc.), organizat în peste 50 de fonduri de vânătoare (de ex
Radovan, Coșoveni, Braniște);
 Rezervațiile naturale din județ (acvatice, botanice, paleontologice, forestiere și
ornitologice) – care pot deveni destinații pentru eco-turism, mai exact amenajate
pentru observarea habitatelor naturale protejate (de ex. Rezervația Ornitologică
Desa-Ciuperceni, Poiana Bujorului din Pădurea
 Plenița, Balta Lată, Balta Neagră, Locul fosilifer Bucovăț, Pădurea Ciurumela
 Poiana Mare etc.);
 Parcul Romanescu și Grădina Botanică Universitară din Craiova –
unele dintre cele mai mari și mai frumoase spații verzi din România, cu
o suprafață de peste 100 ha și cu specii rare de arbori și flori;
 Resursele agricole, viticole și pomicole – care constituie baza pentru
dezvoltarea turismului gastronomic și oneologic. Un rol central îl joacă
în acest sens, bucătăria tradițională (promovată inclusiv în Portul
Cultural Cetate, de către actorul Mircea Dinescu), podgoriile din județ
și Crama Segarcea, vinurile produse și depozitate aici fiind deja
recunoscute pe plan internațional;
 Izvoarele minerale cu rol curativ de la Urzicuța și Gighera.

29
În ceea ce privește patrimoniul construit cu potențial turistic de la nivelul județului
Dolj, acesta cuprinde:

 cele 9 muzee din Craiova și Calafat – recent consolidate și reabilitate, acestea

funcționează în clădiri-monument istoric și dispun de un patrimoniu însemnat
de exponate unice din domeniul artelor plastice, istoriei și arheologiei și
etnografiei, putând fi incluse în circuite turistice integrate, de la nivel regional,
național și chiar internațional. La acestea, se pot adăuga casele memoriale din
județ, cu precădere cea a actorului Amza Pellea din Băilești, sau Muzeul
Asociației Culturale Castravița din Desa;
 lăcașurile de cult din județ - multe dintre acestea fiind monumente istorice, au
potențialul de a fi cuprinse în trasee religioase de mare atractivitate, care să
includă și mănăstirile din județele învecinate din Oltenia. Acestea ar putea
cuprinde Catedrala Mitropolitană ”Sf. Dumitru” Craiova, mănăstirile Cârcea,
Jitianu, Maglavit, Popânzălești, Coșuna, Tuturor Sfinților Craiova, bisericile
”Adormirea Maicii Domnului„ Segarcea, Mântuleasa, Madona Dudu, Sfântul
Ilie, Sfânta Treime, Sfântul Spiridon, Obedeanu, Sfântul Ioan Herea etc. –
toate din municipiul Craiova, respectiv Capela Filișenilor din Filiași;
 palatele și clădirile medievale: Vorvoreanu și Justiției, Casa Băniei,
Glogoveanu și Vălimărescu din Craiova, împreună cu centrul istoric al
orașului, recent reabilitat, culele din Almăj, Cernătești și Brabova;
 monumentele de arheologie: Castrul Răcari, Desa, cetățile dacice Pelendava și
Izvor, siturile arheologice de la Bâzdana, Cârcea, Cioroiu Nou și Coțofenii din
Dos.

30
 Figura 17. Muzeul de Artă Craiova(sursa:www.discoverdolj.ro)

3.5.2. Structura bazei de cazare

Dezvoltarea turismului este favorizată de existența posibilităților de cazare a turiștilor.

Tocmai de aceea, capacitatea de cazare condiționează în cea mai mare măsură volumul
fluxurilor turistice într-o anumită zonă turistică.

Din perspectiva indicatorilor de măsurare a performanței turistice – numărul sosirilor

turiștilor în structurile de primire turistică, numărul înnoptărilor în structuri de primire
turistică, durata medie de ședere în structuri de primire turistică și indicele de utilizate netă a
capacității de cazare turistică în funcțiuni, județul Dolj se clasează, conform analizei
concurenței prezentată anterior, pe o poziție medie raportat la competitorii analizați.

În ceea ce privește infrastructura turistică ce susține activitățile turistice, aceasta este

alcătuită în primul rând din unitățile de cazare existente pe teritoriul județului Dolj. La nivelul
anului 2022, în această zonă sunt clasificate conform datelor de pe site-ul Ministerului
Economiei, Antreprenoriatului și Turismului un număr total de 115 de structuri de cazare cu
o capacitate totală de 4.187 de locuri.

Din totalul acestor structuri, cea mai mare pondere este reprezentată de unitățile de cazare
hoteliere care însumează un număr de 38 de unități de cazare și un total de 2.706 de locuri de
cazare, urmată de pensiunile turistice cu 32 de unități de cazare și 560 de locuri de cazare, precum
și de cele 14 camere de închiriat cu 184 de locuri de cazare și cele 10 pensiuni agroturistice cu 108
locuri de cazare.

31
 Sunt înregistrate și un număr de 9 hosteluri cu un număr de 388 de locuri de cazare, urmate de
moteluri, cu un număr de doar 4 unități și 132 de locuri de cazare. Structura vilelor turistice
este una destul de redusă, fiind înregistrate doar 3 astfel de structuri cu o capacitate de cazare
de 47 de locuri.

NUMĂRUL DE UNITĂȚI DE CAZARE DIN JUDEȚUL DOLJ, DUPĂ TIPOLOGIA

STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ, ANUL 2022

38

32

14
9 10

4 3
1 1 1 1 1
Hotel

Motel
Hostel

Pensiune turistică urbană

Popas turistic
Bungalow

Cabană turistică

Camere de închiriat

Pensiune turistică

Vilă turistică
Apartamente de închiriat

Pensiune agroturistică

Sursa: Baza de date a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

De asemenea, la nivelul județului Dolj se înregistrează 1 singur popas turistic, cu o capacitate

totală de 28 de locuri de cazare, 1 cabană turistică cu o capacitate de 14 locuri de cazare, 1
pensiune turistică urbană cu o capacitate totală de doar 10 locuri de cazare, 1 unitate de
apartamente de închiriat cu 8 locuri de cazare și 1 singur bungalow cu o capacitate de 2 locuri
de cazare.

32
În ceea ce privește raportarea infrastructurii de cazare la nivelul județului Dolj, conform
datelor puse la dispoziție de baza de date a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și
Turismului, se poate observa faptul că cea mai mare concentrare a infrastructurii de cazare se
află în municipiul Craiova (63 de unități de cazare), urmat de UAT-urile Pielești, Malu Mare
și Cârcea cu câte 5 unități de cazare în fiecare unitate administrativ teritorială.

3.5.3. Circulația turistică

În clasamentul celor 42 de entități administrative ale țării (41 județe + București),

județul Dolj ocupă locul 24, cu un număr de 157.496 de înnoptări în anul 2022.

În luna aprilie 2022 (în care a fost organizat Târgul de Paște de la Craiova) s-au
înregistrat 11.723 înnoptări în Dolj (locul 26 în clasamentul național aferent lunii respective),
cu ceva mai mult față de luna martie (cu 11.232 înnoptări) și luna februarie (10.108
înnoptări), dar mai puțin față de luna mai (când s-au înregistrat 14.448 înnoptări).

În același clasament, în noiembrie 2022, s-au înregistrat 23.391 înnoptări în Dolj

(locul 17 în clasamentul național), iar în decembrie 2022, s-au înregistrat 25.893 înnoptări
(județul Dolj ocupând locul 16 în clasamentul național. Reamintim că Târgul de Crăciun a
fost organizat la Craiova, în perioada 11 noiembrie 2022 – 08 ianuarie 2023.

În aprilie 2022, la nivelul Olteniei, Doljul a fost depășit la înnoptări (turiști) de Județul
Vâlcea, care a înregistrat un număr de 70.133 înnoptări, ocupând locul 4 în clasamentul
național. În noiembrie și decembrie 2022, la nivelul Olteniei, Doljul a fost depășit de tot de
Județul Vâlcea, cu 86.291 înnoptări, în noiembrie (locul 4 la nivel național) și cu 69.935
înnoptări (locul 7 la nivel național), în decembrie 2022.

În clasamentul național al numărului de turiști care au vizitat comunitatea, pentru anul

2022, județul Dolj ocupă locul 27, cu 107.435 turiști.

În luna aprilie 2022, în județul Dolj a fost înregistrată oficial prezența a 6.992 turiști
(locul 27 în clasamentul național. Județul nostru a fost depășit, în luna respectivă, de Județul
Vâlcea, care a înregistrat un număr de 27.593 turiști (locul 10 la nivel național).

33
 În noiembrie 2022, județul Dolj a înregistrat prezența unui număr de 14.259 turiști
(locul 19 în clasamentul național), iar în decembrie 2022, județul nostru a fost vizitat de
16.360 turiști (locul 14 în clasamentul național). În cele două luni, Doljul a fost depășit, în
Oltenia, la numărul de turiști, de Județul Vâlcea: 28.704 turiști, în noiembrie (locul 10 la
nivel național) și 28.380 turiști, în decembrie 2022 (locul 9 la nivel național).

Figura 18. Numărul de înnoptări (turiști care s-au cazat în sistemul local HORECA) (sursă: www.republicaoltenia.ro)

3.6. Cultura, educația

Județul Dolj dispune de una dintre cele mai extinse rețele de învățământ din România.
Astfel, la nivelul anului 2013, în județul Dolj funcționau 208 instituții de învățământ cu

34
personalitate juridică, cu un număr total de 587 de unități, inclusiv cele care au fost
subordonate acestora, în urma procesului de reformă din sistemul educațional. Cele mai multe
dintre acestea sunt amplasate în mediul rural – 417 (71% din total), unde populația este mai
puțin densă, în timp ce în mediul urban se regăsesc 170 (29%).

Din totalul unităților de învățământ cu personalitate juridică, 188 sunt publice și 20

private. Pe niveluri de educație, 25 sunt grădinițe, 127 sunt școli gimnaziale, 46 sunt licee, 7
sunt școli postliceale, iar 3 sunt universități. Față de anul 2007, numărul de grădinițe cu
personalitate juridică a scăzut cu 14, iar cel al școlilor cu 31, fiind în schimb înființate 4 școli
postliceale noi. Numărul liceelor s-a menținut constant.

Figura 19. Universitatea din Craiova(sursă: www.mehedinti.psnews.ro)

Domeniul culturii este reprezentat de o structură diversă de unități specializate,

distincte sub aspectul activității lor, al structurii organizatorice și al modalităților prin care se
adresează publicului. Doljul, în general, și Craiova, în special, sunt definite prin mediul
cultural cu o veche și recunoscută tradiție, constituind și în prezent un pol de interes național,
datorită unor manifestări de anvergură, organizate în județul nostru.

35
 În Dolj își desfășoară activitatea 9 muzee (Muzeul de Artă din Craiova, Muzeul de
Artă și Etnografie din Calafat, Muzeul Olteniei Craiova fiind cele mai reprezentative), 303
biblioteci, 5 teatre și instituții asimilate, dintre care se remarcă Teatrul Național „Marin
Sorescu”, un adevărat ambasador al culturii românești, actorii din Bănie etalându-și
remarcabilul talent pe aproape toate marile scene ale lumii.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, care, în noiembrie 2008, a

sărbătorit centenarul, dispune de un fond de 621.000 de unități de bibliotecă, numărându-se
printre cele mai bine cotate și dotate instituții de cultură din țară. Filarmonica Oltenia, Opera
Română Craiova, Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri” ori Ansamblul Folcloric „Maria
Tănase” sunt alte instituții emblematice, care completează rețeaua complexă și diversă a
unităților doljene de artă și cultură.

Conform Listei Monumentelor Istorice din România, publicată în anul 2010, la

nivelul județului Dolj există 220 localități în care se găsesc 699 monumente, ansambluri și
situri arheologice de interes național și local, din care:

 98 monumente de arheologie
 530 monumente de arhitectură
 23 monumente de for public
 48 monumente memoriale și funerare

36
Figura 20. - Numărul de monumente istorice din județul Dolj, la nivel de UAT(sursă: Planșă proprie elaborată de baza Listei
Monumentelor Istorice din România (2010))

După cum se poate observa, cele mai multe monumente istorice de importanță
națională sunt amplasate în municipiul Craiova și în jurul acestora, celelalte orașe din județ
(exceptând Filiași) nedispunând de astfel de obiective. De asemenea, ponderea cea mai mare
este deținută de monumentele de arhitectură (mai ales lăcașuri de cult și clădiri publice),
respectiv de arheologie. Monumentele în care funcționează instituții 229 Consiliul Județean
Dolj www.cjdolj.ro publice se află într-o stare relativ bună, beneficiind de lucrări de
restaurare sau de întreținere și reparații (de ex. Muzeul Olteniei, Muzeul de Artă), însă cele
private se află, în mare parte, într-o stare avansată de degradare. Dintre cele 45 de obiective
construite de importanță națională, au fost reabilitate până în prezent mai puțin de 20. Stare
de conservare bună au, în prezent, Universitatea din Craiova, Casa Romanescu, Casa
Vorvoreanu, Conacul lui Stan Jianu din satul Preajba, comuna Malu Mare, Biserica Sf. Ștefan
și Sf. Gheorghe a fostei curți a boierilor Jieni din Preajba, Biserica Sfinții Voievozi și Cula
Poenaru din Almăj, Conacul neoromânesc din satul Coțofenii din Față și Biserica Adormirea
Maicii Domnului din aceeași localitate, fosta stăreție a fostei Mănăstiri Bucovăț (Coșuna) și
Turnul Clopotniță al acesteia. Există nevoi urgente de reabilitare la peste 20 de monumente
de categoria A din județ, cele mai reprezentative fiind Palatul Administrativ, Primăria și

37
Colegiul Național ”Carol I” Craiova, Mausoleul Filișanu, Biserica ”Sf. Dumitru” a Mănăstirii
Jitianu, Casa Neoclasică și Școala Veche din Coțofenii din Față. Unele monumente istorice
din județ au fost chiar distruse în ultimii ani, iar unele dintre lucrările de restaurare care s-au
realizat au fost de proastă calitate și au afectat aspectul inițial al clădirilor.

Figura 21. Opera Română Craiova(sursă: www.discoverdolj.ro)

38
Concluzii

Județul Dolj se bucură de o diversitate remarcabilă a potențialului turistic, cuprinzând

atât resurse naturale impresionante, cât și un patrimoniu cultural bogat, oferind astfel o gamă
variată de atracții pentru vizitatori. Prin explorarea potențialului turistic al județului Dolj, am
descoperit că acesta nu se rezumă doar la frumusețile naturale, ci include și o istorie
fascinantă și tradiții autentice, contribuind astfel la crearea unei experiențe turistice complete.
Potențialul turistic vast al județului Dolj reprezintă nu doar o oportunitate de a atrage turiști,
ci și un motiv pentru comunitatea locală să investească în conservarea și promovarea
bogățiilor sale, generând astfel beneficii economice și culturale pe termen lung. Descoperirea
potențialului turistic al județului Dolj subliniază importanța susținerii eforturilor de
conservare a mediului înconjurător și a patrimoniului cultural, pentru a asigura durabilitatea
și a menține autenticitatea acestui colț pitoresc al țării noastre. În concluzie, județul Dolj
reprezintă o destinație turistică deosebită, oferind turiștilor posibilitatea de a descoperi peisaje
spectaculoase, monumente istorice, dar și ospitalitatea caldă a locuitorilor săi, toate acestea
contribuind la promovarea și dezvoltarea turismului în regiune.

39
Bibliografie

Pagini internet:
1. www.e-gover.net (accesat 30-31.12.2023)
2. www.putereaagricola.ro (accesat 30-31.12.2023)
3. www.republicaoltenia.ro (accesat 2-3.01.2023)
4. Strategia de Dezvoltare a Județului Dolj 2021-2027 (accesat 30-31.12.2023)
5. Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj 2014-2020 (accesat 30-
31.12.2023)
6. Strategia de Turism a Județului Dolj 2021-2027(accesat 30-31.12.2023)

40