Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului

Facultatea de Management şi Turism Rural

STADIUL ACTUAL AL COOPERAȚIEI ÎN

ROMÂNIA

Student : Crăciun Alexandra-Nicoleta

Profesor coordonator : Conf. Dr. Remus Gherman
Specializarea : Forme Economice De Cooperare
Anul II Master

Timişoara 2022

1
 Cuprins

Cooperativa agricolă…………………………………………………………………....3
Principalele beneficii ale asocierii în cooperative…………………………………...….7
Principalele obligații ale membrilor cooperativelor……………………………………..9
Principalele obligații ale cooperativei…………………………………………………..10
Înființarea cooperativelor agricole……………………………………………………...11
Cooperativele agricole din România - Stadiul actual și obiective 2027……………….15
Bibliografie…………………………………………………………………………….18

Cooperativa agricolă

2
 Cooperativa agricolă este o organizație economică formată prin asocierea liber consimtita
a unui grup de persoane pentru producerea, cumpararea, desfacerea in comun a unor produse,
pentru prestarea unor servicii in interesul privat al membrilor săi respectând principiile
cooperatiste:

a. principiul asocierii voluntare și deschise, potrivit căruia cooperativele sunt entități

juridice voluntare care se constituie pe baza liberului consimțământ și sunt deschise
tuturor persoanelor capabile sa utilizeze serviciile lor și care sunt de acord să își asume
responsabilitățile calității de membru cooperator, fără nici un fel de discriminare pe
criterii de naționalitate, origine etnica, religie, apartenenta politica, origine sociala sau
sex;
b. principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, potrivit căruia cooperativele
sunt organizații democratice care sunt controlate de către membrii cooperatori care
participa la stabilirea politicilor și adoptarea deciziilor. Persoanele care activeaza ca
reprezentanti alesi sunt raspunzatoare in fata membrilor cooperatori;
c. principiul participării economice a membrilor cooperatori, conform căruia membrii
contribuie in mod echitabil la constituirea proprietății cooperativei agricole, exercitand
asupra acesteia un control democratic. Cel putin o parte a acestei proprietatii este
indivizibila. Membrii cooperatori primesc, de regula, o compensatie limitata in bani sau
in natura, din profitul stabilit pe baza situației financiare anuale și a contului de profit și
pierdere, proporțional cu participare fiecaruia la profitul realizat de către cooperativa la
care este membru. Membrii cooperatori aloca din profitul net al cooperativei agricole
sumele necesare realizării următoarelor scopuri: dezvoltarea cooperativei agricole,
recompensarea membrilor cooperatori in raport cu participarea la activitatea cooperativei
agricole sau sprijinirea altor activități aprobate de către membrii cooperatori;
d. principiul autonomiei și independenței cooperativei, potrivit căruia cooperativele sunt
entități juridice autonome bazate pe autoajutorare și sunt controlate de catre membrii lor.
Intrarea in raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu Guvernul, ori
atragerea de finanțare din surse externe se face cu asigurarea controlului democratic al
membrilor cooperatori și cu menționarea autonomiei cooperativelor;
e. principiul educării, instruirii și informării membrilor cooperatori, conform căruia
cooperativele asigură educarea și instruirea membrilor lor, reprezentanților aleși,

3
 directorilor executivi sau angajaților, astfel încât aceștia să poată contribui efectiv la
dezvoltarea cooperativelor agricole din care fac parte;
f. principiul cooperării între cooperative, potrivit căruia cooperativele servesc membrii
proprii și consolidează mișcarea cooperatistă.
g. principiul preocupării pentru comunitate, conform căruia cooperativele acționează pentru
dezvoltarea durabilă a comunităților din care fac parte, prin politici aprobate de membrii
lor.

Agricultura și fermierii din România au in continuare mare nevoie de asociere, dar nu

doar pe hârtie, ci in cooperative agricole care sa isi indeplineasca menirea – aceea de a genera
valoare adaugata din punct de vedere economic pentru membrii lor și care in plus sa aiba o
activitate economica relevanta, sa reziste pe piața și să se dezvolte.

Cooperativele sunt întreprinderi centrate pe oameni deținute și conduse de și pentru

membrii lor pentru a-și realiza visele comune. Profitul generat este reinvestit în cooperativă sau
restituit membrilor.
Cooperativele aduc oamenii împreună într-un mod democratic și egal. Membrii au
drepturi egale de vot indiferent de valoarea capitalului pe care îl pun în întreprindere. Ele permit
oamenilor să preia controlul asupra viitorului lor economic și, deoarece nu sunt deținute de
acționari, beneficiile economice și sociale ale activității lor rămân în cooperative și comunitățile
în care sunt înființate. Beneficiile membrilor sunt direct proporționale cu rulajul avut prin
cooperativă.
Întrucât întreprinderile sunt conduse de valori nu doar din profit, cooperativele
împărtășesc principiile convenite la nivel internațional și acționează împreună pentru a construi o
lume mai bună prin cooperare. Punerea corectitudinii și egalității în centrul întreprinderii,
cooperativele din întreaga lume permit oamenilor să colaboreze pentru a crea întreprinderi
durabile care generează locuri de muncă și prosperitate pe termen lung.
Dezvoltarea economică cooperativă, caracterizată prin căutarea unor mijloace de
producție și schimburi eficiente bazate pe cooperare, este acolo pentru a îmbunătăți viața
oamenilor și pentru a avea grijă de mediul înconjurător. Acest lucru este departe de a fi un
fenomen marginal, unul din fiecare șase oameni de pe planetă sunt membri cooperatori.
Inovația tehnologică a devenit unul dintre cei mai importanți factori pentru cooperative
pentru a obține avantaje competitive și de creștere a veniturilor fermierilor.

4
 Membrii cooperativelor au un aport de capitaluri proprii în întreprindere, iar o
întreprindere cooperativă de succes oferă rentabilitate investițiilor. Printr-un sistem de
management eficient, cooperativele aprofundează relațiile cu membrii, de-a lungul timpului, și îi
încurajează în mod sistematic să-și extindă investițiile în capitaluri proprii și să se implice într-o
gamă de activități în cooperativă. Modelele de colaborare, de rezultat, de luare a deciziilor în
crearea de valoare adăugată și un angajament ridicat duc la bunăstarea tuturor membrilor.
Costurile de informare și tranzacționare a produselor agroalimentare includ coordonarea
fluxului de intrare a bunurilor și a produselor agricole pe piețe, prevăd serviciile inexistente sau
neadecvate, și consolidează puterea de negociere în relația cu furnizorii, dar și cu consumatorii.
Afacerile orientate în primul rând spre a face profit, angajându-se spre o dezvoltare
durabilă, nu funcționează numai din punct de vedere tehnic. Un astfel de angajament necesită
validarea colectivă a eficienței practicilor agricole alternative.
Analizate din punct de vedere economic, cooperativele sunt vitregite din cauza
numeroaselor lacune structurale din cauza spațiului limitat de creștere a capitalului, care se
presupune a fi nesatisfăcător.
Cooperativele agricole joacă un rol-cheie în economia rurală. Acestea sprijină agricultorii
să își comercializeze mai bine produsele obținând prețuri mai bune în schimbul acestora,
promovând creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, aspect esențial în contextul
actualelor condiții economice. De asemenea, acestea respectă cu strictețe principiul conform
căruia „cooperativele contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților prin politicile aprobate
de membrii acestora.” În plus, cooperativele au intensificat sprijinul acordat concretizării acestui
principiu adaptându-și strategiile de dezvoltare economică pentru a-și consolida durabilitatea
economică pe termen lung și pentru dezvoltarea comunităților rurale”.
Cooperativa agricolă este o formă de organizare economică realizată pe baza iniţiativei
proprii a producătorilor agricoli, care asigură resursele necesare pentru funcţionarea cooperativei
şi conducerea întregii activităţi, favorizându-le raporturi concurenţiale cu furnizorii şi
cumpărătorii agricoli, oferindu-le posibilitatea să se menţină pe piaţă prin competitivitate, într-o
economie de piață.
Aderarea producătorilor agricoli la o cooperativă agricolă este certitudinea asigurării
profitabilității fermei agricole indiferent de dimensiune.

5
 Principalele beneficii ale asocierii în cooperative

Optimizarea costurilor de producție și eficientizarea in comun a activităților agricole prin

degrevarea către cooperativa a achizitiilor de inputuri și comercializării producției. Prin aceasta
se obține reducerea costurilor de producție (inputuri, banci), uniformizarea calității producției
primare a membrilor și se asigura certitudinea celui mai bun preț raportat la calitate/cantitate in
acel moment, la nivel national, precum și informații comparative privind prețurile practicate de
traderi. Prin aceasta se pot obține:
● reducere a costurilor pe ha între 30 – 300 lei;
● creștere a încasărilor pe producție între 20 – 100 lei/tona;
● Creșterea gradului de adaptare a ofertei de produse agricole in plan cantitativ, calitativ
și sortimental la cerințele consumatorilor;

6
● Realizarea de investiții in comun prin care sa se adauge valoare producției agricole
primare și să se echilibreze veniturile pe lanțul agro-alimentar.
● Rentabilizarea afacerii pe termen mediu și lung, capitalizarea fermierilor și a
cooperativelor prin generarea de valoare adaugata din punct de vedere economic
pentru membrii lor și care, in plus, sa desfasoare o activitate economica relevanta, sa
reziste pe piața și să se dezvolte durabil.
● Crearea de branduri, câștigarea și menținerea unei cote de piata.
● Membrii cooperatori sunt informați, pot sa se implice activ și să propună masuri
pentru eficientizarii activitatii socio-economice a cooperativei, sa primeasca drepturile
ce li se cuvin din desfășurarea activității, după ce au fost respectate obligațiile către
cooperativa.
● Controlul democratic și distribuirea echitabila a rezultatelor cooperativei in functie de
activitatea economica a fiecarui membru;
● Creșterea capacității de a face fata riscurilor volatilitatii piețelor in comparatie cu
desfășurarea activităților de valorificare in mod individual de catre fiecare producator.
● Contribuirea la relansarea și stabilizarea socio-economica a zonelor rurale favorizand
dezvoltarea unor structuri agrare integrate fluxurilor de piața și eficiente economic;
● Furnizarea de servicii și informații de specialitate membrilor care ar fi mult prea
costisitoare dacă ar fi obtinute in mod individual.
● Facilități fiscale pentru membrii cooperatori și cooperative.

7
 Principalele obligații ale membrilor cooperativelor

● Verificarea posibilității indepliniri calității de membru, respectiv: obligatiile legale,

statutare și cele suplimentare asumate de/fata de cooperativa in relațiile cu
membrii/terții, inclusive, înainte de aderarea ca membru, conflictele de interese și
incompatibilitatea/imposibilitatea respectării unor obligații asumate anterior de
potențialul membru.
● Valorificarea prin/către cooperativa a minimum 50% din producția comercializată
anual de membri, dacă prin statut nu se prevede mai mult.
● Obligativitatea menținerii activității cooperativei și obligațiilor asumate pentru cel
puțin dublul perioadei pentru care au avut beneficii/facilități.
● Sa fie membru într-o singura cooperativa pe acelasi sector de activitate.
● Sa pună la dispoziția cooperativei informațiile solicitate.
● Sa plateasca contributiile financiare stabilite de adunarea generala pentru functionarea
cooperativei.

8
● Respectarea legii cooperației agricole nr. 566/2004 cu modificările și completarile
ulterioare, prevederilor actelor constitutive și deciziile adunării generale ale
cooperativei, unde sunt membri.

Principalele obligații ale cooperativei

● Stabilește o strategie de piață în scopul echilibrării raportului cerere-oferta, precum si

garantarii unor venituri certe si echilibrate membrilor sai.
● Elaboreaza si aplica unitar tuturor membrilor, reguli comerciale specifice activitatii
cooperativei.
● Coordoneaza direct activități operaționale de logistica, achizitii, administrativ,
planificare.
● Realizeaza centralizarea necesarului de inputuri, organizează licitația și
aprovizionează membri( fertilizanți, semințe, pesticide, carburanți), optimizând
costurile de producție ale acestora.
● Oferta informații constante privind prețurile practicate de traderi, asigurand
certitudinea celui mai bun preț raportat la calitate in acel moment, încheie contracte și
tranzactioneaza producția membrilor cooperativei agricole.
● Se asigura ca minimul de părți sociale deținute de un membru este de 20%.
● Efectuează operațiuni de colectare, vânzare și procesare a producției primare pentru
membri de minimum 70% din cifra de afaceri aferentă fiecărei operațiuni.

9
 ● Să prevină conflictele de interese.
● Tinerea registrele speciale, suplimentare prevăzute de lege, sigilarea și vizarea anuală
de către cenzor.
● Asigură și răspunde de întocmirea dărilor de seamă, a proiectului bugetului de venituri
și cheltuieli, a execuției bugetare și a situațiilor financiare anuale, sau ori de cate ori i
se solicita acest lucru de către organele de conducere.
● Promovarea valorilor corporatiste in toate relațiile profesionale, prin conduita și luarile
de poziție exprimate.
● Transmite lunar Consiliului de Administratie raport de activitate financiara completat
de contabilitate.
● Raportează săptămânal Adunării Generale, Consiliului de Conducere cu privire la
activitatea depusă.

Înfiinţarea cooperativelor agricole

Pentru înființarea unei cooperative agricole este necesar formarea unui nucleu de baza.
Acest nucleu trebuie sa fie format din fermieri entuziaști, coreți, transparenți, cu experiență in
conducere și organizare, care sa aibă capacitatea de a trezi interesul colegilor de breaslă și de a-i
cointeresa. Este nevoie de persoane cu buna reputație în zonă, iar în conducere să fie persoane cu
capacitatea de a fi lider.

O cooperativă de succes trebuie sa funcționeze și să aibă rezultate pe termen scurt, mediu și lung.

Pentru asigurarea premizelor unei cooperative funcționale, trebuie ținut cont de

următoarele aspecte:

● desfășurarea activităților de informare și consiliere;

● realizarea de documente tip pentru buna funcționare;
● organizarea activității de creștere a unității și omogenității grupului;
● angajarea un director executiv/comercial cu capacitate, experienta, atribuții și
obiective clare fixate de membrii;
● teritorialitatea membrilor cooperativei;
● înțelegerea, asumarea și aplicarea principiilor cooperatiste;

10
 ● educarea, informarea și perfecționarea continua a președintelui, membrilor consiliului
de administrație, a angajatilor si a membrilor cooperatori;
● reguli, proceduri, contracte corecte și transparente aplicate unitar de toți (minimum pe
5 ani);
● reinvestirea profitului cooperativelor(minimum 10 ani) și distribuirea de dividende
conform participării fiecărui membru in cifra de afaceri a cooperativei;
● gandire strategica pe termen lung;
● rolul critic, de perspectiva, al cooperativelor agricole in constituirea lanțurilor de
valoare productie-procesare-consumator, in realizarea de parteneriate public-private in
domeniul cercetării și dezvoltării agricole aplicate.

O cooperativă de succes pe termen mediu și lung are nevoie ca:

● activitatea curentă sa se desfășoare in optim;

● membrii cooperatori sa fie implicați activ in viața și activitățile cooperativei;
● cooperativa sa achiziționeze inputurile pentru membri și comercializeze producția;
● cooperativa sa demareze investitiile in comun;
● membri sa delege alte sarcini, servicii catre cooperativa;
● să genereze valoare adaugata producției primare și membrilor săi din punct de vedere
economic;
● sa reziste în timp;
● să aibe o strategie sustenabilă de dezvoltare.

Este important sa fie încurajate și promovate cooperativele agricole serioase,

transparente, cu rezultate economico-sociale, cu istoric și care distribuie echitabil rezultatele
cooperativei în functie de activitatea economica a fiecarui membru.
Cooperativele agricole au la bază următoarele principii cooperatiste:
a) “Statutul de membru voluntar și deschis”;
b) “Controlul democratic al membrilor”;
c) “Participarea economică a membrilor”;
d) “Autonomie si independenta”;
e) “Educatie, cursuri de pregătire și informare”;
f) “Cooperarea cooperativelor”;

11
g) “Grija fata de comunitate”.
Caracteristicile cooperativei agricole sunt explicate pe baza principiului care subliniază controlul
democratic al membrilor, complet diferit față de caracteristicile cooperativelor agricole de
producție din România, înainte de 1989.
Cooperativa agricolă, care încalcă flagrant acest principiu, nu va putea funcționa pentru
mult timp, încălcând în acest fel și legea, Se impune astfel, examinarea îndeaproape a metodei de
înființare a societăților cooperatiste, cu respectarea principiilor cooperatiste și a legii.
Tipuri de cooperative agricole există două tipuri de cooperative agricole.
Cooperative de gradul I și cooperative agricole de gradul II.
1. Cooperativele agricole de gradul I sunt asociații ale persoanelor fizice;
2. Cooperativele agricole de gradul II sunt persoane juridice constituite din persoane fizice și/sau
persoane juridice, dupa caz, in scopul integrării pe orizontală și pe verticală a activității
economice desfășurate de acestea și autorizate, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
În timpul procesului de înființare a unei cooperative agricole, este necesara selectarea
uneia dintre cele doua tipuri de cooperative. Diferența constă în calitatea membrilor organizatori
care pot fi persoane fizice sau juridice, precum și valoarea capitalului social, minim necesar
înregistrării. Se impune luarea in considerare a acelui tip de cooperativă care este cel mai potrivit
cu situația actuală și care este cel mai eficient în atingerea obiectivelor propuse. Cooperativa
agricolă alcătuită din indivizi este acea cooperativă în care membrii individuali au aceleași
obiective și activități de producție, marketing si aprovizionare, metodele cooperatiste fiind in
beneficiul membrilor.
Mărfurile manipulate de acest tip de cooperativa sunt legumele, fructele, septelul, care
sunt obtinute de producători individuali pe scara mica. In cazul producătorilor de cereale
organizați după primul tip de cooperativa, existența mașinilor agricole are o mare influența
asupra activităților cooperatiste. Este de dorit înființarea primului tip de cooperativa și alăturarea
celui de al doilea tip, in scopul promovarii colaborării in exploatarea mașinilor și utilajelor
agricole între membrii persoane juridice. Se impune stabilirea unor relații flexibile,
multifunctionale între membrii cooperatisti, indiferent dacă organizarea cooperativei s-a făcut
după prima sau a doua categorie. În acest fel, micii fermieri pot fi motivați să se alăture mișcării
cooperatiste in scopul sprijinirii propriului management.

12
 A doua categorie de cooperative cuprinde persoanele juridice care sunt implicate in
activități agricole. Se pot organiza asociații agricole (Legea nr. 36/1991) precum și societățile
comerciale implicate in activități agricole (Legea nr. 31/1991), iar managementul multiplu
devine posibil prin acceptarea cooperativelor agricole din prima categorie ca membri.
Nu există o limita operațională sau a numărului de membri. Se poate astfel organiza o
cooperativă agricolă pe scară largă cuprinzând un întreg județ. Cooperativele de o asemenea
marime vor fi, pe cat posibil, din a doua categorie. ”
Numărul minim de membri, precum și condițiile de capital social necesar înființării unei
cooperative agricole sunt următoarele: cooperativa agricolă se constituie și funcționează cu un
număr minim de cinci membri, persoane fizice și/sau juridice, iar capitalul social este alcătuit din
acțiuni egale ca valoare, în număr și/sau în natură; valoarea unei acțiuni este specificată de
Regulamentul Intern; contribuțiile în numerar sunt obligatorii la înființarea oricărei cooperative
agricole.
Stabilirea fondatorilor este prevăzută în Legea Cooperației Agricole, art. 9, fiind acele persoane
fizice sau juridice care au semnat un document de înființare, legea nespecificând numărul minim
de fondatori. Totuși, ținând cont de faptul ca numărul minim de membri necesar înregistrării este
de cinci, așa după cum s-a menționat anterior, cinci fondatori vor fi aleși si vor conlucra la
stabilirea procedurilor de înregistrare a cooperativei agricole, și vor obține aprobările necesare,
de la agentiile competente. Agențiile administrative trebuie sa aprobe cererile, cu excepția
cazurilor prevăzute de lege. Cursul firesc al procedurilor de înregistrare este după cum urmează:
1.Pregătirea documentelor de înființare (activități, domenii operaționale, acceptarea membrilor)
de către fondatori;
2. Anunțarea comitetului de organizare;
3. Alegerea membrilor comitetului care să fie responsabili cu redactarea hotărârilor
administrative ale cooperativei și care să ia decizii privind problemele de bază ale comitetului de
pregătire;
4. Anunțarea ședinței generale pentru înființarea cooperativei agricole;
5. Aprobarea hotărârilor administrative și a problemelor de bază în ședința comună de înființare,
precum și alegerea directorilor și a auditorilor;
6. Plata capitalului social minim (30%);
7. Inregistrarea cererii de infiintare la agentia administrativa;

13
8. Aprobarea din partea agenției administrative (tribunal local);
9. Predarea lucrărilor de birou de la fondatori la directori;
10. Înregistrarea la sediul Oficiului Comerțului din regiunea respectivă.
Regulamentul de înregistrare și înființare a unei cooperative agricole stipulate in Legea
Cooperatiei Agricole este următorul: Actul de Constituire și Regulamentul Intern trebuie sa fie in
forma scrisa si semnat de către membrii fondatori.

Cooperativele agricole din România - Stadiul actual și obiective 2027

În 22 iunie 2021, a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în

România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în
sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în
parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală,
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură
Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.). La eveniment, au participat
experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale,
parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și
reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și
sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre
competitivitate și eficiență.
În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat
cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze,
beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi
cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.
Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui
cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din
mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc,
șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să
nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

14
 Se dorește să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele
agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.
Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din
România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul
promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea
acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției
primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea
cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale
cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor
de succes și experți în domeniu.”
Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din
Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile
cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând
diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:
● Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea
mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000
milioane EURO.
● Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de
ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și
9000 de membri.
● Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte
mică.
● Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să
încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi
aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de
marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
● În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul
de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri
și documente standard pentru funcționarea în optim;
Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor
agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

15
 ● Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro,
în timp ce în România este de 1030 de Euro.
● Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern
atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
● În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în
Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor,
ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile
cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod
echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități
care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o
formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca
cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect
compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;
Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind
starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării
fiind următoarea: ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin
legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor
membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole
din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile
pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil,
pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să
creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.
Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din
Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:
● ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi
fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
● Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist
din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog
și vrem să ne menținem în continuare pe aceeași lungime de undă.
● Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație
și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune,

16
 doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al
cooperativelor din România.
Bibliografie

https://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/23064-cooperativele-agricole-din-
romania-stadiul-actual-si-obiective-2027.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Colectivizarea_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
https://www.rndr.ro/documente/brosuri/Asocierea-si-cooperarea-in-agricultura.pdf
https://biblioteca.regielive.ro/referate/agronomie/cooperativele-agricole-111877.html
https://www.rafonline.org/wp-content/uploads/2020/12/Raport-cooperative-agricole-si-sondaj-
GAL-uri-CRPE-2.pdf
https://www.uncsv.ro/comunicate/74-cooperativele-agricole-din-romania-stadiul-actual-si-
obiective-2027.html
https://www.rndr.ro/documente/brosuri/Asocierea-si-cooperarea-in-agricultura.pdf
http://www.uccm.md/ro/images/stories/pdf_uri/anale/anale_v11_UCCM.pdf
https://drept.ucv.ro/RSJ/images/articole/2008/RSJ3/05Gaina.pdf
https://www.rafonline.org/wp-content/uploads/2019/03/
Crearea_si_dezvoltarea_cooperativelor_agricole.pdf

17
18