REZUMATUL PLANULUI DE AFACERI

Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara,
cererea de cirese este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii
moderne de ciresi, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Produsele intra pe o
piata inca in dezvoltare pe aceasta ramura la noi, in Romania. Avantajele rezulta din oferirea unor
produse din cirese de cele mai bune soiuri, la un pret mai mic decat cel de pe piata actuala, avand
in vedere ca numarul competitorilor in acest domeniu este intr-o continuare crestere.

DESCRIEREA INTREPRINDERII CARE VA FI INFIINȚATĂ

Denumire: S.C. CherryLand S.R.L.

Forma juridică a societăţii: „SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATĂ”.

Societatea este persoană juridică română care îşi desfasoară activitatea în
conformitate cu legislaţia română în materie.

Anul de înfiinţare al societăţii: 2013

Numărul de înmatriculare în Registrul Comerţului: J34/1054/2013

Codul de identificare fisclă: RO 6859662.

Cod CAEN 0125 – „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor,

nuciferilor si a altor pomi fructiferi”

Stare societate: INREGISTRAT din data 10 MARTIE 2013

Sediul societăţii este în sat Coroteni, Comuna Slobozia Bradului în județul

Vrancea, numărul 2A.

BENEFICIAR: S.C. CHERRYLAND S.R.L. este administrată de Filip Veronica

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată de la data înmatriculării
acesteia în condiţiile legii la Oficiul Registrului Comerţului din Bucureşti.

Descrierea obiectului principal de activitate al societăţii S.C. CHERRYLAND

S.R.L.
Obiectul principal de activitate al societăţii este: Cod CAEN 0125 –
„Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi
fructiferi”
Necesitate: Investiția asigură locuri de muncă in zona rurală Coroteni, județul
Vrancea
 PRODUSUL/ SERVICIUL
Obiectele de investiție sunt:

1) SPAȚIUL SOCIAL AL FIRMEI

2) CABINĂ SANITARĂ
3) STINGĂTOR PORTATIV
4) NAVETA USOARA DE PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR
5) MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII
6) MĂNUȘI DE PROTECȚIE MOTOCOSITOARE
7) OCHELARI DE PROTECȚIE MOTOCOSITOARE
8) FOARFECĂ TELESCOPICĂ PENTRU CRENGI
9) APLICATOR ÎNGRĂȘĂMINTE
10) PUIEȚI DE CIRES ARMONIA ALTOITI PE ALTOI GISELA5
11) SISTEM DE SUSTINERE
12) TIJĂ GALVANIZATĂ-componentă a instalației de irigare prin microaspersoare
13) MICROASPERSOR- componentă a instalației de irigare prin microaspersoare
14) JALOANE DE 2 M
15) RULETA
16) TARUSI
17) TOPOR
18) PLATFORMĂ DE CÂNTĂRIRE
19) TRACTOR
20) UTILAJ PLANTAT POMI
21) SISTEM DE RECOLTARE A CIRESELOR
22) MOTOSTIVUITOR
23) SAPA ROTATIVA
24) MASINA PENTRU STROPIT
Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul societății

TERENURI
Nr.crt Amplasare Judete/Localitate
Suprafata totală Regim juridic
(mp) / Categoria de
folosinta
1 SAT COROTENI, COMUNA 7 ha proprietate
SLOBOZIA BRADULUI,
JUDEȚUL VRANCEA
 DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIȚIA
AMPLASARE

S.C. CHERRYLAND S.R.L are sediul în satul Coroteni, comuna Slobozia Bradului,
judeţul Vrancea, numărul 2 A. Zona este în plină dezvoltare și tot mai căutată de iubitorii de
natură și aer curat.. Cu o suprafață generoasă de 70000 m2, terenul este platforma unei plantații
de ciresi.
Terenul dispune de urmatoarele utilități: drum de acces, apă de la rețea,
livadă, stâlpi de curent electric, canalizare. Structura existentă aici este
reprezentată de un depozit ce cuprinde un spațiul social.
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul
Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România. Județul are o
suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani.
Principalele cursuri de
apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu
Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari
altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Dispus în
trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile
intramontane Greșu și Lepșa ), Dealurile Subcarpatice șiCâmpia Siretului Inferior, mărginită la
nord-est de Podișul Moldovei(Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.
DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC
Organizarea si amenajarea terenului

Defrisarea culturii precedente sau a vegetatiei lemnoase sau arbustive este obligatorie.
Locatia aleasa pentru infiintarea livezii nu este acoperita cu foarte multa vegetatie insa se va
realiza defrisarea pentru asigurarea conditiilor optime de plantare si dezvoltare. Defrisarea se
poate face cu buldozere si extractoare de cioate, in asa fel incat terenul sa fie curat de orice rest
lemnos, care poate forma un focar de infectie. Nivelarea terenului este necesara pentru
eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si pentru a crea conditii pentru mai tarziu,
cand terenul va fi irigat.
Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se intind pe perioade mari de timp (zeci de ani),
fertilizarea inainte de plantare este obligatorie. Dozele de ingrasaminte se aplica in functie de
fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura adoptat. Dozele orientative sunt de 40-60
t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha, 100-300 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica
inainte de desfundare, iar gunoiul de grajd dupa desfundare. Pentru corectarea aciditatii solului
se administreaza 5-10 t/ha carbonat de calciu. Desfundarea terenului se face la adancimea de 60-
80 cm si este conditia principala de reusita a unei plantatii deoarece solul se mobilizeaza, se
aeriseste, incorporeaza bine ingrasamintele, activeaza microorganismele. In cazul solurilor cu un
strat fertil subtire se recomanda o scarificare urmata de o aratura de 35-40 cm.
Pregatirea terenului
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare „substantiala” si mobilizare
adanca prin desfundare la 60 cm. Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de desfundare
a 120-150 kg s.a.P2O5/ha,100-150 kg s.a.K2O/ha, amendamente calcaroase pe solurile cu pH
sub 5,5. Pentru fertilizare se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat. Pentru livezile
intensive pregatirea minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii.
Materialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura material de calitate.

Stabilirea distantelor de plantare si pichetare

Pichetarea
Lucrarea este relativ grea, deoarece necesită atenţie,
precizie şi nu în ultimul rând, o conştiinciozitate deosebită.
Pentru realizarea ei avem nevoie de o serie de instrumente
şi materiale specifice: teodolite, echere topografice, mire,
panglici de oţel, fişe, jaloane, ţăruşi de întindere, picheţi,
topoare, sârme gradate la distanţele dintre rânduri şi dintre
pomi pe rând.
Lucrarea are trei etape: parcelarea, încadrarea
terenului, pichetarea propriu-zisă.
PARCELAREA presupune impărţirea terenului în unităţi teritoriale: parcele şi tarlale.
Mărimea şi orientarea parcelei se face în funcţie de forma de relief, sistemul de cultură. Forma
cea mai corespunzătoare a parcelei este cea dreptunghiulară. Parcelele se orientează cu lungimea
pe direcţia curbelor de nivel, fiecare dintre ele trebuind să aibă porţiuni de teren cu aceeaşi pantă,
sau cu diferenţe foarte mici.
INCADRAREA TERENULUI. Pe marginea lungă ă parcelei se alege o dreaptă AB, care
constituie baza de pornire a pichetajului. Lungimea dreptei AB trebuie să fie un multiplu al
distanţei dintre pomi pe rând. Din punctele A şi B se vor ridica două perpendiculare AC şi BD, cu
ajutorul teodolitului, egale ca lungime.
PICHETAREA PROPRIU-ZISĂ reprezintă marcarea locului de plantare a pomilor, în
interiorul parcelei. Laturile AC şi BD se împart la distanţele corespunzătoare dintre rânduri şi se
marchează cu ajutorul picheţilor care vor rămâne şi după săparea gropilor şi după repichetare,
până la terminarea lucrării de plantare. Latura AB va constitui rândul numărul 1. Celelalte se vor
marca la o distanţă corespunzătoare, în funcţie de primul rând. Fixarea locului fiecărui pom în
parte se face cu ajutorul unei sârme marcate. Aceasta se întinde între picheţii de bază, de pe
laturile AC şi BD. Distanţa dintre ultimii picheţi care marchează rândul şi marginea parcelei
trebuie să fie 1/2 din distanţa dintre doi pomi consecutivi la fel ca si distanţa dintre rândurile din
marginea parcelei Operaţia de întindere a sârmei continuă până la pichetarea ultimului rând.

Plantarea pomilor
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea
gerurilor. Plantarea de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Intreprinzatorul
va respecta acest lucru in implementarea proiectului, pentru a asigura conditiile optime de
infiintare a livezii. Daca plantarea se face toamna, intre radacini si sol se stabileste un contact
bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si incep procesele de rizogeneza, care duc la formarea a noi
radacini, pana in primavara. Inainte de plantare pomii sunt supusi unor operatiuni obligatorii:
Controlul viabilitatii si a sanatatii. Pomii sanatosi au scoarta turgescenta, tesuturile sanatoase de
culoare caracteristica, uniforma,sectiunea prin radacina este alba cu miros placut. Fasonarea
radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm,
scurtarea radacinilor cu diametrul intre 4 mm si 10 mm. Radacinile fibroase se taie scurt. Tinand
cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi,
daca nu sunt ranite, in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Mocirlirea radacinilor
consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti egale de
balega proaspata de vita, pamant de telina si apa. Acest amestec asigura in primele faze de dupa
plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a ranilor si substante nutritive.
Mocirlirea este obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primavara. Pomii se vor
planta imediat dupa mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini. Pentru livezile intensive, pe
terenul pregatit asa cum s-a aratat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm, fiecare dimensiune
putand fi marita cu pana la 10 cm, in functie de vigoarea pomului. Plantarea se face cu ajutorul
cablurilor marcate sau cu scandura de plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de
altoire sa ramana la nivelul solului, dupa plantare. Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de
plantare, pe fundul gropii se face un mic musuroi din pamant reavan, pe care se aseaza pomul.
Un muncitor tine de pom, iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat acesta sa patrunda bine
printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. In continuare se pune in gropi, 10-15 kg
mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca pamantul este uscat,
se uda cu 5-8 l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului. Daca pamantul este prea
umed, nu se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce impiedica
dezvoltarea radacinilor. Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in groapa, in
functie de schema de pichetaj, cu ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate.
Plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul strat, bogat in humus. Udarile dupa plantare se va
face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se dau la 3-4 saptamani,1-2 galeti cu apa.
Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac. Pentru udare se vor inchiria
cisterne cu apa. In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze,
rumegus.
Intretinerea plantatiei
Taierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia relativa a
ramurilor in coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa stimuleze functiile
pomului slab manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens. Operatiuni tehnice
utilizate la taierea pomilor: - chirurgicale - de taiere cu foarfeca electrica cu acumulator; -
nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor. Crengile rezultate in urma
taierii vor fi tocate cu tocatoarea pomicola, produsul rezultat fiind vandut producatorilor de
bricheti.

Intretinerea si lucrarile solului in plantatiile pomicole

In plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii sa
nu fie concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie de:
zona, precipitatii, textura solului, specie, soi, portaltoi. SC CherryLand SRL va opta pentru
tehnica numita ogorul combinat. Acest sistem de intretinere imbina elemente de tehnologie de la
mai multe sisteme de intretinere. In acest fel avantajele ambelor sisteme de intretinere se
intalnesc aici: putin poluant, mentine structura solului, este ieftin. Prin ogorul combinat
intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau inierbat, iar pe randurile de pomi, se erbicideaza cu
masina de stropit.
Fertilizarea plantatiilor pomicole

Fertilizarea plantatiilor de mar constituie una dintre verigile culturale cu consecinte importante
asupra cantitatii si calitatii productiei de mere. Este necesar ca ea sa se aplice diferentiat dupa
varsta pomilor, potentialul productiv, incarcatura de rod si tipul solului pe care este amplasata
plantatia. Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea de ingrasaminte in
doze care sa suplineasca cantitatile consumate. In functie de varsta pomilor se recomanda sa se
aplice urmatoarele doze de ingrasaminte chimice: - in anul I - 100 kg/ha azotat de amoniu, 120
kg/ha superfosfat si 80 kg/ha sare potasica. - in anul II - 200 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha
superfosfat si 160 kg/ha sare potasica. - in anul III - IV si urmatorii - 300 kg/ha azotat, 250 - 300
kg/ha superfosfat si 250 - 300 kg/ha sare potasica. Aplicarea ingrasamintelor chimice se face
numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un metru de o parte si alta a acestuia.
Superfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si amendamentele plus o treime din doza de azotat
se aplica toamna si se incorporeaza in sol odata cu aratura, iar restul ingrasamintelor azotoase se
aplica primavara in perioada legarii fructelor. Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A
doua fertilizare se face la inceputul cresterii fructelor, cand sunt necesare cantitati mari de
ingrasaminte chimice. In continuare se mai fac fertilizari la 2-3 saptamani, pana la intrarea
fructelor in parga. Aceste fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea
elementelor chimice fiind compatibile cu acestea. Irigarea constituie de asemenea un factor
limitativ al cultivarii pomilor, avand un rol hotarator in zonele cu precipitatii sub 500 mm si chiar
600 mm anual. Prin irigare se urmareste mentinerea umiditatii necesare desfasurarii in conditii
optime a fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda aplicarea in functie de tipul de sol si a
indicilor hidrofizici ai acestuia, a 110 mc apa la hectar, mai ales in perioada iunie-august cand
cerintele de consum ale pomilor sunt maxime. Modalitatea de udare aleasa de SC CherryLand
SRL este cu cisterne cu apa, ori de cate ori este necesar.

Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor

Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a
pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea boliloe si daunatorilor la cires se poate pierde
circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie. Bolile si daunatorii care ataca in
mod frecvent ciresul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires,ciuruirea frunzelor
,moniloza,paduchele din San Jose,paduchele negru al ciresului,musca cireselor,acarienii,viespea
neagra a frunzelor de cires,cotarul verde, insect minatoare,etc.
In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regu;a , fungicide sistemice care protejeaza
frunzisul si fructele fata de principalii patageni,o perioada mai indelungata fata de cele de contact
si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte aficace produsele Bavistin
DF, Saprol Score, Folicur solo, Derosal 50S.C,etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice se
recomanda si cele de contact: Captadin,Folpan,Dithane.
Pentru combaterea daunatarilor se pot folosi insecticidele Decis,Karate,Calypso,
Mospilan,Victenon,etc. Toate produsele folosite pot ri inlocuite su ale produse su acelasi specrtu
de actiune. De remarcat faptul ca ciresul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii
pomicole.
Bolile Ciresului
Monilioza – este una dintre cele mai periculoase boli care ataca speciile de pomi
fructiferi cu sambure. Este una dintre bolile care afecteaza inclusiv fructul in momentul
depozitarii. Este produsa de o ciuperca, car ataca atat floarea, cat si fuctul, chiar si samburele,
lastarul, frunzele si ramurile. Este una dintre cele mai daunatoare ciuperci, care poate duce la
pierderea totala a recoltei de fructe. Primul semn de afectare este acela al aparitiei unor pernite
de mucegai galben-cenusiu. Lastarii afectati se lasa in jos si atarna, fructele tinere se brunifica,
putrezesc si cad la pamant, iar pe fructele mature apar niste pete galbui, care face ca pulpa
fructului sa se inmoaie si sa putrezeasca. Boala este cunoscuta popular sub denumirea de
‘Putregai Brun’ sau ‘Putregai Negru’, in functie de conditiile de mediu in care se manifesta. Se
poate combateimediat de la aparitie, prin tratamente specifice.

Patarea rosie a frunzelor – se intalneste destul de des pe plantatiile de ciresi si ciresi,

unde nu exista nici un fel de tratament chimic. Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor
puncte mici, de culoare galben-verzui, care apoi se transforma in rosu-caramiziu. De aici provine
si denumirea bolii. Tesutul frunzei se ingroseaza, iar in locul petei se bombeaza. Ca masura de
prevenire, se recomanda tratamente chimice de avertizare si araturile de toamna.Se combate prin
tratamente specifice, prin folosirea substantelor cuprice si fungicide.
Ciuruirea bacteriana a frunzelor – este o bacterie, care afecteaza culturile de cires si
cires, dar si alte specii care au fructele cu sambure. Pagubele produse asupra rodului pomului
fructifer sunt inseminate. Bactaeria ataca frunzele, fructele, lastarii tineri. Inca de primavara
devreme, apar pe Frunze pete mici, de culoare verde, usor mai inchise decat culoare normal a
frunzei. Cu timpul, tesutul afectat de bacterie se necrozeaza, se usuca, iar frunza are un aspect
‘ciuruit’. Cu timpul, frunzele sunt atat de atacate, incat acestea cad in masa. Daca ataca fructul,
in zona afectata, acesta secreta un clei, care separa tesutul afectat de cel sanatos. Se combate prin
stropiri cu substante de natura cuprica, si cu fungicide.
Musca cireselor – se intalneste frecvent prin livezile de ciresi si ciresi. Pagubele cele mai
inseminate sunt produse de larvele mustelor, care ataca pulpa fructului din jurul samburelui. In
urma atacului, fructele putrezesc, si cad.Se recomanda prevenirea prin saparea de toamna foarte
adanca pentru a distruge pulpele hibernate in sol, si se previne prin tratament chimic specific.
Paduchele negru – ataca lastarii si frunzele pomului. Frunzele se ofilesc, se usuca si cad.
Astfel, procesul de formare al fructului este puternic influentat de neexistenta procesului de
fotosinteza, la randul sau afectat de caderea timpurie a frunzelor. Se combate prin tratamente
chimice specifice.

Recoltarea fructelor
Recoltarea cireselor pentru consumul in stare proaspata se face la maturitatea deplina a
fructelor,cand acestea capata culoarea si insusirile soiului,fiind insa in masura sa suporte
manipularile si transportul. Dupa recoltare nu isi mai continua maturarea. De asemeanea prezenta
etilenei in mediul de stationare-pastrare nu actioneaza coacerea cireselor asa cum se intampla la
alte fructe , in acest scop folosindu-se codurile de culori sau colorimetrele. Culesul se face
manual, cu grija , concomitant cu presortarea, alegand fructele intregi,sanatoase, cu
peduncul,curarete,fara vanatai,fara urme de atac ale bolilor sau daunatorilor.
Pastrarea cireselor in stare proaspata cat mai multa vreme se face departe de
umezeala,motiv pentru care nu este recomandata spalarea acestora , decat inainte de a fi
consummate. Daca sunt umede,se vor intinde pe prosoape de hartie si se vor sterge bine. Odata
indepartata umezeala,fructele vor fi puse intr-un recipient incapator ,care sa le permita sa se
repartizeze pe toata suprafata in mod egal,fara a se strive si fara a li se rupe coditele. Este
important sa nu li se rupa coditele deoarece fructele se pastreaza coapte mai mult timp astfel.
Recoltarea cireselor se face în momentul în care acestea au atins maturitatea tehnică.
Livada intensiva de cireş este una dintre cele mai rentabile, din anul 4 fiind posibilă obţinerea
unor producţii cuprinse între 15 şi 25 t/ha, cu un calibru de 28-32 mm.

ucrari de taiere efectuate:

Formarea coroanei tip Vas Sarger la cires - aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a),
anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).
In anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a axului
se suprima deasupra ultimei sarpante. Ramurile alese se scurteaza la inaltimea de 1,2 m de la
nivelul solului. In timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor.
In anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se orizontalizeaza si se leaga de
trunchi. Urmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurteaza
la 60 cm. Restul de ramuri viguroase se suprima. Ramura de prelungire a sarpantei se alege astfel
ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelor de 45-55ºC.
In timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si
subsarpantelor. In acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.
 In anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se orizontalizeaza
in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formeze o ramificare bilaterala - alterna;
exterioara. Se alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurteaza in
vederea proiectarii celei de-a treia sarpante.
In timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.
Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor.
In anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care
se orizontalizeaza si se leaga de ax, ca si a doua subsarpanta. Ramura de prelungire a sarpantei se
suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formeaza ramuri de garnisire. Ramurile
de prelungire ale subsarpantelor se scurteaza in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in
vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaza
ramuri de rod.
La specia cires coroana se formeaza mai usor decat la cires, datorita prezentei lastarilor anticipati
si capacitatii de ramificare mai mare. In momentul plantarii, ciresul are cantitatea necesara de
ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. Ca si la cires, se va evita formarea
sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot dezbina si
poate fi provocata aparitia de gome.
Dat fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de
fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. Daca ramurile anuale nu depasesc
lungimea de 80 cm, ele nu se scurteaza deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. Ele
se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe.
La pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu pozitie
necorespunzatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei.
La pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de 1/3 a lastarilor lungi.
Indiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima
ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe.
La soiurile de cires care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii
ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. Ramurile plete se scurteaza deasupra unui
mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la baza.
O treime din ramurile anuale care au lungimea sub 25 cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra
unui mugure vegetativ situat spre baza lor..

Sistemul de plantatie
Sistemele de plantaţii cu circulare bună a aerului şi permeabilitate ridicată la lumină
reduc pericolul îmbolnăvirii plantelor şi înlesnesc prin aceasta aplicarea mijloacelor de protecţie.
Ele constituie deci o premisă esenţială pentru succesul producţiei ecologice de fructe. Nu sunt
recomandabile plantaţiile pe două sau mai multe rânduri, precum nici alte sisteme cu păduri de
foioase adânci. La aceste sisteme aerisirea şi iluminarea sunt proaste, iar lucrările pe rândurile de
pomi îngreunate. Sistemele descrise aici reprezintă o selecţie de metode practicate deja cu
succes. Pe lângă acestea, mai există o multitudine de sisteme care, de asemenea, pot duce la
atingerea obiectivului propus.
Lăţimea coridoarelor dintre rândurile de plante reiese din proprietăţile diferite ale
amplasamentului, a puterii vântului, a vitezei de creştere a soiurilor şi portaltoilor, precum şi a
tipului de mecanizare.
Regula empirica pentru calculul înaltimii optime a pomilor: Jumatatea distantei dintre
rânduri + (1,00 - 1,50m)
Palmetă etajata cu braţe oblice
Distanţă rânduri x distanţa între pomi
 5.00 m x 3 m
 (600 pomi per hectar)
Scop urmărit
  Toate lucrările să poată fi executate de la
nivelul solului (impracticabil în momentul de
faţă).
Avantaje
  Administrare raţională (cules).
  Este posibilă acoperirea (protecţie contra
 intemperiilor).
  Recoltă timpurie.
  Risc scăzut de accidentare la cules.
Dezavantaj
  Risc mai ridicat în procesul de producţie,deoarece nu dispunem de suficiente date
empirice pe termen lung despre acest sistem(pot apărea probleme de afinitate).

Cerinţele faţă de factorii ecologici

Temperatura. Deşi este o specie relativ rustică, cireşul este pretenţios faţă de
temperatură. D.Teaci (1980) susţine că izotermele cuprinse între 9 şi 11,5 o C asigură o bună
fructificare a cireşului. Majoritatea autorilor apreciază că temperatura medie anuală, optimă
culturii cireşului este de 10,5oC, iar zonele cele mai favorabile sunte cele cuprinse între
izotermele de 14-16oC în luna mai respectiv zona de deal cu altitudini de 200-500 m.
Cireşul nu suportă arşiţa verii.Faţă de ger are o rezistenţă mijlocie, mugurii floriferi
rezistă pânp la -24oC,iar trunchiul şi ramurile până -30 oC dacă gerurile survin treptat şi pomii
sunt pregătiţi pentru iernare.
Cireşul înfloreşte la 15-17 zile după ce temperatura aerului depăşeşte 8oC şi după ce s-au
acumulat cca. 320oC.Temperatura medie zilnică necesară pentru desfăşurarea normală a
înfloritului este de 10-14oC.

An T TM Tm PP V RA SN TS FG TN GR
2000 10.0 15.7 3.5 - 7.5 122 51 34 100 0 3
2001 9.4 14.6 4.0 - 8.0 153 55 45 93 2 5
2002 - - - - - 160 35 44 73 0 1
2003 9.5 14.9 3.2 398.05 7.6 109 46 32 65 0 0
2004 9.2 14.5 3.9 624.87 7.1 147 56 45 85 0 0
2005 - - - - - - - - - - -
2006 9.0 15.3 2.5 693.69 6.4 204 47 43 114 0 1
2007 10.4 18.3 2.5 780.83 8.8 207 51 51 83 0 0
2008 9.7 17.7 1.9 674.10 8.7 202 43 41 106 0 5
 2009 10.1 17.9 2.2 590.09 8.1 165 58 46 56 0 0
2010 9.4 17.1 4.3 807.78 7.8 171 65 40 96 0 0
2011 9.0 17.0 3.3 508.49 8.2 120 54 43 76 0 2
2012 - - - - - - - - - - -
Interpretarea datelor climatice anuale
T Temperatura medie anuala (°C)
TM Media anuala a temperaturilor maxime (°C)
Tm Media anuala a temperaturilor minime (°C)
PP Tot Precipitatiile anuale formate din ploaie sau zapada (mm)
V Media anuala a vitezei vantului (Km/h)
RA Totalul zilelor cu ploaie in timpul anului
SN Totalul zilelor cu ninsoare in timpul anului
TS Totalul zilelelor cu averse insotite de fulgere si tunete in timpul anului
FG Totalul zilelor cu ceata in timpul anului
TN Totalul zilelor cu tornado in timpl anului
GR Totalul zilelor cu grindină în timpul anului

Lumina. Cireşul este o specie foarte pretenţioasă faţa de lumină fapt demonstrat şi de
particularitaţile sale de creştere (coroana rară, etajare naturală). Fructele obţinute în interiorul
coroanei deşi roşii sunt cele mai acide.
Soiurile timpurii sunte cele mai pretenţioase faţta de lumină. Insuficienţa luminii determină
apariţia de scurgeri cleioase, boli criptogamice şi creşterea este mult diminuată.
În cultură cireşul preferă expoziţii bine luminate, respectiv treimea mijlocie şi superioară a
pomilor.

Durata de stralucire a Soarelui pe perioada 2005-2014 (ore)

Sum
Luna
a
Anu
l
VII
I II III IV V VI VII IX X XI XII
I

200 101, 100, 159, 193, 164, 26,

7,2 29,4 84,9 35,9 43,1 12,1 958,8
5 4 8 5 7 1 7

200 22, 114, 18,

31,3 62,1 65,3 62,3 60,8 86,5 85,4 74,8 2,9 686,2
6 3 4 3

200 3,5 10,4 55,6 108, 100, 169, 137, 128, 48,6 61,6 27, 30,0 881,5
7
 8 4 0 9 2 5

200 107, 118, 161, 113, 32,

7,1 37,3 65,0 61,1 99,0 53,6 12,4 867,0
8 0 5 0 0 0

200 72, 110, 141, 169, 215, 233, 273, 191, 160, 115, 78, 106, 1867,
9 5 5 3 1 1 1 5 2 1 9 8 3 4

201 59, 106, 182, 145, 261, 250, 270, 269, 243, 132, 75, 2064,
67,3
0 1 1 7 2 6 0 9 7 5 7 6 4

201 53, 157, 193, 342, 333, 265, 310, 193, 103, 81, 110, 2235,
91,0
1 1 5 8 6 4 7 8 7 0 0 1 7

201 96, 114, 126, 206, 270, 216, 243, 305, 124, 152, 75, 1986,
54,2
2 3 9 6 6 6 8 2 0 7 2 1 2

201 75, 102, 149, 199, 298, 300, 265, 304, 187, 201, 65, 2194,
45,4
3 6 5 5 1 5 1 2 1 4 6 9 9

201 87, 174, 227, 304, 321, 298, 324, 190, 200, 56, 2321,
98,7 36,6
4 4 2 4 8 6 8 1 7 9 1 3

Medi 48, 121, 146, 205, 202, 214, 227, 151, 113, 53 477, 2518,
73,2
a 4 6 1 5 7 7 4 1 9 7 3 9

Umiditatea. Creinţele faţă de apă sunt moderate şi influenţate de portaltoi. Astfel, în cazul
altoirii pe mahaleb, un nivel al precipitaţiilor anuale de 550 de mm este suficient pentru
aprovizionarea cu apă a cireşului. Altoit pe franc sau vegetativ, cireşul necesită un nivel al
precipitaţiilor de 650-700 mm anual. Umiditatea atmosferică ridicată (peste 75%) în perioada
maturării fructelor favorizeză atacul ciupercilor Monilinia laxa şi Concomyces hiemalis. Prima
ciupercă, în cazul unor atacuri puternice, poate duce chiar la pierirea pomilor. Precipitaţiile
abundente în perioada coacerii fructelor determină crăparea acestora, în special la soiurile târzii
cu pulpa pietroasă.
 Repartizarea lunara si anuala a precipitatiilor în perioada 2005-2014 (mm)

Anul Luna Sum

a

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2005 8,0 9,9 26, 63,5 65,5 47,6 80,3 55,7 51,1 45, 34,7 3,5 496,
9 7 1

2006 34,9 18,2 8,6 84,6 16,9 111, 10,4 113, 47,4 1,6 69,6 72, 590,
6 3 6 0

2007 65,1 24,5 30, 20,6 109, 47,6 36,4 47,4 54,8 28, 117, 37, 620,
2 3 9 7 8 3

2008 8,7 15,8 21, 102, 105, 111, 142, 54,8 35,8 42, 15,3 29, 684,
2 1 3 6 7 1 4 8

2009 39,4 12,5 35, 50,7 68,6 47,8 52,6 35,8 84,7 54, 34,0 4,6 521,
8 7 2

2010 14,8 40,0 8,8 76,4 88,4 102, 170, 62,8 38,0 44, 24,8 40, 712,
9 6 8 6 9

2011 8,0 11,4 37, 26,2 37,0 40,9 34,5 31,8 56,9 55, 32,0 30, 402,
6 0 9 2

2012 16,4 5,5 19, 85,2 33,2 85,6 114, 49,4 141, 11, 37,0 6,4 604,
3 0 4 0 4

2013 98,6 54,8 34, 45,0 24,1 43,2 87,9 54,2 105, 21, 43,8 99, 712,
 8 1 4 5 4

2014 131, 123, 36, 13,7 12,5 9,5 12,1 21,1 20,0 6,1 10,0 45, 442,
6 9 5 8 8

Medi 42,5 31,6 25, 56,8 56,1 64,8 74,1 52,6 63,5 31, 41,9 37, 578,
a 9 3 1 7

Această specie este, de asemenea, sensibilă la excesul de apă din sol care uneori duce la
reducerea excesivă a creşterii, scurgeri gomoase şi chiar uscarea pomilor. Acest fenomen este
mai accentuat când cireşul este altoit pe mahaleb.
Solul. Cireşul manifestă pretenţii ridicate faţă de sol, evident în funcţie de soi şi portaltoi.
În general, el preferă soluri mijlocii sau uşoare, revene, permeabile, profunde, calde, fertile, cu
un conţinut de calciu de 4-6% şi cu apă freatică sub 1,5-2,0 m.
Pe terenuri grele suferă incă de la plantare şi piere prematur.Cireşul prefera soluri cu un
conţinut maxim de argilă de 20-30%, pH 5-6,5, iar salinitatea zero (M.POPESCU şi colab.,
1982).

Caracteristici morfologice şi de producţie

Sistemul radicular. Arhitectonica sistemului radicular depinde în mare măsura de modul

de ramificare al soiului şi de portaltoi. V.Cireaşă (1974), găseşte că la soiurile cu coroană
piramidală, altoite pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund respectiv mai superficial la
soiurile cu coroana globuloasă alotite pe cireş sălbatic. Sistemul radicular la cireş este relativ
superficial, peste 70% din rădăcini găsindu-se la adâncimea de 0-40 cm.
Raza sistemului radicular depăşeşte de 2,5-3 ori raza proiecţiei coroanei. Rădăcinile
înregistrează două valuri de creştere: primul în aprilie-mai şi al doilea în octombrie-noiembrie.
Partea aeriană. După plantare, in primii ani de viaţă, cireşul are o creştere lentă după
care se comportă ca o specie cu creştere viguroasă. Majoritatea soiurilor au la început un port
dresat care după intrarea pe rod se deschide coroanele devenind invers piramidale sau chiar
pletoase (Ramon Oliva). Ramificarea la cireş este de intensitate redusă, caracteristic aceste specii
fiind fenomenul de etajare naturală.
Specificul fructificării. În cadrul acestei specii există soiuri care fructifică preponderent
pe buchete de mai (Van, Cerna, Bigarreau Morreau), însă majoritatea soiurilor fructifică atât pe
buchete de mai cât şi pe ramuri mijlocii şi lungi.Mugurii floriferi se formeayă în procent de 75%
pe ramurile buchet şi numai 25% pe ramuri mijlocii sau lungi(FLORICA ROŞU, citat de
M.POPESCU şi colab., 1993).
Înfloritul. Cireşul înfloreşte după migdal, cais şi piersic şi aproape în acelaşi timp cu
majoritatea soiurilor de prun şi păr. Din fiecare mugur florifer se formeazăa o inflorescenţă cu 2-
4 flori. Înfloritul durează cca. doua săptămâni, iar in perioadele mai reci chiar trei.
Polenizarea şi fecundarea. Majoritatea soiurilor de cireş sunt autosterile (mai puţin soiul
Stella) ceea ce obligă gruparea in parcele a 3-4 soiuri interfertile cu aceeaşi epocă de înflorit
(tabel 12.1). Realizarea unei recolte bune este determinată de polenizarea a 30-50% din flori
(T.Gozob, 1971; Grojer, 1976). La cireş polenizarea este entomofilă.
Vârsta intrării pomilor pe rod. Cireşul este o specie precoce, apariţia primelor fructe
semnalându-se in anul III-IV de la plantare. Rezultate economice se obţin incepând din anul V
(Van, Roşii de Bistriţa, Germesdorf, Jubileu 30).
Productivitatea este cuprinsă între 6-8 t/ha (Ramon Oliva, Armonia, Germesdorf), 9-10
t/ha (Früheste der Mark, Bigarreau, Morreau) şi peste 11 t/ha (Timpurii de Bistriţa, Uriaşe de
Bistriţa, Stella).
Longevitatea economica a soiurilor de cireş viguroase este de 30-40 ani , iar a celor de
vigoare mijlocie şi mică altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 20-30 ani.

Portaltoii folosiţi la înfiinţarea plantaţiei

Gisela 5 (P.cerasus x P. Canescens)

Este cunoscut că reduce vigoarea cu până la 50% comparat cu vigoarea selecţiilor
Mazzard(6-9 m). Vigoarea mijlocie-mică a
portaltoiului combinat cu o recoltă foarte mare de
fructe a ridicat probleme în ceea ce priveşte mărimea
şi calitatea fructelor. Se pot preta la sistemul super-
intensiv dacă se fac tăieri în mod corespunzător iar
solul pe care sunt plantaţi portaltoii este profund,
permeabil şi fertil. În astfel de condiţii portaltoiul
permite plantarea de la 800 pînă la 1600 de pomi /ha
iar formele de coroană fus subţire şi fus tufă se
consideră ca fiind cele mai potrivite la acest portaltoi
combinat cu sistemul de cultură super-intensiv.
„Gisela 5” este foarte important din punct vedere comercial grăbind atât înflorirea cât şi
coacerea fructelor cu 2-4 zile, un potenţial avantaj pentru soiurile cu coacere timpurie unde o
recoltă şi mai timpurie vine cu profit mai mare. Totuşi acest lucru poate fi şi un dezavantaj în
zonele unde există pericolul de ingheţuri târzii sau se doreşte coacerea mai târzie a cireşelor.
Soiurile altoite pe „Gisela 5” coroanele larg deschise cu unghiuri larg deschise dar uneori
ramificarea este insuficientă.
Sistemul de susţinere este recomandat aşa ca unii cultivatori şi-au luat măsuri de
precauţie, în funcţie de condiţiile de creştere se pot întâmpla accidente cum ar fi dezrădăcinarea
dar de obicei nu s-au întâmpinat astfel de dificultăţi.
Portaltoiul ,,Gisela 5” a arătat o rezistenţă bună la ger iar compatibilitatea cu soiurile de
cireş cunoscute nu ridică probleme.
,,Gisela 5” nu are performanţe ridicate în solurile grele şi are nevoie de un drenaj bun.
Suferă de fenomenul cunoscut ca oboseala solului iar dat fiind faptul că S. TROOMÉ şi R.
GRAS, 1974, recomandă înfiinţarea de plantaţii de cireş după 5 ani de la defrişarea unor plantaţii
de cais şi prun şi imediat după pomacee. Prin urmare se va putea planta cireş după el însuşi
numai după o perioadă mai lungă de timp sau imediat în cazul în care solul a fost tratat adecvat
înainte prin folosirea fumiganţilor.
 DESCRIEREA TEHNICA A FIECARUI OBIECT INVESTITIONAL

SPATIUL SOCIAL AL FIRMEI –CONTAINER

Detalii tehnice:
» Dimensiuni externe: 6,06 x 2,44 x 2,70 m
» Inaltime interioara: 2,40 m
» Culoare exterioara: RAL 9002 alb murdar
» Izolatie podea si acoperis: vata minerala 100 mm
» Incarcare permisa in podea: 350 kg/m2
» Pereti exteriori: panouri sandwich PU 60 mm
» Ferestre – 2 bucati: 0,85x1,10 m, tamplarie PVC
» Instalatie electrica: 1 tablou electric, 3 prize, 1
intrerupator
» Sistem de iluminat: 2 corpuri de neon cu carcasa 2x36W
» Incalzire: 1 convector electric 2000 W, cu termostat

Pret:2800 Euro (fara TVA)

Furnizor: Algeco SCOTSMAN Company

CABINĂ SANITARĂ
Descriere tehnică
Compartimentările sanitare asigură o configurare
flexibilă și utilizează la maxim spațiul disponibil.
Grosimea plăcilor destinate cabinelor de toaletă este
de 12mm pentru a asigura autoportanța și rigiditatea
structurii. Sistemul include chiuveta,toaleta și plăcile
Fundermax Compact.
Preț: 220 € (preț fără TVA)
Furnizor: Algeco SCOTSMAN

STINGĂTOR PORTATIV CU ZĂPADĂ CARBONICĂ G6

Fiecare agent economic este obligat să ia măsuri de dotare, legea307/2006 privind

apărarea incendiilor prevede la art.19 nu mai puțin de 18 obligațiuni pentru
agenții economici.

Descriere:
Agent de stingere-CO2
Cantitate•6 kg
Masă • 12,8 kg
Diametru•140 mm
Preț: 80 € (preț fără TVA)
Furnizor: Stingător-incendiu
NAVETE USOARE DIN PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR
MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII

Motocoasa FS 40 AutoCut C5-2,1.0 CP

Motocoasa are procedură de pornire simplificată. Este foarte bună pentru trimarea gazonului şi
pentru lucrările de cosmetizare din jurul alunilor.

 Lungimea totala 1.45 m

 Capacitate rezervor 0.45 l
 Nivel vibratii stanga/dreapta 7.0/6.0 m/s2
 Motor in 2 timpi cu pornire la sfoara.

Preț: 900 RON/ buc. (fără TVA)

Producător: STIHL
Distribuitor autorizat: www.covera.ro

ECHIPAMENT DE PROTECȚIE PENTRU

MOTOCOSITOARE
MĂNUȘI DE PROTECȚIE

Preț: 2,00 RON(Fara TVA)

Furnizor: MARVEL PROTECȚIE

OCHELARI DE PROTECȚIE CU AERISIRE DIRECTĂ

Ochelarii de protectie cu aerisire directă:

 model economic,
 aerisire directă prin orificii multiple,
 fixare pe cap prin banda elastică.

Preț: 5,20 RON(Fara TVA)

Furnizor: MARVEL PROTECȚIE

FOARFECĂ TELESCOPICĂ PENTRU CRENGI

(Echipament pentru tăierea de întreținerea ciresilor)
Lungime totală: 160 cm.
Grosime maximă a crengii: cca 32 mm.

Specificații tehnice:
 Mecanism de transmisie cu troliu complet intern
 Cap de taiere usor si ingust. Taierea precisa a crengilor in orice directie de crestere.
 Lame cu forma speciala tin creanga in pozitie de taiere optima asigurand o taiere curata.
 Maner solid si usor din aluminiu.
 Blocator de siguranta si teaca pentru lama pentru transport si depozitare sigure.
 Material lama: Otel acoperit cu strat neaderent
 Greutate (g):900

Preț: 220 RON/ buc. (fără TVA)

Distribuitor autorizat: DEDEMAN
APLICATOR ÎNGRĂȘĂMINTE LANDSCAPER PRO SR-2000

DESCRIERE
Rapid, acoperă cu exactitate suprafete mari - îmbină exactitatea unui model linear cu
viteza unui aplicator rotativ
- capacitatea rezervorului: 42 litri
- 2-6 metri zona de împrăștiere, cu o acoperire deosebită a suprafeței
- sistem rezistent la rugină pentru rezervor și agitator, plus
componente din polimeri speciali
- sistem de protecție cu deflector pentru a împiedica împrăștierea
îngrășămintelor pe zone nedorite
- sistem de greutati pentru stabilitate optima
- ușurință în desfacerea aplicatorului pentru curățare

Preț: 3800 RON/ buc. (fără TVA)

Producător: SCOTTS
Distribuitor autorizat: www.covera.ro
PUIETI DE CIRES AROMNIA ALTOITI PE ALTOI GISELA 5

Fructele sunt mari, cordiform-rotunjite, avand

culoarea de fond galben-cerata, iar cea suprapusa rosie-
aprins, care cuprinde la maturitate intreaga suprafata a
fructului.
Pulpa este galbena, pietroasa, aproape neaderenta la
sambure. Prezinta o buna rezistenta la transport a fructelor.
Se matureaza la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie.

ALTOIRE
Portaltoi GISELA 5

Pret: 14 Lei (fara TVA)

Furnizor: Pepiniera Sarusi

SISTEM DE SUSTINERE

Sistemul de palisaj ROWINE, fabricat de Metal Work Industry, este compus dintr-o gama
diversificata de spalieri metalici, produsi prin profilarea tablei de otel zincat DX51D Zn (250
gr.Zn/mp) si acoperire 20μm. Grosimea tablei de otel zincat este de 2 mm in cazul spalierilor de
capat, respectiv 1,5mm la spalierii intermediari.

Componenta sistemului de sustinere si palisare ROWINE:

A. Structura de rezistenta:
- stâlpi de capăt (spalieri de ancorare / stalpi de margine / fruntași);
Stâlpii de Capăt (SCAP) marginesc extremitatile randurilor de vie, pentru a asigura robustete si
stabilitate culturii viticole si ofera posibilitatea aranjarii firelor de sarma la un nivel optim de
tensionare.
Caracteristici tehnice:
- durabilitate la coroziune si la intindere Rm (Mpa) = 270-500, 1Mpa = 1N/mm2;
- toleranta +/- 3 mm in cazul profilelor cu lungimea pana la 2500 mm;
- rezistenta adecvata la socuri (impactul puternic al corpurilor dure poate produce deformari
locale).

Spalierii de margine
sunt prevazuti pe fiecare
unitate cu pasaje de
trecere de tip
"Autolock" (in forma
"H" si in forma "Z")
pentru intinderea si
fixarea firelor de sarma.

- stâlpi intermediari (spalieri de linie / mijlocași);

Stâlpii intermediari (SINT) fabricati prin profilare din tabla de otel zincat cu grosimea de 1,5
mm, sunt prevazuti pe fiecare unitate cu pasaje de trecere (de tip “Autolock” in forma "H")
pentru introducerea firelor de sarma, intinderea si fixarea acestora, imipiedicand
astfel iesi rea accidentala.
- stâlpi tutori;
Fabricati prin profilare din
tabla de otel zincat cu
grosime de 0.80mm, tutorii
metalici ( TTR-
U9)sunt e lementele care
ghideaza lastarii tineri in perioada de crestere.

B. Reteaua de intindere:
- sârme portante;
- sârme intermediare;
- sârme superioare;
- sârme de ancorare.
Reteaua de Intindere este constituita din urmatorul tip de fire de
sarma din otel zincat
 GALVATEC T100, fir de sarma din otel puternic zincat cu
aluminiu, folosit pentru instalarea de Sarme Superioare si de Ancorare.

C) Acoperire contra ploii

Pret :30000 Euro (pentru intregul sistem + manopera)

SISTEM DE IRIGARE- INSTALAȚIE DE IRIGARE PRIN
MICROASPERSOARE
TIJĂ GALVANIZATĂ

Tijă galvanizată pentru sus ț inerea

microaspersoarelor
Diametru: 8 mm
Lungimea: 1,2 m.

Preț: 3,68 Lei (fără TVA)

Furnizor: Horticola
MICRO-ASPERSOR GARDENA 8321

 Micro-aspersor Gardena 8321 .

 Cu tehnologie de conectare \"\"Rapid&Usor\"\" pentru
instalarea pe conducta de 4,6 mm (3/16\"\").
 Diametrul de irigare poate fi reglat între 10 și 40cm.
 Cap de picurare reglabil, detașabil, cu ac de curățare
integrat.

Producător: Gardena
Preț: 3 RON (fără TVA)

JALOANE
Jalon telescopic, gradat pentru prisma.
-lungimea minima : 1,2 m
-lungimea maxima : 2,2 m
Pret : 55 EUR (fara TVA)
Furnizor: N.B. Trading ’93 SRL

RULETA
Ruleta 50 metri banda otel
Pret: 48 RON (fara TVA)
Furnizor: suruburionline.ro

TARUS

Sectiuni: 50x50x3mm
Lungime tarus: 1,5M
Ureche cu trei gauri (diametrul gaurilor de 11mm) pentru o conectare rapida cu banda
zincata

PRET: 25 LEI (fara TVA)

Furnizor: LTD Italia

TOPOR
Greutatea lamei: 840 g
Greutate: 1075 g
Lungime: 443 mm

Pret: 87 Lei (fara TVA)

Furnizor: Fiskers

PLATFORMĂ DE CÂNTĂRIRE

Cântarul platformă Cely 50M este folosit la cântărirea cireselor

recoltate. Verificarea metrologică a cântarului a fost inclusă în preț.
Caracteristici tehnice:

 Aprobare OIML, CE, clasa III, IV

 Capacitate: 60 kg

 Diviziune: 20 g

 Dimensiune platan: 350 x 450 mm

  Afisaj LCD

 Rezoluție afișaj: 6.000 diviziuni

 Temperatura de operare: -10ºC - 40ºC

 Platan si brat din inox

 Functie: numarator piese, verificare greutate, acumulare

 Alimentare: la priză și acumulator inclus

Preț: 800 lei (fără TVA)

Furnizor: Octoserv sistem

TRACTOR

Marca : Claas
Model : Renault 103.54
Tip de echipament echipamente second hand
An : 1990
Ore : 7500 h
Putere : 95 CP
Roţi tracţiune : 4 roţi tracţiune

Cutie de viteze : mecanic

Număr de serie : NC

Dimensiune pneuri faţă : NC

Dimensiune pneuri spate : NC

Pret: 38223 Lei (fara TVA)

Furnizor: HENPA SZ, Polonia

UTILAJ PLANTAT POMI – BURGHIU

Burghiul de sapat gropi PV este un echipament utilizat pentru plantarea pomilor fructiferi.
Pret: 750 Euro (fara TVA)
Furnizor: Euromarketing SRL

SISTEM RECOLTAREA CIRESELOR

Pret: 11000 Euro (fara TVA)

Furnizor:Euromarketing SRL
MOTOSTIVUITOR

Caroserie: Stivuitoare , Motostivuitor

Marca, Model: Hyster , 3.0t
Fabricatie: 2000
Ore lucrate: 2 260 mth
Greutate: 6t
Inaltime de ridicare: 600 cm
Combustibil: diesel
Numar de roti: 4
numărul de cilindri: 1

Pret: 2700 Euro (fara TVA)

Furnizor: Alex&D Oil SRL

SAPA ROTATIVA

Sapa rotativa dispune de 64 de organe active.

Pret: 2900 Lei (fara TVA)

Furnizor:Dicor Land

MASINA PENTRU STROPIT

Pompa: cu paleti
Brat de pulverizare: 6m
Capacitate tanc: 300Lt
Cuplare la tractor: in 3 puncte
Filtre: curatabile
Sistem de alimentare: din
instalatie/sursa naturala
Bazin: polyester

Pret: 450 Euro (fara TVA)

Furnizor: Asociatia Fermierilor AFHPVZ AgroArges

Furnizorii/partenerii

Vanzarea produsului va fi organizata prin distribuitori. Acestia vor avea din partea firmei
la dispozitie mostre de produs si comision la vanzare. Sefii de vanzari vor fi instruiti in acest
domeniu, pentru a putea prezenta atat calitatea cat si beneficiile produsului pe care urmeaza sa-l
vanda, atat in momentul angajarii cat si ulterior in functie de cerintele pietei.Pretul produsului va
fi pentru inceput stabilit sub cel al pietei, urmand ca ulterior sa creasca
 Piaţa

Productia de ciresi se adreseaza pietei externe. Din studiile de piata efectuate s-a constatat
ca acest produs este foarte asteptat si bine primit avand o gama larga de utilizare: de la industria
alimentara, usoara, chimica pana la cea farmaceutica. Cireasa reprezinta un aliment complet si
concentrat care amelioreaza sau chiar previne numeroase afectiuni ale corpului uman. produsul
se oferteaza fie direct utilizatorilor finali, fie unor intermediari specializati pe achizitia de ciresi.

În ceea ce privește concurența, în Romania nu exista multe intreprinzatori care sa fie

organizati si care sa obtina contracte cu firme din afara tarii in vederea importului. O mare parte
din productia de cirese se vinde individual prin intermediul pietelor locale.

Clientii externi sunt de doua feluri: firme specializate pe achizitia de ciresi, pentru
revanzare la utilizatori finali si utilizatorii finali la care, evident, pretul este mai bun. In cazul in
care vom avea un excedent al productie ne putem indrepta si spre distribuitori interni, cu care sa
incheiem noi contracte.

Strategia de marketing

Avand in vedere specificul activitatii si faptul ca toata productia se va adresa exportului,

nu este necesara o campanie de marketing
 NECESARUL DE FINANŢARE

BUGET INVESTIȚIE –LEI-

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT

ANEXA III- CONTRACT DE FINANŢARE

Bugetul Indicativ al Proiectului Masura 123 (valori LEI fara TVA)

Denumire solicitant: S.C. S.R.L.
Cod unic de inregistrare: 123
STAMPILA BENEFICIAR
Titlu proiect:

Contract de finantare nr

Total Cheltuieli Cheltuieli

Denumirea capitolelor de cheltuieli Total
eligibile neeligibile

LEI LEI LEI

1 2 3 4
Capitolul 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului - total, din care: 0 0 0
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0 0
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 0 0 0
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala 0 0 0
Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0 0 0
Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 6,580 1,579 8,159
3.1 Studii de teren 0 0
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 6,000 1,440 7,440
3.3 Proiectare si inginerie 0 0 0
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 123 0
3.5 Consultanta 580 139 719
3.6 Asistenta tehnica 0 0 0
Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3 cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%
Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 428,698 102,887 531,585
Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 428,698 102,887 531,585
4.1 Constructii si instalatii 175,872 42,209 218,081
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 140,913 33,819 174,732

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 105,555 25,333 130,889

4.5 Dotari 6,357 1,526 7,883

4.6 Active necorporale 0 0 0
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 57,960 12,528 70,488
5.1 Organizare de santier 0 0 0
5.1.1 lucrari de constructii şi instalaţii aferente organizării de şantier 0 0 0
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 0 0 0
5.2 Comisioane, taxe 0 0
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 57,960 13,910 71,870
Procent cheltuieli diverse si neprevazute 13%
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 0 0 0
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0
TOTAL GENERAL 493,238 116,994 610,232
Verificare actualizare actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%) 68 0 68
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 493,305 391,412 884,717
Valoare TVA 211,987 211,987
TOTAL GENERAL inclusiv TVA 822,286
VALOAREA PROIECTULUI Data aprobării Raportului de selecţie/ 7/6/2015
Eratei la Raportul de selecţie/ Raportului
de contestaţii
 Curs EURO 4.4882

LEI EURO
VALOARE TOTALA 822,286 183,546
VALOARE ELIGIBILA 493,305 109,912
VALOARE NEELIGIBILA 328,981 73,299
Plan Financiar - LEI

Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile

Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala) 246,653 246,653

Cofinantare privata, din care: 0
- autofinantare 0 0
- imprumuturi 246,653 328,981 575,633
TOTAL PROIECT 493,305 328,981 822,286
Procent contributie publica
Avans solicitat 0
Suma avans mai mica de 50% din
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil 0%
ajutorul public
 BUGET INVESTIȚIE - EURO-

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT

ANEXA III- CONTRACT DE FINANŢARE

Bugetul Indicativ al Actului Aditional nr. 6 - Masura 123 (valori EURO fara TVA)
Denumire solicitant: S.C. S.R.L.
Cod unic de inregistrare: 123

STAMPILA BENEFICIAR
Titlu proiect:

Contract de finantare nr

Total Cheltuieli Cheltuieli

Denumirea capitolelor de cheltuieli Total
eligibile neeligibile

EURO EURO EURO

1 2 3 4
Capitolul 1 Cheltuieli pentru obţinerea si amenajarea terenului - total, din care: 0 0 0
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0 0 0
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 0 0 0
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala 0 0 0
Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului 0 0 0
Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 0 0
3.1 Studii de teren 0
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 1,339 321 1,661
3.3 Proiectare si inginerie 0 0 0
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0
3.5 Consultanta 129 31 160
3.6 Asistenta tehnica 0 0 0
Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3 cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%
Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 95,691 22,966 118,657
Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 95,691 22,966 118,657
4.1 Constructii si instalatii 39257.14 9,422 48,679
4.2 Montaj utilaj tehnologic 0 0 0
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 31,454 7,549 39,003

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 23,561 5,655 29,216

4.5 Dotari 1,419 341 1,760

4.6 Active necorporale 0 0 0
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 12,938 3,105 16,042
5.1 Organizare de santier 0 0 0
5.1.1 lucrari de constructii şi instalaţii aferente organizării de şantier 0 0
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 0 0 0
5.2 Comisioane, taxe 0 0 0
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 12,938 3,105 16,042
Procent cheltuieli diverse si neprevazute 14%
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 0 0 0
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0
TOTAL GENERAL 108,629 26,071 134,700
Verificare actualizare actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%) 67 67
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 108,696 26,071 134,767
Valoare TVA 32,267 32,267
TOTAL GENERAL inclusiv TVA 167,033
VALOAREA PROIECTULUI Data aprobării Raportului de selecţie/ Eratei
la Raportul de selecţie/ Raportului de 7/6/2015
contestaţii
Curs EURO 4.4882
RON EURO
 VALOARE TOTALA 822,286 167,033
VALOARE ELIGIBILA 487,848 108,696
VALOARE NEELIGIBILA 334,438 58,338
Plan Financiar - EURO

Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile

Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala) 54,348 0 54,348

Cofinantare privata, din care: 54,348 0 54,348
- autofinantare 0 0 0
- imprumuturi 54,348 58,338 112,685
TOTAL PROIECT 108,696 58,338 167,033
Procent contributie publica 50.00%
Avans solicitat 0
Suma avans mai mica de 50% din
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil 0%
ajutorul public
 PLANUL FINANCIAR
Nr. Total
Pret
crt Cantitat TOTAL cu
Denumire U.M. unitar
e Valoare fără TVA Valoare cu TVA Valoare TVA fără TVATVA Total
Euro
Lei Euro Lei Euro Lei Euro Euro Euro LEI
12544.0 15554.5 3472.0 3733.0 3472.0
Container 1 buc 2800 2800
1 0 6 0 9 833.28 2800 0 1254
Cabina
1 buc
2 sanitara 220 985.60 220 1222.14 272.80 293.31 65.47 220 272.80 985.6
3 Stingator 1 buc 80 358.40 80 444.42 99.20 106.66 23.81 80 99.20 358.4
4 Navete plastic 200 buc 1.33 5.96 1.33 7.39 1.65 1.77 0.40 266 329.84 1191
Motocositoare
pentru cosirea 1 buc 200.64 200.64
5 ierbii 898.87 1114.60 248.79 267.50 59.71 200.64 248.79 898.8
Manusi de
protectie 2 pereche 0.44 0.44
6 motocositoare 1.97 2.44 0.55 0.59 0.13 0.88 1.09 3.94
Ochelari
1 pereche 1.16 1.16
7 protectie 5.20 6.44 1.44 1.55 0.35 1.16 1.44 5.20
Foarfecă
telescopică 1 buc 49.04 49.04
8 pentru crengi 219.70 272.43 60.81 65.38 14.59 49.04 60.81 219.7
Aplicator 1050.4 1129.4 1050.4
1 buc 847.15 847.15
9 ingrasaminte 3795.23 4706.09 7 6 252.11 847.15 7 3795
41375.
Puieti cires 11662 buc 3.12 3.12
10 13.98 17.33 3.87 4.16 0.93 33375 00 1630
Sistem de 134400. 166656. 37200. 39997. 8928.0 37200.
1 kit 30000 30000
11 sustinere 00 00 00 44 0 30000 00 1344
Tija
100 buc 0.82 0.82
12 galvanizata 3.67 4.56 1.02 1.09 0.24 82 101.68 367.3
Microasperso
100 Buc 0.66 0.66
13 r 2.96 3.67 0.82 0.88 0.20 66 81.84 295.6
14 Jalon 4 Buc 55 246.40 55 305.54 68.20 73.33 16.37 220 272.80 985.6
15 Ruleta 1 Buc 10.7 47.94 10.7 59.44 13.27 14.27 3.18 10.7 13.27 47.94
16 Tarus 4 Buc 5.57 24.95 5.57 30.94 6.91 7.43 1.66 22.28 27.63 99.81
17 Topor 1 Buc 19.39 86.87 19.39 107.72 24.04 25.85 5.77 19.39 24.04 86.87
Platforma
1 Buc 178.34 178.34
18 cantarire 798.96 990.71 221.14 237.77 53.07 178.34 221.14
38175.2 47337.3 10566. 11360. 2535.9 10566.
Tractor 1 Buc 8521.26 8521.26
19 4 0 36 95 3 8521.26 36
20 Burghiu 1 Buc 750 3360.00 750 4166.40 930.00 999.94 223.20 750 930.00
Sistem
recoltare 1 kit 11000 49280.0 11000 61107.2 13640. 14665. 3273.6 13640.
21 cirese 0 0 00 73 0 11000 00
12096.0 14999.0 3348.0 3599.7 3348.0
Motostivuitor 1 Buc 2700 2700
22 0 4 0 7 803.52 2700 0
23 Sapa rotativa 1 Buc 646.51 2896.36 646.51 3591.49 801.67 861.96 192.40 646.51 801.67
24 Masina stropit 1 Buc 450 2016.00 450 2499.84 558.00 599.96 133.92 450 558.00
 Pret lei
an 1 an 2 an 3 an 4 an 5
/kg
productia de cirese 15000 15500 16700 16900 17000 3
(kg/ha)
productia de cirese 105000 108500 116900 118300 119000 3
(kg/7 ha)
venit/ an (lei) 315000 325500 350700 354900 357000

cheltuieli/an (lei) 278644.02 59484 65520 70500 70920

profit anual(lei) 36355.98 266016 285180 284400 286080
profit total (lei) 1158031.98

Cheltuieli diverse și neprevăzute

An I An II An III An IV An V

Cheltuieli lunare cu apa si 1400 1450 1600 1620 1650

canalizarea
Cheltuieli lunare cu energia 1700 1680 1710 1800 2000
electrica
Cheltuieli lunare cu serviciile de 120 127 150 155 160
salubritate
Cheltuieli lunare cu combustibilul 1610 1700 2000 2300 2100
pentru utilaje
Total cheltuieli lunare-RON 4830 4957 5460 5875 5910
Total cheltuieli anuale-RON 57960 59484 65520 70500 70920
Total cheltuieli pe 5 ani-RON 324384
DEVIZ GENERAL ( conform HG. 28/2008) privind cheltuielile necesare realizarii
investitiei
 Valoare
Valoare
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitolelor TVA (inclusiv
(fara TVA)
crt. de cheltuieli TVA)

RON EURO RON RON EURO

1 2 3 4 5 7 8
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si
amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului 0 0 0 0 0
1.2. Amenajarea terenului 0 0 0 0 0

1.3. Amenajari pentru protectia mediului si 0 0 0 0 0

aducerea la starea initiala
TOTAL CAPITOL 1 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2.1. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor 0 0 0 0 0
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 0 0 0 0 0
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1. Studii de teren 0 0 0 0 0
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si
3.2. 6,000 1,339 1,368 7,368 1,645
autorizatii
3.3. Proiectare si inginerie 0 0 0 0 0
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0 0 0
3.5. Consultanta 580 129 139 719 160
3.6. Asistenta tehnica 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 3 6,580 1,469 1,507 8,087 1,805
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de
baza
4.1. Constructii si instalatii 175,872 39,257 42,209 218,081 48,679
4.2. Montaj utilaj tehnologic 0 0 0 0 0
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
4.3. 140,913 31,454 33,819 174,732 39,003
cu montaj
4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport 105,555 23,561 25,333 130,888 29,216
4.5. Dotari 6,357 1,419 1,526 7,883 1,760
4.6. Active Necorporale 0 0 0 0 0
TOTAL CAPITOL 4 428,697 95,691 102,887 531,584 118,657
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1. Organizare santier 0 0 0 0 0
5.1.
0 0 0 0 0
1. Lucrari de constructii
5.1.
0 0 0 0 0
2. Cheltuieli conexe organizarii santierului
Comisioane, taxe, cote legale, costuri de
5.2. 0 0 0 0 0
finantare
5.2.
0 0 0 0 0
1. Comisioane, taxe si cote legale
5.2.
0 0 0 0
2. Costul creditului
5.2. Cheltuieli diverse si neprevazute 57,960 12,938 13,910 71,870 16,043

TOTAL CAPITOL 5 57,960 12,938 13,910 71,870 16,043

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1. Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0 0
6.2. Probe tehnologice si teste 0 0 0 0

TOTAL CAPITOL 6 0 0 0 0 0
TOTAL GENERAL 493,237 110,098 118,304 611,541 136,505
Din care C+M 175,872 39,257 42,209 218,081 48,679
Valoare actualizare 15,568 3,475 3,736 19,304 4,309
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 508,805 113,573 122,041 630,845 140,814
326,934

Calculul costului constructiilor si instalatiilor pe metru patrat

Bilantul suprafetelor Pret/mp Valoare
Suprafata desfasurata amenjata prin proiect 70000 0.00 0.00
 TOTAL 0.00
Procent finantare publica = 50%
Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 54,348 54,348
Sursele de finantare pentru 54,348 0 54,348
completarea necesarului de finantare
din care:
- autofinantare 0 0 0
- imprumuturi 54,348 58,338 112,686
TOTAL PROIECT 108,696 58,338 167,034
 Devizul obiectului - HG 28/2008
DO1.
Cheltuieli totale
- procent sprijin 50% -
Nr Denumirea capitolelor si subcapitolelor Valoare (fara TVA Valoare (inclusiv TVA)
. de cheltuieli TVA)
cr RON EURO RON RON EURO
t.
1 2 3 4 5 6 7
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 0 0 0 0 0
2 Constructii: rezistenta (fundatii, structura de 162,055 36,107 38,893 200,949 44,773
rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare,
compartimentari, finisaje)
3 Izolatii 0 0 0 0 0
4 Instalatii electrice 4,937 1,100 1,185 6,122 1,364
5 Instalatii sanitare 2,917 650 700 3,617 806
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare. 1,795 400 431 2,226 496
PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 4,488 1,000 1,077 5,565 1,240
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0 0 0 0
TOTAL I 176,19 39,257 42,286 218,480 48,679
3
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0 0 0 0 0
TOTAL II 0 0 0 0 0
III PROCURARE
Utilaje şi echipamente tehnologice 141,172 31,454 33,881 175,053 39,003
Utilaje şi echipamente de transport 105,746 23,561 25,379 131,126 29,216
Dotări 6,369 1,419 1,529 7,897 1,760
TOTAL III 253,28 56,434 60,789 314,076 69,978
 7
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 429,48 95,691 103,07 532,556 118,657
0 5

Devizul obiectului - HG 28/2008

DO1.
in RON/EURO la data 08.01.2015
Cheltuieli eligibile
- procent sprijin 50% -
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA Valoare (inclusiv TVA)
crt subcapitolelor de cheltuieli TVA)
. RON EURO RON RON EURO
1 2 3 4 5 6 7
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 0 0 0 0 0
2 Constructii: rezistenta (fundatii, 162,05 36,10 38,89 200,94 44,773
structura de rezistenta) si arhitectura 5 7 3 9
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3 Izolatii 0 0 0 0 0
4 Instalatii electrice 4,937 1,100 1,185 6,122 1,364
5 Instalatii sanitare 2,917 650 700 3,617 806
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, 1,795 400 431 2,226 496
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 4,488 1,000 1,077 5,565 1,240
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0 0 0 0
TOTAL I 176,19 39,25 42,28 218,4 48,679
3 7 6 80
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente 0 0 0 0 0
tehnologice
TOTAL II 0 0 0 0 0
III PROCURARE
 Utilaje şi echipamente tehnologice 141,17 31,45 33,88 175,05 39,003
2 4 1 3
Utilaje şi echipamente de transport 105,74 23,56 25,37 131,12 29,216
6 1 9 6
Dotări 6,369 1,419 1,529 7,897 1,760
TOTAL III 253,28 56,43 60,78 314,0 69,978
7 4 9 76
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 429,48 95,69 103,0 532,5 118,657
0 1 75 56
Devizul obiectului - HG 28/2008
DO1.
in RON/EURO la data 08.01.2015
Cheltuieli neeligibile
- procent sprijin 50% -
Nr. Denumirea capitolelor si Valoare (fara TVA Valoare (inclusiv TVA)
crt subcapitolelor de cheltuieli TVA)
. RON EURO RON RON EURO
1 2 3 4 5 6 7
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente 0 0 0 0 0
2 Constructii: rezistenta (fundatii, 162,05 36,10 38,89 200,94 44,773
structura de rezistenta) si arhitectura 5 7 3 9
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3 Izolatii 0 0 0 0 0
4 Instalatii electrice 4,937 1,100 1,185 6,122 1,364
5 Instalatii sanitare 2,917 650 700 3,617 806
6 Instalaţii de încălzire, ventilare, 1,795 400 431 2,226 496
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaţii de alimentare cu gaze naturale 4,488 1,000 1,077 5,565 1,240
8 Instalaţii de telecomunicaţii 0 0 0 0 0
TOTAL I 176,19 39,25 42,28 218,4 48,679
3 7 6 80
II MONTAJ
 Montaj utilaje si echipamente 0 0 0 0
tehnologice
TOTAL II 0 0 0 0
III PROCURARE
Utilaje şi echipamente tehnologice 141,17 31,45 33,88 175,05 39,003
2 4 1 3
Utilaje şi echipamente de transport 105,74 23,56 25,37 131,12 29,216
6 1 9 6
Dotări 6,369 1,419 1,529 7,897 1,760
TOTAL III 253,28 56,43 60,78 314,0 69,978
7 4 9 76
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) 429,48 95,69 103,0 532,5 118,657
0 1 75 56