Actiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran mijlocas, Ilie Moromete
incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-l transmite apoi baietilor.
Fiii cei mari ai lui Ilie Moromete, Paraschiv, Nila si Achim, isi doresc independenta economica si un trai mai bun la oras. Ei
se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a insurat cu alta femeie, Catrina, si ca are inca
trei copii: Tita, llinca si Niculae. indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei baieti pun la cale un
plan distructiv, dandu-si seama ca problemele economice ale familiei nu vor putea fi depasite. Ei intentioneaza
sa plece la Bucuresti, Iara stirea familiei, pentru a-si face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate printr-un
imprumut la banca si al caror lapte constituie principala hrana a familiei, si caii, indispensabili pentru munca la camp.
Prin vanzarea oilor si a cailor, ar obtine un capital pentru a incepe viata la oras. Datoria la banca nefiind achitata, planul
celor trei baieti da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui sa-l lase sa plece cu oile la Bucuresti, sa le pasca in
marginea orasului si sa vanda laptele si branza la un pret mai bun in capitala. Moromete se lasa convins de utilitatea
acestui plan, amana achitarea datoriei la banca si vinde o parte din lotul familiei pentru a-si putea plati impozitul pe
pamant, fonciirea. Insa Achim vinde oile la Bucuresti si asteapta venirea fratilor.
Dupa amanarile generate de refuzul lui Nila de a-si lasa tatal singur in preajma secerisului, cei doi fug cu caii si cu o parte
din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-si reface gospodaria, pentru a
plati foncierea, rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae, fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta
taranului sarac Tugurlan, familia chiaburului Tudor Balosu, dragostea dintre Polina si Birica, discutiile din poiana lui Iocan,
rolul institutiilor si al autoritatilor in satul interbelic.
in volumul al doilea, vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta, lipsita de glorie. Autoritatea
lui in sat se diminueaza, iar unitatea familiei nu se reface. Se deruleaza o istorie tulbure.
Taranii isi schimba atitudinea fata de Ilie Moromete. Vechile dusmanii se sting. Guica murise, fara ca relatiile cu fratele ei sa
schimbe. Moromete se apucase de negot, treburile ii mergeau bine, castigase bani frumosi, dar, in mod inexplicabil, il
retrage pe Niculae de la scoala pe motiv ca nu-i aduce nici un beneficiu. Toata atentia si energia tatalui se concentreaza in
incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. Astfel el cumpara la loc pamanturile vandute odinioara si pleaca la Bucuresti
pentru a-i convinge pe baietii mai mari sa revina in sat.
Paraschiv care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, portar la un bloc si Achim, care avea un mic magazin de Consum
alimentar" refuza incercarea de reconcilere a tatalui. Mai mult decat atat, afland de tradarea" sotului, Catrina il paraseste,
ducandu-se sa locuiasca in vale", la fata ei din prima casatorie, Alboaica. Destramarea familiei continua cu moartea lui
Nila in razboi. Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, desi scapase din
razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentata si
destramarea satului traditional.
Fiul cel mic, Niculae, se indeparteaza din ce in ce mai mult de tatal sau, se inscrie in partidul comunist, este trimis la o
scoala pentru activisti si se intoarce in sat cu sarcina de a supraveghea strangerea cotelor si predarea lor catre stat.
Niculae se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportunistii de profesie, care isca un conflict in sat.
Aceste intamplari determina destituirea activistului Niculae Moromete, care se retrage pentru a-si continua studiile si
devine inginer horticultor. Evenimentele se concentreaza in vara anului 1951, in paralel cu secerisul si treieratul graului si
cu sedinta organizatiei de partid satesti, in care este numit presedinte al Sfatului Popular tanarul taran sarac, Vasile al
Moasei.
Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se diminueaza, vechii prieteni au murit
sau l-au parasit, iar noii prieteni i se par mediocri. Barbatul traieste o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii,
care a fost toata viata indragostita de el, apoi se implica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan
in functia de presedinte al Sfatului Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare. Ilie Moromete nu
accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gresit si ca taranul trebuie ,,sa dispara ".
Romanul se incheie zece ani mai tarziu cand Niculae, ajuns inginer horticol si casatorit cu Marioara, fiica lui Adam Fantana,
care a devenit si ea asistenta medicala, afla de la Ilinca, sora sa, ca Moromete murise, se stinsese incet fara a suferi de
vreo boala. In ultimele clipe de viata, Moromete avea slabiciunea de a umbla prin sat.
Ultima oara fusese adus acasa cu roaba. Cazut la pat, el isi exprima crezul de viata spunandu-i doctorului: Domnule... eu
totdeauna am dus o viata independenta. ".In finalul romanului, tatal si fiul se impaca in visul lui Niculae.

Romanul dupa al Doilea Razboi Mondial

(roman obiectiv, realist, postbelic)
Moromeii
de Marin Preda
Romanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu aciune complex care se poate
desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase, bine individualizate.
Romanul Moromeii de M. Preda se ncadreaz n perioada postbelic a literaturii romne find
publicat n 1955 (I volum) i 1967 (al doilea volum).
Tema literar oglindete lumea satului romnesc din Cmpia Dunrii, nf i at n dou perioade
distincte: anul 1937, cnd viaa se scurgea aici fr conficte mari
(I volum) i perioada de dup 1955, cnd colectivizarea duce la dispariia clasei ranilor proprietari de
pmnt.
Titlul face trimitere la povestea destrmrii unei familii de rani din satul Silitea-Gume ti,
familie numeroas ce se confrunt cu multe greuti.
Perspectiva narativ:
Perspectiva naratorului obiectiv se completeaz prin aceea a refectorilor (Ilie Moromete n vol
I i Niculae Moromete n vol II) i a informatorilor (personaje martore ale evenimentelor pe care le
nareaz ulterior, spre ex. Parizianu, care povestete despre vizita lui Moromete la Bucure ti).
Subiectul I volum:
Aciunea romanului ncepe cu civa ani naintea celui de-al doilea rzboi mondial, cnd timpul
era foarte rbdtor cu oamenii, viaa scurgndu-se fr conficte mari.
Cel dinti moment care adun familia este cina, descris ca un ritual strvechi, neschimbat de
sute de ani. Tatl, Ilie Moromete, se cstorise pentru a doua oar cu Catrina, care era cu zece ani mai
tnr dect el. Acesta adusese din prima cstorie trei feciori (Paraschiv, Nil i Achim), iar Catrina
venise cu o fat, Tita. La acetia se adaug Niculae i Ilinca, din cstoria lui Ilie cu Catrina.
Cina dezvluie i relaiile din snul familiei: nenelegerile dintre fra i, lipsa de respect a celor trei
feciori fa de mama lor vitreg, poziia autoritar a tatlui, nemulumirea mezinului care este trimis
n fecare zi s pasc oile, dei el ar vrea s mearg la coal.
Avnd datorii la banc i impozite de pltit, Ilie accept s -i vnd vecinului s u, Tudor B losu,
salcmul din fundul grdinii. Tierea salcmului, svrit duminica n zori, cnd femeile i boceau
morii n cimitir, reprezint primul semn al declinului familiei.

Cum nici banii luai pe salcm nu acoper datoriile la banc, feciorii lui din prima c s torie
(sftuii de Maria, sora lui Ilie, poreclit Guica), i propun tatlui un plan : Achim s plece la Bucure ti
cu oile, iar din vnzarea laptelui i a brnzei, s ctige banii necesari.
n cele din urm, Moromete accept fr s bnuiasc adevratele intenii ale celor trei.
Acestea vor iei la iveal abia dup seceri, cnd Paraschiv i Nil fur caii, o parte din zestrea fetelor
i banii din lad, lund i ei drumul spre capital.
Dup fuga feciorilor, Moromete rmne mai sugrumat de datorii dect nainte, find nevoit s
vnd dou loturi de pmnt i o parte de grdin.
Celelalte planuri de aciune sunt reprezentate de destinele altor familii.
Biric (un biat srac din sat) i Polina (fica lui Tudor B losu) se c s toresc din dragoste, f r
zestrea cuvenit din partea prinilor fetei i de aceea viaa lor se transform ntr-un calvar, find
salvat numai de puterea sentimentelor ce i unesc. Pentru a-i construi cas , tnrul este nevoit s
vnd o parte din pmntul ce i se cuvine.
Vasile Booghin se ceart cu soia lui deoarece ar vrea s vnd un lot de p mnt pentru a avea
bani s se trateze de plmni.
Drama familiei ugurlan este c fcuser apte copii, ns in fecare an puneau cte o cruce
proaspt la stlpul porii. Tatl devine certre, agresiv i, n cele din urm , este arestat deorece se
bate cu eful de post i cu ful primarului.
Viaa satului Silitea-Gumeti este sugestiv redat prin scene memorabile: citirea ziarului n Poiana lui
Iocan, pregtirea premilitar, ncasarea impozitului, serbarea de sfrit de an, chemarea fetelor la
poart prin fuieratul bieilor, jocul cluarilor etc.
Primul volum se ncheie prin schimbarea perspectivei asupra timpului care nu mai avea r bdare ,
prevestind frmntri i schimbri mari n lumea satului.
Volumul al doilea:
Moromete ncepe s fac nego, ctig bani buni, dar pe Niculae nu-l mai las la coal. Merge la
Bucureti spre a-i convinge pe cei trei s se ntoarc acas, ns nu reuete.
Destrmarea familiei continu cu moartea lui Nil n rzboi i a lui Paraschiv din cauza tuberculozei.
Ilie Moromete decade, autoritatea lui scade att n familie, ct i n sat, rupe rela iile cu vechii prieteni,
Catrina l prsete. Din cnd n cnd l viziteaz Niculae, devenit activist de partid, dar opiniile lor
diferite i ndeprteaz i mai mult.
Din cauza colectivizrii, ranii triesc o adevrat dram, rmn fr vite i fr loturile de p mnt.

Niculae este trimis n satul natal spre a supraveghea strngerea cotelor i predarea lor c tre stat, ns
nu face fa intrigilor i este nevoit s i dea demisia.
i continu studiile, devenind inginer horticultor i se cs torete cu o asistent medical , fic de
rani.
Ultimele capitole ilustreaz moartea btrnului Moromete (avnd aproape 80 de ani), f r zbucium,
fr dramatism, venit ca un fresc al vieii. Czut la pat, i exprim crezul s u de via , spunndu-i
doctorului : Domnule, eu ntotdeauna am dus o via independent !
Personajul Ilie Moromete
Modelul literar de la care pleac M. Preda n constituirea personajului este tat l s u, Tudor C l ra u.
Ilie Moromete este personajul central al operei, reprezentnd, n lumea complex a satului, tipul
ranului independent, inteligent, harnic i nelept, dornic de a- i pstra p mnturile i a men ine
laolalt pmnturile.
Este caracterizat n mod direct de ctre narator: Era cu 10 ani mare dect Catrina i acum avea acea
vrst ntre tineree i btrnee cnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba frea
cuiva. Autocaracterizarea realizat la fnalul romanului scoate n eviden libertatea individului, n
ciuda constrngerilor istoriei: Domnule, eu ntotdeauna am dus o via independent .
Caract. indirect se desprinde din gesturile, faptele, vorbele, gndurile personajului, dar i din rela ia
cu celelalte personaje.
Autorul se axeaz pe episoade semnifcative din eforturile pentru achitarea foncierii, preg tirea
viitorului celor trei fi si a celor doua fice, g sirea unei solutii pentru trimiterea lui Nicolae la scoal .
Pstrarea neatins a lotului de pamant primit dup rzboi nseamn libertate, independen de
aciune, o condiie a vechilor "bucurii": discuii prelungite n poiana ferariei lui Iocan, ceasurile de
visare ciudat de pe stanoag, drumurile ncarcate de mari sperane la munte, discutiile cu oamenii
inteligenti cum era Cocoil.
El se particularizeaz printre ceilali rani prin: plcerea de a vorbi, darul povestirii, bucuria
contemplaiei, inteligen, fantezie, umor, ironia ascuit, disimularea etc. Tehnica amn rii intervine
atunci cnd Moromete ncearc s trgneze o decizie care nu i convine (spre exemplu, scena cu
Jupuitu care vine pentru ncasarea impozitelor).
Prestigiul lui Moromete n sat se datoreaz i calitilor lui intelectuale : cite te presa n poiana lui
Iocan, o comenteaz cu interes, iese la poart i adreseaz cuvinte oamenilor care trec pe drum
Este o fre autoritar, el find adevratul conductor al familiei numeroase , greu de tinutin frau, lund
deciziile cele mai importante : vinderea salcmului, mprumutul banilor de la Aristide, plecarea lui
Achim cu oile la Bucureti,vinderea pmntului etc.

ns, autoritatea, ironia ascutit adresat copiilor sau Catrinei , cuvintele deseori jignitoare ( ca sa se
mire prostii) , educaia dur n spiritul muncii i hrniciei (m , se vede c nu suntei muncii, m) se
dovedesc inefciente deoarece, cu toat strdania tatlui de a pstra pmntul ntreg ca sa le asigure
traiul , nu poate scapa familia de la destramare .
Este considerat de ctre Ov. S. Crohmlniceanu un om sucit, cu toane, imprevizibil , avnd un
comportament bizar, ceea ce determin nstrinarea lui de familie.Educa ia dur, n spiritul muncii se
dovedete inefcient pentru c nu poate scpa familia de la destrmare.
Muli critici l-au considerat un flozof, un contemplativ inteligent, temperat, iubind lini tea i mai
ales libertatea, independena de gndire i exprimare a opiniilor.
Limbajul artistic se caracterizeaz prin limpezime, naturalee, oralitate, lipsa podoabelor,
mbinarea stilului direct cu cel indirect.