Agricultura in Romania

Curs: Politici şi strategii globale de securitate

alimentară

Profesor coordonator: Diaconescu Daniela

Student: Ardelean Patrick – Paul
 Agricultura in Romania
România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008,
aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate. Valoarea producției agricole
din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010. Producția vegetală a fost în valoare de
43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au
cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%). În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost
de 59,9 miliarde lei (scădere), și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%).
Agricultura în România are o valoare de 5% din produsul intern brut și angrenează
30% populația activă ocupată.
În anul 2013, agricultura a adus 18,5 miliarde de euro în economie, acesta fiind cel
mai bun rezultat din istorie.
În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde
de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro. În anul 2010, România a avut un deficit extern
de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul
2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a
importat de 3,7 miliarde de euro.
Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de
aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de
kilograme.
Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din
populație lucrând în acest domeniu.Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea
tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de
capriciile vremii.
Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală,
evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011.

Suprafata agricola
Având o suprafață agricolă de 14.741 mii hectare (sau 61,8% din suprafața totală a
țării) în anul 2005, România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de
Est Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone
defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de
producție în regiunile de sud și de vest ale țării.
În iulie 2011, suprafața agricolă a României era de 14,7 milioane de hectare, dintre
care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5
milioane hectare fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și
pepiniere (1,4%).

În 2013, suprafața agricolă a României era de 13,9 milioane de hectare, dintre care
8,2 milioane hectare teren arabil.
Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul
suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor a constituit cauza principală
a reducerii suprafețelor agricole în ultimii douăzeci de ani. Reducerea suprafețelor de teren,
prin includerea acestora în zona urbană, reprezintă un fenomen întâlnit în zonele cu
productivitate mai mare, în timp ce schimbarea categoriei de folosință a terenului agricol în
cel forestier apare, în special, în zonele defavorizate. Pădurile acoperă o suprafață
importantă, însă se situează încă sub potențial.
Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectare cu floarea-soarelui, 191.000
hectare cu soia și 110.000 hectare cu rapiță. În anul 2009, România a cultivat cereale pe o
suprafață de 5,3 milioane hectare, în creștere cu 145.000 ha. În anul 2008, la nivel național,
suprafața destinată cerealelor și plantelor tehnice a crescut cu 15% față de anul 2007, de la
5,6 milioane de hectare la 6,6 milioane de hectare.
Suprafața dedicată pomiculturii s-a diminuat după Revoluție. Astfel, suprafața de
livezi a scăzut de la 239,5 mii hectare în anul 1989, la 196 mii de hectare în 2001 și 50 mii de
hectare în 2011.

Tehnologia
În statele europene, consumul mediu de îngrășământ activ la hectar este de 200-250
kg, în timp ce în România această medie nici nu trece de 70 kg.
În prezent (mai 2009), se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru
563.000 de hectare de teren agricol, din care 553.000 de hectare (respectiv 99%) sunt
contractate de organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.
La capitolul irigații România are un deficit de 2,6 milioane hectare neudate. Pe hârtie,
suprafața irigată este de circa 300.000 de hectare, dar faptic sunt doar 100.000 de hectare.
Alte surse indică o suprafață de 560.000 hectare irigate.
Înainte de 1989, România avea o rețea de irigații întinsă pe o suprafață de 3,2
milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalațiile fiind furate sau lăsate
în paragină. Majoritatea sistemelor de irigații funcționale în 1989 au fost dezmembrate, iar
altele nu prea s-au mai construit.
Conform unor estimări sunt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la
punct un sistem de irigații la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un
hectar de teren costă în jur de 7.000 de euro.
 Subventii
Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România,
fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la 175
euro/ha, valoarea totală a subvențiilor fiind de 1,3 miliarde euro.
În anul 2009, România se afla pe poziția a opta în Uniunea Europeană în funcție de
fondurile europene atrase în agricultură, de 2,1 miliarde de dolari, cei mai mari beneficiari
fiind Franța (9,87 miliarde de euro), Spania (7,26), Germania (6,9) și Italia (6,08), urmați de
Marea Britanie (4,04), Polonia (3,72) și Grecia (3,05).

Producția
Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul țării (anul 2007), față de 12,6% în 2004. Circa trei
milioane de români lucrează în agricultură, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate
(august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente în țările occidentale. Agricultura României
este departe de ceea ce se practică în Europa atât ca producție, cât și ca tehnologie.
Produsele „made in România” sunt prezente în cantități mici pe piața externă, în timp ce
importurile cresc de la an la an în perioada interbelică devenind un importator net, pe
anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele și legumele.
Suprafața cultivată cu cereale pentru boabe grâu, porumb, orz, orzoaică și ovăz a
crescut de la 5,04 milioane hectare în 2010 la 5,24 milioane hectare în anul 2011, iar
producția a crescut de la 16,71 milioane tone în 2010 la 20,78 milioane tone, în anul 2011
Prin comparație, Ucraina a obținut 39,2 milioane de tone de cereale în 2010. La nivel
mondial, FAO a estimat pentru 2011 o producție de cereale de 2,3 miliarde tone, din care
674 milioane tone de grâu.
Suprafața cultivată cu oleaginoase a fost de 1,246 milioane ha în 2008, față de 1,340
milioane ha în 2007.
În anul 2008, suprafața cultivată cu leguminoase a fost de 37.000 de hectare, față de
44.000 de hectare în 2007.
În anul 2011, suprafața cultivată cu legume a fost de 42.705 hectare iar producția a
ajuns la aproape 3,5 milioane tone, cu 400.000 tone peste cea obținută în 2010. Din această
cantitate, în solarii au fost obținute 156.800 tone, iar în sere 28.481 tone. Suprafața ocupată
de solarii este de 3.000 hectare, iar de sere de 317 hectare.
România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania
și Polonia, și pe locul 6, ca producție, după Germania, Polonia, Olanda, Franța și Marea
Britanie, având în anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii
Europene.
 Producția de varză la hectar a fost de 21.428 kg/ha în anul 2008 și la 22.883 kg/ha în
anul 2009.

Producția de roșii la hectar a fost de 15.886 kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în
anul 2009.
În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o
producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul
2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de
hectare.
În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de
anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față
de 2008. În anul 2010, producția a fost de 660.000 tone de pepeni verzi și galben.
Producția de ciuperci de cultură a fost de 500 de tone în anul 2005, de 60 de tone în
anul 2004 și de 34 de tone în anul 1999.
În anul 2001, producția de struguri a fost de 953.981 de tone, media la hectar fiind
de 6.000 de kilograme. În anul 2008, producția de vin din România a fost de aproximativ 6,3
milioane de hectolitri de vin, în condițiile în care media producției din ultimii ani a fost de
5,5 milioane de hectolitri de vin.

Silvicultura
Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric de
gospodărire eficace, prin care au ajuns la un standard înalt și un potențial economic
important. În anul 2005, sectorul contribuia cu peste 9% la exporturile țării, reprezentând
3,5% din PIB.
Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră (6.742,8 mii hectare) reprezintă
28,28% din fondul funciar al României. Acesta este compus din păduri (6.233 mii hectare),
reprezentând 92,4% și alte terenuri acoperite cu vegetație forestieră. Ponderea suprafețelor
împădurite în totalul suprafeței României se situează sub media europeană și cu mult sub
nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil, având în vedere
condițiile naturale ale țării (32-35%).

Vânătoarea
Fondul de vânătoare al României este de 22 de milioane de hectare, împărțit în 2.100
de fonduri de vânătoare. Suma totală, anuală, încasată la bugetul de stat de pe urma
vânatului este de 600 de mii de euro, din care 200 de mii provin de la AGVPSR.
În sezonul mai 2008 - mai 2009, în pădurile României existau 167 de mii de căprioare,
iar cota de vânătoare a fost de 10.200 de exemplare, din care au fost împușcate 9.000. Au
fost 59.218 mistreți, o cotă de vânătoare de 16.660, împușcați 14.000. S-au numărat 1,41
milioane iepuri, la o cotă de 134.000, din care au fost sacrificați - 113.000. Au fost
înregistrați 367.000 de fazani, la o cotă de 69.000, din care împușcați - 56.000.

Piscicultura
Din punctul de vedere al potențialului piscicol, România se situează pe primul loc în
Europa de sud-est, cu o rețea hidrografică de 843.710 ha.

În România există, răspândite în 38 de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii

piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de
păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun,
caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău,
știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual.

Zootehnie
Porci
În anul 2007, producția de lână a înregistrat o creștere cu 8,5% față de 2006, fiind
colectate 21.025 de tone.
În anul 2007, producția totală de ouă a scăzut cu 12,2%, la 6,52 miliarde bucăți.
În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și
gospodării ale populației, din care aproape 1,4 milioane în exploatații profesionale și 3,8
milioane în gospodăriile populației.
Bovine
În anul 2010, în România existau aproximativ 1,9 milioane de capete de bovine, din
care 1,8 milioane (91,5%) se aflau în proprietatea fermelor de subzistență - persoane fizice -
în timp ce restul de 170.000 de animale erau exploatate în ferme industriale. În anul 2010,
crescătorii români au trimis la export 51.000 de tone de bovine vii în valoare totală de 98,8
milioane de euro, în creștere valorică cu o treime față de anul anterior.
În anul 2007, producția totală de lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de
vacă a fost de 54,5 milioane hectolitri.
Ovine
Anual, România exportă ovine și carne de oaie în valoare de circa 150 de milioane de
euro, fiind pe locul patru în UE.[126] În anul 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi
și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de
la UE.
Avicultura
 Carnea de pui necesară pentru consumul local este asigurată în mare parte din
producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din
străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone.
Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul
2008). Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de
tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul de 30% din importuri.

Apicultura
În anul 2003, apicultura din România a înregistrat cea mai mare producție de până
atunci, peste 20.000 tone de miere, cu o valoare de 45-48 milioane de euro. Din această
cantitate, 11.000 de tone a fost exportată pe piețele europene și americane.
În anul 2009, producția a fost de 21.500 iar în 2008 a fost de 20.037 de tone.
Numărul de familii de albine este în continuă creștere, în 2009 ajungând la 1.110.000 de la
1.109.000, în 2008. Apicultorii români au accesat în anul 2009 suma de 7,1 milioane lei prin
Programul Național Apicol, dintr-un buget total alocat de circa 13,3 milioane lei, după ce în
2008 aceștia au beneficiat de doar 2,2 milioane lei din acest sprijin.

Flori
În România se vând anual aproximativ 1,4 miliarde de fire de flori tăiate, 90% din
acestea fiind aduse din țări precum Olanda, Italia, Turcia, Ungaria și chiar Thailanda.

Tutun
Suprafața cultivată cu tutun s-a redus de la 13,5 mii de hectare în 1998 la 1,6 mii de
hectare în anul 2008. În anul 2008, producția obținută de cei 152 de cultivatori a fost de 1,8
mii de tone.

Comertul exterior
În anul 2010, România a vândut în stăinătate, 8,5 milioane tone de produse agro-
alimentare, în special cereale și tutun. Au fost exportate două milioane tone de porumb
pentru suma totală de 388 milioane euro, 2,5 milioane tone de grâu pentru 380 milioane
euro, un milion de tone de rapiță pentru 334 milioane euro și 23 mii tone de tutun pentru
380 milioane euro.
În anul 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9
miliarde de euro și a importat alimente de 3,7 miliarde de euro.
 Bibleografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_României