Sunteți pe pagina 1din 33

Agricultura Romaniei Date generale Romania dispune de aproape 15 mil. Ha teren agricol, din care 9,3 mil.

Ha arabil, 0,6 mil. Ha plantatii de vii si livezi, peste 4,8 mil. Ha pajisti naturale, cea mai mare parte a suprafetelor avand o fertilitate ridicata. Datorita predominarii formelor de relief de inaltimi mici si mijlocii (lunci, campii, depresiuni, etc )fondul funciar al Romaniei are o componenta de o importanta valoare economica terenul arabil, care constituie principala si cea mai sigura bogatie a tarii. Astfel, din totalul suprafetei agricole, terenurile arabile ocupa saizeci de procente. Terenurile Potentialul agricol al Romaniei rezulta din structura modului de utilizare a terenurilor( dupa Anuarul statistic al Romaniei). In functie de calitatile si pozitia geografica a terenurilor agricole s-au structurat si dezvoltat si diferitele sectoare ale agriculturii. O ramura cu vechi traditii a agriculturii romanesti o constituie cultura cerealelor: graul, porumbul, orzul si, intr-o masura mai mica, sorgul, orezul, ovazul. Principalele regiuni cerealiere sunt: Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Podisul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei si Podisul Getic. Culturile Principalele plante tehnice cultivate in Romania sunt: floarea soarelui ( in sud-estul tarii mai cu seama), soia, sfecla de zahar, inul si canepa. In zonele mai reci (Podisul Sucevei, depresiunile din Carpatii Orientali, nord-vestul Depresiunii Transilvaniei) si in zonele periurbane din campie se cultiva cartoful. Legumele si leguminoasele pentru boabe se cultiva mai ales in imprejurimile oraselor si in luncile unor rauri. Cultura vitei de vie are in Romania traditii stravechi. Principalele zone viticole sunt: podgoria Cotnari-Iasi-Husi, podgoria Nicoresti Ivesti, Valea Calugareasca, Panciu, Odobesti, podgoriile din Podisul Getic (Stefanesti, Dragasani, Strehaia), podgoriile din Podisul Dobrogei (Murfatlar, Niculitel}), podgoriile situate pe Mures si Tarnava, etc. Pomicultura Pomicultura ocupa, de asemenea, suprafete mari in Subcarpatii Getici si de curbura, sudul Banatului), Podisul Sucevei (v. Suceava), depresiunea Hateg, etc. Zootehnia Cresterea animalelor este o indeletnicire traditionala a poporului roman. Principalele specii: bovinele, porcinele, ovinele si pasarile de curte, etc. O alta indeletnicire specifica poporului roman este apicultura, cu raspandire pe intreg teritoriul tarii. Sericicultura (cresterea viermilor de matase) este mai dezvoltata in Oltenia si Banat, datorita cultivarii dudului in aceste regiuni.

Alte informatii Principalul proces care a avut locc dupa 1989 l-a constituit decolectivizarea, reorganizarea si privatizarea intreprinderilor de stat, abandonarea planificarii centralizate, creandu-se premisele asezarii intregii agriculturi pe bazele proprietatii private. Fertilizarea terenurilor agricole este asigurata in totalitate din productia interna de ingrasaminte a celor zece mari combinate chimice. Un rol important in cresterea productiei agricole il au irigatiile, a caror retea acopera in prezent aproximativ 3 milioane de hectare. Principala directie de actiune pentru formarea noii structuri agrare o constituie privatizarea, care determina in mod esential proprietatea si exploatatia si conduce la restructurarea productieui, in corelatie cu cererea de piata. Agricultura romneasc versus agricultura UE. n ara cu 64% teren arabil, 28% din populaie aduce 6% din PIB Marin Pana | 10.3.2011 .

Aproape 28% din populaie i desfoar activitatea n agricultur dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confrunt cu condiii de creditare aspre: rate mari ale dobnzilor i solicitarea de garanii dificil de prezentat, din cauza scderii valorii terenurilor. n ultimii 10 ani, statul a pltit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subvenii n agricultur, fr a socoti fondurile UE. Din pcate, fondurile alocate rmn insuficiente iar agricultorii notri sunt net dezvantajai n comparaie cu sprijinul oferit n alte state. Creditarea dificil de obinut n mediul rural descurajeaz i ea dezvoltarea unei producii agricole eficiente, destinat cu precdere pieei. Nici sistemele de colectare nu sunt puse la punct, intrndu-se, astfel, ntr-un adevrat cerc vicios. In plus, preurile mici ale terenurilor fa de media european deschid posibilitatea amortizrii n decurs de 5-10 ani, chiar dac nu e lucrat. O parte semnificativ dintre suprafeele agricole sunt cultivate doar de ochii inspectorilor i lsate s se calamiteze, pentru a putea ncasa despgubiri.

Marii arendai i plile pe suprafa Romania a pltit pn la mijlocul anului trecut fermierilor romni 581 milioane euro din subveniile directe pe suprafa (SAPS) aferente anului 2009, reuind n premier s nu mai plteasc penalizri ctre UE din acest motiv. Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafa primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. n topul marilor arendai ai Romniei figureaz Culi Tr (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) i Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulat cuvenit societilor pe care le controleaz fiind de circa 7,4 milioane euro. In plus, Ministerul Agriculturii a alocat subvenii totale pentru decontarea energiei electrice destinat suprafeelor irigate n 2009 n valoare de 33 milioane euro, la care s-au adugat 2 milioane euro doar pentru ntrzierea plii facturilor , fapt ce a generat acumularea de penaliti n sum de 8,3 milioane lei. Conform deciziilor luate la Bruxelles, plile pentru 2010 s-au putut face, n proporie de 50%, de-abia dup data de 16 octombrie 2010, n cadrul schemei de plat unic de suprafa pentru cererile depuse. Plata avansurilor se face doar dup verificarea condiiilor de eligibilitate. n cadrul campaniei SAPS 2010, Romnia beneficiaz de o alocaie financiar de 700 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricol (80,36 euro/ha). Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge pn la 400 de euro pe hectar. i asta, n timp ce, pn de curnd, Romnia a fost singura ar european care nu primea subvenii pe hectar pentru culturile bio. Ce ajutoare au primit agricultorii din celelalte state UE Conform datelor centralizate pentru 2008, La nivelul Uniunii Europene, subvenia medie la hectar a fost de 219 euro, aadar de aproape ase ori mai mare decat subvenia acordat n Romania. Lista completa a platilor medii/hectar de care au beneficiat agricultorii europeni este prezentat n continuare: Austria (223 euro/ha); Belgia (417 euro/ha); Bulgaria (41 euro/ha); Cehia (135 euro/ha);Cipru (171 euro/ha); Danemarca (367 euro/ha); Estonia (57 euro/ha); Finlanda (232 euro/ha); Franta (289 euro/ha); Germania (324 euro/ha); Grecia (603 euro/ha); Irlanda (307 euro/ha); Italia (319 euro/ha); Letonia (43 euro/ha); Lituania (73 euro/ha); Luxemburg (263 euro/ha); Malta (223 euro/ha); Marea Britanie (205 euro/ha); Olanda (425 euro/ha); Polonia (101 euro/ha); Portugalia (153 euro/ha); Romania (38 euro/ha); Slovacia (103 euro/ha); Slovenia (143 euro/ha); Spania (193 euro/ha); Suedia (229 euro/ha); Ungaria (161 euro/ha) Ct de mari au fost plile pe culturi la noi (2010 pentru 2009) : tutunul, 100% din costuri La porumb subvenia pltit n 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentnd un cumul de plat pe suprafa din fonduri UE (227,28 lei), suma complementar de la buget

(174,76 lei), subvenia pentru culturi energetice (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorin i sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar. Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluznd plata pentru culturi energetice, de care nu beneficiaza toi cultivatorii de floareasoarelui. La sfecla, subvenia total a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, n timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%. n cazul culturilor de toamn (gru, secar, orz, orzoaic), subvenia cumulat este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapi nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), n timp ce legumele i fructele beneficiaz de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de cmp 8%, sere 14%, solarii 10%, fructe 27%. Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit n cazul subveniei la tutun, de 11.650 de lei, 100% din costuri. Arabilul pe cap de locuitor: de dou ori mai mare dect media UE Din cele 23,8 milioane ha ct nsumeaz teritoriul Romniei, suprafaa agricol a rii este de 14,7 mil. ha (61,7%). Terenul arabil ocup circa 64% din suprafaa agricol, 33% din aceasta este ocupat cu puni i fnee, iar viile i livezile reprezint circa 3%. Romnia se gseste pe locul 6 din Europa ca suprafa agricol utilizat (dup Frana, Spania, Germania, Marea Britanie i Polonia) i pe locul 5 ca suprafa arabil (dup Frana, Spania, Germania i Polonia). Raportul dintre suprafaa arabil a rii la numrul de locuitori denot faptul c fiecrui locuitor i revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dubl fa de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. n aceast privin, Romnia ocup locul ase, dup rile baltice, Danemarca i Finlanda. Se observ uor c statistica ne plaseaz ntr-o poziie privilegiat, de optim ntre volumul de resurse i nivelul lor raportat la mrimea populaiei. Totui, avem sold negativ n comerul exterior n aceste condiii, importurile de produse agroalimentare, buturi i tutun au nsumat 3,72 miliarde euro anul trecut iar deficitul din comerul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro. Dei s-a njumtit n ultimii trei ani, el rmne inacceptabil pentru potenialul de care dispunem. Vina principal o poart productivitatea redus i tehnologiile napoiate folosite nc pe suprafee nsemnate. Pe primele locuri n topul importurilor alimentare se situeaz carnea de porc (10,2% din total), zahrul (5,2%) i carnea de pasre (4,2%), urmate de roturi de floarea soarelui i soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) i porumb (3,5%).

Deficiene sistemice Conform datelor APIA, suprafaa eligibil la plata pe suprafa este de circa 9,8 milioane hectare, ce se gsesc n 1120 mii ferme. Ferma medie eligibil la plat are o suprafa de 8,75 ha/exploataie. Economia rural romneasc are ca trstur predominant procentul foarte mare al fermelor mici, care produc n principal pentru autoconsum, comercializnd pe pia doar ntmpltor produsele obinute. Existena unui numr foarte mare de ferme mici n paralel cu fermele foarte mari relev dezechilibrul structural ce influeneaz agricultura din ara noastr i competitivitatea acesteia. Dei fora de munc n agricultura Romniei este n continuare una dintre cele mai numeroase din Europa, dinamica ponderii populaiei ocupate n agricultur arat o tendin de scdere treptat a acesteia, de la 40,9% n anul 2001 la 27,7 % n anul 2008, respective 2,42 milioane persoane. Cauzele scderii ponderii populaiei ocupate n agricultur in de retragerea multor persoane vrstnice, de veniturile mici realizate, neatractive pentru tineri, i investiiile nc reduse n servicii i mica industrie.

O agricultur care poate hrni 80 de milioane, fa cu prognozata criz alimentar Nu e de mirare c Romnia cu o asemenea balan import-export, are printre cele mai mari preuri la alimente raportat la veniturile populaiei. Potrivit cifrelor Eurostat, salariile romnilor ating doar 20% din nivelul mediei UE, ns preul coului alimentar de baz ajunge la 66% din costul mediu european. Cele mai scumpe sunt oule, laptele i brnzeturile, care se vnd la preturi apropiate de media Uniunii Europene. Preul crnii, n Romnia, depete cu puin jumtatea preului mediu al acestui produs n UE. Preedintele Bsescu subliniat, mari, potenialul agricol al rii, ns a recunoscut c Romnia are nevoie de sisteme moderne de irigaii i de o industrie alimentar modern : Romnia poate deveni un motor al diminurii efectelor unei posibile viitoare crize alimentare. Romnia are un potenial agricol capabil s satisfac peste 80 de milioane de locuitori () Avem efecte ale procesului de remproprietrire care nseamn c o parte din terenurile agricole ale Romniei sunt frmiate. Ne trebuie irigaii i o industrie alimentar modern, care s valorifice producia agricol, fie c ne referim la producia animal, fie la cea vegetal. La nivel mondial, preul alimentelor i continu creterea, cerealele fiind cele care s-au scumpit cel mai mult n luna februarie, potrivit indicelui de pre al alimentelor, calculat de Organizaia Mondial pentru Alimentaie Agricultur (FAO), dat publicitii n luna martie. Indicele FAO a crescut pentru a opta lun consecutiv, n februarie 2011 fiind, cu 2,2% mai mare fa de luna ianuarie.

Cu excepia zahrului, toate grupele de mrfuri monitorizate au nregistrat scumpiri n luna februarie, produse lactate i cereale avnd cele mai mari creteri de preuri fa de luna ianuarie. La cereale, indicele FAO al preurilor a crescut n medie cu 3,7 % fa de ianuarie, fiind nregistrate cele mai mari preuri din iulie 2008. n cazul produselor lactate, creterile de preuri au ajuns la 4 % fa de ianuarie. Potrivit FAO, carnea s-a scumpit n medie cu 2% n luna februarie, fa de ianuarie.

Regina creterii PIB n 2011 Cenureasa bugetului pe 2012

De Marin Pana | 16.11.2011 . 16 ordonatori principali de credite vor primi mai muli bani n 2012, comparativ cu 2011, potrivit proiectului bugetului de stat. Dar printre marii perdani se numr Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR). Agricultura va primi mai puin cu miliard de lei (aproximativ 230 de milioane de euro), scderea fiind de la 15,9 miliarde lei la 14,9 miliarde lei. Explicaia oferit se refer, n principal, la reducerea sumelor aferente contribuiei naionale la fondurile externe nerambursabile postaderare la nivelul de 5%. Teoretic, reducerea aceasta nu ar trebui s constituie un impediment pentru continuarea proiectelor demarate. S-ar fi putut, ns, merge pe pstrarea sumelor alocate per total i creterea numrului de proiecte care s aib cofinanarea asigurat. Anul agricol bun trei cincimi din creterea PIB n T3! S-a fcut deja trimitere la estimarea analitilor BCR, potrivit creia nu mai puin de 2,6% din creterea de 4,4% a PIB nregistrat pe trimestrul al treilea din acest an fa de acelai trimestru ala anului precedent ( trei cincimi) a provenit din creterea spectaculoas a produciei agricole. Totui, atunci cnd se folosete sintagma an agricol bun, referina este o producie vegetal bun la hectar datorat condiiilor climaterice favorabile. Ceea ce a fost cazul n 2011, dar, deja, se anun ca greu repetabil pentru 2012 ( vezi deja secetei care a ntrziat semnatul din aceast toamn). Faptul c Dumnezeu i d, dar nu-i pune n traist se vede din reducerea continu a suprafeelor cultivate i din imposibilitatea de a asigura necesarul de ap pentru culturi n perioadele cu deficit de precipitaii. Fenomene ce s-au pstrat i acum, ca i n anii anteriori. Calitatea mai slab a lucrrilor i cantitatea insuficient de substane folosite pentru creterea produciilor la hectar ar fi reclamat o alocare mai important de resurse financiare din partea statului. Mai ales c, pe zona privat, se pstreaz dificulti majore de accesare a creditelor pentru agricultur, destul de puin lucrative i de riscante pentru bnci.

Cum pierdem poziii favorabile De exemplu, din punct de vedere al suprafeei cultivate cu gru, Romnia s-a situat, n anul 2010, pe locul patru n rndul statelor UE cultivatoare de gru. La producie, ns, s-a clasat pe locul apte, din cauza randamentului, care a reprezentat circa jumtate (51,2%) din randamentul mediu la nivelul UE. Similar, la porumb, locul 1 devine locul 2 (dup Frana), la floarea-soarelui 1 devine 3 (tot dup liderul Frana, dar i dup Bulgaria !), la cartofi 3 devine 6 ( cu corolarul fluctuaiilor majore pe indicele general al preurilor de consum). Toate acestea sunt semne c mai sunt multe investiii de fcut, nu doar la procesele tehnologice i soiurile folosite, dar i la infrastructura de transport necesar pentru o colectare eficient, la cea de pstrare i condiionare pentru a putea vinde la un pre mai bun o producie sporit .a.m.d. Zootehnia Cenureasa agriculturii: Scderi, scderi, scderi Uitat ndeobte atunci cnd se judec un an agricol, zootehnia reprezint cam 36% 37% din valoarea produciei agricole (50% ar fi vrut Ceauescu, dar nu a reuit, dei se apropiase la un moment dat). Ori, aici nu sunt semne de creteri spectaculoase, precum la producia vegetal. Pn s ne vin datele pentru 2011, s ne uitm la cele deja prelucrate i definitivate pentru 2010: Greutatea animalelor i psrilor destinate sacrificrii pentru consum a sczut cu -9,6%, scderile provenind de la bovine cu -22,3%, de la psri cu -8,8%, de la porcine cu -5,5% i de la ovine i caprine cu -3,8%. Producia total de lapte a fost cu -12,9% mai mic. La producia de ln s-a nregistrat o scdere cu -8,5%. Producia total de ou a sczut cu 0,2%. Confuzia ntre sectorul vegetal i agricultura ca ramur de ansamblu a trecut n umbr aceste evoluii din zootehnie. Pentru luna septembrie 2011, conform INS, n comparaie cu aceeai lun a anului 2010, numrul animalelor i al psrilor sacrificate i greutile lor n carcas au crescut la porcine dar au sczut la bovine, ovine i caprine i psri. Problema contabil este c acordarea de subvenii, pe lng afectarea bugetului, mai i reduce PIB, prin postul impozite colectate minus subvenii pltite. Practic, ar trebui ca efectul de antrenare al industriei alimentare i cel favorabil al asigurrii hranei din surse interne plus, eventual, ceva export, s fie mai important i s justifice banii alocai. 2012 Garanii mai subiri Teoretic, reducerea cu 230 de milioane de euro a bugetului Agriculturii nu ar trebui s constituie un impediment pentru continuarea proiectelor demarate.

Practic, s-ar fi putut, ns, dac nu s se suplimenteze, mcar s se pstreze sumele alocate per total i s creasc numrul de proiecte care s aib cofinanarea asigurat. Un rol important l va juca i reducerea sumelor aferente mprumuturilor acordate fondurilor de garantare naionale. Acestea sunt necesare n vederea asigurrii prin colateral a sumelor acordate beneficiarilor proiectelor cu finanare din fonduri europene nerambursabile. Chiar dac banii nu sunt rambursabili, ei trebuie folosii strict n conformitate cu reglementrile euroepene, sub sanciunea pierderii gratuitii i a reevalurii alocrilor pentru ara noastr, fcute prin politica de dezvoltare agricol comunitar. Din aceast perspectiv, crete importana verificrii draconice a respectrii procedurilor i aplicarea ntocmai a legislaiei europene, altminteri sumele alocate pentru garanii risc s se epuizeze rapid, sub efectul unor eventuale nereguli constatate.

De ce import alimente ara ranilor. Ungurii i bulgarii ne dau lecii la productivitatea agricol,n timp ce ne vnd produsele lor

De Marin Pana | 31.5.2011 . Datele Eurostat arat c Romnia s-a situat anul trecut n coada clasamentului creterii venitului agricol pe lucrtor la nivelul Uniunii Europene. n termeni reali, ncasrile raportate la numrul de agricultori au crescut n 21 de state i au sczut n alte ase state, printre care i ara noastr. Spre deosebire de Marea Britanie, cu care mprim ultimul loc din cauza scderii de 8,2%, productivitatea valoric n agricultur a sczut semnificativ chiar fa de anul 2005. Situaia pe ri st ca n tabelul de mai jos:

Cele circa 15 procente pierdute pe parcursul ultimilor cinci ani ne plaseaz n rndul celor 9 ri care i-au nrutit performanele sectoriale fa de 2005 i n rndul celor 4 ri care se afl simultan pe minus i fa de 2009 i fa de 2005. O scdere similar s-a mai nregistrat doar n Grecia i Italia, aflate, ns, la un nivel superior de productivitate n termeni absolui. Pentru a avea un termen de referin mai apropiat de realitatea din Romnia, trebuie subliniat performana colegei noastre de intrare n UE, Bulgaria, care a nregistrat avansuri notabile, de 23% anul trecut i 54,2% pe ultimii cinci ani. Polonia, mai apropiat ca dimensiuni i populaie, concurenta noastr pentru piaa UE, a avut i ea o cretere substanial, de 18,4% n 2010 i 53,6% fa de 2005. n aceste condiii, nu se poate da vina nici pe condiiile meteo i nici pe greaua motenire din perioada comunist, ci numai pe lipsa unor politici care sprijine valorificarea unui potenial agricol superior i fa de colega de la sud i fa de cea situat la nord. La vest, n condiii de criz, Ungaria are un excedent comercial masiv cu Romnia, bazat tocmai pe exportul de produse agricole. Evident, performana de cretere a agriculturii maghiare a fost net superioar, cu un avans de 14,7% anul trecut i 23% n ultimii cinci ani.

Constituie o eroare masiv de politic economic faptul c activitile agricole nu s-au intensificat la noi, n condiiile n care preurile la productor au crescut la nivel european anul trecut cu 6,3% pentru producia vegetal i cu 2,4% la cea animal, ceea ce a permis obinerea unor venituri mai mari dei producia fizic s-a diminuat cu 2,4% iar cea animal a crescut cu doar 0,4%. Venitul foarte redus obinut n agricultur se reflect i n faptul c 28% din populaie este ocupat n agricultur dar aduce mai puin de 7% din PIB, adic are o productivitate pe sfert fa de media naional. Practic, nivelul de 48% al productivitii la nivel naional este format din combinaia ntre 12% pentru agricultur i 62% pentru restul economiei. Nivel care ar fi fost suficient pentru a ne plasa alturi de Polonia sau Ungaria, ri care nu au neglijat problematica agricol.

Atuurile Romniei n Politica Agricol Comun a UE. Cum le folosim?

De Mihail Dumitru | 20.3.2012 . Agricultura: aceast Cenureas a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

avem de dou ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. cu toate acestea, 28% din populaie (cea activ din mediul rural) produce 6% din PIB. an agricol bun nseamn, n Romnia, anul n care hazardul meteorologic hotrte s fie ploaie. n anul 2011, acelai hazard a salvat PIB-ul i a scos Romnia din recesiune. un milion de hectare de arabil zac nelucrate. calea produsului din gospodrie pe rafturile magazinelor este nclcit planurile zootehnice sunt haotice, sistemul este vulnerabil: Curtea de Conturi constata, recent, c peste 9 milioane de animale au fost plimbate dintr-o curte n alta pentru ca fali proprietari s ncaseze subveniile pe ele. iar din 2014 strinii au voie s cumpere teren i s-i nfiineze exploataiile pe care romnii n-au fost n stare s le aib n 20 de ani.

Care s fie 3-5 pai pentru ca ntr-o perioad de, s zicem 5 ani, agricultura s fie un sistem nchegat, care s asigure consumul intern i s-i garanteze contribuia la PIB? Mihail Dumitru, director n Direcia General de Agricultur a Comisiei Europene, fost ministru al Agriculturii Romnia a aniversat la 1 ianuarie 2012 cinci ani n Uniunea European n momentul n care UE aniverseaz cincizeci de ani de politic agricol comun (PAC). Calitatea de stat membru a deschis o palet larg de oportuniti economiei rurale romneti, cele financiare, comerciale i teritoriale fiind cele mai vizibile. Ct de pregtii sunt ns sectorul agricol,

actorii economiei rurale i administraia romnesc s le valorifice? Ce provocri ne atept n viitor? Iat cteva ntrebri la care voi ncerca s dau cteva rspunsuri. Dei sunt parte integrant a PAC actorii mediului rural romnesc au nc dificulti n a nelege filosofia i direcia de evoluie a politicii agricole eurpene i a politicilor agricole din lumea dezvoltat. Sectorul agricol din rile industrializate s-a schimbat radical n cursul ultimelor decenii concurnd astzi cu cele mai inovative domenii i cunoscnd evoluii cei confer un loc aparte pentru viitor. Agricultura nu mai nsemn un sector primar productor exclusiv de materii prime pt industrie, nsemn un sector al inovaie i soluiilor pt o lume de ce va numara curand 9 miliarde de locuitori care are nevoie s se hrneasc, s-si nlocuiasc sursele tradiionale de energie pe cale de epuizare, s lupte cu schimbrile climatice imprevizibile i destructive, s furnizeze servicii publice cerute de o societate din ce n ce mai preocupat de pstrarea valorilor naturale, culturale, istorice, etc. Romnia are toate ingredientele necesare acestor provocri dar i lipsete nc reetele de succes pentru soluiile viitorului. Ce trebuie s facem? 1. Cu resursele umane Agricultura nu mai este domeniul de activitate al muncii fizice necalificate sau puin calificate. Nu mai este locul celor ce rmn la coada vacii. O meserie murdar, penibil i lipsit de satisfacii i perspective. Ea a devenit un domeniu de vrf al cunoaterii umane ce necesit cunotiine veste multidisciplinare. Ea imbin biologia, matematica i fizica cu tehnologia informaiei, cu tehnologiile avansate, cu tiina managementului i a gestiunii. De aceea, ea reclam cunotiine, pregtire i pasiune. Romania trebuie sa reabiliteze reputaia acestui sector pe piaa muncii, s dezvolte sistemul de nvamnt i pregtire continu, s stimuleze atragerea tinerilor n sector i s restabilesc o elit agricol i rural. Utilizarea resurselor financiare europene dedicate acestui sector prin Programul de dezvolare rural i POSDRU ramane insuficient. Reformarea sistemului de nvmnt i renfiinarea profesiilor agricole sunt elemente eseniale pt vocaia agricola viitoare a Romniei. 2.Cu resursele naturale Din fericire Romnia este nzestrat cu resursele naturale necesare (pmnt, ap, energie, biodiversitate). Principala problem rmne gestiunea lor eficient i durabil. Gestiunea pmntului este primordial mai ales n condiiile n care la nivel mondial exist un fenomen de acaparare a resurselor de teren de ctre cei ce detin resurse financiare (ri, corporaii, persoane deopotriv). Gestiunea eficient a resurselor de pmnt cere cteva elemente obligatorii:

- evidena exact a terenurilor. Cadastrul i publicitatea imobiliar sunt activiti de importan public strategic n secolul n care trim. Tehnologia ne permite astzi s repertoriem geografic orice suprafa cu eroare de centimetri. Costul creieri i ntreinerii sistemului de cadastru nu mai poate fi scuza absenei acestuia cnd exist un interes att de mare pt resursele de teren. - obligativitatea nregistrrii sistematice a proprietii i impozitarea proprietatii. Statul poate prelua cheltuielile de ntabulare pt categoriile de proprietari cu venituri reduse sau alternativ poate aplica o diminuare sau scutire a impozitului pt proprietile mici n compensarea costului unei astefel de obligativiti.

- reglementarea strict a utilizrii terenurilor i a schimbrii modului de folosin. Pstrarea potenialului productiv agricol trebuie s fie un obiectiv strategic iar transferul din folosia agricol n folosie neagricole trebuie din nou limitat prin plata unei taxe ce refect costul real al aducerii n circuitul agricol al uni teren echivalent. Scoaterea din circuitul agricol al pmntului trebuie descurajat prin instrumente folosite cu succes n vestul continentului european. - dimensiunea exploataiei i economia de scar nu mai sunt neaparat factori limitativi ai eficienei sectorului n condiiile rolului multifuncional al fermelor. Reforma PAC propus de Comisia European introduce noi mecanisme de remunerare a serviciilor publice furnizate de ferme si asigur un rol al fermelor mici n economia rural european. Ideia dispariiei fermelor mici i nlocuirea lor cu ferme mari pierde din actualitate. Rolul fermelor mici n pstrarea i valorificarea patrimoniului natural i al bogaiei spaiului rural este recunoscut i remunerat.

3. Cu resursele de ap Gestiunea eficient a resurselor de ap trebuie s devin o realitate nu numai un slogan. Utlizarea resurselor de ap indiferent de surs trebuie s se fac contra cost iar utilizarea eficient a apei s devina obiectiv strategic. Adaptarea la schimbrile climatice reclam schimbarea strategiei de gestiunea i utilizare a apei prin dezvoltarea infrastructurii publice adaptat la alternana sezoanelor secetoase cu cele cu excedent de precipitaii. Stocarea resurselor de ap i distribuirea lor n raport de situaia hidric reprezint singura soluie viabil n condiiile creterii incidenei variaiilor climatice extreme. Reabilitarea sistemelor hidroameliorative pe criterii de eficien energetic trebuie sa devin un obiectiv prioritar pt investitiile publice in sisteme de managementul apei. 4.Biodiversitatea Romania dispune nc de resurse biologice valoroase care sunt pe cale s fie pierdute. Pstrarea, dezvoltarea i valorificarea resurselor genetice autohtone reprezint o oportunitate nevalorificata. Investiia n bazele genetice i bncile de gene i n special pstrarea i dezvoltarea soiurilor i raselor autohtone i valorificarea lor comercial este o investiie n viitor. Revalorizarea acestora n condiiile schimbrilor i adaptrilor climatice reprezint un atu neexploatat. 5. Agricultura este una din soluiile energiei viitorului Producia de bio-masa, bio-carburani i n general de energie verde este vazut ca soluie la epuizarea resurselor conveionale de energie. Resursele financiare Dezvoltarea reclam investiii de capital. Mult vreme am dat vina pe lipsa banilor. Odat cu aderarea importante resurse financare au fost programate pt dezvoaltarea acestui sector. Romania dispune de un programme de dezvolare rural n perioada 2007-2013 cu un buget total de 13 miliarde euro din care 10 miliarde fonduri publice asigurate n proporie de peste 81% din fonduri europene nerambursabile. Finanarea european reclam ns atragerea de fonduri private de co-finanare. Absoria acestor fonduri a devenit un subiect central pe agenda public i reclam doua direcii de aciune. Eficientizarea i simplificarea gestionrii lor i dezvoltarea unui parteneriat cu instituiile bancare pt asigurarea cofinanrii. Utilizarea

instumentelor de inginerie financiar precum (fonduri de garantare, linii de creditare, etc.) pot ntrii acest partenariat pt finanare. Cercetarea, dezvoltarea i inovarea Reprezint sursa soluiilor problemelor complexe ale agriculturii i economiei rurale. Fr reformarea rapid a cercetrii agricole Romnia nu va fi pregtit pt noua PAC i pt utilizarea resurselor financiare importante alocate n perioada 2014-2020. Fr integrarea rezultatelor cercetrii n practicile productive Romania nu ii poate asigura sursa de vitalitate viitoare a agriculturii i spaiului rural. Fr un sistem profesionist i eficient de consultan agricol care s asigure transferul de cunotiine i schimbul permanent ntre cercetare i productie nu se poate garanta comunicarea permanent ntre generatorii i utilizatorii de cunotiinte i idei n slujba dezvoltrii. Valentin Lazea: Trei direcii pentru agricultur, cu ochii pe anul 2014 De Valentin Lazea | 12.3.2012 Valentin Lazea economistul-ef al Bncii Naionale a Romniei Cunoscut fiind starea agriculturii romneti, iat cteva provocri pentru acest domeniu i pentru dezvoltarea rural: Consolidarea de urgen a exploataiilor agricole De la 1 ianuarie 2014 vor nceta restriciile n privina cumprrilor de terenuri agricole de ctre non-rezideni. n aceste condiii, se pune problema utilizrii scurtului timp rmas pentru consolidarea exploataiilor agricole autohtone. Ceea ce guvernele nu au fost n stare s realizeze n 22 de ani, o vor face investitotii strini, dup 2014. Astfel, orice metod care duce la consolidarea rapid a exploataiilor agricole este bun:

reintroducerea sistemului rentelor viagere, prin care persoanele n vrst care sunt de acord s vnd/s arendeze pmntul ce le aparine, vor primi de la noii arendai/proprietari o anumit rent pe durata vieii. Acest sistem a funcionat cu bune rezultate circa 4 ani, timp n care aproximativ 80 000 de gospodrii l-au utilizat, dup care a fost ntrerupt din motive obscure; taxarea penalizatoare a suprafeelor agricole nelucrate. Astfel, persoanelor fizice deintoare ale unor terenuri agricole nelucrate ar trebui s li se aplice impozitul corespunztor terenurilor intravilane cu destinaia curi-construcii. n prezent, acest impozit se aplic doar persoanelor juridice; stimularea pe toate cile a asociaiilor agricole. Departe de a fi o reminiscen comunist aa cum, din pcate, este perceput de majoritatea fermierilor asocierea productorilor este poate singurul mod n care acetia i pot crete productivitatea i competitivitatea ntr-o lume dominat de marii productori i de marile lanuri comerciale.

Distinct fa de aceste msuri de consolidare, ar trebui s avem grij ca prin msuri pripite s nu distrugem i fermele mari cu proprietari autohtoni constituite n timp. Ne referim la propunerea Comisiei Europene, naintat de comisarul Dacian Ciolo, de plafonare a plilor directe ctre marile exploataii la 300.000 euro.

Astzi, unele mari exploataii cu proprietari romni primesc ca pli directe de la Uniunea European 3-5 milioane euro, dar aceasta exclusiv datorit suprafeelor mari, ntruct plata la hectar se situeaz la acelai nivel mediu de 120-140 euro ca i pentru toi ceilali. Nota bene: aceti latifundiari sunt singurii care au capacitatea financiar de a investi n sisteme de depozitare, n sisteme de irigaii etc (i, dup ct se pare, chiar o fac). Aplicarea plafonrii sus-amintite i redistribuirea sumelor ctre micii fermieri nu ar face dect s frneze investiiile n infrastructura agricol, tiut fiind c nici bugetul de stat nu are fonduri suficiente pentru aceasta. n plus, ne vom trezi dup 2014 ntrebndu-ne unde sunt marii productori romni din agricultur, care s concureze cu noii proprietari strini (dup ce i vom fi distrus prin msuri nesbuite). n esen, este nevoie ca discursul economic (despre eficien) sa ia locul discursului social (despre echitate) atunci cnd ne referim la producia agricol, iar rezultatul acestei schimbri de paradigm l vor constitui apariia unor exploataii mai puternice, mai puine ferme de subzisten i necesitatea sporit de reorientare a multora din locuitorii satelor ctre activiti non-agricole. Investiii n capitalul uman din zona rural Niciodat n decursul istoriei, elitele din Romnia nu s-au preocupat prea mult de soarta concetenilor care au avut ghinionul s se nasc i s traiasc n mediul rural. i totui, nainte de 1989, prin sistemul repartiiilor obligatorii, satele romneti beneficiau cel puin de profesori i de medici navetiti, iar un numr semnificativ de absolveni de liceu din mediul rural intrau la facultate. Astzi, n urma unor liberalizri prost nelese, satele au rmas fr profesori i fr medici, iar egalitatea de anse (inclusiv pentru admiterea n facultate) este doar o vorb goal. Soluia pe care o propunem noi este instituirea unui program numit Fiii satelor, prin care facultile de stat din domenii prestabilite (universitare, medicale, etc.) s aloce zece procente din numrul de locuri disponibile celor mai performani absolveni de liceu din mediul rural. Acetia ar fi obligai ca, dup terminarea studiilor de licen s se ntoarc n comuna natal, unde s profeseze o perioad de minimum 3-5 ani, iar nendeplinirea acestui angajament s conduc la plata de ctre ei a anilor de colarizare. n acest mod satul romnesc s-ar putea repopula cu specialiti intelectuali de care are atta nevoie. Separat de aceasta, se pune problema recalificrii fermierilor care vor trebui s renune la pmnt, n urma procesului de consolidare a exploataiilor agricole. Pentru o parte din ei, care vor rmne n agricultur ca salariai, ar trebui renfiinate coli profesionale care s i recalifice n meserii precum cea de tractorist, mecanic, horticultor etc. Pentru alii, avnd n vedere inevitabila modernizare a satului romnesc, tranziia ar urma s se fac spre ocupaii din mica industrie (alimentar, textil) sau din servicii (transporturi, turism, comer). Pentru acetia ar fi util ca Ministerul Educaiei i Cercetrii mpreun cu Ministerul Muncii s organizeze cursuri de calificare pe specificul noilor meserii solicitate. Investiii n infrastructura fizic din zona rural Nici o activitate non-agricol nu este posibil atta timp ct nu exist un minimum de infrastructur (ap, canalizare, electricitate, gaze). Orice mic ntreprindere, firm de turism

sau magazin din mediul rural necesit dotarea cel puin cu aceste utiliti de baz. Problema este cine le finaneaz i mai ales n ce ordine de prioritate. Considerm c orice finanare de la buget trebuie s fie nsoit i condiionat de un minim de cofinanare din partea comunitilor locale. Astfel, primele sate care se vor ridica peste condiia pur agricol vor fi cele n care primarii i cetenii vor cdea de acord c trebuie s susin investiii n infrastructura care s le dea o ans de diversificare n activitti nonagricole. La nceput, astfel de comunii vor fi puine (poate sub 5 la sut din total). Ulterior, numrul lor va crete, pe msur ce efectul de demonstraie va ajunge s fie cunoscut de satele i comunele nvecinate. n cele din urm, marea majoritate a comunitilor locale vor nelege necesitatea acestor investiii n infrastructur ca o precondiie a diversificrii activitilor economice i a unei dezvoltri rurale durabile. Primul pas este ns cel mai important: ar trebui ca fondurile bugetare pentru dezvoltare rural s nu fie alocate n funcie de coloratura politic, ci n funcie de dorina i capacitatea comunitilor locale de a cofinana proiectele de infrastructur i de a le menine funcionale printr-un sistem de impozite locale corespunztoare. n loc de concluzii Cele trei provocri menionate (consolidarea urgent a exploataiilor agricole, investiiile n capitalul uman din zona rural i investiiile n infrastructura fizic din zona rural) se afl ntr-o strns legtur i inter-condiionare. Ele trebuie abordate concomitent i sub o mare presiune de timp, avnd n vedere liberalizarea pieei terenurilor agricole de la 1 ianuarie 2014. Amnarea acestei date este iluzorie, deoarece ar presupune renegocierea ntregului Tratat de aderare la UE a Romniei. Ca atare, jocurile politicianiste care au dominat timp de 22 de ani deciziile cu privire la zona rural ar trebui s fac loc, ct mai este timp, unor abordri reponsabile i profesioniste ale problemelor. Dacian Ciolo: Romnia n politica agricol comun european: despre ferme mari i ferme mici. O a 4-a direcie, adugat la cele 3 ale lui Valentin Lazea

De Dacian Ciolos | 14.3.2012

Dacian Ciolo, comisarul european pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Am citit cu interes i, pe alocuri, cu surprindere analiza domnului Valentin Lazea despre starea agriculturii romneti i despre cele trei ci de urmat pentru a rspunde provocrilor cu care se confrunt acest sector. Dndu-i dreptate n privina nevoilor de aciune pentru consolidarea exploataiilor agricole, de investiii n capitalul uman i n infrastructura din zona rural, trebuie s m despart de dumnealui n interpretarea ctorva dintre propunerile de reform a Politicii agricole comune (PAC) europene pentru perioada 2014 -2020. De altfel, un foarte bun prilej s repet cteva lucruri pe care le-am mai spus n ar i care sunt scrise negru pe alb n pachetul de reform a PAC aflat acum pe masa de lucru a Consiliului de Minitri i a Parlamentului European.

Despre plafonarea subveniilor ctre marile ferme Prin obiectivele PAC, existena subveniilor directe este justificat ca sprijin pentru venitul agricultorilor n general mult mai sczut dect n alte sectoare economice. n prezent, aceste subvenii sunt acordate necondiionat, fr s fie legate de producie ceea ce este un lucru foarte bun pentru sntatea pieei europene i fr ca beneficiarii s trebuiasc s justifice folosirea acestor bani n agricultur. n condiiile actuale, pentru exploataii agricole de mii de hectare, subveniile primite prin Politica agricol comun ajung n unele cazuri la milioane de euro. La acest nivel, nimeni nu mai poate vorbi despre sprijin pentru veniturile agricultorilor, iar subveniile devin imposibil de explicat pltitorilor de taxe europeni, din banii crora sunt date. Mai mult, n prezent, nimic nu mpiedic un beneficiar de subvenii s ia aceti bani i, n loc s-i foloseasc n agricultur, s i investeasc n altceva. Plata unor subvenii mari nu este o garanie c aceti bani se vor regsi n silozuri sau n sisteme de irigaii. De aceea, plafonarea plilor directe nu este o frn pentru investiiile n agricultur. O subvenie sigur, mare, necondiionat, nu este cel mai bun imbold pentru ca fermierul s fie foarte preocupat de ct de competitiv este, de investiii, de modernizare. Aceste aspecte stau la baza unora dintre cele mai frecvente critici aduse actualei Politicii agricole comune, critici ce pun sub semnul ntrebrii acceptabilitatea ei social. Msura de plafonarea a plilor este una care merge n primul rnd n direcia unei mai mari transparentizri a modului n care sunt cheltuii banii din Politica agricol comun. Dac vrem ca agricultura romneasc i cea european s progreseze trebuie s ne asigurm c banii publici merg n investiii, merg n infrastructur, n modernizare, n creterea capacitii de producie. i trebuie s facem acest proces transparent. Restructurarea fermelor i creterea performanelor nu se vor realiza concentrndu-ne doar pe plile directe. Plafonarea plilor trebuie vzut nu numai din perspectiva subveniilor directe ci i a celorlalte msuri existente n pachetul de reform PAC n special n cadrul programului de dezvoltare rural. Banii economisii prin aplicarea plafonrii subveniilor n Romnia, vor rmne la dispoziia fermierilor din Romnia. Romnia va avea posibilitatea s foloseasc aceti bani n cadrul programului de dezvoltare rural, pentru finanarea unor proiecte de investiii n modernizare, infrastructur agricol, inovare, creterea capacitii de producie, programe care vor fi deschise inclusiv fermelor mari. Analizat n ansamblu, pentru fermele mari, propunerea de reform a Politicii agricole comune nu vizeaz doar plafonarea subveniilor directe, ci i crearea de noi oportuniti de investiii, modernizare, inovare. Banii nu se duc n alt parte. Sunt doar folosii mai transparent, mai eficient, pe baza unor proiecte cu obiective i rezultate msurabile. Despre msurile pentru fermele mici Aa cum am explicat mai sus, plafonarea plilor nu este o operaiune haiduceasc, prin care Comisia European ia bani de la fermele mari ca s-i dea celor mici. Msurile propuse n pachetul de reform a Politicii agricole comune nu avantajeaz fermele mari mpotriva celor mici i nici invers.

n Europa i n Romnia sunt diferite modele de producie, viabile economic. Propunerile pe care le-am fcut ofer sprijin fermierilor care pot fi competitivi pe pia, indiferent dac sunt mari sau mici, indiferent dac vorbim despre piee internaionale, naionale sau locale. Micile ferme care vor beneficia de sprijinul Politicii agricole comune nu sunt cele de subzisten, ci acelea care produc pentru pia. Am propus o schem de subvenii care va permite statelor membre s fac a plat fix cuprins ntre 500 i 1000 de euro pe an simplificat, ctre aceast categorie de ferme. Este un pas uria spre simplificare, care va aduce beneficii att fermierilor ct i administraiilor naionale i locale. La nivel european, aproape o treime din beneficiarii PAC s-ar nscrie n aceast categorie de ferme mici. Dar exist un corolar. Aceast subvenie direct simplificat pentru micii fermieri va fi completat n programul de dezvoltare rural de o schem de restructurare agricol. Agricultorii care i vor da pmntul n arend sau l vor vinde unor fermieri care investesc, vor primi pn n 2020 o plat egal cu 120% din plata pe care ar fi primit-o n cadrul schemei pentru micii fermieri. Este o msur care va sprijini consolidarea exploataiilor agricole i va fi o soluie pentru cei care nu pot s fac performan n agricultur dar se aga de pmnt pentru c primesc o subvenie pe el i au o surs de venit. n plus, micii fermieri vor putea beneficia de programe de investiii dar i de servicii de consiliere i sprijin pentru dezvoltare economic i restructurare. Finanrile pentru nceperea unei afaceri cu profil agricol sau non agricol n mediul rural vor continua s existe i n viitoarea Politica agricol comun. Pe de alt parte, convingerea mea este c, pentru a avea anse pe termen lung, micii fermieri ar trebui s se axeze pe produse de calitate, pe care s le vnd pe plan local sau prin reelele de agroturism i s se organizeze n grupuri sau organizaii de productori. O ferm mic, individual, care face un produs standardizat nu va putea rezista prea mult vreme concurenei. O a patra cale de avut n vedere, cu ochii pe 2014: Asanarea pieei De Dacian Ciola Celor trei ci prezentate de domnul Lazea n analiza dumnealui consolidarea exploataiilor agricole, investiiile n capitalul uman i infrastructura fizic din mediul rural a mai aduga o a patra: e nevoie de o asanare a pieei agricole din Romnia. Avem nevoie de consolidarea exploataiilor, avem nevoie de investiii, avem nevoie de creterea competitivitii fermelor romneti. Dar fr o funcionare transparent a pieelor agricole, aruncm banii ntr-o gaur neagr. Atta vreme ct nu intr n zona economiei albe, fermierul romn nu va avea un bilan, nu se va putea duce la banc, nu va putea beneficia de fondurile europene care vin n sprijinul lui prin viitoarea Politic agricol comun. Este n interesul tuturor ca agricultura s ias la lumin, printr-o fiscalizare abordat inteligent astfel nct agricultorii s nu simt numai constrngerile ci i beneficiile. Cu ochii pe 2014, Romnia are nevoie de politici publice care s-i ncurajeze agricultorii s fac acest pas.

Altcumva, Romnia nu va putea beneficia pe deplin de Politica agricol comun i vom continua s ne punem aceleai ntrebri i cu ochii pe 2020.

Cum arat structura economiei romneti fa de economiile europene. Valoarea adugat i sursele ei

De Marin Pana | 5.3.2012 . Cum e alctuit economia romneasc i care sunt sursele ei de valoare adugat? Ce spune despre ea i despre viitorul ei actuala structur? Pentru a rspunde la aceste ntrebri i pentru a putea schia o minim previziune n privina evoluiei, vom compara structura economiei romneti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluia structurii economice a Franei, din 1970 i pn azi. Mai nti, s stabilim parametrii de raportare: Produsul Intern Brut (PIB) se constituie ca o sum ntre valoarea adugat brut n economie i impozitele nete pe produs. Impozitele nete pe produs reprezint diferena dintre impozitele pe produs datorate la bugetul de stat (TVA, acciza, alte impozite) i subveniile pe produs pltite de la bugetul de stat. Practic, pentru a vedea corect structura economiei pe ramuri de activitate trebuie s ne raportm la valoarea adugat brut (VAB) i nu la PIB. Altminteri, ar nsemna ca schimbrile de taxe, impozite sau subvenii ar modifica i ponderea ramurilor, fr ca activitatea economic s se schimbe propriu-zis. De aceea, i Eurostat agreg datele pe sectoare de activitate ca ponderi n valoarea adugat brut. Totodat, statistica oficial a UE ofer datele pe media uniunii i pe zona euro urmrind concomitent rile din Asociaia European a Liberului Schimb, Elveia i rile candidate la aderare.

Formarea VAB pe sectoare mari de activitate conform Eurostat (% din valoarea adugat brut) 2010

Se poate observa c agricultura romneasc are cea mai mare pondere n VAB naional din UE, n pofida nivelului nc sczut de productivitate din domeniu. Ceea ce ne sugereaz c i valoarea adugat este proporional prea mic pentru potenialul rii.

Dup modelul celorlalte state din blocul estic, industria rmne sectorul cel mai important al economiei, fiind depii de puin doar de Cehia ca pondere n VAB ( noi 29,7%, ei 30,5%). Acest fapt i pstrarea la un nivel ridicat a ponderii ( era 29,0% n anul 2000, a sczut ntructva i apoi a revenit) nu este neaprat unul ru. Trebuie remarcat c ara care a pstrat o industrie relativ puternic, Germania ( 23,7% din VAB) a reuit s reziste mai bine la tensiunile din mediul internaional i s rmn competitiv. De asemeni, Norvegia, creditat cu cel mai ridicat nivel de trai de pe continent are i cea mai mare pondere a industriei ( 35,7%, ce-i drept beneficiind i de condiii speciale pe partea de resurse naturale). Romnia se mai remarc n context european ca avnd cea mai mic pondere a serviciilor sociale n formarea VAB, doar 14,1%, msurile de austeritate jucnd un rol important n acest sens. Contientizarea scderii calitii vieii pe acest palier pare a nu fi fost fcut de decidenii care nu in cont de uzanele europene n materie. Doar Turcia ( 12,3% ), ar situat n afara UE este sub noi la acest capitol. Bulgaria (16,3%), Cehia (17,5%), Slovacia (18%), Lituania, Estonia (fiecare cu 19,1%) i Polonia (19,2%) se mai afl sub limita de 20%, la fel ca i candidata Croaia (18,7%), dar stau semnificativ mai bine dect noi. ncotro ne ndreptm ? Studiu de caz Frana Pentru a ne forma o idee unde ne aflm i ncotro am putea s evolum cu ponderile sectoriale n formarea VAB, am cutat pe site-ul INSEE, instituia francez nsrcinat cu statistica oficial (dup care am modelat i noi INS-ul romnesc) i am descoperit o similaritate ntre Romnia anului 2010 i Frana anului 1970. Precizm c datele pentru 2010 sunt cele disponibile n 2012 deoarece operaiunea de stabilire a PIB i a VAB este una foarte complex. Mai nti se anun datele preliminate, apoi, la un an distan cele semidefinitive i abia apoi, dup doi ani, datele definitive.

Se poate observa cum agricultura francez, dei foarte dezvoltat, a pierdut aproape patru cincimi din ponderea care i revenea n VAB i a cobort sub dou procente. n decurs de 40 de ani, industria manufacturier i extractiv i-a diluat partea la jumtate, n timp ce ponderea serviciilor pentru ntreprinderi i financiare a urcat cu 60%. Dar cea mai interesant evoluie, n sensul materializrii economiei sociale de pia, este creterea sistematic, cu peste 50% ncepnd din 1970, a ponderii serviciilor de administraie

public, nvmnt, sntate i asisten social etc. Acestea sunt msurate indirect, prin intermediul retribuirii celor angajai n asemenea activiti.

Comisia European d un nou rgaz Romniei pentru a rezolva problemele din agricultur Postat la: 14.11.2007 18:47 Pn pe 16 decembrie toate deficienele trebuie rezolvate iar pe 20 decembrie CE va decide dac va activa clauza de salvgardare. Romnia are la dispoziie nc o lun, respectiv pn pe 16 decembrie, pentru a rezolva problemele din agricultur. Anunul a fost fcut chiar de oficialii europeni care au precizat c, pe 20 decembrie, Comisia European (CE) va decide dac va activa clauza de salvgardare pentru agricultur. n cazul n care Romnia demonstreaz printr-un raport al corpului independent de experi, c principalele probleme identificate n agricultur au fost remediate, procedura de activare a clauzei de salvgardare va fi ntrerupt. Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolo, a declarat c a prezentat urmtoarele etape pe care ministerul le va derula, privind controlul n teren i alte activiti ale APIA. Noi vom trimite la CE informaii imediat ce vom avea raportul. Pe 5 noiembrie auditorul a trimis un raport intermediar, iar informaiile au fost folosite n scrisoarea trimis pe 8 noiembrie. Pe 15 decembrie este raportul final, pe baza cruia vom acredita final agenia, a declarat Ciolo. Valoarea fondurilor pentru agricultori este de 443 milioane de euro n 2008, 533 milioane n 2009, 624 milioane n 2010, i va ajunge la 1,059 miliarde n 2013, nsumnd un total pe 2008-2013 de 4,273 miliarde euro, se arat n comunicatul CE. n urma unui audit recent efectuat de experii europeni, autoritile de la Bucureti nu au reuit s revizuiasc complet sistemul electronic, dar s-au observat unele mbuntiri. Comisia a remarcat progresele Romniei n ceea ce privete ajustarea sistemul de control al cheltuielilor din sectorul agricol, dar a solicitat, n continuare, autoritilor de la Bucureti s aduc mbuntiri suplimentare sistemului informatic, pentru a evita reducerea cu 25% a subveniilor europene.

Record de importuri n cel mai bun an agricol 9 februarie 2012, 21:18 | Autor: Dan Stru |

INFOADEVRUL: DORU NEAGU

n 2011, Romnia a cumprat de pe pieele internaionale produse agroalimentare de 3,7 miliarde de euro, cu o jumtate de miliard de euro mai mult dect media importurilor alimentare din anii secetoi. Un nou paradox al economiei romneti se contureaz prin statisticile oficiale, de data aceasta n domeniul comerului exterior cu produse alimentare: pe de-o parte, producia autohton din agricultur a fost un record al perioadei postdecembriste, iar de cealalt parte i importurile de alimente au consemnat un record, ajungnd la suma total de 3,75 miliarde de euro. Din datele privind comerul exterior, raportate ieri de Institutul Naional de Statistic, reiese c n 2011 Romnia a exportat produse agroalimentare n valoare total de 2,9 miliarde de euro i a importat alimente de 3,7 miliarde de euro, rezultnd astfel un deficit comercial de 800 de milioane de euro. Diferene de cantitate i de calitate

Altfel spus, cu toate c producia de gru, porumb, floarea-soarelui i alte sortimente de baz a crescut att de mult nct - statistic vorbind -a ridicat ntreaga economie peste pragul de recesiune, Romnia a mai i importat alimente, buturi i tutun dinafara granielor ntr-o msur ce depete ca valoare importurile din anii trecui. Chiar i pe cele din anii secetoi.Cum se explic aceste fenomene? n primul rnd, s nu uitm c - tot potrivit statisticilor oficiale - comerul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedit: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste grani aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Sau: exportm roii i importm ketchup, exportm sfecl i importm zahr etc. Deci diferenele valorice dintre exporturi i importuri vin i din calitatea mrfurilor agroalimentare, nu numai din cantitile livrate, respectiv achiziionate. n al doilea rnd, organizarea intern a industriei agroalimentare romneti favorizeaz mai mult importurile dect sursele autohtone de hran. Reprezentanii mediului de afaceri din acest sector au tot propus soluii, dar acestea au fost sistematic ocolite. O msur pe care am propus-o pentru reducerea decalajelor dintre importuri i exporturi este scderea la 5% a cotei de TVA la producia agricol i, apoi, pe tot lanul distribuirii acestora, cu verificarea scderii concomitente i corespunztoare a preurilor la raft. n felul acesta, romnii i vor permite s cumpere mai multe alimente produse n Romnia, iar importurile de mncare proast din strintate s-ar reduce". Este o inepie s ncurajm importurile de legume, fructe i carne, n timp ce producia romneasc se stric pe ogoare de multe ori sau este vndut la pre de nimic. Acum nu facem dect s-i descurajm pe productorii autohtoni, n timp ce preul mncrii n coul zilnic al romnilor este n continu cretere", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreedinte al Alianei Confederaiilor Patronale din Romnia.

PIB-ul, impins cu tractorul Data publicarii:22 decembrie 2008 | Autor: Dorin Oancea

Foarte pe scurt, intr-un an in care o mare parte a omenirii a descoperit ca alimentele nu cresc in supermarket sau in frigider, agricultura romaneasca a mers bine. Neasteptat de bine: productia agricola a crescut in acest an cu 19,4%, majorare care a impins PIB-ul din al treilea trimestru al anului cu mai mult de 9 procente.

In 2008 agricultura Romaniei nu a stat, totusi, sub sporurile importante de productie inregistrate in comparatie cu anul precedent; putem spune ca este marcata, in schimb, de un procent si de un fenomen economic international. Este vorba de 4%, cat detin cele mai importante 50 de companii agricole din Romania din suprafata arabila totala, de 9,4 milioane de hectare, precum si de ceea ce s-a numit criza alimentara din prima parte a anului.

Acum, in plina criza financiara, se poate lesne intui ca impactul productiei in crestere de biocarburanti sau consumul mai mare de cereale din Asia nu au fost principalele motoare ale cresterii preturilor produselor alimentare inregistrata in primavara - vara, ci fondurile speculative, care au testat reactia pietelor, deja fragezite dupa evolutia preturilor la petrol. Amplificarea crizei financiare in Statele Unite, in toamna, a readus preturile alimentelor la nivelurile de la inceputul anului; pe de alta parte, fenomenul la care am asistat a fost numai o repetitie cu orchestra si spectatori, pentru ca in viitor, dupa ce efectele crizei financiare se vor fi estompat, piata mancarii ar putea si va deveni un si mai bun teren de vanatoare. Iar miscarile de pe piata internationala nu au facut decat sa evidentieze minusurile eterne din agricultura Romaniei: fragmentarea excesiva a suprafetelor, dificultati in finantare, saracia fermierilor, performante modeste, puternic influentate de clima. Care clima a fost ingaduitoare in 2008, permitand obtinerea unor recolte de top. Situatia nu se va repeta, parese, anul viitor, pentru ca in toamna au fost insamantate cu grau in jur de 2 milioane de hectare de teren, cu 200.000 de hectare mai putin decat in sezonul agricol care se incheie. In conditiile in care criza a ieftinit cerealele cu 40% in septembrie si octombrie, iar costurile de infiintare a culturilor au crescut cu pana la 40 de procente, recolta anului 2009 depinde nu numai de vreme, ci si de politicile pe care la va aplica noul Guvern. Nu in ultimul rand, terenul agricol ramane, in Romania, o oportunitate pentru investitii, chiar in conditiile crizei financiare. Un studiu elaborat de BCR si facut public in luna octombrie indica o crestere de cinci ori a pretului terenurilor agricole in ultimii cinci ani, la 1.000 - 3.500 de euro pe hectar; chiar si in aceste conditii, preturile sunt cu trei pana la sapte ori mai mici decat media europeana. In acelasi timp, din cele 3,93 milioane de exploatatii agricole, numai 17.700 avea personalitate juridica si numai una din cinci se incadreaza in normele europene de profitabilitate. S-ar putea ca optimismul ex-ministrului Dacian Ciolos, care vedea Romania ajunsa in postura unui exportator net de produse alimentare in mai putin de zece ani, sa fie justificat. Dar, pentru a ajunge la aceasta pozitie, relatia dintre PIB si agricultura ar trebui sa depasasca fiorul cresterii sau scaderii productivitatii hectarului, iar cea mai mare parte a romanilor sa aiba impresia ca mancarea creste in frigider. Cifrele anului agricol

7,7 milioane de tone, productia de grau. 7 milioane de tone, productia de porumb. 700.000 de tone, productia de rapita. 3,93 milioane, numarul exploatatiilor agricole. 1.700 - 2.100 lei/ha, costuri pentru productia vegetala. 0,42 lei/kg, pretul graului, in scadere de la 0,6 lei anul trecut. 65 de milioane de euro, cifra de afaceri estimata a celei mai mari companii agricole, TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brailei.

Agricultura ecologic din Romnia i-a triplat numrul operatorilor din sistem, n 2011 27 Decembrie 2011 Agricultura ecologic din Romnia i-a triplat, n 2011, numrul operatorilor activi din sistem, pn la 10.000, iar creterea subveniilor n acest domeniu ar putea aduce, la finele anului viitor, o dublare a agricultorilor care vor intra n sistemul de certificare ecologic. "Este pentru prima oar cnd ntr-un an se majoreaz de trei ori numrul operatorilor din sistemul ecologic. Dac la finele anului trecut aveam 3.800 de operatori n sistem, acum sunt n jur de 10.000, majoritatea fiind fermieri mici, de subzisten, care dein suprafee de teren de trei pn la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi", a declarat, pentru AGERPRES, Marian Cioceanu, preedintele Asociaiei Operatorilor din Agricultura Ecologic - 'Bio-Romnia". n opinia acestuia, micii fermieri s-au nscris n programul de reconversie ctre agricultura ecologic datorit subveniilor alocate sectorului, de circa 3 milioane de euro n 2011 i de 4,5 milioane euro n 2012 . "Sumele pe care le pot primi, n funcie de suprafaa cultivat i de animalele deinute, pleac de la 1.500 de euro i pot ajunge i la 6.000 euro. La finele anului viitor am putea asista din nou la o dublare a agricultorilor care vor intra n sistemul de certificare, pn la 20.000 de operatori", a explicat Cioceanu. Acesta a precizat c subveniile se acord n perioada de reconversie doar fermelor mici, cei mari primind sprijin financiar doar dup finalizarea perioadei de reconversie de trei ani, dei costurile pentru acreditare ca productori ecologici sunt destul de ridicate. eful Bio-Romnia a subliniat c trecerea agricultorilor de subzisten ctre agricultura ecologic a contribuit i la majorarea suprafeei arabile intrate n sistem ecologic cu circa 10 procente n 2011. "n acest an suprafa agricol ecologic a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezint puin sub 100.000 hectare, adic 1% raportat la suprafaa arabil a rii', a mai adugat preedintele Bio-Romnia. Romnia este la ora actual o pia interesant pentru industria bio, deocamdat mai mult ca surs de materii prime, i nu ca industrie de procesare, deinnd unul dintre cele mai fertile i ecologice terenuri din Europa. Cerealele (gru i porumb), legumele i mierea rmn principalele produse obinute n agricultura ecologic. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, exporturile de produse bio din Romnia au crescut n 2010, atingnd un nivel record, de 100 milioane de euro, fa de 80 de milioane de euro n 2009. Agricultura ecologic la nivel global nu este un domeniu de ni, europenii, de exemplu, consumnd n 2008 alimente bio n valoare de circa 18 miliarde de euro. Cele mai importante piee sunt Germania, cu o cretere pe primul semestru din 2009 de 10%, Frana, care are 300 de noi exploataii agricole bio n fiecare lun, Italia - cu o pia de 2,35 miliarde euro n 2009, i Marea Britanie, cu o cifr de afaceri pe piaa bio de 2 miliarde de euro, anul trecut.

n agricultura bio din Europa, pieele emergente sunt considerate Spania, campion european la nivelul suprafeelor cultivate bio, cu 1,33 milioane hectare, depind astfel Italia, cu 1,1 milioane hectare, Olanda, cu afaceri n domeniul agriculturii ecologice de 647 milioane de euro n 2009, n cretere cu 11% fa de 2008. i rile din centrul i estul Europei, de exemplu Polonia, cu suprafee de peste 367.000 hectare cultivate bio i Cehia - o cretere a pieei de 11% n 2009, devin din ce n ce mai importate pe piaa produselor ecologice. La nivel mondial, cea mai mare pia rmne Statele Unite ale Americii, cu afaceri n acest domeniu de 25 miliarde euro n 2009, dar China, Brazilia i India, ri cu populaii dar i potenial agricol important, ar putea contesta n viitor "supremaia" Americii n acest domeniu.

Agricultura de profit: sfecla, legume si produse ecologice Mihaela Radu, 28 Feb 2006 , Sfecla de zahar, soia, floarea-soarelui, vita-de-vie, serele de legume, produsele ecologice, dar si ciupercile sint afacerile viitorului in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. Cine vrea profit din agricultura trebuie sa aiba grija in ce investeste, pentru ca putine sectoare vor fi rentabile. Pentru a fi siguri ca vor face fata concurentei de pe piata comuna, fermierii romani trebuie sa se orienteze spre segmentele de nisa de pe piata europeana, care ofera oportunitati sporite. Investitorii nu trebuie sa se ghideze dupa subventiile acordate anul acesta de statul roman pentru ca, dupa integrare, subventia va fi unitara, fiind acordati bani pentru fiecare hectar cultivat, indiferent de cultura. Pina atunci, daca vor sa-si dezvolte afacerea, agricultorii au la dispozitie programul ,,Fermierul pentru a-si asigura co-finantarea pentru proiectele SAPARD. Sfecla de zahar pentru ardeleni si moldoveni Zaharul constituie, de multa vreme, o problema la nivel european, iar Romania ar putea sa faca fata pe piata comuna daca ar investi in acest sector. Sfecla de zahar este cea mai profitabila cultura agricola, pentru ca randamentul este destul de mare, se acorda subventii si, cel mai important, exista piata de desfacere, ne-a declarat Ioan Armenean, presedintele Patronatului Zaharului. Trebuie insa indeplinite citeva conditii pentru ca producatorii nostri sa faca fata concurentei de pe piata europeana. In primul rind, productiile obtinute trebuie sa fie asemanatoare celor din tarile vestice. O cantitate rezonabila ar fi in jur de opt tone de zahar la hectar, adica cel putin 50 de tone de sfecla/ha. Pentru a obtine o recolta la costuri minime, este indicat ca fermierii romani sa cultive sfecla de zahar in zonele cu conditii climaterice favorabile, adica Transilvania, Banat si Moldova. Sa cultivi sfecla in sudul tarii va fi, dupa integrare, sinucidere curata, a mai aratat Armenean. In Romania, aceasta cultura este sprijinita de stat, Ministerul Agriculturii acordind 1.500 de lei noi pentru fiecare hectar. Investitia initiala intr-o cultura de sfecla de zahar este de 1.000 de euro/hectar. Pentru a fi sigur de profit, fermierul trebuie sa cultive intre 8 si 20 de hectare si sa obtina o productie de 8 tone de zahar de pe un hectar cultivat cu sfecla. Din 1.000 de

tone de sfecla sint obtinute intre 120 si 140 de tone. Profitul net obtinut din cultura de zahar este de 20-25%. Un miliard de lei - investitia initiala in vita nobila Vinul romanesc ar putea avea succes, el avind deja o oarecare iesire pe piata europeana. Deocamdata, vinurile noastre sint clasate ca medii, neajungind sa fie considerate de calitate superioara, dar au sanse sa recupereze daca se va investi in vita nobila si in marketing. Piata europeana este vizata insa si de alti producatori de vin din America de Sud, Australia si Noua Zeelanda, care deja si-au facut loc in Europa. Investitia necesara pentru infiintarea unui hectar de vita nobila este de un miliard de lei de la sadirea butasului pina la prima recolta, adica patru ani. Pentru demararea actiunii este nevoie de citeva sute de milioane de lei, intrucit infiintarea unui hectar de vita necesita 4.000-5.000 de butasi, la un pret de un euro/bucata. Pentru ca intreaga cheltuiala sa fie redusa la jumatate, producatorii au la indemina o solutie mai simpla, altoirea vitei hibride. In felul acesta nu mai trebuie defrisat terenul, singura investitie fiind pentru achizitionarea altoilor, care sint mai ieftini decit butasii pentru cultura, iar investitia este amortizata in citiva ani. Pentru ca profitul sa fie sigur, specialistii recomanda proprietarilor de podgorii sa se asocieze cu un combinat de prelucrarea strugurilor. Produsele bio - succes garantat Produsele ecologice au poate cele mai mari sanse pe piata europeana. In primul rind, pentru ca o mare suprafata de teren poate fi convertita pentru cultura bio si, in al doilea rind, pentru ca europenii isi doresc din ce in ce mai mult produse sanatoase. Potentialul fermierilor romani este foarte mare si probabil exista citeva sute de mii care produc lapte bio si nici nu stiu. Important este ca, in acest domeniu, Romania porneste cam de la aceeasi linie cu europenii si produsele eco obtinute de fermierii romani vor putea fi valorificate cu succes pe piata europeana. In plus, chiar daca pentru conversie sint necesari trei ani si citeva mii de euro, profitul este mare pentru ca aceste produse sint cu 20-25% mai scumpe decit cele conventionale, a spus Valeriu Steriu. In Romania, suprafata cultivata cu produse bio este de peste 70.000 de hectare, adica sub 1% din potentialul agricol al tarii. Aceasta in ciuda faptului ca, potrivit studiilor, tara noastra ar putea produce in sistem ecologic in jur de 10-15% din suprafata agricola. Statul roman acorda subventii pentru aceste produse. Astfel, legumele de solar primesc 7.000 de lei noi/ha, cele de cimp 1.200 de lei noi/ha, plantele medicinale 1.200 de lei noi/ha, floarea-soarelui, soia, vita-de-vie si pomii fructiferi 800 de lei noi/ha. Cerealele nu au nici o sansa Nu sint multe produsele cu care ne putem mindri ca am putea face fata concurentei europene, cu atit mai putin sa-i depasim pe vestici. Cerealele nu sint si nici nu vor fi profitabile pentru agricultorii romani. In primul rind, pentru ca productivitatea este mica in comparatie cu cea europeana si, in consecinta, costurile sint mai mari. Astfel, dupa integrare nu este indicata cultivarea de griu sau de porumb. Nici fermele zootehnice nu au foarte mari sanse pina cind nu se va reusi cresterea productivitatii. Dupa aderare, laptele produs in Romania va fi mult mai scump decit in Europa. Aceasta pentru ca o vaca dintr-o ferma europeana are la o lactatie 7.000-8.000 de litri, pe cind una romaneasca doar 3.000-4.000 de litri. Daca crescatoriile de pasari au primit deja o grea lovitura cu gripa aviara, nici porcul nu este profitabil, in ciuda subventiilor foarte mari

acordate acestui sector, a spus Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui. Drumul dosarului pentru banii de la Fermierul Cei care vor un credit prin programul ,,Fermierul trebuie sa aiba in primul rind idee despre o investitie in agricultura pe care sa o prezinte Directiei Agricole Judetene. Daca investitorul are pamintul necesar fie in proprietate, fie in arenda, poate trece la faza a doua discutia cu specialistii Oficiului de Consultanta. Acestia il ajuta pe cel interesat sa intocmeasca dosarul si sa gaseasca banca potrivita. Urmatorul pas este prezentarea documentelor la Biroul Teritorial de Implementare a Programului SAPARD. Daca dosarul este complet si expertii SAPARD au fost convinsi, fermierul semneaza primul contract, cel cu Agentia. Pe al doilea il va semna la banca, de unde va lua intregul credit. Pe masura ce inainteaza in activitate, investitorul va primi de la SAPARD jumatate din bani. Vor fi eligibile investitiile in ferme vegetale, de crestere a animalelor, achizitia de utilaje agricole, dar si investitiile pentru infiintarea de ciupercarii, apicultura, acvacultura, cresterea strutilor sau a viermilor de matase. Astazi, Ministerul Agriculturii va stabili care dintre cele sase banci participante la licitatie (BCR, CEC, Raiffeisen Bank, BRD-GSG, Romexterra si Banca Carpatica) vor putea derula programul ,,Fermierul. In functie de punctajul realizat, bancile vor primi o parte din cei 7.000 de miliarde de lei alocati programului. Productia nationala de miere ar putea creste anul acesta cu peste 10% 19 Apr 2010

Productia nationala de miere s-ar putea majora anul acesta cu 10,2%, la 23.700 tone, dupa ce in 2009 s-a ridicat la aproximativ 21.500 tone, datorita cresterii valorii fondurilor europene accesate de apicultorii romani, potrivit NewsIn. De asemenea, potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), numarul de familii de albine este in continua crestere, in 2009 ajungand la 1.110.000 de la 1.109.000, in 2008. "Cresterea numarului de familii de albine se datoreaza accesarii fondurilor prevazute in Programul National Apicol pentru perioada 2008-2010 prin achizitionarea de material biologic necesar repopularii septelului apicol, aspect care a dus la inmultirea si/sau inlocuirea familiilor de albine conform practicilor apicole si implicit la obtinerea unor stupine mai mari, sanatoase si productive", se arata in datele MADR. Conform datelor ministerului de resort, consumul anual de miere pe cap de locuitor in Romania este estimat la circa 500 de grame, mai redus decat in majoritatea statelor europene. Astfel, in Danemarca consumul de miere se ridica pe an la cinci kg/cap de locuitor, in Germania la 1,5-2 kilograme pe cap de locuitor, iar in Ungaria la peste 600 grame.

Totodata, potrivit MADR, si in anul 2009 productia de miere a fost in crestere fata de 2008, cand se ridica la 20.037 tone. Apicultorii romani au accesat anul trecut suma de 7.168.424 lei prin Programul National Apicol, dintr-un buget total alocat pentru 2009 de circa 13,3 milioane lei, dupa ce in 2008 acestia au beneficiat de doar 2.256.238 lei din acest sprijin. Potrivit datelor Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, 5.432 de apicultori inscrisi in diferite forme asociative au beneficiat de ajutorul financiar. Programul National Apicol a fost aprobat in luna mai 2008 si contine tipurile de activitati care pot fi finantate si conditiile de acordare a sumelor pentru apicultorii organizati in asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative sau grupuri de producatori. Ajutorul financiar se acorda pentru obtinerea unor produse apicole de calitate, pentru profilaxia si combaterea varoozei, dar si pentru repopulare. Comisia Europeana participa la finantarea acestor masuri cu pana la 50% din cheltuielile efectuate de Romania pentru fiecare actiune, excluzand TVA.

Piata ca o jungla Data publicarii:21 februarie 2006 | Autor: Ioana Mihai

Producatorii din agricultura Romaniei vor intra peste putin timp pe piata concurentiala a Uniunii Europene. Fermierilor romani li se vor aplica aceleasi cerinte de calitate, dupa perioadele de tranzitie negociate, dar vor primi numai 25% din subventia pe care o primeste un producator din vechile state membre ale UE. Producatorii din agricultura Romaniei vor intra peste putin timp pe piata concurentiala a Uniunii Europene. Fermierilor romani li se vor aplica aceleasi cerinte de calitate, dupa perioadele de tranzitie negociate, dar vor primi numai 25% din subventia pe care o primeste un producator din vechile state membre ale UE. Un producator roman are nevoie de un milion de euro pentru a intra cu un produs pe piata romaneasca. Unul din actuala UE plateste cateva mii de euro. Sunt numai doua exemple practice legate de puterea unei companii de a rezista pe piata si la provocarile pietei. Este o parte a integrarii Romaniei in UE, un capitol care nu a fost negociat in particular, dar pe care orice jucator din economie va trebui sa il descopere. Exemplele de mai sus demonstreaza ca piata UE nu va fi, in nici un caz, o pajiste inverzita pe care firmele romanesti vor putea zburda in voie; si sunt numai doua exemple. Paradoxal, conform ultimelor doua studii realizate de Eurochambers (reteaua de camere de comert si industrie europene) in anii 2003 si 2004, companiile romanesti se arata optimiste. Din cele peste 500 de firme romanesti chestionate in 2003, 97% se pronuntau in favoarea aderarii la UE, dar 43% nu incepusera pregatirile pentru a se adapta acuis-ului comunitar si numai 12% intocmisera o estimare a costurilor legate de aceasta actiune. In 2004, cand au fost chestionate peste 800 de companii din Romania, proportia sustinatorilor aderarii a scazut la 92%, dar crescuse procentajul celor care declarau ca nu au inceput pregatirile - 56%. Optimismul romanilor se afla in contrapondere cu nivelul de informare in privinta aderarii. Si in 2003 si in 2004, numai 4% din companii se declarau de deplin informate asupra implicatiilor intrarii pe piata comuna.

Dar ce este competitivitatea? Mark McCord, de la Centrul pentru Intreprindere Privata din Romania defineste competitivitatea unei natiuni drept puterea acesteia de a crea bogatie, atat in privinta castigurilor cetatenilor si companiilor, cat si in domeniile infrastructurii sociale, de invatamant si politice. In cazul unei companii, competitivitatea este puterea de a crea profituri si e strans legata de reducerea constanta a costurilor, calitate crescuta a produselor, respectarea termenelor de livrare, adaptabilitate si aliniere la evolutia tehnologica. Ar mai fi necesare o strategie bine definita pentru promovarea produselor, o identitate bine marcata a acestora, si nu in ultimul rand, cercetare. Toate acestea par fraze dintr-un manual, dar cine le interpreteaza asa nu va fi in stare sa reziste pe piata europeana. Cu ce se lauda Romania in prezent? Cu costul redus al fortei de munca, care nu e un atu. ,,Daca si dupa 2007 vom fi in continuare apreciati pentru costul redus al fortei de munca, inseamna ca am intrat degeaba in UE. Scoala romaneasca a creat, in ultima perioada, prea putini tehnicieni si avem o problema severa cu calificarea fortei de munca, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Problemele vor aparea si din cauza cresterii costurilor de productie, care ar putea afecta industrii cum este cea a lohn-ului. In cativa ani, inainte si dupa aderare, 75% din companiile poloneze de confectii au disparut din aceasta cauza iar contractele au fost preluate de romani, spune Liviu Voinea de la Grupul pentru Economie Aplicata. Unde va ajunge Romania si companiile care ii dau forta, atata cata este, dupa 2007? ,,Exista riscul de a deveni o natiune de salariati, o simpla piata pentru celelalte economii performante, crede Adrian Izvoranu, directorul general al Confederatiei Patronale a Industriei, Serviciilor si Comertului din Romania (CPISC). Companiile nu sunt pregatite pentru aderare, nu sunt pregatite sa inteleaga ce inseamna aderarea. Nu stiu cate vor disparea dupa momentul aderarii, dar numarul nu va fi mic. Vor fi afectate in special IMM-urile, spune Dinu Patriciu, presedintele Confederatiei Nationale a Patronatului Roman. Un proces firesc pentru a preveni efectele integrarii va fi asocierea. Dar din punct de vedere al consumatorului final, integrarea va fi benefica, precizeaza Liviu Voinea. Vor castiga cursa cei care vor depasi problemele pe care le au si se vor orienta pentru a deveni parteneri cu marile companii , crede Mihai Manolui, secretar general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania. Potentiale tinte pentru companiile romanesti? Micile nise de piata - componente auto, tehnologia informatiei, vinuri - par a fi cele mai fezabile pentru firmele medii si mici. AOAR a identificat si o serie de sectoare ce vor beneficia de fondurile europene ce vor intra in Romania - cele din domeniul IT, de constructii, de infrastructura, precum si cele din sectorul tehnologiilor de mediu. Daca va fi afectat, lohn-ul romanesc va trebui sa speculeze ceea ce ii va fi ramas competentele si cunostintele transferate de partenerii externi, posibilitatile de a subcontracta productia in zona fostei URSS, precum si marea provocare pe care o reprezinta recastigarea pietei interne. Europa si-a propus, in anul 2000, sa devina cea mai competitiva economie din lume in decurs de zece ani. Agenda Lisabona a fost, dupa cum recunostea chiar grupul de experti europeni condusi de fostul premier olandez Wim Kok care a realizat anul trecut o analiza a strategiei, un obiectiv prea ambitios.

Dar chiar si in conditiile revizuirii obiectivelor Agendei Lisabona, Romania tot va trebui, dupa aderare, sa isi asume strategia si sa incerce sa elimine, alaturi de noile state europene, handicapul care o separa de cele 15 vechi state membre. Specialistii Grupului de Economie Aplicata spun ca ignorarea Agendei Lisabona ar putea aduce un risc considerabil, pe termen mediu si lung, pentru dezvoltarea coerenta a Romaniei intr-o UE largita, chiar daca obiectivele stabilite in capitala Portugaliei nu sunt obligatorii. Cu cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 0,4% din PIB fata de 2% din PIB in UE si cu cheltuieli de formare a personalului de 1,9% din PIB fata de 20% din PIB in UE, suntem la a zecea parte de unde ar trebui sa fim , apreciaza Liviu Voinea. Un aspect favorabil in marea de incertitudini a aderarii este cresterea atractivitatii mediului de afaceri. Romania a urcat opt locuri, pana pe pozitia 38, intr-un clasament realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) in randurile a 60 de tari, in functie de atractivitatea mediului de afaceri previzionata pentru perioada 2005-2009. Dar a ramas, totusi, in urma unor state ca Bulgaria si Slovacia. AOAR a prognozat ca nivelul investitiilor straine nu va creste substantial, dar ca natura acestora se va modifica, in urma finalizarii procesului de privatizare si a cresterii proceselor de fuziuni si achizitii. Intrarea decisa a Vodafone in Romania, precum si interesul declarat al Deutsche Bank pentru BCR - adica intrarea unor grei , de care Romania a fost lipsita pana acum (cu exceptia Renault) - par sa confirme scenariul asociatiei patronale. In final, trebuie evidentiat, iar si iar, rolul pe care administratia trebuie sa si-l asume. Experienta aderarii Greciei arata ca economiile care nu utilizeaza eficient fondurile europene, in special din cauza coruptiei, inregistreaza regrese in prima perioada de dupa aderare. In Gre-cia PIB pe locuitor s-a redus de la 70% din media tarilor comunitatii cu 5 ani inainte de aderare la 61% din aceeasi medie la 10 ani dupa aderare.

COMUNICAT DE PRES Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Daniel Constantin, a susinut, miercuri, 16 mai 2012, o conferin de pres la sediul Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR). Cu aceast ocazie, ministrul Daniel Constantin a prezentat concluziile lucrrilor Consiliului de Minitri desfurat la Bruxelles n perioada 14 15 mai 2012 i detalii privind discuiile cu Dacian Ciolo, comisarul european pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, i Maria Damanaki, comisarul european pentru Afaceri Maritime i Pescuit. n cadrul ntlnirii cu Dacian Ciolo, ministrul romn al agriculturii a prezentat poziia Romniei fa de proiectul de reform al politicii Agricole Comune 2014 2020. De asemenea, ministrul Daniel Constantin a vorbit despre dou proiecte deosebit de importante: programul viznd susinerea sectorului de irigaii cu finanare din fondurile structurale comunitare. Al doilea proiect prezentat comisarului Ciolo vizeaz dezvoltarea unui nou concept de dezvoltare a satului romnesc, care s aib la baz ca instrument de finanare noul pachet financiar 2014-2020. Cred c putem s construim mpreun cu cei care se ocup n Romnia de aceste analize i cu Comisia European, s gsim cea mai bun metod astfel

nct satul romnesc s se dezvolte i din punct de vedere al puterii de cumprare, al crerii de locuri de munc. Cetenii din mediul rural trebuie s se bucure de facilitile, care n mare parte s-au dezvoltat n aceast perioad prin Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013, susine ministrul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale. Cea mai important ntlnire a fost, n opinia ministrului, cea cu Maria Damanaki, responsabilul european pentru Afaceri Maritime i Pescuit. Un angajament pe care l-am luat ctre comisarul european, () a fost acela ca n cel mai scurt timp s ncercm remedierea deficienelor, a spus ministrul Agriculturii. Prima msur anunat, cu aceast ocazie, este demiterea ntregii conduceri de la Autoritatea de Management pentru Programul Operaional pentru Pescuit. Sper s putem, n termenul pe care l avem, pn la 13 iulie, s vorbim de ridicarea interdiciei pe care o avem n momentul de fa, ntreruperea plilor de la Comisia European, a declarat ministrul Daniel Constantin. Iata pe ce da Agricultura peste 100 MILIOANE de lei 16 Mar 2012 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a lansat Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala (RNDR), finantata cu 108 milioane lei pana in 2015, prin care fermierii vor primi asistenta pentru proiecte prin care pot dezvolta afaceri locale cu bani europeni, anunta Mediafax. Pana in prezent, RNDR are 530 de membri inscrisi si 81 de grupuri de actiune, selectati anul trecut de minister. In retea se pot inscrie in continuare fermieri, administratii publice locale, ONG-uri si alti jucatori implicati in dezvoltarea mediului de afaceri din zonele rurale. Implementarea proiectului a fost externalizata de MADR catre firma spaniola Innovacion y Desarrollo Local SL-IDEL, care va adimistra Unitatea de Sprijin a Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala (USR). Astfel, MADR a incheiat un acord cadru pe o perioada de patru ani cu firma spaniola Innovacion y Desarrollo Local SL-IDEL de 108 milioane lei. Acordul cadru contine contracte subsecvente care vor fi incheiate anual. In acest an valoarea contractului subsecvent este de 24 milioane lei. USR va acorda membrilor retelei asistenta, informatii cu privire la Programul National de Dezvoltare Rurala de ordin tehnic, instruire si promovarea bunelor practici. USR are sediul central la Bucuresti si alte opt centre regionale la Timisoara, Bucuresti, Craiova, Zalau, Iasi, Targoviste, Braila si Targu-Mures. "Reteaua trebuie sa asigure o mai buna coordonare a grupurilor de actiune locala. Fiecare grup va putea depune proiecte locale de pana la 200.000 euro, iar plafonul maxim este de 2,8 milioane euro pe grup, deci fiecare grup poate avea pana la 13 proiecte. Recomand ca acesti bani sa fie folositi pentru a dezvolta afaceri locale si nu pentru a dezvolta infrastructura locala, care are si alte posibilitati de finantare", a afirmat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia. El a afirmat ca programul demareaza cu o intarziere de trei ani fata de celelalte state europene, intucat licitatia pentru selectarea administratorului retelei a fost contestata. Strategiile locale de dezvoltare a mediului de afaceri sunt finantate din fonduri europene, prin axa Leader, lansata in 2010. Prin aceasta axa, grupurile de actiune locala selecteaza proiecte pe care le considera importante pentru comunitatea pe care o reprezinta. Dupa ce grupurile

aleg proiectele la nivel local le trimit autoritatii de management din MADR si USR pentru aprobare. Totodata, Fuia a spus ca prin intermediul grupurilor de actiune locala, fermierii se pot organiza si aplica cu proiecte prin care sa infiinteze depozite pentru stocarea produselor, astfel incat sa le poata livra retelelor de supermarketuri. Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala va asigura participarea grupurilor de actiune locala la evenimente internationale, va organiza seminarii, conferinte si sesiuni de training pentru fermieri. "Reteaua nu este un instrument prin care sa masuram cifre de afaceri sau suprafete arabile, ci este un instrument pentru diseminarea informatiilor atat in ceea ce priveste Programul National de Dezvoltare Rurala din prezent, cat si din viitor. Reteaua are o componenta de networking, prin dezvoltarea unor centre locale cu grupuri de lucru", a spus directorul general de dezvoltare rurala din MADR, Cornelia Mihai. MADR a lansat o noua sesiune de selectare a proiectelor propuse de grupurile de actiune locala, in perioada 1 martie-20 aprilie. Evaluarea va incepe dupa 20 aprilie si va dura aproximativ 60 zile.

Deutsche Welle: Reinviem agricultura? Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a anuntat ca Romania va incerca sa instituie un moratoriu privind vanzarea terenurilor agricole pana in 2020. Grabita sa se "modernizeze", Romania a neglijat agricultura mizand pe comert, industrie si servicii. Anul acesta, in contextul caderii economiei, agricultura a facut insa un semn: cresterea norocoasa si salutara a productiei a reamintit lumii politice ca Romania a fost, totusi, dintotdeauna o tara cu vocatie agrara, scrie Deutsche Welle. Este momentul unei reflectii mai adancite. De ce au neglijat romanii terenurile agricole, preferand sa-si castige existenta ca lucratori (adesea zilieri agricoli) in Italia sau Spania?