UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Cadastru, Geodezie și Construcții

Catedra Geodezie, Cadastru și Geotehnică

PLAN DE AFACERI

A efectuat: stud. grup IPMMC-1604M

Gladchi Andrian

A verificat: conf. univ. dr. Albu Ion

Chisinau 2016
SCOPUL PLANULUI DE AFACERI

Prezentul plan de afacere in privinta construiri unui depozit frigorific de pastrare a fructelor
si legumelor.
Introducere
Consumul de fructe și legume proaspete pe tot parcursul anului reprezintă o
caracteristică a celor mai avansate societăți din lumea contemporană, recomandat de
cercetările științifice care vizează o nutriție echilibrată. Această posibilitate este facilitată
atât de globalizarea comerțului cu aceste produse, dar și de creșterea substanțială a duratei
de păstrare a acestora ca urmare a extinderii și perfecționării permanente a depozitelor
destinate legumelor și fructelor.
Deși Republica Moldova are un uriaș potențial de cultivare a fructelor și legumelor,
se constată că cea mai mare parte din produsele vândute prin marile lanțuri de magazine
provin din alte țări, una dintre cauzele acestei situații constând în lipsa aproape generală a
unor depozite specializate pentru acestea. Deși în ultimii ani mai multe guverne s-au angajat
să construiască și să pună la dispoziția micilor fermieri asemenea depozite, se poate aprecia
că realizările practice sunt nesemnificative.
Depozitul modern pentru legume și fructe este o unitate economică ce înglobează cele
mai noi cunoștințe referitoare la design, materialele de construcție și sistemele de reglare
automată și control a factorilor climatici și compoziției atmosferei, în corelație directă cu
caracteristicile fizico-biologice ale produselor, gradul de perisabilitate al lor, durata de
păstrare, capacitatea de depozitare, rulajul zilnic sau periodic etc. Cu cât se va ține mai atent
seama de aceste aspecte la proiectarea și echiparea depozitelor, cu atât consumurile
energetice specifice vor fi mai reduse, iar legumele și fructele se vor păstra mai bine, vor fi
livrate pieței ritmic și la prețuri competitive.
1.1 SCURTĂ DESCRIERE A PROIECTULUI SI AMPLASARI
DEPOZITULUI
Construierea depozitului de pastrare a fructelor si legumelor reprezintă o importanta
foarte mare pentru agricultori care lear permite sa depoziteze productia obtinuta si
ulterioara comercializare a acesteia. Construirea si depozitarea fructelor si legumelor ar
permite consumarea acestora pe tot timpul anului. Această posibilitate este facilitată atât de
globalizarea comerțului cu aceste produse, dar și de creșterea substanțială a duratei de
păstrare a acestora ca urmare a extinderii și perfecționării permanente a depozitelor
destinate legumelor și fructelor. Se intenţionează să se construiasca un depozit de fructe si
legume cu o gama de tehnica de ultima generatie, care o sa aduca un beneficiu foarte mare
atit agricultorilor cit si antreprenorului. Drept loc de amplasare a depozitului frigorific va fi
la 5 km de la intra in orasul Balti, zona este una foarte buna sunt prezente retele de energie
electrica cit si cele de telecomunicatii si gazelle natural. Forta de munca este foarte
disponibila in prejma se afla asa sate ca Tambula, Biliceni Noi [Link] depozitului
in acest loc este un foarte buna deoarece este aprope de pietele de desfacere, cit si o buna
amplasare fata de caile de transport cum ar fi traseul Balti-Chisinau sau alte directi.

Figura 1.1 Amplsarea depozitului frigorific de fructe si legume

1.2 OBIECTIVELE PROIECTULUI

Ca obiective care stau la baza proiectului de constructie a depozitului frigorific pentru

fructe si legume putem evidentia cele mai importante dintre aceste fiind:
 analiza stadiului actual al cunoștințelor despre rolul și importanța legumelor și
fructelor în alimentația umană și despre depozitarea acestora, în vederea consumării
lor în stare proaspătă pe o perioadă cât mai îndelungată de timp;
 realizarea unei sinteze asupra situației la nivel mondial în domeniul construcției
 depozitelor pentru legume și fructe, cu specificarea caracteristicilor principalelor
elemente constructive care influențează modificarea parametrilor climatici;
 analiza stadiului actual în domeniul sistemelor de automatizare a echipamentelor
pentru climatizare în depozitele de legume și fructe;
 cercetarea comparativă a sistemelor de monitorizare a diferiților parametri ai
procesului de control automat al factorilor climatici și evidențierea avantajelor
folosirii acestora în diferite condiții de lucru;
 analiza bazelor teoretice ale factorilor climatici, în vederea utilizării acestora la
 perfecționarea proiectării sistemelor de climatizare în depozitele pentru legume și
fructe;
 modelarea matematică a proceselor de reglare automată a factorilor climatici, cu
 impunerea restricțiilor specifice depozitelor pentru legume și fructe;

1.3 DESCRIEREA AFACERII

Republica Moldova este un stat in care ramura de baza este agricultura. De aceea
exista necesitatea de a ridica si dezvolta aceasta ramura a tarii.
Scopul final al agriculturilor nu este volumul tot mai mare de produse fructelor si
legumelor si comercializarea lor instantanee la preturi foarte mici, dar pastrarea unei parti a
acestor produse in stare proaspata in conditii adecvate, cu scopul comercializarii lor
ulterioare in timp si la cel mai bun prêt.
Ideea construcției unui depozit frigorific a apărut din necesitatea păstrării producției de
fructe și struguri de masă, pe care se recoltează în prezent de pe cele 70 de hectare de
plantații de livadă și circa 30 de hectare de viță-de-vie, soiuri de masă.
Prumul pas a fost acela de studiere si aprecierea a locului amplasari depozitului,
terenul pe care ulterior a fost construit depozitului constitue 1ha se afla in proprietate
private ceea ce a facilitate foarte mult procesul de constructie cit si a micsorat costul
proiectului.
Din start, s-a dorit ca acesta să fie unul încăpător, performant, de aceea am
planificat lucrările în două etape. Astfel prima etapa consta in , a construit și asamblat o
cameră de prerăcire cu capacitatea de 30 de tone și trei camere de păstrare a producției, cu o
capacitate totală de 110 tone. Cea de-a doua etapă consta in, construcția a încă trei camere
de păstrare cu o capacitate de câte 90 de tone fiecare. În total, capacitatea depozitului
frigorific este de 630 de tone producție agricolă.

1.4 MANAGEMENTUL

Managementul întreprinderii este unul din criteriile de baza ce determină succesul

afacerii, ceea ce înseamnă că acesta parte a intreprinderi trebuie abordat cu deplina
seriozitate. În vederea realizării obiectivelor propuse, orice întreprindere trebuie să
elaboreze o structură organizatorică proprie. Aceasta presupune abordarea unui proces de
divizare a muncii,si de organizare a fiecarui angajat de precizare a responsabilităţii şi a
autorităţii prin care să se asigure o cât mai eficientă comunicare în şi între grupuri.
Conducerea întreprinderii depune tot efortul pentru o implimentare cît mai corectă a
inovaţiilor şi utilajului noi aparute pe piata cit si studierea noilor cerinte si propunerea unor
produse unice sau la un prêt mai mic de cit al concurentilor, ceea ce va facilita procesul de
administrare şi o buna organizare a activităţii întreprinderii.
Presonalul depozitului este compus din circa 10 angajati permanenti, inclusiv
fondatorul intreprinderii. In dependenta de lucrarile necesare sunt angajati sezonieri mai
multe personae pentru efectuarea lucrarilor de transportarea la centrele de prelucrare si
pastrare, refrigerarea, sortarea, calibrarea, ambalarea si  stocarea lor pentru pastrare
frigorifica.
Director
Director

Seful Inginerul Contabilul

Seful Inginerul Contabilul
serviciului principal
serviciului principal
principal principal
operare
operare

Biroul operare Biroul de Biroul de Contabilitate

Biroul de Biroul de Biroul de Contabilitate
a
reparatie securitate
operare intretinere securitate
1.5 Clasificarea depozitelor pentru păstrarea legumelor şi fructelor

Depozitele pentru legume şi fructe, existente pe plan mondial diferă foarte mult de la o
ţară la alta în funcţie de condiţiile climatice, posibilităţile economice, organizarea
producţiei, nivelul cunoştinţelor de specialitate etc. Principalele criterii de clasificare a
depozitelor din această categorie sunt :
 după modul de realizare a condiţiilor de păstrare în spaţiul în care se depozitează,
fără posibilităţi de reglare a condiţiilor şi cu posibilităţi de reglare a condiţiilor de
păstrare;
 după natura producţiei marfă depozitată şi specificul activităţii din depozit în
decursul unui an: specializate pentru diferite legume sau fructe şi universale (în care se
depozitează mai multe produse);
 după tipul constructiv: monopavilioane şi multipavilioane;

Figura. 1.2. Clasificarea depozitelor pentru legume şi fructe

după soluţia termotehnică adoptată la climatizarea celulelor de păstrare: cu

instalaţii centralizate; cu instalaţii individuale pe celule;
după gradul de utilare cu maşini şi echipamente tehnice de climatizare,
condiţionare, ambalare, manipulare etc.: simple şi improvizate (temporare), care nu dispun
de utilaje şi nici nu reprezintă construcţii corespunzătoare cerinţelor tehnologice ale
păstrării; depozite speciale fără utilaje; depozite moderne, de construcţie adecvată, care
dispun de toate instalaţiile şi utilajele corespunzătoare;
după gradul de automatizate: fără instalaţii de automatizare; cu instalaţii care
asigură măsurarea (monitorizarea) parametrilor ce intervin în procesul de păstrare; cu
instalaţii care asigură monitorizarea, controlul şi reglarea automată a parametrilor de
păstrare.
Un exemplu de amplasament pentru un depozit frigorific este prezentat în imagine:
 Figura 1.3 Schema de amplsare a camerelor frigorifice
Accesul la frigorifer se va asigura prin amplasarea cât mai aproapiată de căile de
comunicaţii (ş[Link] telecomunicatie,gaz, apa, şi energie electrica). Rampele pentru
transportul auto vor fi amplasate pe una din laturile opuse ale depozitului frigorific, şi vor fi
acoperite. Copertinele de acoperire vor fi mai late decât rampele cu minim 30cm.
Mecanizarea transportului intern se va asigura printr-un amplasament al
frigoriferului astfel încât să permită manevre uşoare şi cât mai puţine, atât pe orizontală cât
şi pe verticală.
Păstrarea legumelor și fructelor se poate face în depozite cu ventilaţie forţată, în
depozite frigorifice, în camere cu atmosferă controlată, în depozite obişnuite cu deservire
manuală etc.

1.6 Prezentarea si clasificarea fructelor si legumelor

În mod frecvent se foloseşte clasificarea fructelor şi legumelor din punct de

vedere pomicol şi legumicol. Astfel, fructele se grupează în:
seminţoase (mere, pere, gutui etc.)- fructe false care se formează prin dezvoltarea
receptacolului floral. Ele conţin în interiorul lor mai multe seminţe;
sâmburoase (prune, caise, cireşe, vişine, drupe etc.)- fructe cu mezocarpul cărnos şi
un singur sâmbure;
bacifere (agrişe, afine, struguri, căpşune, zmeură etc.)- fructe cu mezocarp suculent şi
cu multe seminţe. Aceste fructe sunt bace propriu-zise (polinucule baciforme) sau
polidrupe;
 nucifere (nuci, alune, migdale, castane), fructe a căror parte comestibilă o prezintă
miezul (sămânţa);
 Figura.1.4. Fruct semințos(pară) Figura.1.5. Fruct sâmburos (drupă)

fructe subtropicale (lămâi, portocale, mandarine, smochine etc.)- fructe compuse, hesperide
etc., care provin din zonele subtropicale. Dintre acestea, portocalele, lămâile şi altele sunt cunoscute
sub denumirea de fructe citrice;
fructe tropicale (banane, curmale, ananas, avocado etc.) - grupează fructele provenite de la
unele plante horticole din zonele tropicale. Acestea, împreună cu fructele subtropicale se cunosc şi
sub denumirea de fructe exotice;

Figura.1.6. Fruct subtropical (lămâie) Figura.1.7. Fruct tropical (ananas)

Legumele se grupează astfel:
rădăcinoase (morcovi, pătrunjel, păstârnac, ţelină, rădăcini, ridichi etc.), a căror parte
comestibilă o reprezintă rădăcina;
legume frunzoase (salată, spanac, frunze de ţelină, pătrunjel etc.), de la care se consumă
frunzele;

Figura.1.9. Legumă frunzoasă (salată) Figura.1.10. Legumă solano-fructoasă(tomate)

  solano-fructoase (tomate, ardei, pătlăgele, vinete), cuprind plante din familia Solanaceae de
la care se consumă fructele;
păstăioase (fasole, mazăre, bob etc.) grupează plantele din familia Leguminaceae, de la care
se consumă fructele : păstăi sau seminţe;
vărzoase (varză roşie, varză albă, conopidă, gulie etc.), de la care se consumă tulpinile
aeriene metamorfozate, mugurii sau inflorescenţele. Aceste plante fac parte din familia Cruciferae;
bostănoase (dovleci, castraveţi etc.) plante din familia Cucurbitaceae, de la care se consumă
fructele: peponide. În această grupă se includ de regulă şi pepenii, care, pentru faptul că se consumă
la desert, se pot încadra şi în grupa fructelor;

Figura.1.11. Legumă tuberculiferă (cartof) Figura.1.12. Legumă bostănoasă (castravete)

turbeculifere (cartof, batat) legume de la care se consumă tulpinile subterane metamorfozate :

tuberculi;
bulboase (ceapă, praz, usturoi etc.), de la care se consumă tulpinile subterane : bulbii.
 Depozitarea fructelor si legumelor se face în spaţii frigorifice cu atmosferă normală sau cu
atmosferă modificată, condiţiile de depozitare fiind prezentate în tabelul 1.1

Tabelul 1.1 Parametrii depozitării fructelor şi legumelor în stare refrigerată

Produsul Temperatura de Umiditatea relativă Durata maximă de
depozitare, °C a aerului, % Depozitare
Afine 0... 1 90... 95 2... 3 luni
Agrişe -1... 0 85... 90 1...4 săptămâni
Ananas maturat 4,5 ...7 90 3...4 săptămâni
Ananas verde 10 90 2...4 săptămâni
Anghinare -0,5 0... 85... 90 1...3 săptămâni
Ardei verde 7... 10 85... 90 8... 10 zile
Ardei iute 0 85... 90 4...5 săptămâni
Banane verzi 11,5... 14,5 90... 95 10... 20zile
Broccoli 0 90... 95 10... 21 zile
Caise -1... 0 70 2...4 săptămâni
Cartofi timpurii 3... 4 85... 90 2...3 săptămâni
Cartofi târzii de 4,5... 10 88... 93 4... 8 luni
consum
Cartofi târzii de 2... 7 85... 90 5... 8 luni
sămânţă
Castane 0 70 8... 12 luni
Castraveţi 11,5 85... 90 2 săptămâni
Căpşune 0 85... 90 1... 5 zile
Ceapă -3... 0 70... 75 6 luni
Cicoare şi andive 0... 1 90... 95 2...3 săptămâni
Cireşe -1... 0 85... 90 1...4 săptămâni
Portocale 4... 6 85 6 luni
Lămâi verzi 11...14,5 85... 90 1... 4 luni
Lămâi maturate 0... 4,5 85... 90 1... 4 luni
Grapefruit 4... 8 85 10 săptămâni
Ciuperci de cultură 0... 1 85... 90 3... 7 zile
Conopidă 0... 1 85... 90 3...6 săptămâni
Dovlecei 10... 13 70... 75 4... 6 luni
Fasole verde 2... 7 85... 90 10... 15 zile
Gutui 0... 4 90 2... 3 luni
Gulii 0 90... 95 2...3 săptămâni
Hamei -1,5... 0 50... 60 4... 6 luni
Hrean -1... 0 90... 95 10... 12 luni
Mazăre -0,5... 0 85... 90 1...3 săptămâni
Mere Ionathan 2... 3 85... 90 4... 8 luni
Mere Golden 1... 2 85... 90 5... 6 luni
Pere William‟s -5... 0 85... 90 1... 3 luni
Pere Conference 0... 1 85... 90 3... 6 luni
Morcovi în legături 0... 1 90 2 săptămâni
Morcovi fără frunze -1... 1 90... 95 4... 6 luni
Napi 0 90... 95 4... 5 luni
1a
Nuci verzi 7 70 n
Pepeni galbeni 0... 1 85... 90 7 săptămâni
Pepeni verzi -1... 1 85... 90 2 săptămâni
Păstârnac -0,5... 1 90... 95 2... 6 luni
Pătrunjel 0... 1 85... 90 1... 2 luni
Piersici -1... 1 85... 90 1...4 săptămâni
Praz -0,5... 1 90... 95 1... 3 luni
Prune -0,5... 1 85... 90 2...8 săptămâni
Salată 0... 1 90... 95 1...3 săptămâni
Sfeclă comestibilă 0 90... 95 1... 3 luni
Spanac de toamnă -0,5... 0 90... 95 1...2 săptămâni
Struguri -1... 0 85... 90 3... 5 luni
Tomate maturate 0 85... 90 1...2 săptămâni
Tomate pârguite 11,5... 13 85... 90 3...5 săptămâni
Ţelină 0... 1 90... 95 0,5... 2 luni
Usturoi -1,5... 0 70... 75 6... 8 luni
Varză 0 85... 90 2... 6 luni
Varză de Bruxelles -1... 1 90... 95 2...6 săptămâni
Vinete 7... 10 85... 90 10 zile
Zmeură 0 85... 90 3... 5 zile

1.7 MARKETING

Produsul / Serviciul

Produsul întreprinderii noastre reprezintă pastrare si prelucrarea legumelor si fructelor

cultivate de agricultori din prejma cit si prelucrarea fructelor si legumelor care sunt importate
din tarile Europene. La moment depozitul este umplut in volum de 80-90% care in mare
parte costitui struguri de masa, caise persici,prunele cit si mere destinate pentru consum, iar
restul spatiului ocupa fructele din import.  Totodată, s-a asigurat deja și în legătură cu
 celelalte 10%, acestea urmând a fi date în arendă altor producători de fructe și struguri din
regiune
1.8 RISCURILE
Multe decizii in afaceri se iau prin cercetatea pietii a nevoilor pe piata si estimarea
asupra veniturilor care le putem avea din inplimentarea unei idee de afaceri. Luarea unei
decizii este deseori destul de dificila in baza unor prognoze , estimari, cercetari asupra
evenimentelor viitoare poseda in sine o doza mare de riscuri uneori este destul de greu de
estimat cum vor actiona ele asupra idee de afaceri. Gradul de adaptare la modificarile
intervenite in mediul de avaceri sau, un compartiment de influentare a acestora.
Riscul de piata este propriu unei afaceri, investii de afacerii.
Acesta difera de la o industrie la alta, si nu poate fi identic pentru toti, cit si interiorul
aceleeasi industii.
Riscul de pret este asociata cu schimbarile ce pot aparea pe piata si servicile ce le
ofera o firma ca urmare a vatilor pretului resurselor utilizate de [Link] acestui risc
este unul dintre cel mai principal in managmentul strategic. Pretul productiei industriale ,
cursul de schimb si rata dobinzii la credit. Pretul productie finale este rezultatul modificarilor
pretului la energiei electrice, combustibilor, gazul natural , apa , etc., care reprezinta in sine
cheltueli pentru unele firme si venituri pentru alte firme. Un alt factor ce afecteaza asupra pretul
este cursul de schimb si rata dobinzii care actioneaza asupra companie si in final asupra
pretului.
Riscul de credit este intilnit in cazul institutilor financiare, bancile financiare ect.
Este tipic naturii operatiilor desfasurate de catre institutile din acest domeniu , nefiind
altceva decit o particularitate a riscurilor operational intern oricarei afaceri, risc care difera
prin marime structura de la o un sector economic la altul.
Riscul pur este asociat pierderilor fizice sau financiare, cu care se poate ciocni firma.
Riscul inert unei afaceri poate fi dimuat de catre investitor prin diversificarea
afacerii.
Riscul diversificabil este in strinsa legatura ce pot aparea evenimente si fenomene
specifice unui domeniu sau firme.
Riscul financiar sau riscul legat de finantare este generat de modul de finantare a unei
firme si de rata dobinzii.
 2.1 ESENŢA PROIECTULUI INVESTIŢIONAL ŞI FINANŢAREA LUI

Valoarea totală a proiectului dat constitue suma de 11,000,000,0 lei, care vor fi asigurate din
resurse prorii 60% şi prin intermediul unui credit bancar 40% solicitat de la VB “Victoria Bank”,
care va constitui 5 000 000 lei.

Tabelul 2.1 Valoarea investitionala a proiectului

Denunirea investiţiei Valoarea

totala, lei
Construirea depozitului 3,492,000,00
Instalati frigorifice 300,000,00
Sisteme de absortie CO2, etilenei 80,000.00
Sisteme de automatizare 128,000.00
Sisteme de generare de azot 42,000.00
Linie de prelucrare si sortare a 400,000.00
legumelor si fructelor
Autostivuitor 350,000,00
Camere frigorifice 300,000,00
Compresoare frigorifice 120,000,00
Total 10,212,000,00

Tabelul 2.2 Parametri indicatori ai creditului bancar

Indicatori Unitatea de masura Valoarea, termen, data

Valoarea creditului Lei 5,000,000,00lei
Rata anuala a dobinzii % 13,0 %
Data acordarii creditului 25,10,2016
Perioada de rambursare luni 60 luni
Frecventa platii dobinzilor luni Lunar
Prima rambursare a creditului luni 01,01,2017

Proiectul planificat prevede rambursarea creditului prin intermediul veniturilor obţinute de la

comercializarea fructelor si legumelor si darea in arenda a camerilor frigorifice.
Gajul propus
Se propune în gaj:
1. Imobil – construcţia complexului frigorific.
2. Mijloace fixe-apartament 3 camere, masina de teren

Calculul consumul de energie pe zi si costul lunar a acesteia

Costul energiei, Cen

Pentru determinarea costului energiei consumate pentru functioanare tuturor utilajelor electrice
ale depozitului cit racirea si pastrarea temperaturi, se determină folosind formula:

Costul energiei electrice se determină cu relaţia:

C ep=cc .e.⋅P c.e. ,(lei ),
C c . e .=10 kw /ora∗24 ore=240 km/zi
C c . e.=7200 kw /luna∗2 . 05lei=14760 lei/luna ;
unde,
cc.e. este consumul de curent electric al utilajului (din caracteristicile tehnice).
Pc.e. – preţul de cost al curentului electric; Pc.e. = 2.05( lei /KW).

Pb 1768,5
RV = ∗100 %= ∗100=23,04 23 %
VV 7674
Tabelul 2.3 Personalul intreprinderi si salarile de baza
Cantitate
[Link] Functia Salariu Salariu lei/luna
a
1 Director 1 8500 8500
Inginerul
2 1 8000 8000
principal
Contabilul
3 1 6000 6000
principal
Seful serviciului
4 1 5650 5650
operare
5 Paznici 2 2300 2300
Lucratori
6 5 2800 2800
sezonieri
7 Total 11 33250 33250

Fiecare angajat a încheiat un contract individual de muncă, care stabilește drepturile și obligațiile
lor, zugrăvit regulamentele interne ale programului de lucru și a echipamentelor la locul de
muncă.
Totalul personalului se va ridica la 11 persoane. De preferință, în recrutare va fi acordată de
profesioniști calificați, cu experiență în acest domeniu, cel puțin 5 ani.

Tabelul 2.4 Cheltueli de exploatare

Cheltueli curente lei 2016 2017 2018 2019 2020 Total
Cheltueli directe de exploatare
Cheltueli de materiale
si energie 476700 546900 670400 710230 780350 3184580
Salariu personatul de
productie 84816 93400 102340 112890 130500 523946
Impozitul pe venit al
personalului de
productie 22052 24540 26680 28350 34690 136312
Cheltueli neprevazute 87570 96400 104032 115340 126480 529822
Tabelul 2.5 Cheltuieli generale și administrative
Cheltueli curente lei 2016 2017 2018 2019 2020 Total lei
Cheltueli generale de exploatare
Amortizarea 264500 264500 264500 264500 264500 1322500
Cheltuelile administrative
Salariu personalului
adminiratie 28150 32760 38960 42130 45340 187340
Impozitul pe venit al
personalului administrativ 7750 8510 9360 10295 10840 46755
Cheltueli din vinzare
Total: Costuri
venitul/pierdere 860233 925780 1000870 1102567 1203709 5093159
Total: cheltuelile curente 705460 845732 965367 1053560 1102540 4672659

Tabelul 2.6 Profit și pierdere

Raportul Profit/pierdere 2016 2017 2018 2019 2020
Venituri (net) 600 230 780 450 880 460 1 203 460 1 548 984
Costul produselor vindute 480 440 540 790 710 330 970 320 1 230 489
Materiale si combustibili 280 450 325 600 510 230 640 754 840 920
Salariu muncitorilor 114 570 126 032 138 690 153 287 168 465
Impozitul pentru cheltuelile curente 28 790 32 467 37 450 39 236 41 230
Cheltueli de productie 50 270 63 430 74 790 81 338 86 990
Amortizarea 262 590 262 590 262 590 262 590 262 590
Profiturile din vinzarii 468 560 540 760 660 370 760 320 820 340
Impozitul de profit 53 800 65 480 72 350 87 699 91 325
Venitul net (pierderi) 230 580 260 500 304 850 407 850 480 540
Profit nerepartizat 230 580 260 500 304 850 407 850 480 540
Eficienta proiectul investitional

Tabelul 3.1 Indicatorii de activitate a afaceri

[Link] Indicatorii Indicatorii de valoare in lei (2020)
1 Vânzările către baza de angajamente 8 036 000
2 Valoarea netă a fluxurilor de numerar 441 532
3 Venitul net din baza de angajamente 1 385 000

Tabelul 3.2 Analiza financiară

[Link] Indicatorii Indicatorii de valoare in lei (2020)
Rentabilitatea activelor (raportul dintre
1 profitul net 28.5%
la valoarea activelor)
Randamentul
de capital (raportul dintre venitul net si
2 38.8%
sumele
capitaluri proprii.)
Vânzare comerciale
3 22.3%
(Raportul dintre profitul net la vânzările nete)

Tabelul 3.3 Analiza investițiilor

[Link] Indicatorii Indicatorii de valoare in lei (2020)
1 nivelul investițiilor 5 000 000
2 rata anuala a dobinzi 13%
3 Amortizare simplă 4,6 ani
4 Perioada de amortizare 5,1 ani
5 Costul al afaceri create 10 411 812
6 Rata internă de rentabilitate 18,20%

Fluxul de numerar actualizat menține o valoare pozitivă, indicând fezabilitatea proiectului.

Valoarea fluxului de numerar actualizat acumulate pe parcursul perioadei de prognoză, ajungând
la 517.091 mii lei.
 Profitul net

480,540

Rata internă de rentabilitate este la un nivel ridicat și este de 18,20% pe an. Acest lucru se
datorează vânzărilor și cifra de afaceri a activelor, ceea ce permite să genereze o cantitate mare
de fluxul de numerar, cu costuri de investiții relativ scăzute.
Perioada de amortizare a proiectului, fără a lua în amortizarea simpla - 4,6 ani, și luând în
considerare perioada de amortizare - 5,1 ani, ceea ce este destul de o rată ridicată de eficiență a
proiectului.

Concluzie
Analiza eficienței investițiilor acestui proiect ne permite să concluzionam că volumul vânzărilor
prognozate, investițiile de capital, prețurile pentru produsele finite și costurile de producție ale
proiectului este fiabil și cost-eficiente.
Implementarea cu succes a acestui proiect creează perspective favorabile pentru consolidarea
pozitiei companiei pe piata a principalilor indicatori, și obținerea creșterii volumului venitului
net în viitor.
Efectuate calcule financiare ale proiectului, analiza valorilor comerciale ale indicatorilor de
eficiență a investițiilor pentru proiect permit caracterizarea proiectului ca fiind extrem de
profitabil, cu un risc moderat, rentabilitate ridicată asupra activității curente și perioada de
amortizare redusă
Astfel, proiectul este eficient, rentabil, plătește pentru sine, într-un timp relativ scurt și poate fi
considerată ca o alocare de investiții profitabile.