Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

Facultatea de Management şi Turism Rural

SITUAŢIA FONDULUI FUNCIAR DUPĂ MODUL DE FOLOSINŢĂ

LA NIVEL NAŢIONAL ÎN INTERVALUL 2007-2013

​Student : Crăciun Alexandra-Nicoleta

Profesor coordonator : Conf. dr. Anda Milin
Specializarea : Administrarea afacerilor agricole
Anul I Master

Timişoara 2021

1
 CUPRINS

Introducere - Fondul funciar al României…………………………………………………....3

Suprafaţa arabilă pe cap de locuitor…...…………………………………………………….7
Situaţia terenurilor agricole………..…………………………………………………………..8
Producţia ramurii agricole……………………………………………………………..……..10
Situaţia exploataţiilor agricole………………………………………………………….……..11
Situaţia terenurilor neagricole………………………………………………………………...12
Situaţia fondului funciar după modul de folosinţă la nivelul judeţelor Arad şi Timiş în intervalul
2007-2013………………………………………………………………………………………………..13
Concluzii………………………………………………………………………………………………….26
Bibliografie……………………………………………………………………………………………….29

2
 INTRODUCERE
FONDUL FUNCIAR AL ROMÂNIEI

​ ​ Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor cuprinse intre granitele tarii
indiferent de categoria de folosinta si de proprietar. Conform Legii 18/1991 “ Terenurile
de orice fel, indiferent de destinatie, de titlu pe baza caruia sunt detinute sau de
domeniul public sau privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei “ .

Suprafaţa României este de 238 391 kmp, comparabilă cu cea a Marii Britanii,
ceea ce situează România pe locul 80 în lume şi pe locul 13 în Europa ca mărime.
România are o formă ovală, întinzându-se pe 735 km de la vest la est şi pe 530
km de la nord la sud.

Distribuţia suprafeţei: teritoriu arabil (39,2%), păduri (28%), pajişti şi fâneţe

(20,5%), vii şi livezi (2,3%), clădiri, drumuri şi şosele (4,5%), ape şi iazuri (3,7%), alte
zone (1,8%).

Conform articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o organizare

administrativă pe comune, oraşe şi judeţe.

Comuna, unitatea elementară de organizare administrativă, este formată

dintr-unul sau mai multe sate şi este condusă de un consiliu local şi un primar ales.
România are 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv cu o medie de cinci
sate pe comună.

Oraşul este unitatea administrativă condusă de un consiliu local şi un primar

ales. Oraşele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de oraşe,
dintre care 82 sunt municipii.

Judeţul este unitatea administrativă condusă de un consiliu judeţean şi un

prefect. Consiliul judeţean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale
şi orăşeneşti, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de
importanţă la nivel judeţean. Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ pentru a fi
reprezentantul său local. România are 41 de judeţe plus municipiul-capitală Bucureşti,
care are un statut similar cu acela de judeţ. Un judeţ are, în medie, o suprafaţă de 5800
km.p. şi o populaţie de 500 000 de locuitori.

Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre ramurile importante ale

economiei româneşti. Contribuţia agriculturii, silviculturii, pisciculturii în formarea
Produsului Intern Brut se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre
ale UE se situează la aproximativ 1,7%.

3
 Din datele RGA 2010, din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul
României, suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole este de circa 13,3 mil. ha
(55,9 %), din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil.

După modul de folosinţă, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafaţa agricolă.
Cerealele şi plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafaţa arabilă.

Fondul funciar și, în mod corespunzător, dreptul de proprietate și celelalte 

drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidenţă funciară şi de publicitate 
imobiliară prevăzute de lege. 

Fondul funciar este reglementat de Legea fondului funciar, legea nr. 18/1991, 
republicata 1998. 

Art. 1 Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt
deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al
României.

Art. 2 În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:

a)terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume:

- terenurile agricole productive

- arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi,

pajiştile permanente, serele, solarele, răsadniţele şi altele asemenea;

- cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice,

păşunile împădurite;

- cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole şi

de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi
spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole;

- terenurile neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de

ameliorare şi folosite pentru producţia agricolă; (la data 28-Jul-2017 Art. 2, litera A. din
capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din Legea 186/2017 )

b)terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care

servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate
împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene,
torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

4
 c)terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de
apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare
şi al mării teritoriale;

d)terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt

amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi
forestiere;

e)terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile

rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi
instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de
telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel,
pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi
siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.

Indicatorul 1 – Suprafața fondului funciar pe forme de proprietate, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare si judete
Definire indicator: Fondul funciar este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul (public, privat,
cooperatist, obstesc etc.) din care fac parte. Periodicitate indicator: Anuală
Indicatorul 2 – Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de irigații și suprafața
agricolă irigată, pe categorii de folosință a terenurilor, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe
Definire indicator: Suprafata amenajată pentru irigații reprezintă ansamblul lucrărilor
efectuate pentru a se asigura aprovizionarea controlată cu apă, a culturilor agricole în
vederea măririi producției agricole și asigurării independenței acesteia față de
condițiile meteorologice.
Indicatorul 1 – Suprafața fondului funciar după modul de folosință, pe județe
Suprafața României este de 23.839.071 hectare, din care 61% constituie terenurile
agricole. Cele mai mari suprafețe agricole sunt cele arabile (64% din terenul agricol),
pășunile și fânețele (33% din terenul agricol). Pădurile ocupă o suprafață de 6.800.872
ha, reprezentând 29% din teritoriul țării, cu 0.32 ha împădurite pe cap de locuitor.

5
6
 Suprafața arabilă pe cap de locuitor
România este pe locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața
arabilă pe cap de locuitor. Raportul dintre suprafața arabilă și numărul de locuitori,
denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin cca 0,41 ha teren arabil, valoare
superioară multor ţări din Uniunea Europeana și aproape dublă față de media Uniunii
Europene care este de 1,212 ha/locuitor.
Producţia principalelor produse agricole pe locuitor

7
 Suprafața cultivată cu grâu şi secară în anul 2011 s-a diminuat uşor faţă de
anul precedent, însă producţia totală a crescut cu circa 22% pe fondul creşterii
considerabile a randamentului la hectar.
Producţia de porumb a crescut în anul 2011 realizându-se 11,6 milioane de
tone, cu circa 28% mai mare decât în anul 2010.
Producția de floarea soarelui din anul 2011 reprezintă un record, fiind în
creștere cu circa 47% faţă de anul precedent.
România ca țară vitivinicolă ocup ă la nivelul Uniunii Europene locul 5 la
suprafaţă viticolă și locul 6 la producţia de struguri şi vin. Suprafața cultivată cu viţă de
vie ocupă circa 1,4% din întreaga suprafaţă agricolă a ţării.

​Situaţia terenurilor agricole

În urma analizei longitudinale a suprafețelor ocupate de terenuri agricole se
observă că față de anul 2002, în anul 2012 suprafața cultivată cu vii și pepiniere
viticole era cu 19% mai mică, iar suprafața ocupată cu livezi și pepiniere pomicole se
redusese cu 18%. În 2003 s-a înregistrat cel mai mare declin, însă rata de creștere a
rămas negativă pe parcursul întregii perioade. În cazul celorlalte tipuri de terenuri
agricole nu s-au înregistrat modificari semnificative.
În ceea ce privește distribuția teritorială a terenurilor arabile, județele care
dispun de terenuri întinse (de peste 220.000 ha) ce constituie totodată o proporție
importantă din suprafața totală a județului (peste 40%), sunt în principal cele situate în
câmpie: Timiș, Arad, Satu Mare, Bihor în vest, Dolj și Olt în sud-vest, Ialomița,
Călărași, Teleorman, Giurgiu, Buzău în sud, Constanța, Brăila, Galați în est și
Botoșani, Vaslui, Iași în nord-est. De o suprafață arabilă peste medie dispune și județul
Tulcea, însă ponderea acesteia de numai 34% din totalul județului.
Terenurile ocupate cu fânețe și pășuni se regăsesc în special în zonele cu relief
montan și deluros. Județele cu mai mult de 115.000 ha, reprezentând mai mult de
20% din totalul suprafeței lor, sunt: Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Alba în centrul țării,
Hunedoara și Caraș Severin în vest, Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor în
nord-vest, Suceava în nord-est, Vâlcea, Argeș și Gorj în sud și sud-vest.

8
 Terenurile ocupate cu fânețe și pășuni se regăsesc în special în zonele cu relief
montan și deluros. Județele cu mai mult de 115.000 ha, reprezentând mai mult de
20% din totalul suprafeței lor, sunt: Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Alba în centrul țării,
Hunedoara și CarașSeverin în vest, Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor în
nord-vest, Suceava în nord-est, Vâlcea, Argeș și Gorj în sud și sud-vest.
Viile și livezile ocupă suprafețe importante în județele: Vrancea, Galați, Buzău,
Costanța în sud-est, Argeș, Prahova și Dâmbovița în sud, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt,
Mehedinți în sud-vest, Iași, Vaslui în nord-est și Satu-Mare în nord-vest.

Producția ramurii agricole

9
 În 2013 și 2014, ponderea principală în valoarea producţiei vegetale au avut-o
cerealele (37% si 34,9%), legumele și pepenii (15,1% și 17,2%) și cartofii (10,6% și
respectiv 10,5%) iar ponderea principală în producția zootehnică au avut-o produsele
obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (27,7% și 28%), bovinele (24,6%
și 25,2%) și păsările (20,3% și respectiv 20,7%).

Situația exploatațiilor agricole

10
 Structura exploataţiilor agricole pe clase de mărime a suprafeței agricole
utilizate – 2010
Exploatațiile de până la 10 ha reprezintă 97,7% din numărul total de exploataţii
și ocupă 38,7% din suprafaţa agricolă utilizată. Exploataţiile între 10 si 100 ha
reprezintă 1,9% din numărul total de exploataţii și ocupă 12% din suprafaţa agricolă
utilizată.
Exploataţiile de peste 100 ha reprezintă 0,4% din numărul total exploataţii și
ocupă 48,9% din suprafaţa agricolă utilizată.

Numărul exploatațiilor agricole în 2013 a fost mai mic decât cel din 2010 cu
circa 6%, ca urmare a procesului de comasare.
Numărul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică în 2013 a fost mai mic
decât cel din 2010 cu 5,9 %.
Numărul exploatațiilor agricole cu personalitate juridică în 2013 a fost mai mic
decât cel din 2010 cu 9,2 %.

11
 Suprafața agricolă utilizată a exploatațiilor agricole în 2013 a fost mai mică
decît cea din 2010 cu circa 1,9% .
Suprafața agricolă utilizată ce revine în medie pe o exploatație agricolă ; a
crescut de la 3,45 ha în 2010 la 3,6 ha în 2013.
Numărul exploatațiilor agricole care au utilizat o suprafață agricolă de pâna la 1
ha a scăzut în anul 2013 față de 2010 cu circa 3,8% .

Ponderea exploataţiilor agricole care utilizează suprafaţa agricolă după statutul juridic
al acestora.

Situația terenurilor neagricole

Suprafața ocupată cu căi de comunicație și căi ferate raportată la totalul
suprafeței județului este de 14% în București, iar media celorlalte județe se situează la
1.7%. Proporții superioare mediei se regăsesc în județele cu relief ușor accesibil,
predominant de câmpie sau podișuri joase: Arad, Timiș în vest, Bihor, Sălaj, Satu
Mare în nord-vest, Iași, Vaslui în nord-est, Vrancea, Galați, Brăila, Constanța în
sud-est, Călărași, Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Prahova, Ilfov în sud și Dolj, Olt în
sud-vest.
Cele mai întinse terenuri ocupate cu construcții raportate la totalul suprafeței
județului sunt în Municipiul București (66%), județele Ilfov (13%), Brașov (6%),
Prahova, Satu Mare (5%) și alte județe în special din zonele de câmpie (Galați,
Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Ialomița, Călărași, Olt, Dolj, Bihor, Satu Mare).
Ponderi mari ale suprafețelor ocupate de ape și bălți se regăsesc în județele situate
pe cursul Dunării (Tulcea cu 40% din teritoriu ocupat de ape și județele: Brăila,
Constanța, Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Galați, Ialomița, Dolj cu mai mult de 2.8%
ape și bălți). La suprafața ocupată de apele fluviului se adaugă lacurile din lunca
Dunării, canalele din Delta Dunării, afluenții fluviului care ating debitele lor maxime

12
înainte de vărsare și lacurile de acumulare construite aici. Ponderi mari ale
suprafețelor ocupate de ape și bălți sunt prezente și în Municipiul București și județul
Ilfov. Pădurile și vegetația forestieră acoperă suprafețe considerabile (peste 40% din
total) în județele cu relief montan: Suceava, Bacău, Neamț în nord-estul țării, Vrancea
în sud-est, Covasna, Brașov în centru, Vâlcea, Argeș în sud, Caraș-Severin,
Hunedoara în vest, Gorj în sud-vest și Maramureș în nord-vest.

Situaţia fondului funciar după modul de folosinţă la nivelul

judeţelor Arad şi Timiş în intervalul 2007-2013

Conform definiţiei din Carta Europeană a Spaţiului Rural, spaţiul rural

cuprinde o zonă interioară sau de coastă care conţine satele şi oraşele mici, în care
majoritatea părţii terenului este utilizată pentru:
• agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit;
• activităţi economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat,
industrie, servicii);
• amenajările de zone neurbane pentru timpul liber şi distracţie (sau rezervaţii
naturale);
• alte folosinţe (cu excepţia celor de locuit)’’​1
La nivel european, spaţiul rural ocupă 85% din suprafaţa teritoriului, cu
decalaj pronunţat faţă de urban în asigurarea calităţii vieţii.
În viziunea europeană satul are trei funcţii principale:
funcţia economică (agricultură, silvicultură, industrie forestieră, artizanat
etc.)
funcţia ecologică (orientată spre conservarea resurselor naturale, spaţiilor
verzi, mediului, peisajelor şi biodiversităţii)
funcţia socio-culturală, menită să asigure şi să lărgească viaţa asociativă
locală.
În România, o localitate rurală este acea localitate în care majoritatea forţei
de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod
specific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de modernizare îşi va
păstra şi în perspectivă specificul rural.
Din punct de vedere al unităţilor administrativ-teritoriale, la 31 decembrie
2011 în Regiunea Vest erau 12 municipii, 30 de oraşe şi 281 de comune, de care
aparţineau un număr de 1.327 de sate.
După mediul de reşedinţă, în Regiunea Vest, aproximativ 37,2% din
populaţie locuiau în mediul rural; la nivel naţional în anul 2011 aproximativ 45,1%
din totalul populaţiei locuiau în mediul rural, ceea ce înseamnă că în Regiunea
Vest există o mai mică concentrare a populaţiei în mediul rural decât nivelul
naţional .

13
 La nivelul judeţelor, situaţia se diferenţiează pentru că în judeţele Arad şi
Caraş-Severin 45% respectiv 44% dintre locuitori locuiesc în spaţiile rurale, o
pondere asemănătoare cu nivelul naţional, pe când în judeţele Timiş şi Hunedoara
aproximativ 38,4% respectiv 23,3% din numărul locuitorilor locuiesc în spaţiile
rurale, totodată judeţul Hunedoara fiind al doilea după judeţul Bucureşti-Ilfov ca
grad de urbanizare.
Sub aspect spaţial, cele mai mari comune din punctul de vedere al
numărului locuitorilor se găsesc în partea de vest a regiunii (subdiviziunile Câmpiei
de Vest) în judeţele Arad şi Timiş, satele fiind în principal de mărime medie
(2.500-5.000 locuitori).
În anul 2011, populaţia Regiunii Vest era de 1.913.831 locuitori,
reprezentând 8,93% din populaţia României. ​Dintre aceştia, 712.836 erau locuitori
ai mediului rural, reprezentând 37.2% din totalul populaţiei Regiunii Vest. Populaţia
pe medii de rezidenţă este mult mai echilibrat distribuită la nivel naţional, fiind
împărţită astfel: 55% în mediul urban şi 45% în cel rural. La nivel naţional,
Regiunea Vest deţine 12,80% din suprafaţa agricolă a României, dispunând de un
important potenţial de valorificare. În cadrul Regiunii Vest sunt anumite diferenţieri
ce se evidenţiază la nivelul judeţelor şi anume că în judeţele Arad şi Timiş,
suprafeţele agricole sunt superioare celor din judeţele Caraş-Severin şi
Hunedoara, primele două dispunând de un mare potenţial conferit de prezenţa
Câmpiei de Vest, pe când în celelalte două relieful predominant este cel al
treptelor mai înalte (munţi şi dealuri), dar cu mari resurse forestiere.

Suprafaţa agricolă totală, pe regiuni de dezvoltare (2011)

REGIUNEA DE SUPRAFAŢĂ AGRICOLĂ

DEZVOLTARE (ha)

Nord - Vest 2.070.817

Centru 1.869.370

Nord - Est 2.122.735

Sud - Est 2.324.779

Sud - Muntenia 2.432.301

Bucureşti - Ilfov 104.877

Sud - Vest Oltenia 1.797.633

Vest 1.868.417

România 14.590.929

14
 Privind categoriile de folosinţă ale suprafeţei agricole se observă câteva
diferenţieri între nivelul regional şi nivelul naţional. Ponderea suprafaţei arabile
a regiunii este mai mică decât media naţională, însă în interiorul regiunii
judeţele Timiş şi Arad deţin ponderi mai mari decât media naţională .

Suprafaţa agricolă, pe categorii de folosinţă - 2011

​ eţin o pondere mai mare decât nivelul naţional; la

În regiune, fâneţele d
nivel regional, ponderea cea mai mare pondere o deţine judeţul Hunedoara şi
cea mai mică judeţul Timiş.
Regiunea deţine o pondere destul de modestă ale suprafeţelor cultivate
cu viţă-de-vie, aceasta fiind de 3 ori mai mică decât nivelul naţional; la nivel
regional cea mai mare pondere o deţine judeţul Arad, fiind urmat îndeaproape
de judeţul Timiş.
Conform Recensământului General Agricol, în regiune, din totalul de
273.891 exploataţii agricole, 71,1% sunt exploataţii care au o utilizare mixtă
(se practică atât cultivarea plantelor cât şi creşterea animalelor), 25,3% sunt
utilizate numai pentru suprafeţe agricole şi 3,6% sunt utilizate numai pentru
creşterea animalelor.
Comparativ cu nivelul naţional, regiunea are o pondere uşor mai ridicată
pentru utilizarea mixtă a terenurilor (atât cultivarea plantelor cât şi creşterea

15
 animalelor) cât şi a exploataţiilor folosite doar pentru creşterea de animale, pe
când exploataţiile folosite doar pentru cultivarea plantelor au o pondere uşor
mai scăzută decât nivelul naţional.

Modul de folosire al exploataţiilor agricole - 2010

La nivel regional se remarcă judeţul Arad printr-o pondere mai ridicată decât
nivelul regional şi naţional pentru folosirea exploataţiilor agricole mixte (culturi şi
animale), judeţul Caraş-Severin cu o pondere mai ridicată decât nivelul regional şi
naţional pentru explotaţiile agricole utilizate doar pentru creşterea animalelor şi
judeţul Hunedoara pentru ponderea mai mare decât nivelul regional şi naţional
pentru exploataţiile agricole utilizate doar pentru cultivarea plantelor.

În ceea ce priveşte producția ramurii agricole în Regiunea Vest, aceasta

este preponderent vegetală. Producția ramurii agricole reprezintă 10,64% din
totalul producției naționale, pentru ca la nivel regional aceasta să reprezinte 69,6%
din totalul ramurii agricole, acesta fiind mai dezvoltată în județele Timiş şi Arad.

Ramură agricolă, din 2011 (mii lei) %

care:

Vegetală 5.664.685 69,6

Animală 2.423.474 29,8

Servicii agricole 53.213 0,6

16
 TOTAL 8.141.372 100

Proprietate privată 7.873.546 96,7

Cerealele sunt cel mai adesea cultivate în Regiunea Vest, în anul 2011
conform datelor statistice atingându-se un vârf al producţiei de 2.648.658 tone,
producţia anului 2011 fiind peste producţia anului 2005 dar cu o fragilitate evidentă
a producţiei de cereale. La nivelul judeţelor cea mai mare producţie se
înregistrează în judeţul Timiş –1.416.496 t, Arad – 926.607 t, Caraş-Severin –
182.569 t şi Hunedoara cu 119,986 t.

Evoluţia producţiei de cereale între anii 2005-2011

În Regiunea Vest, producţia de cereale atinge cote importante de

productivitate, dintre care se evidenţiază grâul, secara, orzul şi orzoaica şi ovăzul
cu productivitate mai mare decât media naţională (kg/ha), dar şi productivităţi ale
porumbului apropiate de media naţională.

Producţia de cereale în anul 2011, pe regiuni de dezvoltare

17
 Judeţul Arad ​se evidenţiază prin productivitatea grâului, secarei, ovăzului şi
porumbului, acestea având o productivitate mai mare decât media naţională.
Comparativ cu nivelul regional, judeţul deţine o productivitate relativ egală pentru
grâu şi ovăz iar la porumb şi secară productivitatea este peste media regională;
Judeţul Timiş, are cea mai mare productivitate la grâu, orz şi orzoaică şi
ovăz, media productivităţii peste cea regională şi naţională. De asemenea,
porumbul deţine o productivitate apropiată de media regională.

Productivitatea cerealele (kg/ha) în anul 2011

Judeţ / Grâu Secară Orz şi orzoaică Ovăz Porumb

Regiunea de
dezvoltare

ARAD 3921 2953 3151 2400 4585

TIMIŞ 4181 2797 4199 3053 4471

VEST 4032 2848 3927 2485 4480

ROMÂNIA 3663 2540 3170 2028 4525

În Regiunea Vest, producţia de sfeclă de zahăr este foarte modestă, fiind

prezentă predominant în judeţul Arad, unde se cultivă 90% din totalul producţiei la
nivelul regiunii, judeţul Timiş contribuind cu 3.406 tone reprezintând 8,65% din
totalul sfeclei de zahăr cultivate în regiune.
Producţia de floarea soarelui​, este superioară valorii din 2005 pentru ca
începând cu anul 2009 producţia de floarea soarelui să înregistreze o creştere
constantă în regiune.

18
 Evoluţia producţiei de floarea soarelui între anii 2005-2011

Producţia de floarea soarelui este modestă în Regiunea Vest (114.047

tone), regiunea ocupând locul V în comparaţie cu regiunile de dezvoltare (fig. 9.9).
Producţia medie la hectar a florii soarelui este de 2.166 kg/ha, fiind superioară
mediei naţionale.

Producţia de floarea soarelui în anul 2011, pe regiuni de dezvoltare

Romania, ca ​ţară viti-vinicolă​, ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5 la

suprafaţa viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi vin.
Principalele soiuri nobile de struguri cultivate în România:
o vinuri albe - Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,
Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Grasa de Cotnari, Chardonnay,
Sauvignon, Traminer roz etc.

19
o vinuri roşii​ -​ Merlot, Fetească neagră, Babească neagră, Cabernet Sauvignon,
Pinot noir, Cadarcă, Burgund mare, Busuioacă de Bohotin şi alte soiuri.

În Regiunea Vest, suprafaţa viilor pe rod este 8.400 ha, din care majoritatea
sunt prezente în judeţele Timiş şi Arad. Printre cele mai importante zone viticole în
judeţul Arad sunt cele din Podgoria Aradului, zona Măderat – Bocsig iar în judeţul
Timiş zona Recaşului, Buziaşul, zona Sânnicolaului Mare (tabelul 9.5).

Suprafaţa viilor pe rod

Judeţ / Regiunea de dezvoltare Vii şi pepiniere viticole

ARAD 3.746

TIMIŞ 3.882

REGIUNEA VEST 8.400

ROMÂNIA 211.347

Evoluţia producţiei de struguri între anii 2000-2011

Producţia de struguri în anul 2011, pe regiuni de dezvoltare

20
 Conform datelor puse la dispoziţie de către INS, suprafaţa amenajată pentru
irigaţii reprezintă un ansamblu de lucrări efectuate cu scopul aprovizionării cu apă
în vederea asigurării independenţei acesteia faţă de condiţiile meteorologice. În
acest sens, conform tabelului de mai jos, Regiunea Vest deţine 49.533 ha de
terenuri de acest gen, doar o pondere foarte modestă din regiune 2,65% deţinând
infrastructura necesară pentru irigaţii (tabelul 9.11). În cadrul regiunii, cele mai mari
suprafeţe amenajate pentru irigaţii se găsesc în judeţul Arad – 27.483 ha (55,5%),
judeţul Timiş – 13.646 (27,5%) şi judeţul Hunedoara cu 8.404 ha (17%).

Evoluţia amenajărilor pentru irigaţii, 2005 – 2011 (ha)

Judeţul / 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea de
dezvoltare

Arad 27.538 27.538 27.538 27.532 27.532 27.506 27.483

Hunedoara 8.419 8.419 8.419 8.417 8.409 8.406 8.404

Timiş 14.078 14.008 13.887 13.786 13.659 13.646 13.646

Regiunea VEST 50.035 49.965 49..844 49.735 49.600 49.558 49.533

România 2.908.21 2.892.05 2.901.93 2.903.56 2.902.37 2.900.05 2.894.64

4 8 1 7 7 3 0

Pe de altă parte, suprafeţele agricole irigate efectiv reprezintă suprafeţe pe

care s-au efectuat irigaţii cel puţin o dată într-un an agricol, la acest indicator
judeţul Arad deţinând aproximativ 96,5% din total suprafeţelor irigate efectiv la
nivelul regiunii, în judeţul Timiş irigându-se efectiv doar 20 de ha de teren arabil.
La nivel naţional, Regiunea deţine doar 0,55% din ponderea suprafeţelor agricole
irigate efectiv.

21
 Evoluţia suprafeţelor agricole irigate efectiv, 2005 - 2011(ha)
Judeţul / 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Regiunea de
dezvoltare

Arad 2.20 554 1.721 2.625 3.578 487 543

2

Timiş 14 : : 9 15 : 20

Regiunea VEST 2.21 554 1721 2634 3593 487 563

6

România 44.64 95.749 315.793 256.359 293.474 83.026 102.83

9 1

Conform INS - Tempo Online, suprafaţa amenajată pentru combaterea

eroziunii solului reprezintă un complex de lucrări hidrotehnice efectuate pentru
reducerea sau stoparea degradării suprafeţei solului.
În anul 2011, Regiunea Vest a deţinut 142.896 ha amenajate pentru
combaterea eroziunii solului în scopul pregătirii pentru activităţi agricole, la nivelul
judeţelor cele mai mari suprafeţe amenajate agricole fiind deţinute de judeţul
Caraş-Severin (32,9%), judeţul Timiş (27,8%), judeţul Hunedoara (23,4%) şi
judeţul Arad (15,9%).
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Forme Macroregiun 2007 Anul 2008 2009 2010 2011 2012 Anul 2013
Modul de de i, regiuni de
UM: Ha
folosinta a propriet dezvoltare si
fondului funciar ate judete Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare

2383907 2383907 2383907 2383907

Total Total TOTAL 23839071 23839071 1 1 1 1 23839071

- - Arad 775409 775409 775409 775409 775409 775409 775409

- - Timis 869665 869665 869665 869665 869665 869665 869665

1468496 1463443 1462142 1461505
Agricola Total TOTAL 14709299 14702279 3 6 7 7 14611883

- - Arad 511224 510770 510624 500354 497551 497463 497524

- - Timis 699470 698024 698638 693417 693034 692301 691299

Arabila Total TOTAL 9423255 9415135 9422529 9404008 9379489 9392262 9389254

- - Arad 350008 349579 349856 349735 349127 349343 350866

- - Timis 530781 526814 533500 531037 530808 532078 531472

22
 Pasuni Total TOTAL 3329984 3333028 3313785 3288725 3279251 3270610 3273961

- - Arad 126533 126505 126109 118236 116078 115756 114187

- - Timis 125504 128781 122525 121347 121735 119386 118671

Finete Total TOTAL 1531491 1532342 1528046 1529561 1554680 1544957 1541854

- - Arad 25502 25528 25495 23707 23694 23694 23450

- - Timis 29482 28984 29215 28619 28106 28377 28632

Vii si pepiniere
viticole Total TOTAL 217968 214463 215382 213571 211347 210475 210270

- - Arad 3603 3577 3577 3538 3746 3738 3775

- - Timis 4457 4301 4228 3871 3882 4115 4121

Livezi si
pepiniere
pomicole Total TOTAL 206601 207311 205221 198571 196660 196753 196544

- - Arad 5578 5581 5587 5138 4906 4932 5246

- - Timis 9246 9144 9170 8543 8503 8345 8403

Terenuri
neagricole total Total TOTAL 9129772 9136792 9154108 9204635 9217644 9224014 9227188

- - Arad 264185 264639 264785 275055 277858 277946 277885

- - Timis 170195 171641 171027 176248 176631 177364 178366

Paduri si alta
vegetatie
forestiera Total TOTAL 6740865 6728627 6752998 6758097 6759140 6746906 6742056

- - Arad 212014 211979 211979 216870 219391 218787 218319

- - Timis 109059 109116 108558 107768 108537 108615 108574

Ocupata cu ape,
balti Total TOTAL 849920 849335 833226 833949 822202 836856 835997

- - Arad 13691 13691 13691 13659 13441 13967 14313

- - Timis 15774 15926 15406 15736 15149 15153 15275

Ocupata cu
constructii Total TOTAL 685735 692078 703262 728261 749386 752361 758303

- - Arad 17352 17841 17982 20516 20572 20698 20408

- - Timis 23312 24347 24281 28923 29023 29653 29908

23
 Cai de
comunicatii si
cai ferate Total TOTAL 390085 390362 389768 388903 388194 388262 389895

- - Arad 14919 14919 14919 14914 14913 14916 14996

- - Timis 18715 18903 18900 18950 18964 18980 19382

Terenuri
degradate si
neproductive Total TOTAL 463167 476390 474854 495425 498722 499629 500937

- - Arad 6209 6209 6214 9096 9541 9578 9849

- - Timis 3335 3349 3882 4871 4958 4963 5227

Judeţul Arad dispune de o suprafaţă totală de 7754 km2 , respectiv 775.409

ha. În perioada analizată suprafaţa totală s-a menţinut absolut constantă. În schimb,
suprafaţa agricolă şi structura acesteia a avut unele mici oscilaţii, nesemnificative de
altfel, motiv pentru care vom analiza şi interpreta doar statistica aferentă anului 2006.
La nivelul acestui an suprafaţa agricolă a fost de 511.562 ha, respectiv 65,97%
din suprafaţa totală.
În structură, la nivelul anului 2006, terenul agricol se prezintă astfel:
• arabil 348.881 ha, respectiv 68,12% din suprafaţa totală;
• păşuni 128.077 ha, respectiv 25,04% din suprafaţa totală;
• fâneţe 25.428 ha, respectiv 4,97% din suprafaţa totală;
• plantaţii viticole 3.605 ha, respectiv 0,7% din suprafaţa totală;
• plantaţii pomicole 5.571 ha, respectiv 1,09% din suprafaţa totală.
Diferenţa dintre suprafaţa totală şi suprafaţa agricolă este deţinută de fondul
funciar şi de terenurile utilizate pentru alte destinaţii: construcţii, drumuri, ape, bălţi
etc.
Suprafaţa agricolă a judeţului, ca de altfel a oricărui judeţ, este împărţită pe
diverse forme de exploatare, cu sau fără statut juridic, cu diverse dimensiuni şi cu
terenul împărţit în mai multe parcele, aspect ce creează dificultăţi tehnologice
deosebite.Pe totalul regiunii statistice Vest există 2.118 unităţi agricole cu
personalitate juridică, din care 649 în judeţul Arad, 805 în judeţul Timiş, 319 în judeţul
Caraş-Severin şi 345 în judeţul Hunedoara, care deţin teren arabil. Un număr de 28
unităţi folosesc terenul agricol pentru practicarea agroturismului şi turismului rural,
respectiv pentru promovarea activităţilor recreaţionale.

24
 Suprafaţa cuprinsă în cadrul unităţilor cu personalitate juridică este de 418.794
ha pe total regiunea statistică V Vest. Judeţul Arad deţine în cadrul acestei forme de
exploataţie 141.621 ha, iar Timiş 247.786 ha, la capitolul teren arabil.
Numărul total al exploataţiilor agricole individuale în judeţul Arad este de
94.200 unităţi în proprietate. Cel mai mare număr de unităţi agricole în terenul aflat în
proprietate se încadrează în clasa de mărime sub 0,1 ha, respectiv 23.921 unităţi.
Odată cu creşterea limitelor claselor de mărime numărul exploataţiilor agricole
individuale cu teren aflat în proprietate se reduce, astfel că la clasa 5 – 10 ha există
doar 7.497 unităţi, iar la clasa peste 100 ha doar 28 de unităţi.
În ceea ce priveşte suprafaţa de teren exploatată şi încadrarea acestora pe
clase de mărime situaţia se prezintă astfel: exploataţiile cu dimensiuni sub 0,1 ha
deţin o suprafaţă totală de 1.121,89 ha. Azi, procesul de evoluţie de la o clasă la alta
este în creştere. Astfel, la clasele următoare de mărime suprafaţa încadrată este din
ce în ce mai mare până la clasa 2 – 5 ha, unde suprafaţa agricolă încadrată este de
60.772 ha. Aceasta înseamnă că media dimensiunii exploataţiilor agricole se înscrie
între limitele 2 – 5 ha. Într-adevăr, calculele arată că în judeţul Arad suprafaţa medie a
exploataţiilor agricole individuale este în jurul a 2,6 ha. În continuare, suprafaţa
încadrată pe clase de mărime scade treptat până la clasa 30 – 50 ha, unde suprafaţa
înscrisă este de 3.234 ha. Aici se produce punctul de inflexiune, astfel că în
continuare suprafaţa încadrată în clasele următoare creşte la 3629 ha în clasa 50 -
100 ha şi la 5.185 ha în clasa peste 100 ha.
La nivelul anului 2006 populaţia totală a judeţului Arad avea următoarea
dispunere pe cele două sexe: 221.309 persoane, respectiv 48,1% de sex masculin şi
239.157, respectiv 51,9% de sex feminin. Iată deci că şi la nivelul judeţului Arad se
confirmă predominanţa sexului feminin faţă de cel masculin. Această tendinţă are nu
numai un caracter naţional, ci chiar mondial.
Din totalul populaţiei ocupate 50.800 persoane activau în agricultură (25,54%),
60.300 în industrie (30,32%), 29.600 în comerţ (14,89%), 10.500 persoane în
transport, depozitare şi comunicaţii (52,87%), restul în alte ramuri ale economiei
naţionale.
Din totalul populaţiei ocupate interesează în mod deosebit numărul salariaţilor.
În anul 2006 existau la nivelul judeţului Arad circa 113.172 salariaţi, în creştere cu
5,12% faţă de anul 2000. În agricultură şi ramurile aferente activau 4.343 salariaţi
(3,83%), iar în industrie 49.152 persoane (43,43%). Ceea ce remarcăm este numărul
extrem de mic al salariaţilor în cadrul ramurii economice a agriculturii.

25
 CONCLUZII
Starea actuală a gospodăriilor populaţiei nu este favorabilă realizării producţiei
agricole performante şi competitive pe piaţa internă şi externă şi performante unui
nivel de viaţă decent producătorilor agricoli.
Exploataţiile agricole, cele din sectorul vegetal în special, se confruntă cu o
dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, maşini şi echipamente
agricole cu un grad ridicat de uzură fizică şi morală.
O agricultură sănătoasă, sub aspect structural, presupune creşterea cu
precădere a ponderii fermelor comerciale din proprietatea producătorilor agricoli
autohtoni. Aceştia reprezintă viitorul agriculturii româneşti, spre aceştia trebuie
îndreptată atenţia organelor decizionale româneşti;

În anul 2011, 37,2% din populaţia regiunii locuia în zone rurale, adică
712.836 persoane, dintre aceştia 93,5% locuiau în aşezări sub 5.000 de locuitori,
doar o comună depăşind 10.000 de locuitori şi anume comuna Vladimirescu din
judeţul Arad (11.799 locuitori). Sub aspect spaţial, comunele cu un număr mai
mare de locuitori erau aşezate lângă localităţile urbane în special în zonele joase
de câmpie, existând o corelaţie între numărul de locuitori al zonelor rurale şi
unitatea de relief.
Se observă aşadar, o zonă cu densitate mai mare în vestul regiunii, zona
periurbană, pe când zonele cu o densitate mai mică (chiar sub 30 de locuitori) se
suprapun zonelor montane.
Numărul total de exploataţii agricole era în anul 2010 de 271.891, dintre care
peste 90% dintre aceastea exploataţii agricole individuale sau întreprinderi
individuale şi familiale.
Trăsătura predominantă a agriculturii regiunii, care şi afectează
competitivitatea acesteia, este existenţa unui număr foarte mare de ferme mici,
care produc în principal pentru autoconsum şi comercializează pe piaţă doar
produsele obţinute şi în paralel fermele foarte mari. Fondul funciar era la sfârşitul
anului 2010 de 3,2 milioane ha, din care suprafaţa agricolă reprezenta 1,86
milioane ha (58,32%), dintre care cca. 93,5% în proprietate privată. După modul de
folosinţă, terenul arabil ocupa cca. 58,3% din suprafaţa agricolă.
Cele mai mari suprafeţe agricole din regiune se află în judeţele cu relief
preponderent de câmpie: Timiş (76,6%) şi Arad (70,2,%). Pădurile şi alte terenuri
cu vegetaţie forestieră sunt în Regiunea Vest în suprafaţă de 1,1 milioane ha, cu
prepondenţă în judeţele Hundoara şi Caraş Severin.
Producţia ramurii agricole este preponderent vegetală cultivându-se în
deosebi porumb (1.570.345 tone - 2011), grâu (820.590 tone - 2011) şi cartofi
(315.076 tone - 2011).
Cultivarea plantelor în Regiunea Vest deţin următoarele coordonate în anul 2011 şi
anume:

26
 • locul IV la producţia de ​cereale c​ u o producţie superioară anului 2005 şi cu
productivitate mai mare decât media naţională la grâu, ovăz, secara şi orzul şi
orzoaica şi productivităţi ale porumbului apropiate de media naţională.
• ​sfecla de zahăr ​se cultivă doar în judeţele Arad (90%) Timiş (8,65%) şi
Hunedoara (1,35%), dintre care judeţul Arad deţine cea mai mare productivitate pe
ţară la sfecla de zahăr.
• Regiunea ocupă locul V la producţia de ​floarea soarelui,​ productivitatea aceasteia
fiind peste media naţională.
​ ste o cultură cu tradiţie în special în judeţele Timiş şi Arad şi deţine
• ​viţa de vie e
locul V pe ţară la producţia de ​struguri ş​ i este uşor sub valoarea productivităţii
naţionale. Suprafaţa viilor pe rod este în Regiunea Vest de 8.400 ha .

Conform datelor înregistrate de Institutul Naţional de Statistică se observă o

mare tendinţă de fluctuaţie a producţiei vegetale, acest lucru fiind datorat cel mai
probabil faptului că există o strânsă legătură între condiţiile meteorologice şi
producţie şi anume că lipsa sistemelor de irigaţii cât şi lipsa precipitaţiilor pot duce
la scăderea producţiei agricole.
Producția principalelor produse agricole vegetale în
Regiunea Vest

2011 (tone) 2011 Produc​ț​ia medie Produc​ț​ia medie

– Regiunea (tone) - la ha (kg/ha) – la ha (kg/ha) -
Vest România Regiunea Vest România

Grâu 820,590 7.131.590 4.032 3.663

Secară 2.011 31.382 2.848 2.540

Orz și orzoiacă 124.363 1.329.692 3.927 3.170

Ovăz 90.299 375.855 2.485 2.028

Porumb boabe 1.570.345 11.717.591 4.480 4.525

Cartofi 315.076 3.638.791 14.004 16.873

Sfeclă de zahăr 39.365 660.497 49.829 35.103

Floarea soarelui 114.047 1.789.326 2.166 1.798

Struguri 20.566 879.487 4.943 4.980

27
Fructe 126.877 1.479.907 - -

Furajere verzi anuale 195.922 3.371.352 16.179 15.323

Furajere verzi perene 1.017.434 10.661.681 19.174 16.213

28
 Bibliografie
https://www.madr.ro/docs/agricultura/agricultura-romaniei-2015.pdf
http://www.eurodetachement-travail.eu/synthese/doc/atelier_agriculture_Lisbonne/Situations/S
ituatia_agriculturii_in_Romania.pdf
http://sdtr.ro/upload/RAPOARTE%20SI%20ANALIZE/Ocuparea%20si%20utilizarea%20tere
nurilor/Ocuparea%20si%20utilizarea%20terenurilor_v2.pdf
https://www.madr.ro/docs/agricultura/fond-funciar/2020/LEGEA-fondului-funciar-nr.pdf
https://www.avocatura.com/d457-ce-inseamna-fond-funciar.html
http://www.uaiasi.ro/revagrois/PDF/2008_3_202.pdf
https://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20-Dezvoltare%20rurala%20versiunea
%202014.pdf

29