Sunteți pe pagina 1din 18

SCOALA GIMNAZIALA “GEORGE EMIL PALADE”

BUZAU

MUNICIPIUL CONSTANTA

PROFESOR,
CIOBANU VIORICA ELEVI,
MOTOC MIHNEA OCTAVIAN
TOADER ALEXANDRU
Clasa a VIII-a “C”

2021

1
MUNICIPIUL CONSTANTA

2
CUPRINS
1. Asezarea geografică……………………………………………………………..4
2. Zona metropolitană…………………………………………………………...….5
3. Reliful……………………………………………………………………………5
4. Clima……………………………………………………………………………..7
5. Hidrografia………………………………………………………………………7
6. Flora si fauna……………………………………………………………………..8
7. Populația…………………………………………………………………………9
8. Economia………………………………………………………………..……….9
9. Educația………………………………………………………………………..10
10. Transporturile……………………………………………………..……………11
11. Turismul…………………………………………………………..……………12
12. Concluzii………………………………………………………………………16
13. Bibliografie……………………………………………………………………17

3
1.ASEZAREA GEOGRAFIĂ

Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României,


la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta Mării Negre, într-o zonă lagunară la est,
deluroasă la nord și în partea centrală, și de câmpie la sud și vest. Orașul Constanța posedă o
plajă proprie în lungime de 6 km. Partea de nord a municipiului, Mamaia, cea mai populată
stațiune turistică de pe litoral, se află pe malul unei lagune, având o plajă de 7 km lungime, plajă
care se continuă cu alți 6 km pe teritoriul orașului Năvodari.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comuna Agigea la


sud (cu aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comuna Valu lui Traian la vest, orașul
Techirghiol și comuna Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est. Constanța este împărțită în
cartiere : la cele tradiționale precum Anadolu (Anadol-Köy în turcește), Tăbăcăria, Brotăcei,
Faleza Nord, Coiciu, Palas, Medeea, Brătianu, Centru, Peninsula, Agigea sau Viile Noi, s-au
adăugat cartiere sau subdiviziuni noi precum Tomis I, II, III și Nord, Abator, CET, Km 4, 4-5 și
5, Faleza Sud (Poarta 6).

Harta orasului Constanta

4
2.ZONA METROPOLITANA

Zona Metropolitană Constanţa este prima structură administrativă de acest tip din
România şi se încadrează în modelul administrativ al UE. Zona Metropolitană Constanţa adună
localitaţile aflate la cel mult 30 km de oraşul Constanţa într-o entitate administrativă, pentru
dezvoltarea uniformă socio-economică a localitaţilor componente.
Zona Metropolitană Constanţa este formată din 14 localităţi, din care 6 oraşe (Constanţa,
Năvodari, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol şi Eforie) şi 8 comune (Agigea, Cumpăna, Valul lui
Traian, Poarta Albă, Lumina, Corbu, Mihail Kogălniceanu şi Tuzla) incluzând şi satele aferente.
Populaţia Zonei Metropolitane Constanţa este de aproximativ 550.000 locuitori
reprezentând 65 % din populaţia Judeţului Constanţa. Suprafaţa Zonei Metropolitane Constanţa
începe în partea sa de nord din marginea sudică a Deltei Dunării, satul Vadu, comuna Corbu, în
est este delimitată de Marea Neagră, în sud se întinde până la limita de demarcaţie dintre
comunele Tuzla şi Costineşti, iar în vest cuprinde bifurcaţia celor două canale, Canalul Dunăre-
Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Comuna Poarta Albă este cea mai vestică
localitate.

3.RELIEFUL

Evoluţia îndelungată paleogeografica şi acţiunea diferenţiată a factorilor subterani


modelatori au dus la formarea unor unităţi de relief caracterizate prin structura de podiş cu
altitudine redusă; în cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m, diferenţele
altitudinale între părţile componente fiind reduse.
Ca principale unitaţi naturale se disting:
 podisul - care cuprinde aproape întreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice
aşezate pe marne şi calcare terţiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei,
Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Vodă);
 câmpia - care din punct de vedere geografic, înaltă, uşor vălurită, cu aspect de poduri pe
care se practică culturile de câmp, în special cele cerealiere, se evidenţiază în zonă
centrală.

5
Partea sudică – corespunzătoare Podişului Litoralului – este delimitată spre vest de
altitudinile cuprinse între 85-100 m, unde se face trecerea spre podişul Dobrogei de Sud
(Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsă între 10 şi 12 km.
Zona litorală este marcată de mai multe trepte:
 5-15 m, de-a lungul ţărmului;
 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzând mult în interior, formand o treaptă distinctă
în jurul limanelor şi lagunelor;
 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte înconjurând
limanele şi lagunele maritime;
 50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km;
 70-85 m, cea mai înaltă treapt situată la contactul cu podisurile interioare.

6
Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmaţiene sunt acoperite de depozite de loess.

Harta fizico-geografica a jud. Constanta

7
4.CLIMA

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate


continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele
fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o
permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii
acestuia.
Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2ºC.
Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea
maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927.
Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte
sunt caracteristice întregului județ Constanța.

5.HIDROGRAFIA

O mare parte din suprafaţa oraşului se află într-o zonă lagunară, având lacul Siutghiol
("Ghiolul Mare" în folclorul local, sau lacul Mamaia în limbaj turistic) în nord şi lacul Tăbăcărie
("Ghiolul Mic" în folclorul local) în est-nord-est.
Constanţa se află practic pe o insulă, municipiul fiind mărginit la nord-vest şi nord de
Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, la est de Marea Neagră, iar la sud şi vest de Canalul
Dunăre-Marea Neagră.
Deşi la suprafaţă oraşul nu are nicio sursă de apă curgătoare, în subteran situaţia este
spectaculoasă. Pe sub Constanţa trece un fluviu subteran (Acviferul Jurasic - Superior -
Barremian în limbaj de specialitate) care curge cu 2 metri pe zi din direcţia sud-vest spre nord-est
şi al cărui debit îl depăşeşte cu mult pe cel al Dunării, fiind cel mai important zăcământ de apă
potabilă din România. Toată apa potabilă furnizată populaţiei oraşului este extrasă prin câteva
zeci de puţuri din acest enorm acvifer subteran şi numai consumul industrial se face din sursa de
suprafaţă "Galeşu" aflată pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari. Din acest motiv municipiul
Constanţa nu s-a aflat niciodată în situaţia de a restricţiona consumul de apă potabilă, chiar şi în
vârf de sezon turistic, pe caniculă sau secetă prelungite.

8
6.FLORA ȘI FAUNA

În vederea consolidării falezelor şi fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de


arbuşti. Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaţie halofila
(de sărături).
În zona litorală şi dunăreană a limanurilor cu apă dulce, pe depozite lacustre, se
conturează biotopul marginal palustru, în care vegetaţia este predominant hidrofilă.
Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte
mare de vieţuitoare.
În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele judeţului Constanţa, fauna prezentă se
caracterizează printr-un mare număr de păsări şi rozătoare care-şi găsesc hrana din belşug.
Printre speciile caracteristice stepei din judeţul Constanţa se numără popândăul, cel mai dăunător
şi iepurele, vânat bine apreciat. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele mic, şoarecele de câmp
şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de stepă, dihorul pătat,
grivanul, şarpele rău. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi broasca
ţestoasă dobrogeană.
Dintre păsări amintim: potârnichea, graurul, coţofana, uliul porumbar, uliul şerpar,
prepeliţa şi ciocârlia.
În lacurile din lungul litoralului şi pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de:
şarpe de apă, peşti importanţi pentru pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări:
chiriachiţe, pescăruşi, cormorani, stârci cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de
primăvară.
Pe nisipurile maritime fauna este reprezentată prin numeroase cochilifere (scoici
japoneze, scoici albe, midii, stridii).
Se întâlnesc, in Marea Neagra, forme proprii ca familia sturionilor, formele
mediteraneene - scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce
(gingirica). Frecvent pot fi întalnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare,
unele specii de delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare) şi mai rar foca din Marea
Neagră.
Flora este alcatuită din alge verzi, roşii şi brune şi se dezvoltă până la adâncimea de 75-
80 m până unde pătrunde lumina soarelui.

9
7.POPULATIA

Populatia Municipiului Constanta depaseste 500 000 persoane, majoritara fiind de


nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara, rroma, rusa, maghiara,
armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai religiilor ortodoxa, romano- catolica,
greco- catolica, reformata, uniteriana, musulmana etc.

8.ECONOMIA

Mărginit la est de Marea Neagră, la vest de Dunăre şi la sud de graniţa cu Bulgaria,


străbătut de canalul ce leagă fluviul de mare, conectat la Bucureşti printr-o autostradă şi o cale
ferată modernizată, pe care trenurile circulă cu 160 de kilometri la oră, şi având una dintre cele
mai blânde clime din ţară, orasul Constanţa pare să fi ştiut să-şi valorifice din plin avantajele.
Prin Portul Constanţa au trecut anul trecut 43 de milioane de tone de mărfuri, ceea ce îl
plasează în top 15 în Uniunea Europeană. Apoi, sutele de hoteluri, pensiuni şi campinguri din
staţiunile de pe malul mării găzduiesc în fiecare an peste un milion de turişti, ce cheltuiesc aici,
potrivit estimărilor patronatelor din domeniu, circa 100 de milioane de euro.
Constanţa este a doua economie a ţării, oraşul având serviciile, comerţul, sectorul
construcţiilor şi cel al transporturilor foarte dezvoltate. De asemenea în Constanţa sunt înfiinţate
cele mai multe firme din România. În Constanţa se află cel mai mare port maritim din ţară şi de
la Marea Neagră şi al patrulea din Europa: Portul Constanţa. Traficul de containere din port se
dublează de la an al an. În cadrul Portului Constanţa funcţionează şi Şantierul Naval Constanţa.
Deşi puterea economică a municipiului Constanţa stă în numărul mare de mici companii
din servicii, comerţ şi transporturi, structura economiei fiind întocmai ca în marile oraşe din
statele dezvoltate ale UE, se pot enumera câteva mari companii care au sediul în oraş, fără a
menţiona multe altele, unele de foarte mare calibru, care au activităţi pe teritoriul Zonei
Metropolitane Constanţa: Dobrogea SA, Argus SA, SOCEP SA, Oil Terminal SA, Convex SA,
Dubai Ports World, RAJA SA, Congaz SA sau Chimpex SA.

10
Sectorul construcţiilor traversează un adevărat boom în Constanţa, ritmul fiind
impresionant, apar noi cartiere pe harta oraşului, unele de vile, altele de blocuri cu înălţimi
variind între 4 şi 60 de etaje, noi centre comerciale, un spital regional, hoteluri, sedii de birouri.

9.EDUCATIA

Peste 500 de unități școlare funcționează în Constanța. Există instituții de învățământ


bilingv, unde elevii învață și folosesc limba română și o limbă străină. Școlile oferă și clase și
grupuri de studiu pentru minoritățile naționale, cu învățământ în limba maternă, respectiv rusă și
turcă.
Opt unități sunt de nivelul învățământului superior, cele mai importante fiind
Universitatea „Ovidius”, Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și Institutul de Marină Civilă.

11
10.TRANSPORTURILE

Municipiul Constanța este singurul oraș din România deservit de toate căile moderne de
transport, respectiv rutier, feroviar, maritim, fluvial si aerian.
Transporturile rutiere beneficiază de o rețea de străzi si bulevarde foarte bine pusă la
punct și de curând asfaltate integral. Bulevardele lungi și late cu câte 4, 6 sau 8 benzi fac posibil
accesul rapid din oricare intrare spre centrul orașului. Cele mai spectaculoase lucrări vor conecta
cele două autostrăzi, Autostrada Soarelui, tronsonul Cernavodă - Constanța și Autostrada de
Centură Constanța (Ovidiu - Agigea) care vor avea un nod de intersectare la intrarea vestică a
orașului. Va începe construcția drumului express de nord care va lega Constanța de Delta
Dunării, acesta adăugându-se celorlalte două drumuri express existente, E60 Aeroportul

12
Internațional Mihail Kogălniceanu - Constanța și E87 Constanța - Mangalia. O parte din faleză
va deveni deasemenea un drum express.
Transporturile feroviare Prin intermediul magistralei 800 Constanța are legături directe
pe calea ferată cu București, Iași, Tulcea, Buzău și alte localități din țară, prin intermediul
operatorului național, CFR Călători și a operatorului privat Regiotrans.
Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea
împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de
la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Portul Constanța are legături cu toate
porturile importante din lume.
Transportul fluvial are punctul de plecare din portul Constanța Sud-Fluvial, pe Canalul
Dunăre-Marea Neagră, mai departe pe fluviul Dunărea, punctul terminus fiind portul Rotterdam.
Transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu
și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara
orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Aerodromul Tuzla este situat la
jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei
Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru aterizarea
elicopterelor.

11.TURISMUL

Orașul Constanța este unul dintre cele mai populare destinații de vară din România, grație
plajelor de la malul Mării Negre, dar și a faimosului Port Tomis cu minunatul Cazino. Totuși,
puțină lume alege această destinație pentru un city break în afara sezonului estival. Și nu au decât
de pierdut! Constanța este un oraș minunat tot timpul anului cu o mulțime de atracții turistice
interesante ce pot fi vizitate indiferent de vremea de afară. Iată care sunt cele mai fascinante
atracții turistice din Constanța pe care le poți admira tot anul.

13
Acvariul din Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie

14
Farul Genovez

Muzeul Marinei Române

15
Moscheea Carol

Cazinoul din Constanța

16
12.CONCLUZII

În urma intocmirii acestui referat am ajuns la urmatoarele conluzii, care vor incerca sa
sublinieza cât mai pe scut conţinutul acestuia:
 Constanța se află în județul cu același nume, în partea de sud-est a României,
la 44°10′24″N, 28°38′18″E. Se situează pe coasta Mării Negre şi posedă o plajă proprie
în lungime de 6 km
 Relief: caracterizat prin structura de podiş cu altitudine redusă; în cea mai mare parte a
teritoriului predomină valorile sub 200 m
 Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate
continentale, prezentând anumite particularități datorită Mării Negre
 Hidrografia: în interior, judeţul Constanţa, este deficitar în privinţa apelor curgătoare
 Potenţialul turistic in municipiul Constanţa:
Muzee - Muzeul de Istorie Naţională si Arheologie din Constanta Mozaicul roman Zidul
roman de incintă Muzeul Marinei Romane Constanţa Muzeul de Arta Constanta Muzeul de Arta
Populara Constanta, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Acvariul Constanţa Delfinariul
Constanta, Planetariu Constanţa;
Obiective turistice religioase - Catedrala Ortodoxa Sfinţii Apostoli , Petru si Pavel, Biserica
Ortodoxa Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril, Biserica Ortodoxa Sfinţii Impăraţi Constantin si Elena,
Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului I, Biserica Ortodoxa Sfântul Mina, Biserica
Ortodoxa Schimbarea la Fata, Biserica romano-catolică Sfântul Anton, Moscheea Constanţa;
Alte atractii turistice - Bustul lui Mihai Eminescu , Cazinoul Constanţa, Portul Constanta
 Infrastructura de acces: Transporturi rutiere, Transport feroviar, Transport maritim,
Transport fluvial
 Activitate turistica şi numar de turişti:Foartevdezvoltata cu fluctuatii de turisti de-a lungul
sezoanelor

17
13.BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba
http://www.litoralulromanesc.ro/particulari_daniil.htm
www.ziuaconstanta.ro
www.capital.ro
www.didactic.ro
Google Images

18

S-ar putea să vă placă și