REZUMATUL PLANULUI DE AFACERI

Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara,
cererea de cirese este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii
moderne de ciresi, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Produsele intra pe o
piata inca in dezvoltare pe aceasta ramura la noi, in Romania. Avantajele rezulta din oferirea unor
produse din cirese de cele mai bune soiuri, la un pret mai mic decat cel de pe piata actuala, avand
in vedere ca numarul competitorilor in acest domeniu este intr-o continuare crestere.

DESCRIEREA INTREPRINDERII CARE VA FI INFIINAT

Denumire: S.C. CherryLand S.R.L.

Forma juridic a societii: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITAT.
Societatea este persoan juridic romn care i desfasoar activitatea n
conformitate cu legislaia romn n materie.
Anul de nfiinare al societii: 2013
Numrul de nmatriculare n Registrul Comerului: J34/1054/2013
Codul de identificare fiscl: RO 6859662.
Cod CAEN 0125 Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor,
nuciferilor si a altor pomi fructiferi
Stare societate: INREGISTRAT din data 10 MARTIE 2013
Sediul societii este n sat Coroteni, Comuna Slobozia Bradului n judeul
Vrancea, numrul 2A.
BENEFICIAR: S.C. CHERRYLAND S.R.L. este administrat de Filip Veronica
Durata de funcionare a societii este nelimitat de la data nmatriculrii
acesteia n condiiile legii la Oficiul Registrului Comerului din Bucureti.
Descrierea obiectului principal de activitate al societii S.C. CHERRYLAND
S.R.L.
Obiectul principal de activitate al societii este: Cod CAEN 0125
Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi
fructiferi

Necesitate: Investiia asigur locuri de munc in zona rural Coroteni, judeul

Vrancea

PRODUSUL/ SERVICIUL
Obiectele de investiie sunt:
1) SPAIUL SOCIAL AL FIRMEI
2) CABIN SANITAR
3) STINGTOR PORTATIV
4) NAVETA USOARA DE PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR
5) MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII
6) MNUI DE PROTECIE MOTOCOSITOARE
7) OCHELARI DE PROTECIE MOTOCOSITOARE
8) FOARFEC TELESCOPIC PENTRU CRENGI
9) APLICATOR NGRMINTE
10) PUIEI DE CIRES ARMONIA ALTOITI PE ALTOI GISELA5
11) SISTEM DE SUSTINERE
12) TIJ GALVANIZAT-component a instalaiei de irigare prin microaspersoare
13) MICROASPERSOR- component a instalaiei de irigare prin microaspersoare
14) JALOANE DE 2 M
15) RULETA
16) TARUSI
17) TOPOR
18) PLATFORM DE CNTRIRE
19) TRACTOR
20) UTILAJ PLANTAT POMI
21) SISTEM DE RECOLTARE A CIRESELOR
22) MOTOSTIVUITOR
23) SAPA ROTATIVA
24) MASINA PENTRU STROPIT
Principalele mijloace fixe aflate n patrimoniul societii
Nr.crt

TERENURI
Suprafata
total
(mp) / Categoria de
folosinta
SAT COROTENI, COMUNA
7 ha
SLOBOZIA
BRADULUI,
JUDEUL VRANCEA
Amplasare Judete/Localitate

Regim juridic

proprietate

DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIIA

AMPLASARE
S.C. CHERRYLAND S.R.L are sediul n satul Coroteni, comuna Slobozia Bradului,
judeul Vrancea, numrul 2 A. Zona este n plin dezvoltare i tot mai cutat de iubitorii de
natur i aer curat.. Cu o suprafa generoas de 70000 m2, terenul este platforma unei plantaii
de ciresi.
Terenul dispune de urmatoarele utiliti: drum de acces, ap de la reea,
livad, stlpi de curent electric, canalizare. Structura existent aici este
reprezentat de un depozit ce cuprinde un spaiul social.
Vrancea este jude n regiunile istorice Moldova (la nord de rul
Milcov) i Muntenia (la sud de rul Milcov) din Romnia. Judeul are o
suprafa de 4.863 km, iar reedina este municipiul Focani.
Principalele cursuri de
ap: Siret (ntre Adjud i Nmoloasa), uia, Putna, Milcov, Rmnicu
Srat (de la Ciorti pn la vrsarea sa n Siret). Cele mai mari
altitudinea dein vrfurile Lcu (1776 m) i Goru (1784 m). Dispus n
trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munii Vrancei (cu depresiunile
intramontane Greu i Lepa ), Dealurile Subcarpatice iCmpia Siretului Inferior, mrginit la
nord-est de Podiul Moldovei(Colinele Tutovei) i la sudest de Cmpia Rmnicului.
DESCRIERE FLUX TEHNOLOGIC
Organizarea si amenajarea terenului
Defrisarea culturii precedente sau a vegetatiei lemnoase sau arbustive este obligatorie.
Locatia aleasa pentru infiintarea livezii nu este acoperita cu foarte multa vegetatie insa se va
realiza defrisarea pentru asigurarea conditiilor optime de plantare si dezvoltare. Defrisarea se
poate face cu buldozere si extractoare de cioate, in asa fel incat terenul sa fie curat de orice rest
lemnos, care poate forma un focar de infectie. Nivelarea terenului este necesara pentru
eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si pentru a crea conditii pentru mai tarziu,
cand terenul va fi irigat.
Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se intind pe perioade mari de timp (zeci de ani),
fertilizarea inainte de plantare este obligatorie. Dozele de ingrasaminte se aplica in functie de
fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura adoptat. Dozele orientative sunt de 40-60
t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha, 100-300 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica
inainte de desfundare, iar gunoiul de grajd dupa desfundare. Pentru corectarea aciditatii solului
se administreaza 5-10 t/ha carbonat de calciu. Desfundarea terenului se face la adancimea de 6080 cm si este conditia principala de reusita a unei plantatii deoarece solul se mobilizeaza, se
aeriseste, incorporeaza bine ingrasamintele, activeaza microorganismele. In cazul solurilor cu un
strat fertil subtire se recomanda o scarificare urmata de o aratura de 35-40 cm.
Pregatirea terenului
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare substantiala si mobilizare
adanca prin desfundare la 60 cm. Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de desfundare
a 120-150 kg s.a.P2O5/ha,100-150 kg s.a.K2O/ha, amendamente calcaroase pe solurile cu pH

sub 5,5. Pentru fertilizare se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat. Pentru livezile
intensive pregatirea minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii.
Materialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura material de calitate.
Stabilirea distantelor de plantare si pichetare
Pichetarea
Lucrarea este relativ grea, deoarece necesit atenie,
precizie i nu n ultimul rnd, o contiinciozitate deosebit.
Pentru realizarea ei avem nevoie de o serie de instrumente
i materiale specifice: teodolite, echere topografice, mire,
panglici de oel, fie, jaloane, rui de ntindere, pichei,
topoare, srme gradate la distanele dintre rnduri i dintre
pomi pe rnd.
Lucrarea are trei etape: parcelarea, ncadrarea
terenului, pichetarea propriu-zis.
PARCELAREA presupune imprirea terenului n uniti teritoriale: parcele i tarlale.
Mrimea i orientarea parcelei se face n funcie de forma de relief, sistemul de cultur. Forma
cea mai corespunztoare a parcelei este cea dreptunghiular. Parcelele se orienteaz cu lungimea
pe direcia curbelor de nivel, fiecare dintre ele trebuind s aib poriuni de teren cu aceeai pant,
sau cu diferene foarte mici.
INCADRAREA TERENULUI. Pe marginea lung parcelei se alege o dreapt AB, care
constituie baza de pornire a pichetajului. Lungimea dreptei AB trebuie s fie un multiplu al
distanei dintre pomi pe rnd. Din punctele A i B se vor ridica dou perpendiculare AC i BD, cu
ajutorul teodolitului, egale ca lungime.
PICHETAREA PROPRIU-ZIS reprezint marcarea locului de plantare a pomilor, n
interiorul parcelei. Laturile AC i BD se mpart la distanele corespunztoare dintre rnduri i se
marcheaz cu ajutorul picheilor care vor rmne i dup sparea gropilor i dup repichetare,
pn la terminarea lucrrii de plantare. Latura AB va constitui rndul numrul 1. Celelalte se vor
marca la o distan corespunztoare, n funcie de primul rnd. Fixarea locului fiecrui pom n
parte se face cu ajutorul unei srme marcate. Aceasta se ntinde ntre picheii de baz, de pe
laturile AC i BD. Distana dintre ultimii pichei care marcheaz rndul i marginea parcelei
trebuie s fie 1/2 din distana dintre doi pomi consecutivi la fel ca si distana dintre rndurile din
marginea parcelei Operaia de ntindere a srmei continu pn la pichetarea ultimului rnd.
Plantarea pomilor
Perioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea
gerurilor. Plantarea de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Intreprinzatorul
va respecta acest lucru in implementarea proiectului, pentru a asigura conditiile optime de
infiintare a livezii. Daca plantarea se face toamna, intre radacini si sol se stabileste un contact
bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si incep procesele de rizogeneza, care duc la formarea a noi
radacini, pana in primavara. Inainte de plantare pomii sunt supusi unor operatiuni obligatorii:
Controlul viabilitatii si a sanatatii. Pomii sanatosi au scoarta turgescenta, tesuturile sanatoase de
culoare caracteristica, uniforma,sectiunea prin radacina este alba cu miros placut. Fasonarea
radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm,
scurtarea radacinilor cu diametrul intre 4 mm si 10 mm. Radacinile fibroase se taie scurt. Tinand
cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi,

daca nu sunt ranite, in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Mocirlirea radacinilor
consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti egale de
balega proaspata de vita, pamant de telina si apa. Acest amestec asigura in primele faze de dupa
plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a ranilor si substante nutritive.
Mocirlirea este obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primavara. Pomii se vor
planta imediat dupa mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini. Pentru livezile intensive, pe
terenul pregatit asa cum s-a aratat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm, fiecare dimensiune
putand fi marita cu pana la 10 cm, in functie de vigoarea pomului. Plantarea se face cu ajutorul
cablurilor marcate sau cu scandura de plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de
altoire sa ramana la nivelul solului, dupa plantare. Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de
plantare, pe fundul gropii se face un mic musuroi din pamant reavan, pe care se aseaza pomul.
Un muncitor tine de pom, iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat acesta sa patrunda bine
printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. In continuare se pune in gropi, 10-15 kg
mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca pamantul este uscat,
se uda cu 5-8 l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului. Daca pamantul este prea
umed, nu se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce impiedica
dezvoltarea radacinilor. Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in groapa, in
functie de schema de pichetaj, cu ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate.
Plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul strat, bogat in humus. Udarile dupa plantare se va
face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se dau la 3-4 saptamani,1-2 galeti cu apa.
Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac. Pentru udare se vor inchiria
cisterne cu apa. In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze,
rumegus.
Intretinerea plantatiei
Taierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia relativa a
ramurilor in coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa stimuleze functiile
pomului slab manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens. Operatiuni tehnice
utilizate la taierea pomilor: - chirurgicale - de taiere cu foarfeca electrica cu acumulator; nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor. Crengile rezultate in urma
taierii vor fi tocate cu tocatoarea pomicola, produsul rezultat fiind vandut producatorilor de
bricheti.
Intretinerea si lucrarile solului in plantatiile pomicole
In plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii sa
nu fie concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie de:
zona, precipitatii, textura solului, specie, soi, portaltoi. SC CherryLand SRL va opta pentru
tehnica numita ogorul combinat. Acest sistem de intretinere imbina elemente de tehnologie de la
mai multe sisteme de intretinere. In acest fel avantajele ambelor sisteme de intretinere se
intalnesc aici: putin poluant, mentine structura solului, este ieftin. Prin ogorul combinat
intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau inierbat, iar pe randurile de pomi, se erbicideaza cu
masina de stropit.

Fertilizarea plantatiilor pomicole

Fertilizarea plantatiilor de mar constituie una dintre verigile culturale cu consecinte importante
asupra cantitatii si calitatii productiei de mere. Este necesar ca ea sa se aplice diferentiat dupa
varsta pomilor, potentialul productiv, incarcatura de rod si tipul solului pe care este amplasata
plantatia. Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea de ingrasaminte in
doze care sa suplineasca cantitatile consumate. In functie de varsta pomilor se recomanda sa se
aplice urmatoarele doze de ingrasaminte chimice: - in anul I - 100 kg/ha azotat de amoniu, 120
kg/ha superfosfat si 80 kg/ha sare potasica. - in anul II - 200 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha
superfosfat si 160 kg/ha sare potasica. - in anul III - IV si urmatorii - 300 kg/ha azotat, 250 - 300
kg/ha superfosfat si 250 - 300 kg/ha sare potasica. Aplicarea ingrasamintelor chimice se face
numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un metru de o parte si alta a acestuia.
Superfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si amendamentele plus o treime din doza de azotat
se aplica toamna si se incorporeaza in sol odata cu aratura, iar restul ingrasamintelor azotoase se
aplica primavara in perioada legarii fructelor. Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A
doua fertilizare se face la inceputul cresterii fructelor, cand sunt necesare cantitati mari de
ingrasaminte chimice. In continuare se mai fac fertilizari la 2-3 saptamani, pana la intrarea
fructelor in parga. Aceste fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea
elementelor chimice fiind compatibile cu acestea. Irigarea constituie de asemenea un factor
limitativ al cultivarii pomilor, avand un rol hotarator in zonele cu precipitatii sub 500 mm si chiar
600 mm anual. Prin irigare se urmareste mentinerea umiditatii necesare desfasurarii in conditii
optime a fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda aplicarea in functie de tipul de sol si a
indicilor hidrofizici ai acestuia, a 110 mc apa la hectar, mai ales in perioada iunie-august cand
cerintele de consum ale pomilor sunt maxime. Modalitatea de udare aleasa de SC CherryLand
SRL este cu cisterne cu apa, ori de cate ori este necesar.
Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor
Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a
pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea boliloe si daunatorilor la cires se poate pierde
circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie. Bolile si daunatorii care ataca in
mod frecvent ciresul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires,ciuruirea frunzelor
,moniloza,paduchele din San Jose,paduchele negru al ciresului,musca cireselor,acarienii,viespea
neagra a frunzelor de cires,cotarul verde, insect minatoare,etc.
In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regu;a , fungicide sistemice care protejeaza
frunzisul si fructele fata de principalii patageni,o perioada mai indelungata fata de cele de contact
si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte aficace produsele Bavistin
DF, Saprol Score, Folicur solo, Derosal 50S.C,etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice se
recomanda si cele de contact: Captadin,Folpan,Dithane.
Pentru combaterea daunatarilor se pot folosi insecticidele Decis,Karate,Calypso,
Mospilan,Victenon,etc. Toate produsele folosite pot ri inlocuite su ale produse su acelasi specrtu
de actiune. De remarcat faptul ca ciresul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii
pomicole.
Bolile Ciresului
Monilioza este una dintre cele mai periculoase boli care ataca speciile de pomi
fructiferi cu sambure. Este una dintre bolile care afecteaza inclusiv fructul in momentul

depozitarii. Este produsa de o ciuperca, car ataca atat floarea, cat si fuctul, chiar si samburele,
lastarul, frunzele si ramurile. Este una dintre cele mai daunatoare ciuperci, care poate duce la
pierderea totala a recoltei de fructe. Primul semn de afectare este acela al aparitiei unor pernite
de mucegai galben-cenusiu. Lastarii afectati se lasa in jos si atarna, fructele tinere se brunifica,
putrezesc si cad la pamant, iar pe fructele mature apar niste pete galbui, care face ca pulpa
fructului sa se inmoaie si sa putrezeasca. Boala este cunoscuta popular sub denumirea de
Putregai Brun sau Putregai Negru, in functie de conditiile de mediu in care se manifesta. Se
poate combateimediat de la aparitie, prin tratamente specifice.

Patarea rosie a frunzelor se intalneste destul de des pe plantatiile de ciresi si ciresi,

unde nu exista nici un fel de tratament chimic. Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor
puncte mici, de culoare galben-verzui, care apoi se transforma in rosu-caramiziu. De aici provine
si denumirea bolii. Tesutul frunzei se ingroseaza, iar in locul petei se bombeaza. Ca masura de
prevenire, se recomanda tratamente chimice de avertizare si araturile de toamna.Se combate prin
tratamente specifice, prin folosirea substantelor cuprice si fungicide.
Ciuruirea bacteriana a frunzelor este o bacterie, care afecteaza culturile de cires si
cires, dar si alte specii care au fructele cu sambure. Pagubele produse asupra rodului pomului
fructifer sunt inseminate. Bactaeria ataca frunzele, fructele, lastarii tineri. Inca de primavara
devreme, apar pe Frunze pete mici, de culoare verde, usor mai inchise decat culoare normal a
frunzei. Cu timpul, tesutul afectat de bacterie se necrozeaza, se usuca, iar frunza are un aspect
ciuruit. Cu timpul, frunzele sunt atat de atacate, incat acestea cad in masa. Daca ataca fructul,
in zona afectata, acesta secreta un clei, care separa tesutul afectat de cel sanatos. Se combate prin
stropiri cu substante de natura cuprica, si cu fungicide.
Musca cireselor se intalneste frecvent prin livezile de ciresi si ciresi. Pagubele cele mai
inseminate sunt produse de larvele mustelor, care ataca pulpa fructului din jurul samburelui. In

urma atacului, fructele putrezesc, si cad.Se recomanda prevenirea prin saparea de toamna foarte
adanca pentru a distruge pulpele hibernate in sol, si se previne prin tratament chimic specific.
Paduchele negru ataca lastarii si frunzele pomului. Frunzele se ofilesc, se usuca si cad.
Astfel, procesul de formare al fructului este puternic influentat de neexistenta procesului de
fotosinteza, la randul sau afectat de caderea timpurie a frunzelor. Se combate prin tratamente
chimice specifice.
Recoltarea fructelor
Recoltarea cireselor pentru consumul in stare proaspata se face la maturitatea deplina a
fructelor,cand acestea capata culoarea si insusirile soiului,fiind insa in masura sa suporte
manipularile si transportul. Dupa recoltare nu isi mai continua maturarea. De asemeanea prezenta
etilenei in mediul de stationare-pastrare nu actioneaza coacerea cireselor asa cum se intampla la
alte fructe , in acest scop folosindu-se codurile de culori sau colorimetrele. Culesul se face
manual, cu grija , concomitant cu presortarea, alegand fructele intregi,sanatoase, cu
peduncul,curarete,fara vanatai,fara urme de atac ale bolilor sau daunatorilor.
Pastrarea cireselor in stare proaspata cat mai multa vreme se face departe de
umezeala,motiv pentru care nu este recomandata spalarea acestora , decat inainte de a fi
consummate. Daca sunt umede,se vor intinde pe prosoape de hartie si se vor sterge bine. Odata
indepartata umezeala,fructele vor fi puse intr-un recipient incapator ,care sa le permita sa se
repartizeze pe toata suprafata in mod egal,fara a se strive si fara a li se rupe coditele. Este
important sa nu li se rupa coditele deoarece fructele se pastreaza coapte mai mult timp astfel.
Recoltarea cireselor se face n momentul n care acestea au atins maturitatea tehnic.
Livada intensiva de cire este una dintre cele mai rentabile, din anul 4 fiind posibil obinerea
unor producii cuprinse ntre 15 i 25 t/ha, cu un calibru de 28-32 mm.

ucrari de taiere efectuate:

Formarea coroanei tip Vas Sarger la cires - aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a),
anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).
In anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a axului
se suprima deasupra ultimei sarpante. Ramurile alese se scurteaza la inaltimea de 1,2 m de la
nivelul solului. In timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor.
In anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se orizontalizeaza si se leaga de
trunchi. Urmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurteaza
la 60 cm. Restul de ramuri viguroase se suprima. Ramura de prelungire a sarpantei se alege astfel
ca
sa
asigure
unghiul
de
ramificare
a
sarpantelor
de
45-55C.
In timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si
subsarpantelor. In acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.

In anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se orizontalizeaza

in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formeze o ramificare bilaterala - alterna;
exterioara. Se alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurteaza in
vederea
proiectarii
celei
de-a
treia
sarpante.
In timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor.
Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor.
In anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care
se orizontalizeaza si se leaga de ax, ca si a doua subsarpanta. Ramura de prelungire a sarpantei se
suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formeaza ramuri de garnisire. Ramurile
de prelungire ale subsarpantelor se scurteaza in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in
vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaza
ramuri
de
rod.
La specia cires coroana se formeaza mai usor decat la cires, datorita prezentei lastarilor anticipati
si capacitatii de ramificare mai mare. In momentul plantarii, ciresul are cantitatea necesara de
ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. Ca si la cires, se va evita formarea
sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot dezbina si
poate
fi
provocata
aparitia
de
gome.
Dat fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de
fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. Daca ramurile anuale nu depasesc
lungimea de 80 cm, ele nu se scurteaza deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. Ele
se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe.
La pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu pozitie
necorespunzatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei.
La pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de 1/3 a lastarilor lungi.
Indiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima
ramurile
viguroase,
iar
in
partea
inferioara,
numai
cele
slabe.
La soiurile de cires care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii
ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. Ramurile plete se scurteaza deasupra unui
mugure
vegetativ,
sau
a
unei
rmificatii
aparute
la
baza.
O treime din ramurile anuale care au lungimea sub 25 cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra
unui mugure vegetativ situat spre baza lor..
Sistemul de plantatie
Sistemele de plantaii cu circulare bun a aerului i permeabilitate ridicat la lumin
reduc pericolul mbolnvirii plantelor i nlesnesc prin aceasta aplicarea mijloacelor de protecie.
Ele constituie deci o premis esenial pentru succesul produciei ecologice de fructe. Nu sunt
recomandabile plantaiile pe dou sau mai multe rnduri, precum nici alte sisteme cu pduri de
foioase adnci. La aceste sisteme aerisirea i iluminarea sunt proaste, iar lucrrile pe rndurile de
pomi ngreunate. Sistemele descrise aici reprezint o selecie de metode practicate deja cu
succes. Pe lng acestea, mai exist o multitudine de sisteme care, de asemenea, pot duce la
atingerea obiectivului propus.
Limea coridoarelor dintre rndurile de plante reiese din proprietile diferite ale
amplasamentului, a puterii vntului, a vitezei de cretere a soiurilor i portaltoilor, precum i a
tipului de mecanizare.
Regula empirica pentru calculul naltimii optime a pomilor: Jumatatea distantei dintre
rnduri + (1,00 - 1,50m)

Palmet etajata cu brae oblice

Distan rnduri x distana ntre pomi
5.00 m x 3 m
(600 pomi per hectar)
Scop urmrit
Toate lucrrile s poat fi executate de la
nivelul solului (impracticabil n momentul de
fa).
Avantaje
Administrare raional (cules).
Este posibil acoperirea (protecie contra
intemperiilor).
Recolt timpurie.
Risc sczut de accidentare la cules.
Dezavantaj
Risc mai ridicat n procesul de producie,deoarece nu dispunem de suficiente date
empirice pe termen lung despre acest sistem(pot aprea probleme de afinitate).
Cerinele fa de factorii ecologici
Temperatura. Dei este o specie relativ rustic, cireul este pretenios fa de
temperatur. D.Teaci (1980) susine c izotermele cuprinse ntre 9 i 11,5 o C asigur o bun
fructificare a cireului. Majoritatea autorilor apreciaz c temperatura medie anual, optim
culturii cireului este de 10,5oC, iar zonele cele mai favorabile sunte cele cuprinse ntre
izotermele de 14-16oC n luna mai respectiv zona de deal cu altitudini de 200-500 m.
Cireul nu suport aria verii.Fa de ger are o rezisten mijlocie, mugurii floriferi
rezist pnp la -24oC,iar trunchiul i ramurile pn -30 oC dac gerurile survin treptat i pomii
sunt pregtii pentru iernare.
Cireul nflorete la 15-17 zile dup ce temperatura aerului depete 8oC i dup ce s-au
acumulat cca. 320oC.Temperatura medie zilnic necesar pentru desfurarea normal a
nfloritului este de 10-14oC.
An
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

T
10.0
9.4
9.5
9.2
9.0
10.4
9.7

TM
15.7
14.6
14.9
14.5
15.3
18.3
17.7

Tm
3.5
4.0
3.2
3.9
2.5
2.5
1.9

PP
398.05
624.87
693.69
780.83
674.10

V
7.5
8.0
7.6
7.1
6.4
8.8
8.7

RA
122
153
160
109
147
204
207
202

SN
51
55
35
46
56
47
51
43

TS
34
45
44
32
45
43
51
41

FG
100
93
73
65
85
114
83
106

TN
0
2
0
0
0
0
0
0

GR
3
5
1
0
0
1
0
5

2009
10.1
17.9
2.2
590.09
8.1
165
58 46
2010
9.4
17.1
4.3
807.78
7.8
171
65 40
2011
9.0
17.0
3.3
508.49
8.2
120
54 43
2012
Interpretarea datelor climatice anuale
T Temperatura medie anuala (C)
TM Media anuala a temperaturilor maxime (C)
Tm Media anuala a temperaturilor minime (C)
PP Tot Precipitatiile anuale formate din ploaie sau zapada (mm)
V Media anuala a vitezei vantului (Km/h)
RA Totalul zilelor cu ploaie in timpul anului
SN Totalul zilelor cu ninsoare in timpul anului
TS Totalul zilelelor cu averse insotite de fulgere si tunete in timpul anului
FG Totalul zilelor cu ceata in timpul anului
TN Totalul zilelor cu tornado in timpl anului
GR Totalul zilelor cu grindin n timpul anului

56
96
76
-

0
0
0
-

0
0
2
-

Lumina. Cireul este o specie foarte pretenioas faa de lumin fapt demonstrat i de
particularitaile sale de cretere (coroana rar, etajare natural). Fructele obinute n interiorul
coroanei dei roii sunt cele mai acide.
Soiurile timpurii sunte cele mai pretenioase fata de lumin. Insuficiena luminii determin
apariia de scurgeri cleioase, boli criptogamice i creterea este mult diminuat.
n cultur cireul prefer expoziii bine luminate, respectiv treimea mijlocie i superioar a
pomilor.
Durata de stralucire a Soarelui pe perioada 2005-2014 (ore)
Sum
a

Luna
Anu
l

II

III

IV

VI

VII

VII
I

IX

XI

XII

200
5

7,2

29,4

101,
4

84,9

100,
8

35,9

159,
5

193,
7

164,
1

43,1

26,
7

12,1

958,8

200
6

22,
3

31,3

62,1

65,3

62,3

60,8

114,
4

86,5

85,4

74,8

18,
3

2,9

686,2

200
7

3,5

10,4

55,6

108,

100,

169,

137,

128,

48,6

61,6

27,

30,0

881,5

200
8

7,1

37,3

65,0

61,1

99,0

107,
0

118,
5

161,
0

113,
0

53,6

32,
0

12,4

867,0

200
9

72,
5

110,
5

141,
3

169,
1

215,
1

233,
1

273,
5

191,
2

160,
1

115,
9

78,
8

106,
3

1867,
4

201
0

59,
1

106,
1

182,
7

145,
2

261,
6

250,
0

270,
9

269,
7

243,
5

132,
7

75,
6

67,3

2064,
4

201
1

53,
1

91,0

157,
5

193,
8

342,
6

333,
4

265,
7

310,
8

193,
7

103,
0

81,
0

110,
1

2235,
7

201
2

96,
3

114,
9

126,
6

206,
6

270,
6

216,
8

243,
2

305,
0

124,
7

152,
2

75,
1

54,2

1986,
2

201
3

75,
6

102,
5

149,
5

199,
1

298,
5

300,
1

265,
2

304,
1

187,
4

201,
6

65,
9

45,4

2194,
9

201
4

87,
4

98,7

174,
2

227,
4

304,
8

321,
6

298,
8

324,
1

190,
7

200,
9

56,
1

36,6

2321,
3

Medi
a

48,
4

73,2

121,
6

146,
1

205,
5

202,
7

214,
7

227,
4

151,
1

113,
9

53
7

477,
3

2518,
9

Umiditatea. Creinele fa de ap sunt moderate i influenate de portaltoi. Astfel, n cazul

altoirii pe mahaleb, un nivel al precipitaiilor anuale de 550 de mm este suficient pentru
aprovizionarea cu ap a cireului. Altoit pe franc sau vegetativ, cireul necesit un nivel al
precipitaiilor de 650-700 mm anual. Umiditatea atmosferic ridicat (peste 75%) n perioada
maturrii fructelor favorizez atacul ciupercilor Monilinia laxa i Concomyces hiemalis. Prima
ciuperc, n cazul unor atacuri puternice, poate duce chiar la pierirea pomilor. Precipitaiile
abundente n perioada coacerii fructelor determin crparea acestora, n special la soiurile trzii
cu pulpa pietroas.

Repartizarea lunara si anuala a precipitatiilor n perioada 2005-2014 (mm)

Anul

Luna

Sum
a

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

2005

8,0

9,9

26,
9

63,5

65,5

47,6

80,3

55,7

51,1

45,
7

34,7

3,5

496,
1

2006

34,9

18,2

8,6

84,6

16,9

111,
6

10,4

113,
3

47,4

1,6

69,6

72,
6

590,
0

2007

65,1

24,5

30,
2

20,6

109,
3

47,6

36,4

47,4

54,8

28,
9

117,
7

37,
8

620,
3

2008

8,7

15,8

21,
2

102,
1

105,
3

111,
6

142,
7

54,8

35,8

42,
1

15,3

29,
4

684,
8

2009

39,4

12,5

35,
8

50,7

68,6

47,8

52,6

35,8

84,7

54,
7

34,0

4,6

521,
2

2010

14,8

40,0

8,8

76,4

88,4

102,
9

170,
6

62,8

38,0

44,
8

24,8

40,
6

712,
9

2011

8,0

11,4

37,
6

26,2

37,0

40,9

34,5

31,8

56,9

55,
0

32,0

30,
9

402,
2

2012

16,4

5,5

19,
3

85,2

33,2

85,6

114,
0

49,4

141,
4

11,
0

37,0

6,4

604,
4

2013

98,6

54,8

34,

45,0

24,1

43,2

87,9

54,2

105,

21,

43,8

99,

712,

2014

131,
6

123,
9

36,
5

13,7

12,5

9,5

12,1

21,1

20,0

6,1

10,0

45,
8

442,
8

Medi
a

42,5

31,6

25,
9

56,8

56,1

64,8

74,1

52,6

63,5

31,
3

41,9

37,
1

578,
7

Aceast specie este, de asemenea, sensibil la excesul de ap din sol care uneori duce la
reducerea excesiv a creterii, scurgeri gomoase i chiar uscarea pomilor. Acest fenomen este
mai accentuat cnd cireul este altoit pe mahaleb.
Solul. Cireul manifest pretenii ridicate fa de sol, evident n funcie de soi i portaltoi.
n general, el prefer soluri mijlocii sau uoare, revene, permeabile, profunde, calde, fertile, cu
un coninut de calciu de 4-6% i cu ap freatic sub 1,5-2,0 m.
Pe terenuri grele sufer inc de la plantare i piere prematur.Cireul prefera soluri cu un
coninut maxim de argil de 20-30%, pH 5-6,5, iar salinitatea zero (M.POPESCU i colab.,
1982).
Caracteristici morfologice i de producie
Sistemul radicular. Arhitectonica sistemului radicular depinde n mare msura de modul
de ramificare al soiului i de portaltoi. V.Cirea (1974), gsete c la soiurile cu coroan
piramidal, altoite pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund respectiv mai superficial la
soiurile cu coroana globuloas alotite pe cire slbatic. Sistemul radicular la cire este relativ
superficial, peste 70% din rdcini gsindu-se la adncimea de 0-40 cm.
Raza sistemului radicular depete de 2,5-3 ori raza proieciei coroanei. Rdcinile
nregistreaz dou valuri de cretere: primul n aprilie-mai i al doilea n octombrie-noiembrie.
Partea aerian. Dup plantare, in primii ani de via, cireul are o cretere lent dup
care se comport ca o specie cu cretere viguroas. Majoritatea soiurilor au la nceput un port
dresat care dup intrarea pe rod se deschide coroanele devenind invers piramidale sau chiar
pletoase (Ramon Oliva). Ramificarea la cire este de intensitate redus, caracteristic aceste specii
fiind fenomenul de etajare natural.
Specificul fructificrii. n cadrul acestei specii exist soiuri care fructific preponderent
pe buchete de mai (Van, Cerna, Bigarreau Morreau), ns majoritatea soiurilor fructific att pe
buchete de mai ct i pe ramuri mijlocii i lungi.Mugurii floriferi se formeay n procent de 75%
pe ramurile buchet i numai 25% pe ramuri mijlocii sau lungi(FLORICA ROU, citat de
M.POPESCU i colab., 1993).
nfloritul. Cireul nflorete dup migdal, cais i piersic i aproape n acelai timp cu
majoritatea soiurilor de prun i pr. Din fiecare mugur florifer se formeaza o inflorescen cu 24 flori. nfloritul dureaz cca. doua sptmni, iar in perioadele mai reci chiar trei.
Polenizarea i fecundarea. Majoritatea soiurilor de cire sunt autosterile (mai puin soiul
Stella) ceea ce oblig gruparea in parcele a 3-4 soiuri interfertile cu aceeai epoc de nflorit

(tabel 12.1). Realizarea unei recolte bune este determinat de polenizarea a 30-50% din flori
(T.Gozob, 1971; Grojer, 1976). La cire polenizarea este entomofil.
Vrsta intrrii pomilor pe rod. Cireul este o specie precoce, apariia primelor fructe
semnalndu-se in anul III-IV de la plantare. Rezultate economice se obin incepnd din anul V
(Van, Roii de Bistria, Germesdorf, Jubileu 30).
Productivitatea este cuprins ntre 6-8 t/ha (Ramon Oliva, Armonia, Germesdorf), 9-10
t/ha (Frheste der Mark, Bigarreau, Morreau) i peste 11 t/ha (Timpurii de Bistria, Uriae de
Bistria, Stella).
Longevitatea economica a soiurilor de cire viguroase este de 30-40 ani , iar a celor de
vigoare mijlocie i mic altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 20-30 ani.
Portaltoii folosii la nfiinarea plantaiei
Gisela 5 (P.cerasus x P. Canescens)
Este cunoscut c reduce vigoarea cu pn la 50% comparat cu vigoarea seleciilor
Mazzard(6-9 m). Vigoarea mijlocie-mic a
portaltoiului combinat cu o recolt foarte mare de
fructe a ridicat probleme n ceea ce privete mrimea
i calitatea fructelor. Se pot preta la sistemul superintensiv dac se fac tieri n mod corespunztor iar
solul pe care sunt plantai portaltoii este profund,
permeabil i fertil. n astfel de condiii portaltoiul
permite plantarea de la 800 pn la 1600 de pomi /ha
iar formele de coroan fus subire i fus tuf se
consider ca fiind cele mai potrivite la acest portaltoi
combinat cu sistemul de cultur super-intensiv.
Gisela 5 este foarte important din punct vedere comercial grbind att nflorirea ct i
coacerea fructelor cu 2-4 zile, un potenial avantaj pentru soiurile cu coacere timpurie unde o
recolt i mai timpurie vine cu profit mai mare. Totui acest lucru poate fi i un dezavantaj n
zonele unde exist pericolul de ingheuri trzii sau se dorete coacerea mai trzie a cireelor.
Soiurile altoite pe Gisela 5 coroanele larg deschise cu unghiuri larg deschise dar uneori
ramificarea este insuficient.
Sistemul de susinere este recomandat aa ca unii cultivatori i-au luat msuri de
precauie, n funcie de condiiile de cretere se pot ntmpla accidente cum ar fi dezrdcinarea
dar de obicei nu s-au ntmpinat astfel de dificulti.
Portaltoiul ,,Gisela 5 a artat o rezisten bun la ger iar compatibilitatea cu soiurile de
cire cunoscute nu ridic probleme.
,,Gisela 5 nu are performane ridicate n solurile grele i are nevoie de un drenaj bun.
Sufer de fenomenul cunoscut ca oboseala solului iar dat fiind faptul c S. TROOM i R.
GRAS, 1974, recomand nfiinarea de plantaii de cire dup 5 ani de la defriarea unor plantaii
de cais i prun i imediat dup pomacee. Prin urmare se va putea planta cire dup el nsui
numai dup o perioad mai lung de timp sau imediat n cazul n care solul a fost tratat adecvat
nainte prin folosirea fumiganilor.

DESCRIEREA TEHNICA A FIECARUI OBIECT INVESTITIONAL

SPATIUL SOCIAL AL FIRMEI CONTAINER

Detalii tehnice:
Dimensiuni externe: 6,06 x 2,44 x 2,70 m
Inaltime interioara: 2,40 m
Culoare exterioara: RAL 9002 alb murdar
Izolatie podea si acoperis: vata minerala 100 mm
Incarcare permisa in podea: 350 kg/m2
Pereti exteriori: panouri sandwich PU 60 mm
Ferestre 2 bucati: 0,85x1,10 m, tamplarie PVC
Instalatie electrica: 1 tablou electric, 3 prize, 1
intrerupator
Sistem de iluminat: 2 corpuri de neon cu carcasa 2x36W
Incalzire: 1 convector electric 2000 W, cu termostat
Pret:2800 Euro (fara TVA)
Furnizor: Algeco SCOTSMAN Company

CABIN SANITAR
Descriere tehnic
Compartimentrile sanitare asigur o configurare
flexibil i utilizeaz la maxim spaiul disponibil.
Grosimea plcilor destinate cabinelor de toalet este
de 12mm pentru a asigura autoportana i rigiditatea
structurii. Sistemul include chiuveta,toaleta i plcile
Fundermax Compact.
Pre: 220 (pre fr TVA)
Furnizor: Algeco SCOTSMAN

STINGTOR PORTATIV CU ZPAD CARBONIC G6

Fiecare agent economic este obligat s ia msuri de dotare, legea307/2006
aprarea incendiilor prevede la art.19 nu mai puin de 18 obligaiuni
agenii economici.
Descriere:
Agent de stingere-CO2
Cantitate6 kg
Mas 12,8 kg
Diametru140 mm
Pre: 80 (pre fr TVA)
Furnizor: Stingtor-incendiu
NAVETE USOARE DIN PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR

privind
pentru

MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII

Motocoasa FS 40 AutoCut C5-2,1.0 CP
Motocoasa are procedur de pornire simplificat. Este foarte bun pentru trimarea gazonului i
pentru lucrrile de cosmetizare din jurul alunilor.

Lungimea totala 1.45 m

Capacitate rezervor 0.45 l
Nivel vibratii stanga/dreapta 7.0/6.0 m/s2
Motor in 2 timpi cu pornire la sfoara.

Pre: 900 RON/ buc. (fr TVA)

Productor: STIHL
Distribuitor autorizat: www.covera.ro

ECHIPAMENT DE PROTECIE PENTRU

MOTOCOSITOARE
MNUI DE PROTECIE
Pre: 2,00 RON(Fara TVA)
Furnizor: MARVEL PROTECIE

OCHELARI DE PROTECIE CU AERISIRE DIRECT

Ochelarii de protectie cu aerisire direct:
model economic,
aerisire direct prin orificii multiple,
fixare pe cap prin banda elastic.
Pre: 5,20 RON(Fara TVA)
Furnizor: MARVEL PROTECIE
FOARFEC TELESCOPIC PENTRU CRENGI
(Echipament pentru tierea de ntreinerea ciresilor)

Lungime total: 160 cm.

Grosime maxim a crengii: cca 32 mm.
Specificaii tehnice:
Mecanism de transmisie cu troliu complet intern
Cap de taiere usor si ingust. Taierea precisa a crengilor in orice directie de crestere.
Lame cu forma speciala tin creanga in pozitie de taiere optima asigurand o taiere curata.
Maner solid si usor din aluminiu.
Blocator de siguranta si teaca pentru lama pentru transport si depozitare sigure.
Material lama: Otel acoperit cu strat neaderent
Greutate (g):900
Pre: 220 RON/ buc. (fr TVA)
Distribuitor autorizat: DEDEMAN
APLICATOR NGRMINTE LANDSCAPER PRO SR-2000
DESCRIERE
Rapid, acoper cu exactitate suprafete mari - mbin exactitatea
viteza unui aplicator rotativ
- capacitatea rezervorului: 42 litri
- 2-6 metri zona de mprtiere, cu o acoperire deosebit a suprafeei
- sistem rezistent la rugin pentru rezervor i agitator, plus
componente din polimeri speciali
- sistem de protecie cu deflector pentru a mpiedica mprtierea
ngrmintelor pe zone nedorite
- sistem de greutati pentru stabilitate optima
- uurin n desfacerea aplicatorului pentru curare
Pre: 3800 RON/ buc. (fr TVA)
Productor: SCOTTS
Distribuitor autorizat: www.covera.ro

unui model linear cu

PUIETI DE CIRES AROMNIA ALTOITI PE ALTOI GISELA 5

Fructele sunt mari, cordiform-rotunjite, avand
culoarea de fond galben-cerata, iar cea suprapusa rosieaprins, care cuprinde la maturitate intreaga suprafata a
fructului.
Pulpa este galbena, pietroasa, aproape neaderenta la
sambure. Prezinta o buna rezistenta la transport a fructelor.
Se matureaza la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie.
ALTOIRE
Portaltoi

GISELA 5

Pret: 14 Lei (fara TVA)

Furnizor: Pepiniera Sarusi
SISTEM DE SUSTINERE
Sistemul de palisaj ROWINE, fabricat de Metal Work Industry, este compus dintr-o gama
diversificata de spalieri metalici, produsi prin profilarea tablei de otel zincat DX51D Zn (250
gr.Zn/mp) si acoperire 20m. Grosimea tablei de otel zincat este de 2 mm in cazul spalierilor de
capat, respectiv 1,5mm la spalierii intermediari.
Componenta sistemului de sustinere si palisare ROWINE:
A. Structura de rezistenta:
- stlpi de capt (spalieri de ancorare / stalpi de margine / fruntai);
Stlpii de Capt (SCAP) marginesc extremitatile randurilor de vie, pentru a asigura robustete si
stabilitate culturii viticole si ofera posibilitatea aranjarii firelor de sarma la un nivel optim de
tensionare.
Caracteristici tehnice:
- durabilitate la coroziune si la intindere Rm (Mpa) = 270-500, 1Mpa = 1N/mm2;
- toleranta +/- 3 mm in cazul profilelor cu lungimea pana la 2500 mm;
- rezistenta adecvata la socuri (impactul puternic al corpurilor dure poate produce deformari
locale).
Spalierii de margine
sunt prevazuti pe fiecare
unitate cu pasaje de
trecere de tip
"Autolock" (in forma
"H" si in forma "Z")
pentru intinderea si
fixarea firelor de sarma.
- stlpi intermediari (spalieri de linie / mijlocai);

Stlpii intermediari (SINT) fabricati prin profilare din tabla de otel zincat cu grosimea de 1,5
mm, sunt prevazuti pe fiecare unitate cu pasaje de trecere (de tip Autolock in forma "H")
pentru introducerea firelor de sarma, intinderea si fixarea acestora, imipiedicand
astfel iesi
rea accidentala.
- stlpi
tutori;
Fabricati
prin profilare din
tabla de
otel zincat cu
grosime
de 0.80mm, tutorii
metalici (
TTRU9)sunt e
lementele care
ghideaza lastarii tineri in perioada de crestere.

B. Reteaua de intindere:
- srme portante;
- srme intermediare;
- srme superioare;
- srme de ancorare.
Reteaua de Intindere este constituita din urmatorul tip de fire de
sarma din otel zincat
GALVATEC T100, fir de sarma din otel puternic zincat cu
aluminiu, folosit pentru instalarea de Sarme Superioare si de Ancorare.
C) Acoperire contra ploii

Pret :30000 Euro (pentru intregul sistem + manopera)

SISTEM DE IRIGARE- INSTALAIE DE IRIGARE PRIN

MICROASPERSOARE
TIJ GALVANIZAT

Tij galvanizat pentru sus inerea

microaspersoarelor
Diametru: 8 mm
Lungimea: 1,2 m.
Pre: 3,68 Lei (fr TVA)
Furnizor: Horticola
MICRO-ASPERSOR GARDENA 8321
Micro-aspersor Gardena 8321 .
Cu tehnologie de conectare \"\"Rapid&Usor\"\" pentru
instalarea pe conducta de 4,6 mm (3/16\"\").
Diametrul de irigare poate fi reglat ntre 10 i 40cm.
Cap de picurare reglabil, detaabil, cu ac de curare
integrat.
Productor: Gardena
Pre: 3 RON (fr TVA)
JALOANE
Jalon telescopic, gradat pentru prisma.
-lungimea minima : 1,2 m
-lungimea maxima : 2,2 m
Pret : 55 EUR (fara TVA)
Furnizor: N.B. Trading 93 SRL

RULETA
Ruleta 50 metri banda otel

Pret: 48 RON (fara TVA)

Furnizor: suruburionline.ro
TARUS
Sectiuni: 50x50x3mm
Lungime tarus: 1,5M
Ureche cu trei gauri (diametrul gaurilor de 11mm) pentru o conectare rapida
zincata
PRET: 25 LEI (fara TVA)
Furnizor: LTD Italia
TOPOR
Greutatea lamei: 840 g
Greutate: 1075 g
Lungime: 443 mm
Pret: 87 Lei (fara TVA)
Furnizor: Fiskers
PLATFORM DE CNTRIRE
Cntarul platform Cely 50M este folosit la cntrirea cireselor
recoltate. Verificarea metrologic a cntarului a fost inclus n pre.
Caracteristici tehnice:

Aprobare OIML, CE, clasa III, IV

Capacitate: 60 kg

Diviziune: 20 g

Dimensiune platan: 350 x 450 mm

cu banda

Afisaj LCD

Rezoluie afiaj: 6.000 diviziuni

Temperatura de operare: -10C - 40C

Platan si brat din inox

Functie: numarator piese, verificare greutate, acumulare

Alimentare: la priz i acumulator inclus

Pre: 800 lei (fr TVA)

Furnizor: Octoserv sistem

TRACTOR

Marca :
Model :
Tip de echipament
An :
Ore :
Putere :
Roi traciune :

Claas
Renault 103.54
echipamente second hand
1990
7500 h
95 CP
4 roi traciune

Cutie de viteze :
Numr de serie :

mecanic
NC

Dimensiune pneuri fa :

NC

Dimensiune pneuri spate :

NC

Pret: 38223 Lei (fara TVA)

Furnizor: HENPA SZ, Polonia
UTILAJ PLANTAT POMI BURGHIU

Burghiul de sapat gropi PV este un echipament utilizat pentru plantarea pomilor fructiferi.
Pret: 750 Euro (fara TVA)
Furnizor: Euromarketing SRL

SISTEM RECOLTAREA CIRESELOR

Pret: 11000 Euro (fara TVA)

Furnizor:Euromarketing SRL

MOTOSTIVUITOR

Caroserie:
Marca, Model:
Fabricatie:
Ore lucrate:
Greutate:
Inaltime de ridicare:
Combustibil:
Numar de roti:
numrul de cilindri:

Stivuitoare , Motostivuitor
Hyster , 3.0t
2000
2 260 mth
6t
600 cm
diesel
4
1

Pret: 2700 Euro (fara TVA)

Furnizor: Alex&D Oil SRL
SAPA ROTATIVA

Sapa rotativa dispune de 64 de organe active.

Pret: 2900 Lei (fara TVA)
Furnizor:Dicor Land

MASINA PENTRU STROPIT

Pompa: cu
Brat de
Cuplare

Pret: 450 Euro

Furnizor:

paleti
pulverizare: 6m
Capacitate tanc: 300Lt
la tractor: in 3 puncte
Filtre: curatabile
Sistem de alimentare: din
instalatie/sursa naturala
Bazin: polyester
(fara TVA)

Asociatia Fermierilor AFHPVZ AgroArges

Furnizorii/partenerii

Vanzarea produsului va fi organizata prin distribuitori. Acestia vor avea din partea firmei
la dispozitie mostre de produs si comision la vanzare. Sefii de vanzari vor fi instruiti in acest
domeniu, pentru a putea prezenta atat calitatea cat si beneficiile produsului pe care urmeaza sa-l
vanda, atat in momentul angajarii cat si ulterior in functie de cerintele pietei.Pretul produsului va
fi pentru inceput stabilit sub cel al pietei, urmand ca ulterior sa creasca

Piaa
Productia de ciresi se adreseaza pietei externe. Din studiile de piata efectuate s-a constatat
ca acest produs este foarte asteptat si bine primit avand o gama larga de utilizare: de la industria
alimentara, usoara, chimica pana la cea farmaceutica. Cireasa reprezinta un aliment complet si
concentrat care amelioreaza sau chiar previne numeroase afectiuni ale corpului uman. produsul
se oferteaza fie direct utilizatorilor finali, fie unor intermediari specializati pe achizitia de ciresi.
n ceea ce privete concurena, n Romania nu exista multe intreprinzatori care sa fie
organizati si care sa obtina contracte cu firme din afara tarii in vederea importului. O mare parte
din productia de cirese se vinde individual prin intermediul pietelor locale.
Clientii externi sunt de doua feluri: firme specializate pe achizitia de ciresi, pentru
revanzare la utilizatori finali si utilizatorii finali la care, evident, pretul este mai bun. In cazul in
care vom avea un excedent al productie ne putem indrepta si spre distribuitori interni, cu care sa
incheiem noi contracte.
Strategia de marketing
Avand in vedere specificul activitatii si faptul ca toata productia se va adresa exportului,
nu este necesara o campanie de marketing

NECESARUL DE FINANARE
BUGET INVESTIIE LEI-

MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE

AGENIA DE PLI PENTRU DEZVOLTARE RURAL I PESCUIT

ANEXA III- CONTRACT DE FINANARE

Bugetul Indicativ al Proiectului Masura 123 (valori LEI fara TVA)

Denumire solicitant: S.C. S.R.L.
Cod unic de inregistrare:

123
STAMPILA BENEFICIAR

Titlu proiect:
Contract de finantare nr
Denumirea capitolelor de cheltuieli

Total Cheltuieli
eligibile

Cheltuieli
neeligibile

Total

LEI

LEI

LEI

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului - total, din care:

1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care:
3.1 Studii de teren
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

0
0

0
0
0
0

0
0
0
0

6,580

1,579
0
1,440

8,159
0
7,440

6,000

3.3 Proiectare si inginerie

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie
3.5 Consultanta
3.6 Asistenta tehnica

0
123
580
0
Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3

0
0
139
0

0
719
0

cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care:

Constructii si lucrari de interventii - total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic

428,698
428,698
175,872
0

102,887
102,887
42,209
0

531,585
531,585
218,081
0

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare)

140,913

33,819

174,732

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice

105,555

25,333

130,889

6,357
0
57,960
0

1,526
0
12,528
0

7,883
0
70,488
0

5.1.1 lucrari de constructii i instalaii aferente organizrii de antier

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului

0
57,960

13,910

0
71,870

4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care:
5.1 Organizare de santier

5.2 Comisioane, taxe

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Procent cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL GENERAL
Verificare actualizare
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%)
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE
Valoare TVA
TOTAL GENERAL inclusiv TVA
VALOAREA PROIECTULUI

13%
0

0
0
0
0
0
0
0
493,238
116,994
610,232
actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila
68
0
68
493,305
391,412
884,717
211,987
211,987
822,286
Data aprobrii Raportului de selecie/
7/6/2015
Eratei la Raportul de selecie/ Raportului
de contestaii

Curs EURO
LEI

4.4882

EURO

VALOARE TOTALA
VALOARE ELIGIBILA
VALOARE NEELIGIBILA

822,286
493,305
328,981

183,546
109,912
73,299

Plan Financiar - LEI

Cheltuieli
neeligibile

Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)
Cofinantare privata, din care:
- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Procent contributie publica
Avans solicitat
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil

246,653

246,653
493,305

Total
246,653

0
0
328,981
328,981

0
575,633
822,286

0
0%

Suma avans mai mica de 50% din

ajutorul public

BUGET INVESTIIE - EURO-

MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE

AGENIA DE PLI PENTRU DEZVOLTARE RURAL I PESCUIT
ANEXA III- CONTRACT DE FINANARE

Bugetul Indicativ al Actului Aditional nr. 6 - Masura 123 (valori EURO fara TVA)
Denumire solicitant: S.C. S.R.L.
Cod unic de inregistrare:

123
STAMPILA BENEFICIAR

Titlu proiect:
Contract de finantare nr
Denumirea capitolelor de cheltuieli

1
Capitolul 1 Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului - total, din care:
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala
Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care:
3.1 Studii de teren
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie
3.5 Consultanta

Total Cheltuieli
eligibile

Cheltuieli
neeligibile

Total

EURO
2

EURO
3

EURO
4

0
0
0
0

0
0
0
0

0
0
0
0

0
0
1,339
0
0
129

0
321
0
0
31

1,661
0
0
160

3.6 Asistenta tehnica

0
Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3

cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%

95,691
95,691
39257.14
0

22,966
22,966
9,422
0

118,657
118,657
48,679
0

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare)

31,454

7,549

39,003

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice

23,561

5,655

29,216

4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care:
5.1 Organizare de santier

1,419
0
12,938
0

341
0
3,105
0

1,760
0
16,042
0

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care:

Constructii si lucrari de interventii - total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic

5.1.1 lucrari de constructii i instalaii aferente organizrii de antier

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului

0
12,938

0
3,105

0
16,042

5.2 Comisioane, taxe

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Procent cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL GENERAL
Verificare actualizare
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%)
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE
Valoare TVA
TOTAL GENERAL inclusiv TVA
VALOAREA PROIECTULUI

14%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
108,629
26,071
134,700
actualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila
67
67
108,696
26,071
134,767
32,267
32,267
167,033
Data aprobrii Raportului de selecie/ Eratei
la Raportul de selecie/ Raportului de
7/6/2015
contestaii
Curs EURO
RON

4.4882
EURO

VALOARE TOTALA
VALOARE ELIGIBILA
VALOARE NEELIGIBILA

822,286
487,848
334,438

167,033
108,696
58,338

Plan Financiar - EURO

Cheltuieli eligibile
Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)
Cofinantare privata, din care:
- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT
Procent contributie publica
Avans solicitat
Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil

54,348
54,348
0
54,348
108,696
50.00%
0
0%

Cheltuieli
neeligibile
0
0
0
58,338
58,338

Total
54,348
54,348
0
112,685
167,033

Suma avans mai mica de 50% din

ajutorul public

PLANUL FINANCIAR
Nr.
crt

Denumire

Container

Cabina
2 sanitara
3 Stingator
4 Navete plastic
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Motocositoare
pentru cosirea
ierbii

Manusi de
protectie
motocositoare
Ochelari
protectie
Foarfec
telescopic
pentru crengi
Aplicator
ingrasaminte
Puieti cires
Sistem de
sustinere
Tija
galvanizata
Microasperso
r
Jalon

U.M.

Pret
unitar
Euro

buc

2800

buc

1
200

buc
buc

80
1.33

buc

200.64

pereche

0.44

pereche

1.16

buc

49.04

buc

847.15

11662

buc

3.12

kit

30000

100

buc

0.82

100

Buc

0.66

Buc

55

Cantitat
e

220

Valoare fr TVA
Lei
Euro
12544.0
2800
0
985.60
358.40
5.96
898.87
1.97
5.20
219.70
3795.23
13.98
134400.
00
3.67
2.96
246.40

220

80
1.33
200.64
0.44
1.16
49.04
847.15
3.12
30000
0.82
0.66
55

Total
cu
TVA
Total
LEI
Euro
3472.0
2800
0 1254

TOTAL
fr TVA
Euro

Valoare cu TVA
Lei
Euro
15554.5
3472.0
6
0

Valoare TVA
Lei
Euro
3733.0
9 833.28

1222.14
444.42
7.39

272.80
99.20
1.65

293.31
106.66
1.77

65.47
23.81
0.40

220
80
266

272.80 985.6
99.20 358.4
329.84 1191

1114.60

248.79

267.50

59.71

200.64

248.79 898.8

2.44

0.55

0.59

0.13

0.88

1.09 3.94

6.44

1.44

1.55

0.35

1.16

1.44 5.20

272.43

65.38
1129.4
6

14.59

49.04

4706.09

60.81
1050.4
7

252.11

847.15

17.33
166656.
00

3.87
37200.
00

4.16
39997.
44

0.93
8928.0
0

33375

4.56

1.02

1.09

0.24

82

101.68 367.3

3.67
305.54

0.82
68.20

0.88
73.33

0.20
16.37

66
220

81.84 295.6
272.80 985.6

30000

60.81
1050.4
7
41375.
00
37200.
00

219.7

3795

1630

1344

15 Ruleta
16 Tarus
17 Topor
Platforma
18 cantarire

1
4
1

Buc
Buc
Buc

10.7
5.57
19.39

Buc

178.34

Tractor
19
20 Burghiu
Sistem
recoltare
21 cirese

Buc

8521.26

Buc

750

kit

11000

Motostivuitor
22
23 Sapa rotativa
24 Masina stropit

Buc

2700

1
1

Buc
Buc

646.51
450

10.7
5.57
19.39

59.44
30.94
107.72

13.27
6.91
24.04

14.27
7.43
25.85

3.18
1.66
5.77

10.7
22.28
19.39

178.34
798.96
38175.2
8521.26
4
750
3360.00

990.71
47337.3
0
4166.40

221.14
10566.
36
930.00

237.77
11360.
95
999.94

53.07
2535.9
3
223.20

178.34
8521.26
750

49280.0
0
12096.0
0
2896.36
2016.00

61107.2
0
14999.0
4
3591.49
2499.84

13640.
00
3348.0
0
801.67
558.00

14665.
73
3599.7
7
861.96
599.96

3273.6
0

11000

803.52
192.40
133.92

2700
646.51
450

47.94
24.95
86.87

11000
2700
646.51
450

13.27 47.94
27.63 99.81
24.04 86.87
221.14
10566.
36
930.00
13640.
00
3348.0
0
801.67
558.00

Pret lei
an 1

an 2

an 3

an 4

an 5
/kg

productia de cirese
(kg/ha)
productia de cirese
(kg/7 ha)
venit/ an (lei)
cheltuieli/an (lei)
profit anual(lei)
profit total (lei)

15000

15500

16700

16900

17000

105000

108500

116900

118300

119000

315000

325500

350700

354900

357000

278644.02
36355.98

59484
266016

70500
284400

70920
286080

65520
285180
1158031.98

Cheltuieli diverse i neprevzute

Cheltuieli lunare cu apa si

canalizarea
Cheltuieli lunare cu energia
electrica
Cheltuieli lunare cu serviciile de
salubritate
Cheltuieli lunare cu combustibilul
pentru utilaje
Total cheltuieli lunare-RON
Total cheltuieli anuale-RON
Total cheltuieli pe 5 ani-RON

An I

An II

An III

An IV

An V

1400

1450

1600

1620

1650

1700

1680

1710

1800

2000

120

127

150

155

160

1610

1700

2000

2300

2100

4830
57960

4957
59484

5460
65520
324384

5875
70500

5910
70920

DEVIZ GENERAL ( conform HG. 28/2008) privind cheltuielile necesare realizarii

investitiei

Nr.
crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor

de cheltuieli

1
2
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si
amenajarea terenului
1.1. Obtinerea terenului
1.2. Amenajarea terenului
Amenajari pentru protectia mediului si
aducerea la starea initiala
TOTAL CAPITOL 1
1.3.

Valoare
(fara TVA)
RON
3

EURO
4

TVA

Valoare
(inclusiv
TVA)

RON
5

RON
7

EURO
8

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
2.1.

1,339

1,368

7,368

1,645

0
0
129
0

0
0
139
0

0
0
719
0

0
0
160
0

1,469

1,507

8,087

1,805

39,257
0

42,209
0

218,081
0

48,679
0

31,454

33,819

174,732

39,003

23,561

25,333

130,888

29,216

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1. Studii de teren
0
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si
3.2.
6,000
autorizatii
3.3. Proiectare si inginerie
0
3.4. Organizarea procedurilor de achizitie
0
3.5. Consultanta
580
3.6. Asistenta tehnica
0
TOTAL CAPITOL 3
6,580
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de
baza
4.1. Constructii si instalatii
175,872
4.2. Montaj utilaj tehnologic
0
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale
4.3.
140,913
cu montaj
4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport
105,555

4.5.
4.6.

Dotari
Active Necorporale
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1. Organizare santier
5.1.
1.
Lucrari de constructii
5.1.
2.
Cheltuieli conexe organizarii santierului
Comisioane, taxe, cote legale, costuri de
5.2.
finantare
5.2.
1.
Comisioane, taxe si cote legale
5.2.
2.
Costul creditului
5.2. Cheltuieli diverse si neprevazute

6,357
0

1,419
0

1,526
0
102,887

7,883
0
531,584

1,760
0
118,657

428,697

95,691

13,910

71,870

16,043

13,910

71,870

16,043

0
57,960

12,938

TOTAL CAPITOL 5
57,960
12,938
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6.1.

Pregatirea personalului de exploatare

6.2.

Probe tehnologice si teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

493,237

110,098

118,304

611,541

136,505

Din care C+M

175,872

39,257

42,209

218,081

48,679

15,568

3,475

3,736

19,304

4,309

508,805
326,934

113,573

122,041

630,845

140,814

Valoare actualizare
TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE

Calculul costului constructiilor si instalatiilor pe metru patrat

Bilantul suprafetelor
Suprafata desfasurata amenjata prin proiect

70000

Pret/mp

Valoare

0.00

0.00

TOTAL

Ajutor public nerambursabil

Sursele de finantare pentru

0.00

Procent finantare publica = 50%

Cheltuieli eligibile
Cheltuieli neeligibile
Euro
Euro
54,348
54,348

Total
Euro
0

54,348
54,348

54,348
108,696

58,338
58,338

112,686
167,034

completarea necesarului de finantare

din care:
- autofinantare
- imprumuturi
TOTAL PROIECT

Devizul obiectului - HG 28/2008

DO1.
Cheltuieli totale
- procent sprijin 50% Denumirea capitolelor si subcapitolelor
Valoare (fara
TVA
de cheltuieli
TVA)
RON
EURO
RON

Nr
.
cr
t.
1
2
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente
2 Constructii: rezistenta (fundatii, structura de
rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare,
compartimentari, finisaje)
3 Izolatii
4 Instalatii electrice
5 Instalatii sanitare
6 Instalaii de nclzire, ventilare, climatizare.
PSI, radio-tv, intranet
7 Instalaii de alimentare cu gaze naturale
8 Instalaii de telecomunicaii
TOTAL I
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
TOTAL II
III PROCURARE
Utilaje i echipamente tehnologice
Utilaje i echipamente de transport
Dotri
TOTAL III

Valoare (inclusiv TVA)

RON

EURO

0
162,055

0
36,107

0
38,893

0
200,949

0
44,773

0
4,937
2,917
1,795

0
1,100
650
400

0
1,185
700
431

0
6,122
3,617
2,226

0
1,364
806
496

4,488
0
176,19
3

1,000
0
39,257

1,077
0
42,286

5,565
0
218,480

1,240
0
48,679

0
0

0
0

0
0

0
0

0
0

141,172
105,746
6,369
253,28

31,454
23,561
1,419
56,434

33,881
25,379
1,529
60,789

175,053
131,126
7,897
314,076

39,003
29,216
1,760
69,978

7
429,48
0

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

95,691

103,07
5

532,556

118,657

Devizul obiectului - HG 28/2008

Nr.
Denumirea capitolelor si
crt
subcapitolelor de cheltuieli
.
1
2
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1
Terasamente
2
Constructii: rezistenta (fundatii,
structura de rezistenta) si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3
Izolatii
4
Instalatii electrice
5
Instalatii sanitare
6
Instalaii de nclzire, ventilare,
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7
Instalaii de alimentare cu gaze naturale
8
Instalaii de telecomunicaii
TOTAL I
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice
TOTAL II
III PROCURARE

DO1.
in RON/EURO la data 08.01.2015
Cheltuieli eligibile
- procent sprijin 50% Valoare (fara
TVA
TVA)
RON
EURO
RON
RON
3
4
5
6

Valoare (inclusiv TVA)

EURO
7

0
162,05
5

0
36,10
7

0
38,89
3

0
200,94
9

0
44,773

0
4,937
2,917
1,795

0
1,100
650
400

0
1,185
700
431

0
6,122
3,617
2,226

0
1,364
806
496

4,488
0
176,19
3

1,000
0
39,25
7

1,077
0
42,28
6

5,565
0
218,4
80

1,240
0
48,679

Utilaje i echipamente tehnologice

Utilaje i echipamente de transport
Dotri
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

141,17
31,45
33,88 175,05
2
4
1
3
105,74
23,56
25,37 131,12
6
1
9
6
6,369
1,419
1,529
7,897
253,28 56,43 60,78
314,0
7
4
9
76
429,48 95,69 103,0
532,5
0
1
75
56
Devizul obiectului - HG 28/2008
DO1.
in RON/EURO la data 08.01.2015
Cheltuieli neeligibile
- procent sprijin 50% Valoare (fara
TVA
TVA)
RON
EURO
RON
RON
3
4
5
6

Nr.
Denumirea capitolelor si
crt
subcapitolelor de cheltuieli
.
1
2
I LUCRARI DE CONSTRUCTII
1
Terasamente
2
Constructii: rezistenta (fundatii,
structura de rezistenta) si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3
Izolatii
4
Instalatii electrice
5
Instalatii sanitare
6
Instalaii de nclzire, ventilare,
climatizare. PSI, radio-tv, intranet
7
Instalaii de alimentare cu gaze naturale
8
Instalaii de telecomunicaii
TOTAL I
II MONTAJ

39,003
29,216
1,760
69,978
118,657

Valoare (inclusiv TVA)

EURO
7

0
162,05
5

0
36,10
7

0
38,89
3

0
200,94
9

0
44,773

0
4,937
2,917
1,795

0
1,100
650
400

0
1,185
700
431

0
6,122
3,617
2,226

0
1,364
806
496

4,488
0
176,19
3

1,000
0
39,25
7

1,077
0
42,28
6

5,565
0
218,4
80

1,240
0
48,679

Montaj utilaje si echipamente

tehnologice
TOTAL II
III PROCURARE
Utilaje i echipamente tehnologice
Utilaje i echipamente de transport
Dotri
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

33,88
1
25,37
9
1,529
60,78
9
103,0
75

175,05
3
131,12
6
7,897
314,0
76
532,5
56

39,003

141,17
2
105,74
6
6,369
253,28
7
429,48
0

31,45
4
23,56
1
1,419
56,43
4
95,69
1

29,216
1,760
69,978
118,657