UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI ’’REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI DIN TIMIȘOARA’’

INFINTAREA UNUI SEVICE AUTO

COORDONATOR: Borca Madaina

STUDENTI: Staicu Vlad

TIMISOARA
 2020

Importanţa fondului funciar

Lucrarile de cadastru funciar asigura cunoasterea datelor de baza privind

proprietatile imobiliare pe intreg teritoriul tarii, detinute de persoanele fizice si
juridice. Cadastrul funciar general se organizeaza ca sistem informational unitar
obligatoriu al tuturor terenurilor si constructiilor si cuprinde cadastrul tehnic,
cadastrul economic si cadastrul juridic.

Cadastrul tehnic inventariaza terenurile agricole si cuprinde date tehnice privind:

delimitarea hotarelor si marcarea prin borne a terenurilor; identificarea si marcarea
perimetrelor ce apartin persoanelor juridice mari detinatoare de terenuri; parcelele
de teren ale fiecarui teritoriu administrativ (comuna, oras etc), pe posesori si
categorii de folosinta; planul topografic si cadastral al fiecarui teritoriu
administrativ; fisele, registrele si planurile cadastrale; schimburile de teren agricol
si neagricol; comasarile de teren si punerea in posesie; schimburile si comasarile
de terenuri efectuate pe baza legii; rectificarile de hotare dintre teritoriile
administrativ teritoriale etc.

Cadastrul economic realizeaza incadrarea terenurilor potrivit destinatiei

economice, suprafetele ocupate cu ape, clasa de calitate pentru fiecare parcela
cadastrala, folosindu-se in acest scop studii pedologice si agrochimice si tine
evidenta suprafetelor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare.

Prin cadastrul juridic se realizeaza evidenta proprietarilor si a titularilor de

proprietate, precum si a actelor juridice privind drepturile reale asupra terenurilor
si constructiilor, in scopul publicitatii imobiliare.

Pentru efectuarea unui management performant este necesară cunoaşterea

fondului funciar agricol, adică totalitatea terenurilor cultivate cu plante,
indiferent de destinaţie şi proprietar. Pământul, ca fundament al fondului funciar,
face parte din avuţia naţională şi buna sa folosinţă contribuie la creşterea producţiei
agricole, la redresarea agriculturii în general.

După 1990 se constată că suprafeţe mari de pământ (0,2-1,5 milioane ha) au stat
necultivate.
Suprafața României este de 23.839.071 hectare, din care 61% constituie terenurile
agricole. Cele mai mari suprafețe agricole sunt cele arabile (64% din terenul
agricol), pășunile și fânețele (33% din terenul agricol). Pădurile ocupă o suprafață
de 6.800.872 ha, reprezentând 29% din teritoriul țării, cu 0.32 ha împădurite pe cap
de locuitor.

Structura fondului funciar total după modul de folosință, anul 2011

Situația terenurilor agricole În urma analizei longitudinale a suprafețelor ocupate

de terenuri agricole se observă că față de anul 2002, în anul 2012 suprafața
cultivată cu vii și pepiniere viticole era cu 19%mai mică, iar suprafața ocupată cu
livezi și pepiniere pomicole se redusese cu 18%. În 2003 s-a înregistrat cel mai
mare declin, însă rata de creștere a rămas negativă pe parcursul întregii perioade. În
cazul celorlalte tipuri de terenuri agricole nu s-au înregistrat modificari
semnificative.
În ceea ce privește distribuția teritorială a terenurilor arabile, județele care dispun
de terenuri întinse (de peste 220.000 ha) ce constituie totodată o proporție
importantă din suprafața totală a județului (peste 40%), sunt în principal cele
situate în câmpie: Timiș, Arad, Satu Mare, Bihor în vest, Dolj și Olt în sud-vest,
Ialomița, Călărași, Teleorman, Giurgiu, Buzău în sud, Constanța, Brăila, Galați în
est și Botoșani, Vaslui, Iași în nord-est. De o suprafață arabilă peste medie dispune
și județul Tulcea, însă ponderea acesteia de numai 34% din totalul județului.
Terenurile ocupate cu fânețe și pășuni se regăsesc în special în zonele cu relief
montan și deluros. Județele cu mai mult de 115.000 ha, reprezentând mai mult de
20% din totalul suprafeței lor, sunt: Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Alba în centrul
țării, Hunedoara și CarașSeverin în vest, Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Bihor
în nord-vest, Suceava în nord-est, Vâlcea, Argeș și Gorj în sud și sud-vest.

Viile și livezile ocupă suprafețe importante în județele: Vrancea, Galați, Buzău,

Costanța în sud-est, Argeș, Prahova și Dâmbovița în sud, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt,
Mehedinți în sud-vest, Iași, Vaslui în nord-est și Satu-Mare în nord-vest.

Situația terenurilor neagricole Suprafața ocupată cu căi de comunicație și căi ferate

raportată la totalul suprafeței județului este de 14% în București, iar media
celorlalte județe se situează la 1.7%.
Proporții superioare mediei se regăsesc în județele cu relief ușor accesibil,
predominant de câmpie sau podișuri joase: Arad, Timiș în vest, Bihor, Sălaj, Satu
Mare în nord-vest, Iași, Vaslui în nord-est, Vrancea, Galați, Brăila, Constanța în
sud-est, Călărași, Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Prahova, Ilfov în sud și Dolj, Olt
în sud-vest. Cele mai întinse terenuri ocupate cu construcții raportate la totalul
suprafeței județului sunt în Municipiul București (66%), județele Ilfov (13%),
Brașov (6%), Prahova, Satu Mare (5%) și alte județe în special din zonele de
câmpie (Galați, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Ialomița, Călărași, Olt, Dolj,
Bihor, Satu Mare). Ponderi mari ale suprafețelor ocupate de ape și bălți se regăsesc
în județele situate pe cursul Dunării (Tulcea cu 40% din teritoriu ocupat de ape și
județele: Brăila, Constanța, Călărași, Giurgiu, Mehedinți, Olt, Galați, Ialomița,
Dolj cu mai mult de 2.8% ape și bălți). La suprafața ocupată de apele fluviului se
adaugă lacurile din lunca Dunării, canalele din Delta Dunării, afluenții fluviului
care ating debitele lor maxime înainte de vărsare și lacurile de acumulare
construite aici. Ponderi mari ale suprafețelor ocupate de ape și bălți sunt prezente și
în Municipiul București și județul Ilfov. Pădurile și vegetația forestieră acoperă
suprafețe considerabile (peste 40% din total) în județele cu relief montan: Suceava,
Bacău, Neamț în nord-estul țării, Vrancea în sud-est, Covasna, Brașov în centru,
Vâlcea, Argeș în sud, Caraș-Severin, Hunedoara în vest, Gorj în sudvest și
Maramureș în nord-vest.

Analiza teritorială pe regiunii de dezvoltare:

În continuare sunt analizate regiunile de dezvoltare ale României în funcție de

dimensiunea suprafețelor ocupate de diferitele unități agricole, naturale sau
antropice.

Regiunea București-Ilfov are un potențial agricol scăzut din cauza suprafeței mici
și a gradului mare de urbanizare.

În Regiunea Centrală există un potențial mare pentru creșterea animalelor. Aici

regăsim suprafețe mari pentru pășunat în majoritatea județelor (Mureș, Harghita,
Alba, Sibiu, Brașov). În același timp ,Harghita deține cele mai mari regiuni de
fânețe din țară. În ceea ce privește terenurile neagricole, județele Harghita, Alba și
Brașov dețin suprafețe însemnate de pădure. În Mureș terenurile ocupate cu căi de
comunicații și căi ferate se situează peste media țării, iar județul Brașov se remarcă
prin spațiile ocupate de construcții. În Alba sunt cele mai multe terenuri degradate
și neproductive din țară.

Regiunea Nord-Est cuprinde trei județe cu suprafețe agricole mari: Vaslui,

Botoșani și Iași, dispunând de terenuri agricole întinse. În județul Iași sunt prezente
și zone însemnate de terenuri degradate și neproductive, iar Vaslui dispune de
multe căi de comunicații și căi ferate. Județul Suceava este cel mai împădurit din
țară. De asemenea, în Bacău și Neamț există suprafețe împădurite însemnate. În
județul Bacău avem o suprafață construită mare.

Regiunea Nord-Vest dispune de un potențial mare pentru creșterea animalelor.

Pășunile sunt prezente pe suprafețe întinse în patru din cele șase județe (Bihor,
Cluj, Maramureș, Bistrița-Năsăud), iar fânețele sunt prezente pe arii extinse în Cluj
și Maramureș. Județul Bihor se remarcă și printr-o suprafață superioară a
terenurilor arabile. Tot aici întâlnim și o infrastructură dezvoltată pentru
comunicații și de o suprafață construită mare. Și județul Cluj are o infrastructură
dezvoltată de drumuri și căi ferate, în timp ce Satu Mare se remarcă printr-o
suprafață construită întinsă. În Maramureș pădurile ocupă spații extinse.

În Regiunea Sud-Muntenia se remarcă trei județe cu potențial agricol ridicat:

Ialomița, Teleorman și Călărași cu suprafețe arabile extinse. Datorită reliefului
montan și deluros, județul Argeș dispune de suprafețe întinse de pășuni și păduri și
excelează în livezi și pepiniere pomicole. De asemenea, aici construcțiile ocupă
terenuri extinse. Suprafețe construite întinse întâlnim și în județele Teleorman și
Prahova. Județul Călărași este ocupat în mare măsură de ape și bălți iar
infrastructura de drumuri și căi ferate este dezvoltată aici.

Regiunea Sud-Est Dobrogea este una preponderant agricolă. Constanța, Tulcea,

Brăila și Galați dispun de suprafețe arabile mari, în timp ce județul Vrancea deține
cele mai marizone viticole din țară. Zone viticole întinse se găsesc și în județele
Buzău și Galați. Datorită Deltei Dunării, a Bălții Mari a Brăilei, a lacurilor de
liman și a lagunelor de la Marea Neagră, județele Tulcea (40% din suprafața
județului), Constanța și Brăila dispun de importante terenuri ocupate de ape. În
județul Constanța atât suprafața ocupată cu construcții cât și infrastructura de
drumuri și căi ferate ating valori superioare mediei țării. O problemă cu care se
confruntă Dobrogea este aria mare a terenurilor degradate și neproductive.
În regiunea Sud-Vest Oltenia, terenuri arabile însemnate se găsesc in județele Dolj
și Olt. Aici întâlnim și suprafețe construite extinse însoțite de o infrastructură de
transport dezvoltată. Datorită reliefului montan și deluros,Vâlcea deține întinse
suprafețe ocupate cu pășuni și livezi, în timp ce în Dolj avem însemnate suprafețe
viticole. Terenuri împădurite de dimensiuni mari sunt prezente în județele Gorj și
Vâlcea.

Toate județele din Regiunea Vest sunt foarte bogate în pășuni. Regiunea are în
componență două județe situate în câmpie cu suprafețe arabile mari (Timiș și
Arad). În același timp, acestea dispun și de suprafețe construite mari și o
infrastructură de drumuri și căi ferate dezvoltată. Caraș-Severin și Hunedoara se
remarcă prin pădurile întinse. Alături de acestea, în Caraș-Severin se găsesc
suprafețe importante cultivate cu livezi, iar județul Hunedoara este bogat în fânețe
și pășuni. Totodată, în Hunedoara terenurile degradate și neproductive depășesc
media celorlalte județe.
Suprafața terenurilor amenajate cu lucrari de irigații și suprafața agricolă irigată, pe
categorii de folosință a terenurilor, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe.

Cu toate că aproape un sfert (24% în anul 2011) din suprafața agricolă a țării a fost
amenajată cu lucrări pentru irigații, aceste instalații nu au fost folosite niciodată în
ultimii 10 ani la mai mult de 20% din capacitatea lor. Acest fapt poate avea mai
multe posibile cauze: starea precară a instalațiilor (ele figurează în statistici însă nu
mai sunt funcționale), lipsa fondurilor alocate pentru irigații sau condițiile meteo
favorabile. Analizând evoluția din ultimii ani, constatăm o scădere constantă a
suprafețelor amenajate indicând degradarea lucrărilor efectuate în trecut.

Concluzii:

Din punct de vedere al utilizarii terenurilor, România este o țară preponderent

agricolă, mai mult de jumătate din suprafața sa fiind utilizată în acest scop. Cea
mai mare parte a terenurilor agricole sunt arabile. Cu toate că oficial 24% dintre
aceste terenuri sunt amenajate cu lucrări pentru irigații, suprafețele care beneficiază
efectiv de irigații sunt foarte mici (3-5% din totalul suprafeței amenajate în ultimii
trei ani). Datorită reliefului montan, o resursă importantă a României o constituie
pădurile care ocupă aproape o treime din suprafața țării (29%).

Situatia in Romania

Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile cu destinatie agricola (arabil, vii
si livezi, pepiniere pomicole si viticole, plantatii de hamei si duzi, pasuni, fanete, sere,
solarii si rasadnite etc), suprafete cu vegetatie forestiera care nu fac parte din amenajarile
silvice, pasuni impadurite, suprafete ocupate cu constructii, instalatii agrozootehnice,
amenajari piscicole, alte terenuri nepro¬ductive care pot fi amenajate si folosite pentru
productia agricola.

Necesitatile economiei nationale si ale agriculturii cer ca intre diferitele categorii de

folosinta ale fondului funciar sa se stabileasca anumite proportii, in conditiile naturale
specifice din fiecare zona (sol, relief, clima, hidrografie etc). Aceste proportii se modifica
in timp, in functie de cerintele pietei si de protectie a mediului, ca si de nivelul de
dezvoltare al fortelor de productie, dar in favoarea categoriilor de folosinta superioara.

Romania face parte din tarile europene cu importante resurse funciare (0,64 ha agricol pe
locuitor si 0,41 ha arabil pe locuitor), a treia tara din Europa dupa Spania si Franta dupa
suprafata cultivata in arabil, plus plantatii de vii si pomi.
Bibliografie:
https://agroromania.manager.ro/articole/diverse/fondul-funciar-agricol-al-romaniei-si-situatia-
cadastrului-11882.html

http://sdtr.ro/upload/RAPOARTE%20SI%20ANALIZE/Ocuparea%20si%20utilizarea%20terenurilor/Ocupa
rea%20si%20utilizarea%20terenurilor_v2.pdf

https://conspecte.com/Agricultura/fondul-funciar-si-folosinta-sa.html

https://sa.uasm.md › index.php ›